Notă: Următoarele schițe au un caracter orientativ și sunt făcute ca să vă faceți o idee

despre ce ar trebui să urmăriți în elaborarea subiectului de seminar, în funcție de cum va

suna cerința primită. Atenție, nu toate punctele pe care le aveți mai jos trebuie formulate
și dezvoltate într-un subiect primit la examen. De exemplu, s-ar putea să primiți să
analizați doar relația dintre individul uman și alterul-android în romanul lui Philip K.
Dick, caz în care dacă veți dedica o parte a analizei și rolului animalelor electrice, vă voi
depuncta. Este foarte important să scrieți exact ce vi se cere. De asemenea, reproducerea
mecanică a sintagmelor și formulelor folosite de mine în aceste schițe, fără adăugarea
unui comentariu pertinent, care să vină de la voi și să îmi demonstreze nu doar că aveți
proprietatea termenilor, dar și că ați înțeles ce scrieți, va duce la depunctare (în cazuri
extreme, totală).

Max Blecher, Inimi cicatrizate

- „facultatea de a se instala în nenorocire”; „existența la marginea vieții” (Ovid. S.
Crohmălniceanu).
- obiectivizarea dramei – perspectiva auctorială și ce înseamnă alegerea perspectivei în
economia romanului și în raport cu biografia autorului.
- relația Emanuel-Solange. sexualitatea ca formă de îmblânzire a suferinței, de recuperare a
autenticității existențiale, materializare a nevoii de integritate ontologică (Julius Evola).
- interioritate vs. exterioritate. „Locul determină perspectiva” – Nicolae Manolescu. Natura
interiorității lui Emanuel. Corp bolnav, topos maladiv, sanatoriul ca extindere a toposului
maladiv.

Vladimir Nabokov, Lolita

- relevanța perspectivei narative în economia romanului, narator necreditabil, consecințele
acestui tip de discurs în comentariul caracterologic asupra lui Dolores Haze/Lolita.
- estetizarea violentării, erotism vs. pornografie (diferențe conceptuale). Prima scenă erotică
dintre Humbert și Dolores, prezentare și interpretare.
- comentarea strategiilor discursive folosite de Nabokov, crearea unui anumit tip de cititor
(necreditabil).

J.G. Ballard, Crash

- interpretarea romanului prin prisma teoriilor lui Georges Bataille despre erotism (eros și
thanatos, interdict și transgresiune, violența ca necesitate – vezi cursul V, teoria thanatică).
Jeanette Winterson, Scris pe trup
- scrisul ca erotism.
- relevanța perspectivei narative în economia romanului, sexul indeterminat al naratorului,
stereotipuri de gen, identitatea ca proces ideologic, natură vs. cultură.
- trup maladiv (posibilă comparație cu trupul bolnav din Inimi cicatrizate).

Philip K. Dick, Visează androizii oi electrice?

- androidul ca alteritate postumană, constructul identitar în relație cu ce este exterior,
oglindirea în celălalt (Jacques Lacan, „stadiul oglinzii”).
- animalul electric, statut social și comodificarea existenței (religia artificială, senzațiile
artificiale etc.).

Ghost in the Shell

- individul ca asamblaj (biologic, tehnologic, cultural, identitar).
- transumanismul (cele două definiții: a. mișcare culturală care afirmă posibilitatea
îmbunătățirii condiției umane prin augmentare tehnologică; b. studiul consecințelor,
posibilităților și a eventualelor riscuri ale utilizării tehnologiei pentru depășirea
condiționărilor biologice specifice umanității).
- paradoxul Corabiei lui Tezeu, exemple contemporane, interpretare în această cheie a
filmului prin raportarea la diferențele culturale dintre Occident și Orient.
- subiectul feminin, sexualitate prin identificare vs. alterul (Maestrul Păpușar) asexuat. Post-
sexualitate.

Her
- suprasaturația de celălalt, liberalizarea totală a alegerii.
- societatea oboselii, societatea performanței (conform Byung-Chul Han, Agonia erosului).
- interfața erotică postumană – sistemul de operare.
- serializarea experienței erotice.