[Type text]

Balada Fantastica
Este de remarcat numărul neînsemnat al baladelor de acest fel, aflându-se probabil de multe vreme pe cale
de dispariţie, fiind sezizate numai în câmpia Olteniei. Rolul activ pe care l-a jucat biserica în creaţia baladei se
simte. De exemplu, într-o străveche baladă cu continut legendar se dă o explicaţie mistică referitor la apariţia
soarelui şi a lunii prin pedeapsa divină care a oprit căsătoria Soarelui cu sora lui. O altă descriere este cea a raiului şi
iadului, prin care Adam şi Eva îl plimbă pe soare pentru a-l înspăimânta de suferinţele îndurate de păcătoşi pe
pământ.
Ex: Balada Trei lebede (trei zile sfinte ale săptămânii), Ion Botezătorul ( Sfânta Vineri).

Elemente mistico-religioase apar şi în cazul baladei viteazului Bâcu sau Pătru Haiducul, în care eroul luptă cu
busuiocul şi cu apa sfinţită:
Căldăruşa-n mână lua,
Un fir de busuioc găsea,
În uşa bisericii ieşea,
Cu busuiocul începea
În toate părţile a arunca
Şi pe tătari că-i stropea...1
Tot ca elemente mistice şi superstiţioase sunt prezentate şi boli precum ciuma sau holera (denumite
popular „baba ciuma cea păgână” sau ca o „cloanţă”) , fiind explicate ca pedepse dumnezeieşti.
Trimisă de Dumnezeu
Ca să ia şi bun, şi rău!...2

Fabulosul şi miraculosul sunt împletite din mituri şi credinţe străvechi ( Trei Lebede, Ion Boezătorul, Mizil-
Crai, Fata de frânc, Letinu bogat, Broasca roasca, Gruicea)
Balada conturează cu pregnanţă figura eroului pozitiv care e întruchipat fără defecte, fiind ca o chintesenţă
a celor mai alese calitaţi ale poporului:
Tănizlav copilul
‚Cinge barba cu brâul
Şi mustăţi în varvaric,
Cum stă bine la voinic;
Le suceşte, le-mpleteşte,
După cap le răsuceşte,
Le-mpleteşte după cap,
Cum stă bine la dănac;
Cu mustăţi în toate părţi,
Ca vrejul de castraveţi...
( descrierea lui Iovan Iorgovan)

1
Balade populare româneşti – Vol. 1, Editura pentru literatură, 1964, apud N. Păsculescu – Literatură populară
românească, Bucureşti, 1910, pg.221
2
Balade populare româneşti – Vol. 1, Editura pentru literatură, 1964, apud N. Păsculescu – Literatură populară
românească, Bucureşti, 1910, apud T. Pamfile- Cântece de ţară, Bucureşti, 1913, pg.37