MINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA „ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

FACULTATEA DE ISTORIE I FILOLOGIE

TEZ DE DOCTORAT
REZUMAT

Coordonator tiin ific:

Prof. univ. dr. Constantin Cuble an Drd. Lumini a Cebotari

Alba Iulia
2010

1
 MINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI I SPORTULUI
UNIVERSITATEA „ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
FACULTATEA DE ISTORIE I FILOLOGIE

FERMENTUL EXPRESIONIST
ÎN TEATRUL BLAGIAN
REZUMAT

Coordonator tiin ific:

Prof. univ. dr. Constantin Cuble an Drd. Lumini a Cebotari

Alba Iulia
2010

2
 CUPRINS

ARGUMENT............................................................................................................................1
I. Expresionismul......................................................................................................................7
1. Delimitare i definire...........................................................................................................7
1.1. Expresionismul în rela ie cu alte curente artistice i literare......................................19
1.2. Atitudini expresioniste în pictur ...............................................................................27
1.3. Mi carea expresionist în literatur ............................................................................35
1.4. Expresionism i esen dramatic ...............................................................................39
1.5. Tr s turile dramei expresioniste.................................................................................43
1.6. Teoreticienii fenomenului expresionist......................................................................48
2. Expresionismul dramatic românesc i premisele sale.......................................................55
3. Lucian Blaga i al i reprezentan i ai expresionismului românesc.....................................66
II. Sistemul dramatic blagian..................................................................................................80
1. Contextualizarea teatrului blagian.....................................................................................80
2. Concep ia teatral la Lucian Blaga....................................................................................86
3. Lucian Blaga i teatrul de idei...........................................................................................91
4. Teatralitatea pieselor blagiene.........................................................................................100
III. Piesele blagiene – depozitul valoric al expresionismului românesc............................104
1. Zamolxe. Mit arhaic.........................................................................................................104
2. Me terul Manole. Un Icar românesc...............................................................................123
3. Tulburarea apelor. Speran a unei duble reîntoarceri......................................................155
4. Cruciada copiilor. O apologie a n zuin ei inocente la ideal...........................................171
5. Arca lui Noe. Con tiin a omului ales...............................................................................185
6. Daria. Ivanca. Drame psihologice i de familie..............................................................209
7. Avram Iancu. O personalitate uman proiectat la dimensiunea
fabulosului folcloric.................................................................................................231
8. Anton Pann. Un împ timit al logosului...........................................................................243
9. Înviere. Mister renascentist i medieval..........................................................................254
IV. Expresionismul dramatic blagian în rela ie cu cel european i
american...........................................................................................................................277
CONCLUZII.....................................................................................................................314
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................329
3
 CUVINTE CHEIE

Expresionism, dialog, arte, teatru, extatic, mitic, cosmic, arhetipal, stihial, tragic, schematism,
esen ializare, stilizare, teatralitate, conflict dramatic, tipologie simbolic , sacrificiu ritual, atitudine
novatoare.

REZUMAT

Descoperind dramaturgia expresionist german , care dup reforma din secolul al XVI-lea
reprezint unul dintre evenimentele importante din istoria cultural i artistic a rilor germanice, am
început a face asocieri cu dramaturgia expresionist de la noi, reprezentat atât de bine de Lucian
Blaga. De fapt, cel mai original filon al expresionismului r mâne în dramaturgia noastr drama mitic ,
excelând în geniul blagian. A a s-a n scut dorin a de a demonstra intr-o lucrare de cercetare prezen a
fermentului expresionist in teatrul blagian. Lucian Blaga se bazeaz pe o viziune antropologic , dar
modalitatea de a exprima artistic apar ine tehnicilor moderne, expresionismul luând o accep iune
proprie în teatrul s u.
Prin Lucian Blaga, estetica expresionismului î i g se te în dramaturgia noastr pe unul din
ap r torii ei cei mai autoriza i, cu atât mai mult cu cât opera sa a intrat din vreme în consonan cu
ideile noului curent. El s-a întâlnit cu expresionismul pe terenul poeziei i l-a preluat în forma lui
dispersat . În teatru, expresionismul a devenit cadru scenic de reflectare primordial .
Faptul c tema Omului Nou n-a g sit, sub latura ei social , ecou în dramaturgia blagian , a
împiedicat critica s -i disting adev ratul caracter. Dar drama expresionist se bazeaz pe un sincretism
de idei, nu numai politice i sociale, ci i etice, respectiv religioase, cu privire la felul în care
umanitatea urmeaz s se salveze. În drama expresionist , ideea utopic î i v de te eficien a nu prin
ceea ce izbute te s spun , ci prin intensitatea cu care e tr it . Prefacerea are loc sub ac iunea
contaminant a pildei ce constituie o revela ie, iar comunitatea o cap t cutremurat pân în str fundul
sufletului de gesturile eroului.

4
 Modern în prezentarea scenic , în referin ele sale la o dramaturgie ce repune în discu ie valorile
teatrului de la începutul acestui secol, teatrul blagian se apropie în multe privin e de tragedia greac ,
dar i de teatrul expresionist. Dramaturgul î i extrage subiectele din mit, sentimentele personajelor sunt
contradictorii, puterea destinului love te individul sau colectivitatea care i se opune, iar decorurile sunt
stilizate i bogate în simboluri.
Am încercat s dovedim c diversitatea dramelor blagiene nu exclude, ci mai degrab încurajeaz
pluralitatea interpret rilor. Trecerea de la configurare la refigurare, ca ultim stadiu al recept rii nu este
brusc , ci continu ; coeren a acestei tranzi ii este asigurat de schematizare, de jocul sediment rii i al
inova iei, al tradi iei i al modernit ii. Dac tragedia greac nu face decât s absolutizeze tradi ia,
excluzând noul, atunci expresionismul, ca mi care de revolt împotriva regulilor, tinde s rup leg tura
cu tradi ia literar . Blaga î i concepe opera într-un stil nou, v zut ca aspira ie spre esen ial. El va opta
pentru o formul dramatic de sublim ri ideistice, în care interesul trece de la detaliu la esen ial.
Dorin a noastr a fost de a ar ta c esen ializarea este tr s tura ce leag dramaturgia lui Blaga de
expresionism. Pentru unii esen ializarea ar putea fi un concept alunecos, lesne deplasabil c tre cel de
schematism – no iune ce acoper o realitate ascenic , adic lipsa psihologiei accentuate a personajelor
axiale; dar personajele cele mai puternice ale teatrului blagian, cu un fond psihologic excep ional, sunt
cele mai esen ializate. Ele se confund cu mesajul i cu ideea în numele c reia evolueaz . Prin urmare,
viabilitatea scenic a eroilor din teatrul blagian necesit o alt perspectiv analitic , mai ales c în
dramaturgia sa nu avem de-a face cu personaje vii, ci cu idei vii, acesta fiind unul din câ tigurile cele
mai însemnate ale teatrului expresionist.
Am ar tat c în atmosfera de mit i legend , personajele pieselor blagiene sunt stilizate pân la
maximum. Conflictul se mut pe plan cosmic, a a încât eroii nu mai au putere asupra op iunilor proprii,
fiind mi ca i de energii elementare. Totul se reduce, prin urmare, la un conflict de idei, unde fiin a
istoric este înlocuit cu cea mitic , transcendent , sugerând revenirea la vârsta arhaic a lumii. În
dramele sale, Blaga adopt o atitudine transfiguratoare mitopoetic i creeaz mituri, a a încât mitul
ajunge cadrul ce înlocuie te realitatea, adic devine cadru esen ializat, unde se reunesc for ele
elementare cosmice.
Teatrul blagian apar ine unei noi epoci în evolu ia dramaturgiei române ti, inaccesibil i în prezent
unor oameni de teatru. El nu mai face concesie patosului romantic i nici realit ilor banale de zi cu zi,
cultivate de teatrul naturalist. Teatrul nou are tendin a de spiritualizare, încercând s dea esen ialul firii
omene ti.
inând cont de aspectele reliefate de reputa i anali ti ai operei dramatice blagiene, ne-am axat
cercetarea pe aprofundarea cunoa terii specificului teatrului blagian expresionist în raport cu cel
5
european i american. Dramaturgul român a oferit culturii europene o viziune integratoare, f r a înceta
s fie român. Ideea sa, de a fundamenta un leag n spiritual comun european, pus atât de bine la punct
în opera dramatic , este privit ast zi cu neîncredere, de i aceast oper este plin de motive române ti
i universale. Blaga a urm rit programatic integrarea spiritualit ii etnice în spa iul universal prin
ridicarea în mit a unor destine istorice i legendare excep ionale.
Majoritatea dificult ilor generate de receptarea i valorificarea operei dramatice blagiene se leag
de faptul c nu s-a descoperit o cale de acces corespunz toare, care s permit deslu irea articula iilor
sale esen iale, precum i a elementelor deopotriv valabile i viabile.
Ca metod de lucru ne-a preocupat deta area celor mai semnificative aspecte ale pieselor blagiene i
plasarea acestora în contextul mai larg de receptare a întregii dramaturgii expresioniste de la noi.
Aureola specific româneasc a acestei crea ii dramatice, ad ugat la valoarea ei estetic i metafizic , îi
d teatrului blagian valoare de sintez . Opera dramatic blagian ne încânt prin forma ei estetic în
care îmbrac expresia, ne înal prin caracterul ei românesc i ne înfioar de ecoul lumilor de dincolo,
multiplicat ca largele cercuri de ap iscat de întreb rile aruncate de Blaga în adâncul lac al misterului.
E totu i de remarcat, cât art dramatic i cât cump tare de mijloace contribuie la sus inerea
valorii expresive a teatrului blagian. Dac Zamolxe este o pies mai glaciar , celelalte au o c ldur ce
stârne te în spectator sentimente estetice diferite. Lucian Blaga este primul autor dramatic român care
reu e te s ne zguduie cu sentimentul sublimului i s ne ridice pe culmile acestuia.
În cercetarea noastr am tratat inegal piesele blagiene, rezervând un spa iu mai larg unora i mai
restrâns altora. Aceasta deoarece inten ia noastr nu a fost de a realiza o lucrare despre dramaturgia
blagian , ci de a demonstra prezen a fermentului expresionist în teatrul blagian.
Am încercat astfel s ar t m c în dramaturgia blagian , expresionismul se manifest la mai multe
niveluri: al personajului, al cadrului scenic i al discursului dramatic. Punctul de plecare este de fiecare
dat exterior prin intensificarea mijloacelor formale, expresia devine ea îns i un element al
con inutului, iar valoarea ideii const în exprimarea ei. În toate piesele blagiene se fac sim ite tendin ele
noi din drama modern expresionist : n zuin a de esen ializare i de comprimare a dialogului,
spiritualizarea teatrului pe fundal metafizic, multiplicarea eului.
Ne-am structurat investiga ia pe patru registre de cercetare: cel al exploat rii fenomenului
expresionist în art i teatru, al încadr rii teatrului blagian în expresionismul dramatic românesc, al
eviden ierii tr s turilor expresioniste din teatrul blagian i al raport rii acestuia la dramaturgia
expresionist european i american .
Con tien i de limitele unei abord ri de acest fel, sper m prin demersul nostru s aducem un plus de
cunoa tere problemei încadr rii teatrului blagian în fenomenul expresionist. Astfel, primul capitol al
6
prezentei lucr ri este dedicat fenomenului expresionist, mereu definit în opozi ie cu alte curente, de i
interferen ele i suprapunerile sunt inerente. Expresionismul i-a g sit condi ii propice de manifestare i
coagulare în Germania wilhelmian , formele de manifestare fiind destul de diverse: de la arti ti
vizionari ai amurgului pân la omul-revolt . De i a l sat mari crea ii în liric , expresia cea mai
complet se g se te în teatru. De aceea am încercat s demonstr m c teatrul – sinteza tuturor artelor –
devine o tribun important pentru propagarea direct a noilor idei.
Cel de-al doilea capitol se axeaz pe explorarea sistemului dramatic blagian i aduce în prim plan
noua accep ie a crea iei, care în concep ia blagian este o metafor , desemnând nu o simpl figur de
stil, ci totalitatea mentalit ilor prin care, într-o oper întreag , se întocme te o viziune a existen ei.
Inovator în plan formal, prin tehnica expresionist , teatrul blagian indic o permanent lupt a
contrariilor. Aceste conflicte angajeaz resorturi adânci ale fiin ei umane în Tulburarea apelor, având
ca pretext momentul p trunderii lutheranismului în Ardeal, în Cruciada copiilor, în Me terul Manole,
unde sunt prezente antinomiile via -moarte, crea ie-jertf . Nici Avram Iancu sau Anton Pann nu sunt
lipsite de acele tensiuni plenare bipolare ale con tiin elor angajate fie în istorie, fie în crea ia artistic .
În întreaga oper blagian întâlnim polarit i, antagonisme, dualit i, scind ri, principii contrare.
Astfel de polarit i antinomice devin m rturii incontestabile ale complexit ii naturii fiin iale, c reia îi
sunt consubstan iale stihialul, arhetipalul, elementarul i cosmicul, revelarea i voca ia jertfei creatoare.
Apelul la teoriile freudismului, atrac ia c tre formele bogumilice i mariajul dintre poten a
metafizic i cea ra ionalist-istoric a autorului, reprezint cele trei axe de-a lungul c rora am
identificat sistemul dramatic blagian.
Un capitol inedit al lucr rii este destinat expresionismului dramatic blagian în rela ie cu cel
european i american. Aici întreprindem o compara ie între Lucian Blaga i al i dramaturgi
expresioni ti, c utând s descoperim elemente ce îi apropie i îi diferen iaz . Am încercat s
demonstr m c personajele teatrului blagian ilustreaz simboluri i concepte în emergen a unor
dualit i de o frenezie ideatic total , ce amintesc de teatrul lui Brecht, Kaiser sau Toller.
Cercet rile noastre au eviden iat modelele europene i americane, din care Lucian Blaga scoate
drama investiga iei umane, orientând-o spre categorial, arhetipal, revelarea zonelor obscure ale
personalit ii. Ultimul capitol al lucr rii încearc s stabileasc câteva asem n ri între teatrul blagian i
cel wilderian. Fidelitatea celor doi dramaturi fa de mit a fost pus deseori pe seama autorit ii
tragediei grece ti, ca primum movens al teatrului. Mitul e la ei limbaj, func ionând la un nivel înalt,
unde sensul reu e te s se deta eze de stratul lingvistic pe care se desf oar . Statutul personajului
mitic modern se complic infinit în cazul celor doi autori, polarizând în el multiple ecouri ale unui
arbore genealogic cu nenum rate spi e.
7
 Am dorit s eviden iem în principal elementele expresioniste din teatrul blagian, i am demonstrat
c prin fiecare pies , acest teatru se subsumeaz principiilor estetice generale ale expresionismului.
Acestea particip activ la sinteza modern realizat de Blaga, care alege s coboare modernitatea cu
întreaga sa înc rc tur ideatic într-un illo tempore. Fascina ia pentru planul mitic se exercit în
expresionism i prin proiectarea arhetipului într-o dimensiune actual , unde contingentul prime te
valen e simbolice. Blaga încearc s armonizeze expresia arhetipului cu expresia modernului.
Toate experimentele blagiene beneficiaz de o solid cunoa tere a legilor genului dramatic i a
categoriilor structurii, ceea ce îi permite s jongleze în deplin cuno tin de cauz cu inova iile.
Dramatugul român asimileaz înc de la vârsta de 19 ani ideile nietzscheene, idei pe care se va grefa
noua sa sensibilitate expresionist .
Lucian Blaga intr de la început i în mod decis în scen , propunându-se ca protagonist al unui
spectacol de factur expresionist . Chiar i atunci când tace, Blaga face s vorbeasc t cerea prin
înscenare, printr-o gestic substitutiv , ce transform poemul dramatic într-o pantomim . Nu numai în
Înviere avem de-a face cu t cerea blagian , ci i în Tulburarea apelor, unde sunt utilizate i alte cuvinte
care creeaz senza ia palpabil a unei t ceri pline de în elesuri.
Teatrul blagian are o structur nou i original . El este influen at de expresionism prin raportarea
artistului la categoria cosmicului i ira ionalului, prin interiorizarea tr irilor i prin refuzarea
elementului tipic în favoarea simbolului. Pân i personajele sale nu sunt altceva decât întruchip ri ale
unor idei sau for e stihiale. Odat cu estetica expresionist , dramaturgul român redescoper mitologia i
practicile magice în Zamolxe, Me terul Manole, Arca lui Noe, drame psihologice i de familie în Daria
i Ivanca, personalit i umane pe care le proiecteaz la dimensiunea fabulosului folcloric în Anton
Pann i Avram Iancu, n zuin a inocent la ideal în Cruciada copiilor, speran a unei duble reîntoarceri
în Tulburarea apelor i mistere medievale în Înviere.
Personajele blagiene sunt idei individualizate: Zamolxe e profetul, Nona e luciferismul carnal al
femeii, Popa e sl biciunea în fa a ispitei demonice, Daria i Luca sunt m cera i de obsesii, Manole este
eroul creator de art , Radu e copilul nezdruncinat în credin a sa, Doamna e mama, de fapt ideea tuturor
mamelor, Ghenadie e preotul ortodox, Teodul e pretul catolic, iar Avram Iancu este eroul na ional.
În to i eroii blagieni exist un zbucium l untric, un conflict cu propriul demon, o nelini te
metafizic , o goan dup certitudini i o sete de absolut. Toate personajele ard cu t lpile pe jarul
întreb rilor ce sondeaz absolutul. Adâncimea lor st în c utarea permanent a realit ii de dincolo, iar
tragicul vine din aceast fr mântare mai presus de puterile omene ti.
Teatrul expresionist blagian materializeaz dorin e refulate i le d întruchip ri fizice prin ac iuni i
figuri ce nu se mai supun logicii determin rilor obiective. Multe personaje evit individualizarea i
8
r mân la condi ia lor pur categorial . Ele sunt un mag, un b rbat, un tân r, un mo neag, o bab , un
pop , ni te zidari cu nume precum: „întâiul”, „al doilea”, „al treilea”. Nici personific rile nu schimb
mare lucru, deoarece au o valoare emblematic ce ne trimite la o lume mitic . Nona, ca i Ivanca, de
altfel, sunt „fiice ale p mântului”. Prima este întruchipare a poftei trupe ti, iar cea de-a doua danseaz
goal în ploaie. Eroul axial din Me terul Manole este un personaj de legend , iar tribunul ardelean din
piesa Avram Iancu o figur mitic , o pas re care a luat vremelnic înf i are omeneasc . În toate piesele
blagiene personajele sunt de alt ordin, iar duelul se d între simboluri i no iuni.
i personajele feminine ale dramaturgiei blagiene sunt schematice, ac ionând în virtutea unei
unilateraliz ri comportamentale. Asta nu înseamn c femininul ar fi redus la o sum de stereotipii în
economia textelor. Femininul ac ioneaz fie cenzurând energia eroului, precum Ana, Ioana, Patrasia,
fie stimulând-o în cazul Nonei, Mirei i Ivancei.
Majoritatea pieselor blagiene se construiesc prin raportarea energiei masculine la feminitatea-
cenzur . Studiul rela iilor feminin-masculin demonstreaz un fapt ce singularizeaz aceast crea ie în
contextul dramaturgiei române ti, o problem axat pe instinctualitate, ce cap t expresia acut a unei
spiritualiz ri.
Personajele secundare au menirea de a circumscrie drama eroului axial i de a-i facilita acestuia
revela ia. Ele pot fi plasate în mai multe categorii: aceea a figurilor-stihii, ce au un rol în influen area
discursului i cele care sunt legate de punerea în eviden a sensului profund al textului. Energia
acestora este suportul pieselor de teatru blagiene, deoarece înv luie situa ia dramatic i confer eroului
axial cadrul propice devenirii sale.
Am utilizat în studiul nostru p rerile exprimate de criticii care au analizat personajul blagian în
acord cu estetica expresionismului (Tudor Vianu, George C linescu, Camil Petrescu, Ovid S.
Crohm lniceanu, George Gan ), dar i-am amintit i pe cei care au pus personajul în rela ie cu
scenicitatea textului (Eugen Todoran, Dan C. Mih ilescu, Alexandru Paleologu). Al turi de ace tia,
Constantin Cuble an a dezvoltat ideile teoretizate de Blaga în analiza personajelor. i dac unii percep
construc ia personajului în spirit expresionist ca pe o sc dere (Tudor Vianu, George C linescu, Camil
Petrescu), al ii o percep ca pe un aspect de cert modernitate (Ov. S. Crohm lniceanu, George Gan ,
Constantin Cuble an).
Universul blagian vibreaz sub energia seduc toare a cântecului, iradiind deopotriv nelini te i
senin tate, fr mântare i m re ie. Muzica este expresia demonicului i prin magnetismul ei atrage
notele disonante ce o alc tuiesc într-o armonizare supraordonatoare. Melosul e parte integrant a
tragicului. Energiile unificatoare integreaz notele discordante ale universului blagian într-o
configura ie simfonic .
9
 Prin personajele reduse la statutul de idei sau simbol, suprasaturând nivelul semnifica iilor, drama
blagian devine expresionist . Scenografia i decorul apar stilizate ca în teatrul expresionist. Eroului
axial i se propun în teatrul blagian dou modele posibile, care uneori nu se actualizeaz de la începutul
piesei. Este vorba de o tenta ie tragic pe de o parte – recunoa terea unei transcenden e puternice, i de
una expresionist pe de alt parte – divinizarea umanului prin substituirea transcenden ei. Aceste
op iuni sunt resim ite ca tenta ii, personajul recurgând uneori la amândou . Ele se dovedesc op iuni, nu
solu ii. Singura solu ie real este cea pe care personajul o adopt în final – sacrificiul de sine ce are
efectul unei hierofanii, negând în final alternativa propus .
Lucian Blaga nu a preluat sec formulele retorice expresioniste, ci a adaptat i a transformat o
retoric la propria sensibilitate, îndep rtându-se de aceast retoric i în felul acesta apropiindu-se de
sine. Groaza expresionist se reg se te la dramaturg sub forma unei melancolii individuale. Întâlnim la
el un anumit tip de nostalgie, un anumit elan, o tendin de ie ire din sine ca dilatare a eului, nu ca
depersonalizare. Critica urbanului, atât cât este, vine pe fondul incompatibilit ii personale, a unei
neputin e de a se reg si i de a se reflecta. El nu deplânge dec derea umanit ii, ci mai degrab
inadaptabilitatea personal a eului mereu nostalgic a unei vitalit i rurale.
Dramaturgul nu a preluat de la expresioni ti doar o simpl figura ie simbolic , ci un mod de a vedea
lumea. Se tie c pictura este arta ce ofer timpului i memoriei dimensiunea unei aprofund ri, în care
efortul imagina iei îl completeaz pe cel al intui iei. A a cum în pânzele lui Monet g sim voga acelui
acum, într-un stil spontan, reprezentat de arta dinamicii luminii, efectele acestui mod de a privi se
traduc i în expresia fulgurant a picturalului blagian prin emergen a viziunii ce încorporeaz intui ia
nem rginirii i spectrul luminii în propria lui secven ialitate.
De i stilizarea textual a teatrului blagian vizeaz mai mult metafora discursului i simbolica ritual ,
acesta este impregnat de poeticitate i reverbereaz acel fior amestecat de tragedie antic i dram
expresionist . Loca ia lui ar putea fi un amfiteatru natural. Drame ca Me terul Manole, Avram Iancu, ar
putea fi jucate în altarele de la Sarmisegetuza sau în spa iile largi ale platourilor Apusenilor. Aceste
spa ii din Mun ii Apuseni ofer crea iei blagiene o dimensiune tragic unic , deoarece acolo cântecul
de toac poate fi ascultat în noaptea Învierii, toaca fiind una din bra ele crucii în l ate de mo i cu ocazia
acestui praznic. Brazii Apusenilor se ridic spre cer, purtând în vârf un clopot ce r sun asemenea
trâmbi elor îngerilor, anun ând începerea unei simfonii cosmice ce acompaniaz desfiin area mor ii.
Noi credem c în acest cadru parusiac teatrul blagian ar fi receptat mai u or de spectatorii români, care
pân acum n-au încercat s se ridice la nivelul spiritual al dramelor blagiene sau s fac diferen a dintre
dramatismul psihologic i cel spiritual. De aceea dramaturgul a trecut cu o nep sare aristocratic pe
drumul ce-l dep rteaz de succesul imediat, f r s fac concesii gustului mediocru al mul imii. El a
10
izbutit s dea zece piese originale, fr mântând din tezaurul tradi ional al limbii române posibilit i noi
de expresie pentru cele mai abstracte idei.
Opera dramatic blagian se deschide spre orizontul scenic al lumii, constituind o verig
intermediar în aceast parte a Europei, între literatura dramatic de la confluen a secolului al XIX-lea
cu începuturile celui urm tor i aceea de la mijlocul secolui al XX-lea, în care numele de rezonan
r mân Strindberg, Kaiser, Wedekind, Williams, Wilder, Blaga.
Prin centrarea tensional a celor mai substan iale reu ite scenice ale sale, pe coordonata conflictual
a raportului dintre credin i religie, dramaturgul î i asigur coeficientul de scenicitate. Valen ele
demonstrative ale conflictelor nu ajung s preleveze asupra celor psihologice i aceasta este o
caracteristic net în favoarea ideii c dramaturgia blagian nu este o excrescen a sistemului s u strict
teoretic. Ea are un impuls formativ de sine st t tor.
Teatrul blagian vizeaz o anumit simbolistic ontologic prin orchestrarea unor intrigi puternice,
esen ializate, indiferent c este vorba de viziuni renascentist-medievale ale unor simboluri misteriale,
de identit i cultural-istorice reverberând ideea de jertf , de mituri constitutive ale spiritualit ii noastre
sau de drame cu problematic psihanalitic raportabile la personajele lumii reale. Inten ia
dramaturgului era de a realiza o ampl epopee na ional , prin care literatura dramatic româneasc s -
i ia revan a stiliz rii i esen ializ rii. Schematismul expresionist nu împiedic teatrul blagian de a fi
reprezentabil. Mesajul estetic transmis nu este obturat de inuta poetic a textului, de simbolistica
gestului scenic sau de suprasolicitarea mitic .
Am considerat necesar eviden ierea componentelor expresioniste ale teatrului blagian, care fuge de
denumirile obi nuite, personajele evit individualizarea, r mânând la condi ia lor pur categorial .
Personific rile ne trimit la o lume mitic , în care conflictele se desf oar nu între indivizi, ci între
duhuri ale vie ii i principii cosmice. Teatrul blagian este expresionist prin lirismul debordant i
literalitate, trecerea de la detaliu la esen ial, mitologism, schematismul personajelor i caricaturizarea
gesturilor.
Tema abordat – axat pe demonstrarea prezen ei fermentului expresionist în teatrul blagian – se
circumscrie în tendin a de promovare a teatrului practicat de Blaga i ar putea fi o continuare în
explorarea operei dramatice blagiene.

BIBLIOGRAFIE

I. TEXTE FUNDAMENTALE

11
 A. OPERA BLAGIAN

- Blaga, Lucian, Cultur i cuno tin , Cluj, Editura Institutului de Arte Grafice „Ardealul”, 1922
- Blaga, Lucian, Daimonion, Cluj Napoca, Editura Societatea de mâine, 1930
- Blaga, Lucian, Opera dramatic , vol. 1, (Zamolxe – mister p gân), Sibiu, Editura Dacia
Traian , 1942
- Blaga, Lucian, Mit i gândire, în vol. Lucian Blaga, Z ri i etape. Text îngrijit i bibliografie de
Dorli Blaga, Bucure ti, Editura pentru Literatur , 1968
- Blaga, Lucian, Geneza metaforei i sensul culturii, în vol. Lucian Blaga, Trilogia culturii.
Edi ie îngrijit de Sorin M rculescu. Prefa de D. Ghi e, Bucure ti, Editura pentru Literatura
Universal , 1969
- Blaga, Lucian, Elogiul satului românesc, în Lucian Blaga, Isvoade. Eseuri, conferin e, articole.
Edi ie îngrijit de Dorli Blaga i Petre Nicolau, Bucure ti, Edit. Minerva, 1972
- Blaga, Lucian, Încerc ri filosofice, Timi oara, Edit. Facla, 1977
- Blaga, Lucian, Fe ele unui veac, în vol. Opere, 7, Eseuri. Edi ie de Dorli Blaga, Bucure ti, Edit.
Minerva, 1980
- Blaga, Lucian, Teatru. Proza autobiografic , vol. II. (Zamolxe, Me terul Manole, Anton Pann),
Antologie, prefa , tabel cronologic i bibliografie de George Gan , edi ia a II-a rev zut ,
Bucure ti, Editura Albatros, 1980
- Blaga, Lucian, Opere, 9, Trilogia culturii. Edi ie îngrijit de Dorli Blaga, Studiu introductiv de
Al. T nase, Bucure ti, Editura Minerva, 1985
- Blaga, Lucian, Opere, vol. III, (Zamolxe, Tulburarea apelor, Ivanca, Daria, Înviere). Edi ie
critic i studiu introductiv de George Gan , Bucure ti, Editura Minerva, 1986
- Blaga, Lucian, Hronicul i cântecul vârstelor. Postfa i bibliografie de Ioan Holban,
Bucure ti, Editura Minerva, 1990
- Blaga, Lucian, Opere, vol. IV, (Me terul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu). Edi ie
critic i studiu introductiv de George Gan , Bucure ti, Editura Minerva, 1991
- Blaga, Lucian, Despre gândirea magic . Cuvânt înainte de Acad. Prof. Zoe Bu ulenga-
Dumitrescu, Bucure ti, Editura GARAMOND, 1992
- Blaga, Lucian, Opere, vol. V, (Anton Pann, Arca lui Noe). Edi ie critic i studiu introductiv de
George Gan , Bucure ti, Editura Minerva, 1993

12
- Blaga, Lucian, Pe urmele psihanalizei, în vol. Lucian Blaga, Opere, vol. II. Text îngrijit, note i
comentarii de Dorli Blaga i Petre Nicolau, studiu introductiv de Ion Holban, Chi in u, Editura
tiin a, 1995

B. REFERIN E CRITICE ÎN VOLUME

- Agachi, Andreea Elena, Poetica apei în teatrul blagian, în Meridian Blaga, tom 1-Literatur ,
Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Balosache, Dumitra-Daniela, Boala metafizic – scenarii etiologice în poezia i dramaturgia lui
Lucian Blaga, în Caietele Lucian Blaga, vol. II. Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul
na ional studen esc „Lucian Blaga”, edi ia a II-a din 19-21 octombrie, 2000, coordonatori Conf.
univ. dr. Pamfil Matei, Prof. univ. dr. Ilie Gu an, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”,
2001
- B lu, Ion, Opera lui Lucian Blaga, Bucure ti, Editura Albatros, 1997
- B ran, Sorin Ovidiu, Mecanisme sacrificiale în teatrul lui Blaga, în Caietele Lucian Blaga, vol.
IV, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2003
- B rbulescu, Titus, Lucian Blaga. Teme i tipare fundamentale. Traducere din limba francez de
Mihai Popescu, Bucure ti, Editura Saeculum I. O., 1997
- Bâgiu, Lucian, Dramaturgia blagian – Instituirea estetic a absolutului, Sibiu, Editura Imago,
2003
- Bâgiu, Lucian, Fic iunile matc în dramaturgia blagian , în Caietele Lucian Blaga, vol. IV,
Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2003
- Bâgiu, Lucian, Me terul Manole: Creatorul vs omul creator, în Meridian Blaga, tom 1 –
Literatur , Cluj Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2006
- Bâgiu, Lucian, Scenocentrismul în dramaturgia blagian : surmontarea indeciziei, în vol.
Meridian Blaga, IV, Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin . 2004
- Berindei, Cosmina, Sofianic i stihial în pantomima „Înviere”, în Meridiane Blaga, tom 1-
Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2006
- Boariu, Ana, Claustrarea în „Daria” i „ Ivanca”, în Caietele Lucian Blaga, vol. IV, Sibiu,
Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2003

13
- Braga, Mircea, Dramaturgia blagian sau triumful artistului, în vol. Mircea Braga, Sincronism
i tradi ie, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1997
- Breazu, Ion, Repere istorico-literare, în vol. Lucian Blaga, Teatru, 2. Edi ie îngrijit de Dorli
Blaga, Antologie i repere istorico-literare realizate în redac ie de Mihai Dasc l, Bucure ti,
Editura Minerva, 1984
- C linescu, George, Repere istorico-literare, în vol. Lucian Blaga, Teatru, 2. Edi ie îngrijit de
Dorli Blaga, Antologie i repere istorico-literare realizate în redac ie de Mihai Dasc l,
Bucure ti, Editura Minerva, 1984
- Câmpan, Diana, Universitarii no tri: Anton Pann i cele trei c l uze feminine, în Caietele
Blaga. Festivalul Interna ional „Lucian Blaga”, Edi ia a XXVI-a, Alba Iulia, Editura ALTIP,
2006
- Câmpan, Diana, Anton Pann i sensurile cântecului mut..., în vol. Caietele Blaga. Festivalul
Interna ional „Lucian Blaga”, Edi ia a XXVII-a, Alba Iulia, Editura ALTIP, 2007
- Cârcu, Iuliana, Calit i plastice ale dramelor blagiene, în Caietele Lucian Blaga, vol. II.
Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul na ional studen esc „Lucian Blaga”, edi ia a II-a
din 19-21 octombrie, 2000, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2001
- Ciocan, Ioana, Personaje „circumstan iale” în teatrul blagian, în Caietele Lucian Blaga, vol.
II. Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul na ional studen esc „Lucian Blaga”, edi ia a
II-a din 19-21 octombrie, 2000. Coordonatori: Conf. univ. dr. Pamfil Matei, Prof. univ. dr. Ilie
Gu an, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2001
- Constantinescu, Doina, Blaga i „melancolia”, în Meridian Blaga 4, Cluj-Napoca, Editura
Casa C r ii de tiin , 2004
- Cr ciun, Alexandra, Despre Chemare, în Meridian Blaga, tom II, Cluj-Napoca, Editura Casa
C r ii de tiin , 2002
- Crohm lniceanu, Ov. S., Lucian Blaga, Bucure ti, EPL, 1963
- Cuble an, Constantin, Arca lui Noe, în Meridian Blaga, tom II, Cluj-Napoca, Editura Casa
C r ii de tiin , 2002
- Cuble an, Constantin, Demonul i Arhanghelul, în vol. Meridian Blaga, tom 1-Literatur , Cluj-
Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Cuble an, Constantin, Lucian Blaga dramaturgul. Eseuri, Târgu-Mure , Editura Ardealul, 2010
- Cuble an, Constantin, Realismul mitic, în vol. Meridiane Blaga, tom 1 – Literatur , Cluj-
Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008

14
- Dinc , Irina, Crea ia la confluen a tragicului cu demonicul în “Me terul Manole” de Lucian
Blaga, în Caietele Lucian Blaga, vol. II. Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul
Na ional „Lucian Blaga”, edi ia a II-a din 19-21 octombrie, 2000, Sibiu, Editura Universit ii
„Lucian Blaga”, 2001
- Fotea, Sorana, Personalit i histrionice în teatrul blagian, în Caietele Lucian Blaga, vol. VII.
Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul Na ional Studen esc „Lucian Blaga”, Edi ia a
VII-a, 27-29 octombrie 2005, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2006
- Gan , George, Opera literar a lui Lucian Blaga, în vol. Lucian Blaga, Poezii, vol. I.
Antologie, prefa , tabel cronologic i bibliografie de George Gan , edi ia a II-a rev zut i
ad ugit , Bucure ti, Editura Albatros, 1980
- Gan , George, Teatrul lui Lucian Blaga, în Lucian Blaga, Opere 3. Teatru. Edi ie critic i
studiu introductiv de George Gan , Bucure ti, Edit. Minerva, 1986
- Ghi ulescu, Mircea, Dramaturgie i filosofie, în Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur , Cluj-
Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Ghi ulescu, Mircea, Istoria literaturii române. Dramaturgia, Bucure ti, Editura Academiei
Române, 2007
- Istrate, Mariana, Nefârtate – valen e semantice în cadrul seriei sinonimice de eufemisme pentru
diavol, în Meridian Blaga 4, Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2004
- Laz r, Maria, Noe – con tiin a alesului, în Caietele Lucian Blaga, vol. IV, Sibiu, Editura
Universit ii „Lucian Blaga”, 2003
- Mari , Ioan, Lucian Blaga – clasicizare a expresionismului românesc, Sibiu, Editura Imago,
1998
- Mih ilescu, Dan C., Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984
- Mioc, Adrian, Cearta religiilor i rezolvarea ei în „Tulburarea apelor”, în Meridian Blaga,
tom II, Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2002
- Modola, Doina, Lucian Blaga i teatrul insurgentului. Memorii. Publicistic . Eseuri, Bucure ti,
Editura Anima, 1999
- Modola, Doina, Teatrul blagian – bilan spectacologic, în vol. Meridian Blaga 5, tom 1-
Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2005
- Moraru, Cornel, Lucian Blaga. Monografie, antologie comentat , receptare critic , Editura
Aula, 2005
- Muntean, Florin, Teatrul lui Lucian Blaga – între cre tinism i p gânism, în Caietele Lucian
Blaga, vol. II, Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul na ional studen esc „Lucian
15
 Blaga”, edi ia a II-a din 19-21 octombrie, 2000. Coordonatori: Conf. univ. dr. Pamfil Matei,
Prof. univ. dr. Ilie Gu an, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2001
- Negoi escu, I., Lucian Blaga, „Arca lui Noe”, în vol. ***Scriitori moderni, Bucure ti, EPL,
1966
- Nicolai, Raluca, Reprezent ri mitice în „Zamolxe”. Mister p gân, în Caietele Lucian Blaga,
vol. VII. Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul Na ional Studen esc „Lucian Blaga”,
edi ia a VII-a, 27-29 octombrie 2005, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2006
- Orian, Georgeta, Complementaritatea contrariilor în „jocul dramatic” „ Ivanca”, în vol.
Meridian Blaga 5, tom 1-Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2005
- Paleologu, Alexandru, Teatrul lui Lucian Blaga, în vol. Alexandru Paleologu, Spiritul i litera,
Bucure ti, Editura Eminescu, 1970
- Perpessicius, Repere istorico-literare, în vol. Lucian Blaga. Teatru, 2. Edi ie îngrijit de Dorli
Blaga, Antologie i repere istorico-literare realizate în redac ie de Mihai Dasc l, Bucure ti,
Editura Minerva, 1984
- Ple ca, Corina, Mitul lui Pan în civiliza ia greac i expresionismul blagian, în Caietele Lucian
Blaga, vol. II. Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul na ional studen esc „Lucian
Blaga”, edi ia a II-a din 19-21 octombrie, 2000, coordonatori Conf. univ. dr. Pamfil Matei; Prof.
univ. dr. Ilie Gu an, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2001
- Pu cariu, Sextil, Repere istorico-literare, în vol. Lucian Blaga. Teatru, 2. Edi ie îngrijit de
Dorli Blaga, Antologie i repere istorico-literare realizate în redac ie de Mihai Dasc l,
Bucure ti, Editura Minerva, 1984
- R dulescu, Elena, Miticul în „Me terul Manole”, în Caietele Lucian Blaga, vol. IV, Sibiu,
Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2003
- Rodríguez, Mariano Martin, Pantomima ca literatur : „Înviere”, de Lucian Blaga. Traducere
de Oana Presecan, în Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de
tiin ,
- Roman, Manuela, Modalitatea de manifestare a tragicului în „Zamolxe”, în Caietele Lucian
Blaga, vol. IV, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2003
- Sala, Dana, Tragedia copiilor în piesele „Cruciada copiilor” (Lucian Blaga) i „De teptarea
prim verii” (Frank Wedekind), în Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur , Cluj-Napoca, Editura
Casa C r ii de tiin , 2008

16
- Sitar-T ut, Daniela, Condi ia crea iei i a creatorului în dramaturgia blagian i cea eliadesc
(„Me terul Manole” – „Coloana nesfâr it ”), în Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur , Cluj-
Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Sora, Mariana, Cunoa tere poetic i mit în opera lui Lucian Blaga, Bucure ti, Editura
Minerva, 1970
- Talo , Ion, Me terul Manole. Contribu ie la studiul unei teme de folclor european, Bucure ti,
Editura Minerva, 1973
- Ta cu, Valentin, Comentarii la teatrul lui Blaga, în vol. Inciden e, Cluj-Napoca, Editura Dacia
- Todoran, Eugen, Dramaturgia lui Lucian Blaga, în vol. Lucian Blaga, Teatru. Edi ie i prefa
de Eugen Todoran, Bucure ti, Editura Minerva, 1970
- Todoran, Eugen, Lucian Blaga. Mitul dramatic, Timi oara, Editura Facla, 1985
- Todoran, Eugen, Poezia dramatic , în Opera literar a lui Lucian Blaga, Bucure ti, Editura
Minerva, seria „Universitas”, 1976
- Tomu , Ion M., Aspecte ludice în Arca lui Noe, în Meridian Blaga, tom 1 – Literatur , Cluj-
Napoca, Editura C r ii de tiin , 2006
- Tomu , Ion M., Teatru în teatru i semnifica iile acestui procedeu dramatic. „Me terul
Manole” i „Hamlet”, în Caietele Lucian Blaga, vol. II. Comunic ri i traduceri prezentate la
Colocviul na ional studen esc „Lucian Blaga”, edi ia a II-a din 19-21 octombrie, 2000.
Coordonatori: Conf. univ. dr. Pamfil Matei, Prof. univ. dr. Ilie Gu an, Sibiu, Editura
Universit ii „Lucian Blaga”, 2001
- Tomu , Ion M., Un pistol i un ceasornic. Principiul comunicant al energiilor dramatice în
„Ivanca”, în vol. Meridian Blaga 5, tom 1-Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de
tiin , 2005
- Ungureanu, Anda Laura, Zamolxe – ecua iile puterii, în Caietele Lucian Blaga, vol. II.
Comunic ri i traduceri prezentate la Colocviul na ional studen esc „Lucian Blaga”, edi ia a II-a
din 19-21 octombrie, 2000. Coordonatori: Conf. univ. dr. Pamfil Matei, Prof. univ. dr. Ilie
Gu an, Sibiu, Editura Universit ii „Lucian Blaga”, 2001
- Vianu, Tudor, Repere istorico-literare, în vol. Lucian Blaga. Teatru, 2. Edi ie îngrijit de Dorli
Blaga, Antologie i repere istorico-literare realizate în redac ie de Mihai Dasc l, Bucure ti,
Editura Minerva, 1984
- Vianu, Tudor, Teatrul D-lui Lucian Blaga, în vol. Opere 3. scriitori români. Sinteze. Antologie
i note de Matei C linescu i Gelu Ionescu. Prefa de Matei C linescu. Text stabilit de
Cornelia Botez, Bucure ti, Editura Minerva, 1973
17
- Vod -C pu an, Maria, Teatru i mit, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1976

C. REFERIN E CRITICE ÎN PERIODICE

- B la a, Titus, Mentor al teatrului, în „Ramuri”, nr. 6, 15 iunie 1988

- Bobe , T., Cronica teatrelor – Me terul Manole, în „Ultima or ”, an I, nr. 86, 10 aprilie 1929
- Braga, Mircea, Când explica ia este necesar , în „Tribuna”, anul XV, nr. 2 (729), 14 ianuarie
1971
- Cocora, Ion, Me terul Manole, în „Tribuna”, XVII, nr. 45, 8 nov. 1973
- Cuble an, Constantin, Lucian Blaga: Zamolxe, în „Tribuna”, anul XV, nr. 2 (729), 14 ianuarie
1971
- Ghi ulescu, Mircea, Lucian Blaga: Me terul Manole, în „Limba român ”, Chi in u, an. IV, nr.
2, 1994
- Ionescu, Eugen, Note critice, cronic la Cruciada copiilor, în „Lic riri”, februarie 1931
- M rgineanu, N., Me terul Manole, în „Tribuna”, anul XV, nr. 15, 15 aprilie 1971
- Nadin, Mircea, Marginali la un spectacol Blaga, în „Tribuna”, anul XV, nr. 3 (730), 21 ianuarie
1971
- Poant , Petru, Ov. S. Crohm lniceanu. Literatura român i expresionismul, în „Ateneu”, nr.4,
1972
- Protopopescu, Drago , Lucian Blaga i mitul dramatic, în „Gândirea”, nr. 8, decembrie, 1934
- ulu iu, Octav, Schi de studiu asupra teatrului Lui Lucian Blaga, în „Revista Funda iilor
Regale”, an IX, nr. 11, 1 nov. 1942
- Todoran, Eugen, Valori poetice în teatrul lui Lucian Blaga, în „Orizont”, an. XVIII, nr. 161, 9
sept. 1967
- Todoran Eugen, Mitul Me terului Manole în teatrul lui Blaga, în „Tribuna”, XVII, 45, 8 nov.
1973

D. REFERIN E CRITICE (EXPRESIONISM)

- Berlogea, Ileana, Teatrul expresionist german, Bucure ti, Editura Univers, 1974

18
- Caufman-Blumenfeld, Odette, Teatrul european – teatrul american: influen e, Ia i, Editura
Universit ii „Alexandru Ioan Cuza”, 1998
- Crohm lniceanu, Ov. S., Literatura român i expresionismul, Bucure ti, Edit. Eminescu, 1971
- Grigorescu, Dan, Expresionismul, Bucure ti, Edit. Meridiane, 1969
- Grigorescu, Dan, Istoria unei genera ii pierdute: Expresioni tii, Bucure ti, Editura Eminescu,
1980; reeditarea volumului Expresionismul, Bucure ti, Editura Meridiane, 1969
- Pavel, Amelia, Expresionismul i premisele sale, Bucure ti, Editura Meridiane, 1978
- Styan, J. L., Expresionism and epic theatre, Cambridge, Cambridge University Press, 1981
- William, Carl Enoch; Leonard Dahlström, Strindberg’s dramatic Expressionism, Ann Arbor
University of Michigan, 1930
- Zalis, Henri (coordonator), Expresionismul în literatura român . Cercetare bibliografic de
Henri Zalis, Bucure ti, Editura Bibliotecii Centrale Universitare Bucure ti, 1985
- De Micheli, Mario, Protestul expresionismului, în Avangarda artistic a secolului XX,
Bucure ti, Editura Meridiane, 1968
- Edschmid, Kazimir, Cu privire la expresionism în poezie, în vol. Paul Magheru, Literatura
român în context universal. Arte poetice – curente literare. Bibliografie i antologie de
manifeste literare, Editura Tipografiei Institutului de înv mânt superior din Oradea, 1978
- Martini, Fritz, De la expresionism pân în anul 1945, în vol. Istoria literaturii germane de la
începuturi pân în prezent, Bucure ti, Edit. Univers, 1972
- Papu, Edgar, Expresionism i esen dramatic , în vol. Edgar Papu, Arta i umanul, Bucure ti,
Editura Meridiane, 1974
- Popescu, Marian, Cultura expresionismului, în vol. ***Expresionismul în teatru i art .
Publica ie a Uniunii Teatrale din România, Bucure ti, Editura Unitext, 1982
- Sân-Giorgiu, Expresionismul dramatic, în vol. Cercet ri critice, vol. I, Bucure ti, Editura
Cultura Neamului Românesc, 1923
- Schileru, Eugen, Constantin Brâncu i sau sculptura este gândire în imagini, în ***Antologie de
filosofie româneasc , vol. V, Bucure ti, Editura Minerva, 1988
- Stoica, Petre, Prefa la vol. Poe i ai expresionismului, Bucure ti, Edit. Albatros, 1971

II. BIBLIOGRAFIE CRITIC

A. REFERIN E CRITICE ÎN VOLUME

19
- B descu, Horia, Me terul Manole sau imanen a tragicului, Bucure ti, Editura Cartea
Româneasc , 1986
- B ncil , Vasile, Lucian Blaga. Energie româneasc , Timi oara, Edit. Marineasa, 1995
- Biberi, Ion, Poezia, mod de existen , Bucure ti, EPL, 1968
- Braga, Corin, Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Ia i, Editura Institutului European,
1998
- Brustein, Robert, The Theatre of Revolt, Little Brown Company Ltd, Boston – Toronto, 1962
- Ciompec, Gh., Motivul crea iei în literatura român , Bucure ti, Editura Minerva, 1979
- Dimitriu, Paul, Despre viitorul artelor i condi ia uman , în vol. ***Arta viitorului. Antologie,
prefa i traducere de Victor Ernest Ma ek, Bucure ti, Editura Meridian, 1996
- Doina , t. Augustin, Tragic i demonic, în vol. tefan Augustin Doina , Lectura poeziei,
Bucure ti, Editura Cartea Româneasc , 1980
- Floricic , Octavia, Lirica blagian – refuzul labirintului, în Meridian Blaga, tom 1-Literatur ,
Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Mazilu, tefan, Athosul blagian. Ipostazele scriitorului - hagiu, în Meridiane Blaga 8, tom 1-
Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Mîndra, V., Incursiuni în istoria dramaturgiei române, Bucure ti, Editura Minerva, 1971
- Munteanu, Elisabeta, Motive mitice în dramaturgia româneasc , Bucure ti, Editura Minerva,
1982
- Olos, Ana, Blaga i Eliot – dou fe e ale veacului, în Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur ,
Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Oprescu, Florin, Poetica influen ei, în Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur , Cluj-Napoca,
Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Petrescu, C., Modalitatea estetic a teatrului, Bucure ti, Funda ia pentru literatur i art , 1937
- Pioariu, Mariana Rodica, Dramaturgia american în România. Eugene O’Neill, Arthur Miller,
Tennessee Williams, Cluj-Napoca, Editura RISOPRINT, 2004
- Popa, Mircea, Momente din receptarea poeziei blagiene în Transilvania: cazul „Tribunei” de la
Bra ov (1941-1944), în Meridian Blaga IV, Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2004
- Popescu-Br diceni, Ion, Starea de europenitate a valorilor poetice în opera lui Lucian Blaga, în
Meridiane Blaga 8, tom 1-Literatur , Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2008
- Ruja, Alexandru, Aron Cotru . Via a i opera, Studiu monografic, Timi oara, Editura de Vest,
1996
20
- Sadoveanu, Ion Marin, Istoria universal a dramei i teatrului, vol. II, Bucure ti, Edit.
Eminescu, 1973
- Strindberg, August, Author’s Note to A Dream Play, în vol. Six Plays of Strindberg, Doubleday
& Company Inc., Garden City, N.Y., 1955
- Tabart, Marielle, Brâncu i – inventatorul sculpturii moderne. Traducere de Emilia Munteanu,
Colec ia „Cotidianul”, ENCICLOPEDICA, seria a II-a. Volumul I, Editura Univers, 2009
- T nase, Alexandru, Lucian Blaga – filosoful poet, poetul filosof, Bucure ti, Editura Cartea
Româneasc , 1977
- Teodorescu, Alexandru, Lucian Blaga i cultura popular româneasc , Ia i, Editura Junimea,
1983
- Vaida, M., Lucian Blaga – afinit i i izvoare, Bucure ti, Editura Minerva, 1975
- Vasilescu, Emil, Lucian Blaga. Studiu, antologie, tabel cronologic i bibliografie de Emil
Vasilescu, Bucure ti, Editura Eminescu, 1981
- Vulc nescu, Romulus, Mitologia român , Bucure ti, Editura Academiei RSR, 1985
- Wilder, Thornton, Introduction, în vol. Thornton Wilder, Three Plays, New York, 1975

B. REFERIN E CRITICE ÎN PERIODICE

- Blaga, Lucian, Începuturile i cadrul unei prietenii, în „Gândirea”, nr. 4, 1940

- Cornel, Theodor, Îndrum ri în art , în „Via a social ”, nr. 4, 1910
- Däubler, Theodor, Noua concep ie – Expresionism. Trad. de Alice Georgescu, în
Expresionismul în teatru i în arte, în „Semnal teatral”, an III-IV, 1-4 (II-14) / 1997, 1-2 (15-16)
/ 1998
- Dominic, A., Germanii intelectuali de azi. Expresionismul, în vol. Expresionismul în teatru i în
arte, în „ Semnal teatral”, an.III-IV, 1-4 (II-14) / 1997, 1-2 (15-16) / 1998
- Dominic, A., Germania intelectual de azi, în „ Gândirea”, nr. 2, 1929
- Goll, Yvan, Supradrama. Traducere de Arina Rotaru, în vol. Expresionismul în teatru i arte, în
„ Semnal teatral”, an.III-IV, 1-4 (II-14) / 1997, 1-2 (15-16) / 1998
- Goll, Yvan, Germania intelectual de azi, în „ Gândirea”, nr. 2, 1929
- Hatvani, Paul, Eseu asupra expresionismului, în „Secolul XX”, nr. 11-12, 1969
- Manolescu, Nicolae, Spiritul avangardei, în „ România literar ”, nr. 18, din 3 mai, 1984
- Micu, D., Poezia deceniilor interbelice, în „ România literar ”, nr. 17, din 26 aprilie, 1984

21
- Nistor, Corneliu, Expresionismul, în „Limba i literatura român ”, nr.3, iulie-septembrie, 1979
- Pinthus, Kurt, Despre expresionism, în „Secolul XX”, nr. 11-12, 1969
- Popa, Grigore, Peisaj metafizic în expresionism, în „Secolul XX”, nr. 11-12, 1970
- Popescu, Marian, Exegeza expresionismului, în „ Steaua”, 35, nr. 3, martie, 1984
- Ralea, Mihai, Scrisori din Germania (2), în „Via a româneasc ”, 14, nr. 9, septembrie 1922
- Sadoveanu, Ion Marin, Drama i teatru. Tablete, în „Gândirea”, nr.2, din noiembrie 1925
- Sân-Giorgiu, Ion, Expresionismul dramatic, în „ Semnal teatral”, an. III-IV, 1-4 (II-14) / 1997,
1-2 (15-16) / 1998
- Sân-Giorgiu, Ion, Expresionismul în literatur , în „Adev rul literar i artistic”, nr. 37, din 7
august, 1921
- Stanca, Radu, Despre teatrul literar, în „Revista cercului literar”, nr. 1, ian. 1945
- erban, Geo, Neb nuitele trepte ale expresionismului românesc, în „ Secolul XX”, nr.1-2, 1972
- tef nescu, Mircea, Medalioane vorbitoare, în „Vremea”, nr.7, din 5 aprilie, 1928
- Tilgher, Adriano, Drama expresionist , în „La Stampa”, an II, nr. 6, 1925, tradus în rev.
„Cosânzeana”, an X, nr. 9, 1926
- Vianu, Tudor, Expresionismul. O estetic nou , în „Ideea european ”, 2, nr. 55, 5-12
decembrie, 1920
- Wardle, Alex, Ce facem cu indica iile de regie expresioniste?, în Expresionismul în teatru i
arte, „Semnal teatral”, an III-IV, 1-4, 1997, 1-2, 1998
- Wauer, William, Regizorul. Traducere de Arina Rotaru, în Expresionismul în teatru i arte, în
„Semnal teatral”, an III-IV, 1-4 (II-14) / 1997, 1-2 (15-16) / 1998
- Zaciu, Mircea, De amicitia, în „Steaua”, VIII, nr. 4 aprilie, 1976

III. LUCR RI DE ORIENTARE GENERAL

- Acterian, Haig, Gordon Craig i ideea de teatru, Bucure ti, Editura Vremea, 1936
- Alexandrescu, Emil, Literatura român în analize i sinteze, Bucure ti, Editura Didactic i
Pedagogic , R. A., 2006
- Balot , Nicolae, Mapamond literar, Bucure ti, Editura Cartea româneasc , 1983
- B lu, Ion, Via a lui Lucian Blaga, vol. I, Bucure ti, Editura Libra, 1995

22
- Blaga, Corneliu, Lucian Blaga necunoscut, Alba Iulia, Editori: Inspectoratul pentru cultur ,
Centrul crea iei populare, Societatea cultural „1 Decembrie 1918”, 1995
- Caracostea, Dumitru, Poezia tradi ional român . Balada popular i doina, vol. I, Bucure ti,
EPL, 1969
- C linescu, George, Istoria literaturii române de la origini pân în present. Edi ia a II-a
rev zut i ad ugit , Bucure ti, Editura Minerva, 1982
- C linescu, George, Scriitori str ini, Bucure ti, EPLU, 1967
- C rpini ianu, Radu (coordonator), Locuri i oameni în ara Sebe ului. Studii i cercet ri din
domeniul culturii, Alba Iulia, Editura ALTIP, 2004
- Cebotari, Adrian, Rug ciunea ca element misionar, (Tez de licen ). Coordonator Pr. Conf. dr.
Emil Jurcan, Alba-Iulia, 2001
- Cebotari, Lumini a, Magia p mântescului în „Ora ul nostru”, (Lucrare de diserta ie).
Coordonator tiin ific: Prof. univ. dr. Constantin Cuble an, Alba-Iulia, 2007
- Cenu , Mircea, Interviurile lui Lucian Blaga, Alba Iulia, 2000
- Comarnescu, Petru, Ion Sava, Bucure ti, Editura Meridiane, 1966
- Comte, Fernand, Marile figuri ale Bibliei. Traducere de Mihaela Voicu, Bucure ti, Editura
Humanitas, 1995
- Cristea, Ioan, Curentele artei moderne, Bucure ti, Editura ALLFA, 2000
- Cruceru, Dan, Func ia social a artei, Bucure ti, Editura Meridiane, 1981
- Cuble an, Constantin, Clasici i moderni, Bucure ti, Editura GRAMAR, 2003
- Culianu, I. P., Eros i magie în Rena tere. 1484, Bucure ti, Editura Nemira, 1999
- Curticeanu, Mircea, Studii i documente literare. Edi ie îngrijit de Doina Curtic peanu. Prefa
de Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de tiin , 2006
- De Micheli, Mario, Avangarda artistic a secolului XX, Bucure ti, Editura Meridiane, 1968
- Doina , t. Augustin, Atitudini expresioniste în poezia româneasc , Bucure ti, Editura
Eminescu, 1972
- Doina , t. Augustin, Tragic i demonic, în vol. tefan Augustin Doina , Lectura poeziei,
Bucure ti, Editura Cartea Româneasc , 1980
- Doina , t. Augustin, Lectura poeziei, Bucure ti, Editura Cartea Româneasc , 1980
- ***Dramaturgia istoric român contemporan . Antologie i studiu introductiv de Ion Nistor,
Bucure ti, Editura Albatros, 1988
- Drimba, Ovidiu, Istoria literaturii universale, vol. I-II, Bucure ti, Editura SAECULUM I.O. –
VESTALA, 1999
23
- Drimba, Ovidiu, Istoria teatrului universal, vol. 1, Bucure ti, Editura SAECULUM I. O. –
VESTALA, 1999
- Eliade, Mircea, De la Zamolxis la Genghis-Han. Traducere de Maria Iv nescu i Cezar
Iv nescu, Bucure ti, Editura tiin ific i Enciclopedic , 1980
- Eliade, Mircea, amanismul i tehnici arhaice ale extazului, Bucure ti, Editura Humanitas,
1997
- Evseev, Ivan, Cuvânt –simbol – mit, Timi oara, Editura Facla, 1983
- Grigorescu, Dan, Direc ii în poezia secolului XX, Bucure ti, Editura Eminescu, 1975
- Isb escu, Mihai, Istoria literaturii germane, Bucure ti, Editura tiin ific , 1968
- Jeremias, Joachim, Parabolele lui Iisus. Traducere din limba englez de P.S. Calinic Dumitriu,
Pr. Prof. dr. Vasile Mihoc i Dr. tefan Matei, cuvânt introductiv de P rintele Galeriu,
Bucure ti, Editura Anastasia, 2000
- Heym, Georg, Gesammelte Gedichte, Verlag der Arche, Zürich, 1947
- Kernbach, Victor, Miturile esen iale, Bucure ti, Editura tiin ific i Enciclopedic , 1978
- Liiceanu, Gabriel, Tragicul – o fenomenologie a limitei, Bucure ti, Editura Humanitas, 2005
- Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane (1900-1937). Postfa de Eugen
Simion, Bucure ti, Editura Minerva, 1989
- Magheru, Paul, Literatura român în context universal. Arte poetice – curente literare.
Bibliografie i antologie de manifeste literare, Editura Tipografiei Institutului de înv mânt
superior din Oradea, 1978
- Manu, Emil, Istoria poeziei române ti moderne i moderniste, vol. I-II, Bucure ti, Editura
Curtea Veche, 2004
- Mîndra, V., Jocul situa iilor dramatice, Bucure ti, Editura Eminescu, 1978
- Munteanu, Romul, Farsa tragic , Edi ia a II-a rev zut i ad ugit , Bucure ti, Editura Univers,
1989
- Olinescu, Marcel, Mitologia româneasc , Bucure ti, Editura Casa coalelor, 1944
- Opri an, I., Lucian Blaga printre contemporani. Edi ia a II-a, revizuit , argumentat ,
necenzurat , Bucure ti, Editura SAECULUM – VESTALA, 1995
- Paleologu, Alexandru, Spiritul i litera, Bucure ti, Editura Eminescu, 1970
- Papu, Edgar, Între Alpi i Marea Nordului, în vol. Edgar Papu, Eseuri asupra artei germane,
Bucure ti, Editura Meridiane, 1973
- Pârvan, Vasile, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucure ti, Editura Meridiane, 1982

24
- Petrescu, Ioana Em., Modernism / Postmodernism. O ipostaz . Edi ie îngrijit , studiu
introductiv i postfa în limba francez de Ioana Bot, Cluj-Napoca, Editura Casa C r ii de
tiin , 2003
- Petroveanu, Mihail, George Bacovia, Bucure ti, EPL, 1969
- Pinthus, Kurt, Menschheitsdämmerung, ein Dokument des Expressionismus, Hamburg, 1959
- Piru, Al., Istoria literaturii române, Bucure ti, Editura Grai i Suflet, 2001
- Popescu, Marian, Teatrul ca literatur , Bucure ti, Editura Eminescu, 1987
- Rado, Petre, Labirintul umbrelor, Bucure ti, Editura Meridiane, 1975
- Ro ulescu, Vladimir, Cruciadele, Craiova, Editura SCORILO, 1999
- Servien, Pius, Estetica, Bucure ti, Editura tiin ific i Enciclopedic , 1979
- Steinhardt, Nicolae, Escale în timp i spa iu sau Dincoace i dincolo de texte, Bucure ti, Editura
Cartea Româneasc , 1987
- Steiner, George, Grammaires de la creation, Paris, Editura Gallimard, 2001
- Stoica, Petre, Poezia german modern , Bucure ti, Editura Grai i Suflet, 1999
- Styan, J. L., Modern drama in theory and practice, vol. III, Cambridge, Cambridge University
Press, 1981
- Surdu, Al., Pentru ce istoria filosofiei?. Volum coordonat de acad. Gh. Vl du escu, Bucure ti,
Editura Paideira, 2003
- Vianu, Tudor, Masca timpului, Arad, Editura Libr riei Diacezane, 1926
- Vianu, Tudor, Scriitori români din secolul XX. Antologie, postfa i bibliografie de Mihai
Dasc l, Bucure ti, Editura Minerva, 1986
- Volkelt, J., Estetica tragicului, Bucure ti, Editura Univers, 1978
- Wellek, René, Istoria criticii literare moderne, vol. III. În române te de Rodica Tini , prefa de
Romul Munteanu, Bucure ti, Editura Univers, 1976
- Worringer, Wilhelm, Abstrac ie i entropatie, Bucure ti, Editura Univers, 1970
- Zamfirescu, Ion, Istoria universal a teatrului, volumul I – „Antichitatea”, Bucure ti, Editura
de Stat pentru Literatur i Art , 1975
- Zamfirescu, Ion, Probleme de via , teorie i istorie teatral , Bucure ti, Editura Eminescu,
1974

IV. DIC IONARE

25
- Bonte, Pierre; Michel Izard, Dic ionar de etnologie i antropologie. Traducere de Smaranda
Vultur i Radu R utu , Bucure ti, Editura Polirom, 1999
- Cuble an, Constantin (coordonator), Dic ionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2005
- Evseev, Ivan, Dic ionar de magie, demonologie i mitologie româneasc , Timi oara, Editura
Amarcord, 1998
- Marino, Adrian, Dic ionar de idei literare, vol. I, Bucure ti, Editura Eminescu, 1973
- Moldoveanu, Nicolae, Dic ionar biblic de nume proprii i cuvinte rare. Edi ia a II-a revizuit i
ad ugit , Bucure ti, Editura Casa coalelor, 1995
- Pop, Ion (coordonator), Dic ionar analitic de simboluri, vol. IV, Cluj-Napoca, Editura Casa
C r ii de tiin , 2003
- Prut, Constantin, Dic ionar de art modern , Bucure ti, Editura Albatros, 1982

26