Teoria si metodologia instruirii si evaluarii

TEMA 9 PROIECTAREA INSTRUIRII SCOLARE

(PROIECTAREA DIDACTICA)

Structura

Proiectarea in pedagogie
Niveluri si tipuri de proiectare pedagogica
Specificul proiectarii didactice
Etape si elemente de baza in proiectarea didactica
Operationalizarea obiectivelor (obiective de evaluare)

Proiectarea in pedagogie

Proiectarea (planificarea) in scoala presupune un demers anticipativ, un proces

deliberativ, de fixare si clarificare mentala, prealabila a componentelor si etapelor unei
activitati instructiv-educative.
Legitimarea nevoii de proiectare pedagogica se face din perspectiva naturii
teleologice a educatiei – existenta scopurilor a intentiilor prefigurate - si a complexitatii si
responsabilitatii actului educational.
In sens pedagogic larg proiectarea presupune un anumit algoritm care include:
- analiza nevoilor de educatie si stabilirea unor prioritati care stau la baza
proiectului
- analiza resurselor si stabilirea modului de distribuire a acestora
- analiza contextului social si pedagogic
- analiza populatiei tinta si a conditiilor initiale
- selectia continuturilor, a strategiilor, metodelor si mijloacelor de instruire
- stabilirea modalitatilor de evaluare
In mod traditional si in sens restrans (al didacticii la clasa) ne referim aici la
impartirea anticipata a timpului de predare-invatare, la esalonarea materiei (informatiei)
sub forma planificarilor (calendaristice - anuale, semestriale etc) la proiectarea unor
sisteme de lectii sau planuri tematice, la planificarea/proiectarea unei lectii propriu-zise
etc.
Indiferent de forma ori continut, proiectul (planificarea sau planul) didactic (de
instruire) este un ghid important de actiune si evaluare in invatamant.
Proiectarea didactica inseamna, in esenta, punerea in relatie a obiectivelor si
continutului cu metodelele si mjloacele, cu formele de organizare si componenta de
evaluare a oricarei activitati didactice.
Denumiri echivalente pentru un proiect didactic:
- Plan (proiect) de lectie
- fisa tehnologica (sau de tehnologie didactica)
- scenariu didactic
- design instructional (Gagne si Briggs, 1977 - Principii de design al instruirii)
- are in vedere o proiectare sistematica a instruirii, care sa influenteze pozitiv
eficienta predarii- invatarii

1
 Niveluri si tipuri de proiectare pedagogica

Niveluri de proiectare
In sensul larg al proiectarii educationale (pedagogice) ca activitate a complexa si
responsabila aceasta are in vedere proiectarea la nivelul intregului sistem de invatamant
La acest nivel se realizeaza punerea in relatie, circumscrierea idealului
educational cu obiective educationale de maxima generalitate, care vizeaza intregul
sistem de invatamant.
Tot la acest nivel se proiecteaza durata scolarizarii obligatorii si implicit a
diverselor cicluri de invatamant.
Analiza nevoilor, resurselor, a contextului social si pedagogic sunt elemente si
etape importante la acest nivel de proiectare educationala.
Responsabilitatea proiectarii revine la acest nivel decidentilor si expertilor in
politica educatiei.
Proiectarea la nivelul unui ciclu de invatamant vizeaza in principal :
- stabilirea obiectivelor educationale specifice acestui ciclu
- listarea competentelor pe care si le vor forma elevii la final de ciclu
- identificarea disciplinelor de studiu ce vor fi parcurse.
La acest nivel responsabilitatea este a unor specialisti, in colaborare cu
practicienii.
Niveluri mai circumscrise de proiectare:
- la nivelul unui an scolar – conceperea programei scolare specifice unei
discipline de studiu; proiectarea activitatii unei scoli (planul managerial), a unei
comisii metodice etc si respectiv a planificarea personala, a unui cadru didactic
- la nivelul unui semestru sau trimestru – planificarea (proiectarea) de catre
fiecare cadru didactic
- la nivelul unui sistem de lectii (teme, capitole mari din programa)
- la nivelul unei lectii (ore)

Tipuri de proiectare
- globala - de sistem, acopera o perioada mai mare de predare-invatare, un ciclu
sau un nivel (treapta) de studii – proiectarea planurilor de invatamant, a
programelor si manualelor scolare
- esalonata - pe an de studii, pe semestre, pe capitole si lectii – realizabila de
catre cadrele didactice, in baza celei globale

Specificul proiectarii didactice

Cerinte ale proiectarii didactice (dupa Landsheere G, 1979):

- definirea corespunzătoare a obiectivelor invatarii
- sugerarea temelor/continuturilor
- alegerea metodelor si mijloacelor
- includerea instrumentelor de evaluare-control a invatarii
- determinarea conditiilor prealabile ale predarii-invatarii eficiente

2
 Avantajele proiectarii didactice:
- confera actului didactic mai multa pertinenta si eficienta - cu referire speciala
la utilizarea timpului
- este vizat nu doar inputul (intrarea) si outputul (iesirea) din sistem ci si ce se
intampla in cadrul acestuia
- ne ajuta sa evitam omiterea anumite etape ale actului educational (de regula
neglijarea etapelor initiale si finale ale unui act de predare-invatare)
- contribuie la prevenirea si minimalizarea confuziei si insuccesului la elevi, la
maximizarea sanselor de reusita, pentru cati mai multi dintre elevi
- previne si diminueaza, in mare masura hazardul si intamplarea in instruirea
scolara - un lucru bine facut este rezultatul unui proiect bine gindit
Riscuri
- standardizarea, sablonizarea predarii-invatarii
- cantonarea execesiva in proiectare si neglijarea unor alte elemente ale
predarii-invatarii (fetisizarea proiectarii didactice); acordarea unei
atentii mai mari proiectarii decit procesului de instruire propriu-zis
- urmarirea rigida a unui proiect didactic, indiferent daca acesta se poate
aplica sau nu corespunzator in practica de la clasa.
Concluzia – nevoia de echilibru intre rigoarea anticiparii si flexibilitatea impusa
de realitatea vie a vietii scolare...
Planificarea acţiunii didactice intr-un CICLU DE ACTIUNE de tipul
PLANIFICA - EFECTUEAZĂ – REVIZUIEŞTE – INVAŢĂ – APLICĂ este o
trăsătură obişnuită a multor sisteme moderne de instruire. Astfel de modele pot fi aplicate
în orice etapă a planificării sistemelor, inclusiv a unei lectii. Prin acest model pot fi
reprezentate instruirea frontală sau de grup, elaborarea curriculumului, planificarea
dezvoltării instituţionale, precum şi revizuirea sistemului global.
Este necesar să creăm formule receptive, flexibile, deschise, de planificare
instituţională, de planificare a programei şcolare şi de planificare pedagogică generală, de
natură să permită informaţiei să circule liber de la un nivel la altul - planificarea
colectiva.

Etape si elemente de baza in proiectarea didactica

Exista cateva intrebari fundamentale care ghideaza proiectarea didactica:

- Ce voi face ?
- Cu ce voi face ?
- Cum voi face ?
- Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat ? (Jinga, I., Negret I.,
1999).
Raspunsul la aceste intrebari contureaza in linii mari etapele si
componentele proiectarii didactice (cu referire speciala la o lectie).

1. Ce voi face? Identificarea obiectivelor pedagogice

3
 Elaborarea obiectivelor se face in functie de categoriile de finalitati educationale
(ideal, scopuri, obiective). Evident ca interventia operationala a scolii si a profesorului se
realizeaza mai ales la nivelul ultimelor doua.
Obiectivele pedagogice trebuie sa fie pe cat posibil operationale, adica sa vizeze
rezultate care sa poata fi evaluate, cat mai concrete, palpabile, masurabile ale unei lectii
(a se vedea punctul urmator).

2 Cu ce voi face? Stabilirea resurselor educationale

- delimitarea continuturilor curriculare prefigurate (informatii, abilitati,
atitudini, valori); necesitatea echilibrului intre aspectul informativ si cel
formativ;
- identificarea resurselor psihologice: capacitati de invatare, motivatie, interese
etc
- identificarea resurselor materiale: spatiu, timp, miljoace de invatamant.

3. Cum voi face? Elaborarea strategiilor didactice - sisteme coerente de forme, metode
si materiale (mijloace). Este etapa in care se stabileste in detaliu 'scenariul didactic' , prin
cautari, adecvari si echilibrari de elemente care sa vizeze eficienta predarii-invatarii.
Proiectul didactic trebuie sa reprezinte pe cat posibil un echilibru intre rigurozitate
si precizie (pentru a preveni riscul hazardului, al improvizatiei in sens negativ) si
creativitate, flexibilitate, spontaneitate - improvizatie in sens pozitiv) care sa asigure
dinamica si adevarea continua a planului cu transpunerea lui in practica scolara.

4. Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat? - încorporarea evaluarii in
actul de predare-invatare.
Aceasta etapa vizeaza in esenta stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor
invatarii. Evaluarea este mai usor de realizat atunci cind proiectarea include obiective
pedagogice operationale.
Eficienta predarii-invatarii se poate judeca dupa criterii ca:
- timp cat mai scurt de realizare;
- resurse materiale minime;
- evidentierea resurselor psihologice (prevenirea oboselii, existenta placerii in
actul de predare-invatare etc)
Eficacitatea se refera la corespondenta dintre obiectivele stabilite si
rezultatele obtinute.
Un alt criteriu de apreciere a eficientei predarii-invatarii este numarul cat mai
mare de elevi care reusesc sa participe la lectie, sa inteleaga si sa asimileze cat mai mult
din ceea ce se preda, chiar in timpul lectiei, in clasa (invatarea deplina sau invatarea in
clasa).
Scopul de baza al evaluarii este asigurarea functiei de reglare (autoreglare) si nu
categorisirea sau etichetarea elevilor in raport de rezultatele obtinute.

Când se face proiectarea unei lectii ?

- Un profesor eficient (eficace) si reflexiv incepe aceasta proiectare inca in
timpul derularii lectiei curente. In functie de felul in carea aceasta se
realizeaza si mai ales de rezultatele elevilor la finalul lectiei, profesorul isi

4
 face deja proiectia elementelor de baza ale lectiei urmatoare; aceasta proiectie
este reluata si aprofundata, ajustata intre cele doua lectii;
- Proiectarea (mintala) si adaptarea continua a acesteia chiar cu putin inainte de
lectie;
- Proiectarea ia o forma scrisa, elaborata (plan de lectie sau proiect didactic, sau
doar a unei schite).
- Planul stabilit in etapele anterioare poate suferi uneori modificari la inceputul
lectiei respective sau chiar pe parucursul acesteia.

Operatii de baza pe parcursul unei proiectari didactice pentru lectie

- Analiza si organizarea generala a formatului lectiei - consultarea
programelor, a planificarilor calendaristice, a manualelor si altor surse
bibliografice;
- Determinarea scopului si/sau a obiectivelor pedagogice (dupa caz inclusiv a
celor operationale)
- Selectarea si organizarea continutului invatarii
- Alegerea metodelor si procedeelor
- Selectarea sau dupa caz elaborarea unor mijloace de invatamant
- Stabilirea formelor de organizare a lectiei
- Alegerea metodelor si instrumentelor de evaluare.

De retinut - proiectarea didactica, este adeseori mai importanta din

punct de vedere al procesului, al angajarii si reflexiei anticipative pentru cel care
planifica decit al rezultatului !

Operationalizarea obiectivelor pedagogice

O definitie generala a operationalizarii are in vedere identificarea sarcinii educative

si formularea ei corespunzatoare.
Cerintele de baza care asigura operationalizarea:
- delimitarea unei secvente comportamentale observabile, care poate fi
masurata
- enuntarea sarcinii in mod comprehensiv

Criterii de definire ale obiectivelor operationale (OO),

- OO nu descriu activitatea profesorului ci schimbarea care se asteapta de la
elev in urma procesului de instruire
- OO trebuie sa fie elaborate in termeni comportamentali, exprimati prin verbe
'de actiune'
- OO trebuie sa vizeze pe cit posibil o operatie singulara, pentru a facilita
masurarea, evaluarea
- OO trebuie sa fie integrate si derivabile logic sa fie realizabile, accesibile (ca
varsta, experienta anterioara a elevilor etc)
- sa aiba in vedere un rezultat imediat si nu unul de perspectiva, nedeterminat in
spatiu si timp

5
 - OO sa contina pe cit posibil si conditiile de realizare, criterii de apreciere a
performantei asteptate
Exemple de verbe de actiune: a recunoaste, a identifica, a utiliza, a aplica, a
distinge, a reda, a scrie, a produce, a citi, demonstra, a explica, ilustra, a completa etc.
Operationalizarea poate fi realizată prin indicarea reuşitei sau a prestatiei
minimale,care poate viza:
- limita temporala – durata pana la aparitia comportamentului mentionat de
obiectiv;
- limita numerica – numarul minim sau procentajul de conduite preconizate;
- limita de exactitate – gradul, nivelul de exactitate al efectuarii unei operatii.
O procedura de operationalizare (Mager) cuprinde
 Comportamentul pe care elevul trebuie sa-l demonstreze (CE ?)
 In ce conditii se produce acest comportament (CUM ?)
 Nivelul de performanta si criteriul de reusita (CÂT ?)

Exemplu de obiectiv operationalizat la limba română

Elevul va fi capabil:
 sa rezume un text literar (CE ?)
 al unui autor studiat la clasa (CUM ?)
 evidentiind cel putin trei momente importante
(CAT ?).