VALENTE FORMATIVE IN INVATAMANTUL PRESCOLAR BASMUL-

PERSONAJMOTIVAREA ALEGERII TEMEI
CAPITOLUL I
I.1BASMULI.
2 PERSONAJELE DIN BASM
I.3 BASMUL CULT VS BASMUL POPULAR 
CAPITOLUL II.
II.1 EDUCAREA LIMBAJULUI POPULAR IN CONTEXTUL
NOULUICURRICULUM
II.2 STIMULAREA SI DEZVOLTAREA CREATIVITATII DIN
PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM
CAPITOLUL III
III.1 VALORIFICAREA ACTIVITATILOR IN INVATAMANTUL
PRESCOLAR PRIN BASM
III.2 BASMUL –MODALITATE EFICIENTA IN MODELAREA
PERSONALITATIICOPIILOR
 III.3 LOCUL BASMULUI IN PROGRAMA INSTRUCTIV -EDUCATIVA 

CAPITOLUL IV
IV.1 ASPECTE TEORETICE,METODICE SI APLICATIVE
PRIVINDIMBOGATIREA VOCABULARULUI PRIN INTERMEDIUL
BASMULUI
IV.2 METODE DE PREDARE-INVATARE IN INVATAMANTUL
PRESCOLAR
 IV.3 EFICIENTA APLICARII METODELOR INTERACTIVE IN GRADINITA
DECOPII
IV.4 MODALITĂŢI DE PREDARE A BASMULUI IN GRADINITA
IV.5 EVALUAREA REZULTATELOR 
ANEXE BIBLIOGRAFIE 
 
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Lectura basmelor contribuie la dezvoltarea proceselor psihice ale copiilor.astfel,
fantasticul din basme contribuie la dezvoltarea imaginaţiei copiilor. In
special, basmele sunt foarte bogate in imagini, figuri de stil, care trezesc
prescolarilor reprezentărimultiple, bogate in detalii.Basmele, in special, dezvoltă
imaginaţia reproductivă a copiilor, mai ales prin faptul că pe baza acţiunii bogate,
pe baza unor eroi bine individualizaţi, copiii işi imaginează ceeace nu au văzut
niciodată, depăşind astfel cadrul ingust al experienţei lor personale
deviaţă. Eroii basmelor : Ileana Cosanzeana, Făt-frumos, Zmeul, etc., sunt
reproduşi viu inimaginaţia lor.Basmele şi poveştile poartă in ele tezaurul limbii
romane in ceea ce are ea mai specific.Ascultandu-le copilul sesizează o dată cu
conţinutul şi construcţia limbii, frumuseţea ei,expresiile ei plastice. Lectura
basmelor şi poveştilor contribuie la educaţia morală acopiilor. In multe
basme sunt evocate scene din lupta eroică a poporului prin intermediulunor
personaje care caracterizează pe cei mai buni luptători ai poporului. Copilul
invaţăsă-şi iubească poporul, să indrăgească faptele lui vitejeşti. Făt-
Frumos, erou legendar,este redat peste tot ca un exponent al poporului. El este
iubit de copii datorită faptelor luivitejeşti, bunătăţii lui, curajului care merge
pană la nesocotirea morţii. Făt- Frumosintampină greutăţi in cale, el le
invinge datorită unei voinţe darze de a face ceea ce-Iimpune sentimentul
datoriei.Acest sentiment al datoriei este calitatea cea mai de preţ a eroului pozitiv
al basmelor şi poveştilor, cel mai puternic motiv care mobilizează voinţa pentru
invingerea greutăţilor de orice fel.Este clar că acest aspect al basmelor contribuie la
dezvoltarea voinţei copiilor.In unele poveşti sunt biciuite defectele omeneşti.
Analizandu-le se formează la copii anumiteconvingeri in ceea ce priveşte
atitudinea lor faţă de muncă, in ceea ce priveşte cinstea şidreptatea.Lumea
basmului îi dezvoltă copilului capacitatea de a-şi construi şi verbaliza
trăirile, proiecţiile. În călătoriile imaginare copilul se simte fericit, participând
afectiv şi însoţind
 
 protagoniştii basmelor în tărâmuri fictive. Este necesar să oferim copiilor unele
exemplede viaţă în mod indirect, prin intermediul basmului, decât un învăţ, o
povaţă fără suportintuitiv. Preşcolarul aflat la vârsta întrebărilor este satisfăcut cu
ajutorul imaginarului din basme şi poveşti dându-i-se posibilitatea de a-şi da seama
că e înconjurat de răspunsuri posibile, imaginarul îi dă posibilitatea să trăiască
momente asemănătoare eroilor îndrăgiţi,copilul îşi construieşte singur canoane,
asemeni eroilor din basme, îşi creează obligaţii lacare nici adulţii nu gândesc.
Lumea basmului oferă micilor ascultători o complexitate de personaje şi teme de
unde copilul îşi va alege modele eticeAceste argumente m-au condus la alegerea
temei pntru lucrarea de cercetare..
 
CAPITOLUL II.1 BASMUL
În folclorul românesc, un loc însemnat îl ocupă poveştile sau basmele. Basmule s t e
cea mai vastă şi cea mai răspândită creaţie populară, fiind
t o t o d a t ă ş i c e a m a i îndrăgită specie din folclor.Tema generală a basmului este
lupta dintre forţele binelui şicele ale răului. Poporul a introdus în basme expresia
dorinţei sale de libertate, de dreptate,d e b i n e ş i f r u m o s , d e v i a ţ ă m a i
u ş o a r ă ş i m a i d e m n ă . A c e s t e n ă z u i n ţ e g e n e r a l e a l e omenirii fac ca
întotdeauna binele să învingă răul, ca săracul şi omul în suferinţă
săî n v i n g ă gr e u t ă ţ i l e vi e ţ i i , c a a d e v ă r u l s ă i a s ă l a i v e a l ă . T e m a
g e n e r a l ă a b a s m u l u i s e materializează adesea în conflictul cauzat de
inegalităţile sociale, în contrastul dintre bogăţie şi sărăcie, hărnicie şi lene,
modestie şi îngâmfare, curaj şi laşitate, cinste şiviclenie, adevăr şi minciună,
bunătate şi răutate. Basmul îşi trăieşte şi astăzi pretutindeniîncă „tinereţea fără
bătrâneţe” chiar dacă dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii i-au restrâns demult viaţa ca
povestire orală, viaţa lui ca una dintre cele mai vehi şi mai iubite specii
aleliteraturii universale, este departe de a se apropia de sfârşit. Iubitori ai basmelor
nu suntnumai copiii sau cercetătorii ştiinţifici ai trecutului şi prezentului, ci şi
oameni de înaltăcultură: poeţi, prozatori, pictori, sculptori, muzicieni. Mulţi dintre
ei îşi găsesc izvoare deinspiraţie în tezaurul nesecat al basmului.
Definiţia basmului
Este specia eticii populare şi culte, în proză sau, mai rar înversuri, de mare
întindere cu o răspândire mondială, în care se narează întâmplări reale cese
împletesc cu cele fantastice. La acţiune participă personaje imaginare
înzestrate cu puteri supranaturale ce reprezintă binele şi răul, iar în final acesta
din urmă este învins.Basmul are o structură schematizată în general respectată.
Basmele populare româneşti autoate caracteristicile folclorului: tradiţionale,
anonime, colective, orale. Basmul (din sl. basnŭ: născocire, scornire), numit şi
poveste, este alături de povestire,snoavă şi legendă,u n a d i n t r e c e l e m a i v e c h i
s p e c i i a l e l i t e r a t ur i i o r a l e , s e m n a l a t ă î n c ă d i n a n t i c h i t a t e , răspândită
într-un număr enorm de variante la toate popoarele. Indiferent de tip, basmul
You're reading a preview. Unlock full access with a free trial.
Pages 6 to 54 are not shown in this preview.

Download With Free Trial