PEDAGOGIE ŞCOLARĂ

PREGĂTIRE EXAMEN
TITULARIZARE
- 2021 -

PROIECTAREA DIDACTICĂ
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
PREȘCOLAR
 CUPRINS

Conceptul de proiectare didactică; funcțiile

proiectării didactice; etapele proiectării didactice
 Produsele curriculare fundamentale: plan de
învățământ, programă școlară, planificare
tematică anuală, planificare calendaristică
săptămânală, proiectul tematic, proiectul
didactic
 Proiectarea activităţii didactice constituie premisa si conditia necesara
pentru realizarea unui demers didactic eficient. Proiectarea activitatii didactice
este determinata de cerinta cresterii calitatii si eficientei instruirii. Orice
activitate trebuie sa fie eficienta si este cu atat mai eficienta cu cat este
proiectata mai bine. Proiectarea activitatii didactice reprezinta un ansamblu de
procese si operatii de anticipare a acesteia. I se asigura un caracter sistematic,
rational .
- procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in
realizarea instructiei si educatiei;
- un demers de anticipare a obiectivelor continuturilor, metodelor si
mijloacele de invatare, a instrumentelor de evaluare si a relatiilor ce se
stabilesc intre toate aceste elemente.
 Funcţiile proiectării pedagogice îndeplinite în contextul unei activităţi sau în contextul general al
instruirii sunt:
• Funcţia de anticipare: proiectare pedagogică se defineşte ca ansamblu coordonat de operaţii de
anticipare a desfăşurării procesului instructiv-educativ, finalizate în programe diferenţiate de instruire;
• Funcţia de orientare: Obiectivele sunt adevărate criterii de referinţă ce orientează proiectarea,
desfăşurarea şi evaluarea tuturor activităţilor educative şi permit educatorului construirea scenariului didactic
după care să-şi orienteze activitatea;
• Funcţia de organizare: proiectarea pedagogică se defineşte ca un ,, complex de operaţii de planificare
şi organizare a instruirii, descriere a soluţiei optime a unei probleme didactice complexe” (Vlăsceanu, L., 1988,
p.250)
• Funcţia de dirijare: proiectarea arată posibilităţile de acţiune, strategia de realizare a activităţii
instructiv-educative; dirijează şi ghidează la diverse niveluri exprimând şi rolul managerial al educatorului. Este
realizabilă prin: explicaţii, demonstraţii, întrebări, prezentarea şi analiza unor modele operaţionale, atitudine şi
comportamentale, indicaţii şi instructaj preliminar privind modul de lucru cu sursele informaţionale scrise;
• Funcţia de reglare-autoreglare: raportarea rezultatelor finale la obiective (ca rezultate scontate)
permite controlul şi reglarea, autoreglarea proceselor pedagogice, oferă măsura eficienţei activităţii şi optimizarea
activităţilor educative. În funcţie de informaţiile obţinute, referitoare la calitatea rezultatelor activităţii, cadrul
didactic adoptă modalităţile corespunzătoare pentru a înlătura distorsiunile, dificultăţile şi lacunele constatate;
• Funcţia de decizie: vizează ameliorarea şi optimizarea activităţii instructiv-educative. Prin raportarea
rezultatelor obţinute de copii, diagnosticate prin metodele de verificare folosite, la obiectivele pedagogice
formulate, cadrul didactic apreciază funcţionalitatea şi eficienţa strategiilor utilizate, adoptând utilizate, adoptând
deciziile şi măsurile care se impun: menţinerea strategiei – dacă s-a dovedit eficientă; înlocuirea ei cu alta;
introducerea unor corecţii în stilul şi comportamentul didactic.
• Funcţia de inovare: a proceselor de instruire şi educaţie. Cadrul didactic este factorul care duce la
schimbarea concepţiei privind: conţinutul programelor, metodele de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor,
relaţiile pedagogice.
 Etapele proiectării didactice:

•încadrarea lecţiei sau a activităţii didactice în sistemul de lecţii

sau în planul tematic
•stabilirea obiectivelor operaţionale
•prelucrarea şi structurarea conţinutului ştiinţific
•elaborarea strategiei didactice
•stabilirea structurii procesuale a lecţiei/activităţii didactice
•cunoaşterea şi evaluarea randamentului şcolar:
•stabilirea modalităţilor de control şi evaluare folosite de
profesor
•stabilirea modalităţilor de autocontrol şi autoevaluare folosite
de elevi
 Planul de invatamant este un document oficial in care se structureaza
continutul invatamantului pe niveluri si profiluri de scoli. In planul de
invatamant se stabileste numarul de ore (maxim si minim) pe diferite discipline
sau arii curriculare. Acest document are caracter reglator-strategie si reflecta
filosofia si politica educational a sistemului de invatamant national. Totodata, el
exprima, in forma sintetica, conceptia pedagogica si in special teoria curriculara
care fundamenteaza stiintific procesul instructiv-educativ la nivel national. Prin
efectele sale imediate pe linia managementului sistemului de invatamant,
planul-cadru influenteaza strategia de alocare a resurselor umane si materiale
in domeniul invatamantului, sistemul de evaluare si de examinare, sistemul de
formare initiala si continua a personalului didactic. Importanta planului de
invatamant, demonstrata prin efectele sale asupra tuturor celorlalte
componenete ale sistemului si procesului de invatamant, face ca, ori de cate ori
o reforma a invatamantului isi propune sa se exprime in primul rand ca o
restructurare curriculara, ca sa reprezinte o reforma de esenta. Planul de
invatamant trebuie interpretat ca o proiectie pedagogica si de politica
educationala, continuu perfectibila, in scopul adaptarii la transformarile sociale
si economice.
 Programa scolara. Reprezinta acel document care configureaza
continutul procesului instructiv - educativ la o disciplin a de învatamânt.
Programa scolara este instrumentul de la care se porneste în proiectarea
didactica, având o valoare operationala si instrumentala deosebita. Ea indica
obiectivele, temele si subtemele la fiecare disciplina, timpul afectat pentru
fiecare dintre acestea. În unele circumstante, programa poate suplini locul unui
manual, dat fiind ca ea cuprinde urmatoarele informatii: importanta disciplinei
în planul de învatamânt, valoarea ei instructiv-educativa; obiectivele de atins la
disciplina respectiva, pe obiective cadru si de referinta; natura si volumul
cunostintelor /abilitatilor ce trebuie predate /însusite de catre elevi concretizate
în enumerarea temelor si subtemelor; timpul afectat pentru fiecare capitol,
subcapitol, lectie; indicatii metodologice privind predarea si evaluarea; temele
suplimentare; referinte bibliografice; standarde de performanta. În functie de
tipul disciplinei programa include lucrarile practice circumscrise capitolelor sau
lectiilor, numarul de ore de laborator, alte forme de aplicare a cunostintelor.
 Proiectul de lectie este un instrument de lucru si un ghid pentru
profesor, el oferind o perspectiva de ansamblu, globala si complexa
asupra lectiei. In viziune moderna, proiectul de lectie are caracter
orientativ, avand o structura flexibila si elastica. De asemenea, este de
preferat ca el sa prevada unele alternative de actiune si chiar sa
solicite capacitatea profesorului de a reconsidera demersul anticipat
atunci cand situatii neprevazute fac necesara schimbarea, deci un
comportament didactic creator. In acest fel ele vor fi adaptate
specificului procesului de predare-invatare a disciplinei respective si
vor deveni operationale in conditiile concrete de instruire in care vor fi
utilizate. Scopul pr didactice este de a realiza transpunerea didactica a
continutului stiintific intr-o maniera care sa le permita elevilor
asimilarea lui, dar in acelasi timp sa ii oblige la efort intelectual si/sau
practic-aplicativ/motric. Proiectarea didactica are semnificatia unei
prognoze pe baza unei analize diagnostice a conditiilor prealabile ale
activitatii didactice. Proiectarea strategiilor didactice reprezinta
ansamblul de procese si operatii deliberative de anticipare a acesteia,
de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi in realizarea instructiei si
educatiei, la nivel macro si micro.
 Planificarea calendaristica - Este un document administrativ alcatuit de
profesor care asociaza intr-un mod personalizat elemente ale programei
(obiective (competente) si continuturi) cu alocarea de timp considerata optima
de catre acesta. In elaborarea planificarii se parcurg urmatoarele etape:
•realizarea asociatiei dintre obiective (competente) si continuturi;
•impartirea materiei an unitati de invatare;
•stabilirea succesului de parcurgere a unitatii;
•alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare.
Proiect tematic-harta

Legume de Fructe de
toamna toamna
Toamna

Flori de Aspecte de
toamna toamna