ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40-234-588884
www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro

DISERTAȚIE

Coordonator științific
Lect. univ. dr: Popa Elena Violeta

Absolvent
Teletin (Lefter) Mihaela

Bacău
2018
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40-234-588884
www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro

Anamneză și destin în basmul

românesc.
Studiu de caz...

Coordonator științific
Lect. univ. dr: Popa Elena Violeta

Absolvent
Teletin (Lefter) Mihaela

Bacău
2018
 CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................................... 3

I. Basmul .................................................................................................................................................... 5

I.1. Informații generale ............................................................................................................. 6

I.1.1. Clasificarea basmului ...................................................................................... 7

I.1.2. Caracteristicile basmului ................................................................................. 9

I.1.3. Funcțiile personajelor dintr-un basm românesc..................................12

I.2. Anamneză și destin în basmul românesc ..................................................................... 13

I.2.1. Originile basmului popular românesc ......................................................... 17

I.2.2. Evoluția basmului românesc ........................................................................ 20

I.2.2. Vladimir Propp. Transformările basmelor fantastice.........................22

II. Studiu de caz...Petre Ispirescu .................................................................................................... 24

II.1. Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte .......................................................... 26

II.1.1. Eroul .................................................................................................................... 27

II.1.2. Făt-Frumos ......................................................................................................... 28

II.1.3. Destinul personajelor din basm..........................................................29

CONCLUZII ............................................................................................................................................ 30

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................... 31
Anexe
Argument

Unii critici afirmă că un basm este o prezentare poetică a unui adevăr spiritual, iar
alții susțin că un basm este o poveste fantastică, neadevărată, cu o structură mitică, dar
originea lor a fost greu de descoperit.
La întrebarea “Ce sunt basmele?” se caută un răspuns concret, însă până în prezent s-au
descoperit patru origini diferite care încearcă să explice ce este basmul și unde s-a născut.
Dar fiecare dintre aceste origini va reflecta în conținutul ei ideea generală a celui ce a
elaborat-o.
Basmul povestește niște peripeții fantastice din care se va desprinde cocepția de viață
a poporului, el este în același timp poezia dorințelor împlinite pentru că tot ce nu este
posibil în lumea reală devine realizabil în basm.
George Călinescu, afirmă că “ Basmul e un gen vast depășind cu mult romanul, fiind
mitologie, etică, știință, observație morală, etc. Caracteristică lui este că eroii nu sunt
numai oameni, ci și anume ființe himerice, animale […]. Când într-o narațiune lipsesc
acești eroi himerici, n-avem de-a face cu un basm.”
În această lucrare, îmi propun o analiză a originilor basmului românesc, făcând
referire la “Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” de Petre Ispirescu, un basm
românesc destul de cunoscut și apreciat atât în rândul marilor critici cât și în rândul
cititorilor mici dar și a celor mari.
În primul capitol al acestei lucrări, intitulat “Basmul”, am realizat o prezentare
generală a basmului, a clasificării și caracteristicile acestuia în general, dintre care cele mai
importante fiind: opera epică este transmisă prin viu grai sau scris, din generație în
generație, acțiunea basmului are la bază un conflict sau o luptă dintre forțele Binelui și
forțele Răului, dintre adevăr și minciună, între inteligență și forță fizică, planul narativ este
linear, personajele pot fi reale sau fantastice având puteri supranaturale, în acest mod s-au
creat si unele opoziții umane, astfel cei puternici înving întotdeauna pe cei slabi, iar în ceea
ce privește deznodământul basmului, el constă întotdeauna în triumful valorilor pozitive
asupra celor negative, cu un final fericit. De asemenea. Tot în acest capitol am încercat să
scot în evidență teoriile originii basmului, precum și transformările basmului fantastic
analizate de Vladimir Propp.
 Am ales ca studiu de caz basmul cules de Petre Ispirescu, pe care analiză am
realizat-o în capitolul al doilea a acestei lucrări, intitulată “Tinerețe fără bătrânețe și viață
fără de moarte”, punând în evidență o analiză amănunțită a “genezei” basmului, a
destinului eroului principal, Făt-Frumos, prezentat ca fiind un tânăr chipeș, strălucind de
frumusețe și plin de duioșie. El este eroul basmelor, reușește să învingă răul și să înfrunte
toate greutățile și obstacolele ce îi apar în cale, de asemenea acesta se află printer eroii
mitici, străbătând drumul lung și greu al inițierii masculine prin coborârea în lumea de
dincolo, prin moarte temporară și înviere.
În ceea ce privește timpul și spațiul din basm putem afirma că acest echilibru
temporal de la început “A fost odată ca niciodată” se rupe, eroii pleacă la drum, fără să știe
că vor ajunge la capătul lui sau cum se va termina călătoria lor. Evenimentele relatate în
basm, sunt plasate într-un timp și spațiu imaginar, iar spațiul sau drumul pe care trebuie să-
l parcurgă eroii în căutările lor este unul plin de primejdie, aflat mereu în pustietate, infern
sau departe de civilizație.
În final, concluzia acestei lucrări ne va ajuta la realizarea unei imagini de
ansamblu despre anamneza și destinul basmului românesc, dar și despre basm ca narațiune
fictivă, în care nimeni nu crede cu excepția copiilor de o anumită vârstă.
CAPITOLUL I

BASMUL

I.1. Informații generale.

Basmul reprezintă o specie a epicii populare și culte, în proză, mai rar în versuri, în care
apar personaje imaginare (regi, zâne, căpcăuni, zmei), fiind purtătoare ale unor valori simbolice
(binele și răul în diversele lor ipostaze), traversează întâmplări fantastice în care forțele Binelui
triumfă întotdeauna asupra Răului.
Termenul de basm, provine din slava veche și înseamnă “născocire”, “scorneală”. Criticul literar
George Călinescu, în lucrarea “Estetica basmului”, definea basmul ca fiind “un gen vast,
depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație, morală, etc.”
Caracteristica lui este că, “eroii nu sunt numai oameni, ci și anume ființe himerice, animale”. Și
fabulele vorbesc de animale, dar acestea sunt simple măști pentru diferite tipuri de indivizi.
Ființele neomenești din basm au psihologia și sociologia lor misterioasă. Ele comunică cu omul,
dar nu sunt oameni. Când acești eroi himerici lipsesc dintr-o narațiune, nu avem de-a face cu un
basm”1.
Apărute încă din timpuri imemoriale, la popoarele indoeuropene, basmele au izvorât din
necesitatea omului de a se desprinde de realitate, de a-și crea o lume ireală, în care întruchipând
un personaj extraordinar, ar învinge răul sub orice chip ar lua acesta. Astfel, basmele populare,
având un autor anonim și fiind transmise prin viu grai, mod de transmitere numit oralitate, de la
o generație la alta, s-au răspândit și s-au dezvoltat în toate culturile și în toate timpurile.
Basmul poate fi ilustrat sub diferite tipuri: cu animale : povestiri cu protagoniști animale, “Capra
cu trei iezi”, ”Punguța cu doi bani”, basme fantastice: narațiuni în care este prezentată o lume
neobișnuită, fabuloasă, “Povestea lui Harap - Alb”, ”Povestea porcului”, basmul popular,
“Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, ”Prâslea cel voinic și merele de aur”.

1
CĂLINESCU, George, Estetica basmului, Editura pentru Literatură, București, 1965, p. 9
Bibliografie

BĂJENARU, Grigore, Ispirescu- împăratul basmelor, Editura Ion Creangă,

București,1983.
BÂRLEA, Ovidiu, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică Română,
București, 1974.
CĂLINESCU, George, Estetica basmului, Editura pentru Literatură, București, 1965.
NIȘCOV, Viorica, “A fost de unde n-a fost: basmul românesc. Excurs critic și texte
comentate”, Humanitas, București, 1996.
POP, Mihai, Metode noi în cercetarea structurii basmelor, Editura Folclor literar,
Timișoara, 1967.
PROPP, Vladimir, Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970.
RAD, Ilie, Cum se scrie un text științific: disciplinele umaniste, Ediția a II-a revăzută și
adăugită, Editura Polirom, Iași, 2017.
ȘĂINEANU, Lazăr, Basmele române, Editura Minerva, București, 1978.
 ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU Facultatea de Litere
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel./ fax ++40-234-588884
www.ub.ro; e-mail: litere@ub.ro

Declaraţie

Subsemnatul/Subsemnata , prin
prezenta declar pe proprie răspundere că lucrarea de licenţă/disertaţie cu titlul

este rezultatul muncii mele de cercetare, este scrisă de mine şi nu a mai fost prezentată
niciodată parţial sau integral la o altă instituţie de învăţământ superior din România sau
străinătate.

De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate
de mine în lucrare, cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului.

Bacău,
Data

Absolvent