Harul, harismele si darurile Sfantului Duh

Harul este energia dumnezeiasca, ce se revarsa asupra oamenilor prin Sfantul Duh, cu scopul sfintirii si
mantuirii acestora; dupa natura sa harul este unul; el difera prin lucrarile si efectele pe care le are asupra
celor ce il primesc, in functie de insusirile si apritudinile fiecaruia;
Desi darurile sunt nenumarate, toate au ca punct de plecare plinatatea Sfantului Duh. Despre aceasta
vorbeste si Sfantul Apostol Pavel, in epistola sa catre Corinteni: Darurile sunt felurite, dar Duhul este
Acelasi...Si lucrarile sunt felurite, dar e Acelasi Dumnezeu, Care lucreaza toate in toti. Si fiecaruia i se
da aratarea Duhului spre folos (1 Co. 12. 4, 6, 7), caci unuia i se da prin Duhul cuvant de intelepciune,
altuia cuvantul intelegerii, unuia i se da darul proorociei, altuia i se da darul facerii de minuni, altuia i se
da vorbirea in limbi, altuia i se da darul tamaduirii iar altuia i se da talmacirea limbilor, insa toate
acestea le lucreaza Unul si Acelasi Duh, impartind fiecaruia precum voieste (1. Co. 12.11);
Aceste daruri nu sunt numai lucrari ale Sfantullui Duh, caci pot avea si efecte in fiinta umana, in masura
in care exista o colaborare a omului cu harul, de aceea Sfantul Apostol Pavel le numeste uneori daruri, iar
alteori le numeste lucrari ale Duhului;
La temelia tuturor harurilor care se primesc prin Sfintele Taine, sta harul dobandit prin Taina Sfantului
Botez, care se numeste har sfintitor, caci prin aceasta omul renaste in Hristos;
Prin harul Sfintelor Taine se face inceputul lucrarii Duhului in om, iar colaborand cu harul, omul ajunge
la o stare de har in care fiinta activa a omului poarta pecetea activa a harului care patrunde fiinta umana
dupa cum spune Vladimir Lossky: manifestandu-se in persoana noastra insasi, pana ce vointa
omeneasca ramane in acord cu voia divina si conlucreaza cu ea, dobandind harul, facandu-l al nostru;
Pecetea harului este pecetea lui Hristos, harul devenind astfel, o prezenta continua si activa a lui Hristos
in om, caci harul impreuna cu toate darurile, nu este numai al Duhului ci si al lui Hristos;
In Biserica, Duhul nu este doar Cel care imparte daruri, ci El este prezent si lucrator in fiecare dintre ele.
Ca ipostas treimic, Sfantul Duh ii unifica pe cei ce poseda daruri diferite, caci desi diferiti intre noi,
suntem in acelasi Duh, toti fiind si in Hristor, prin care ne apropiem de Tatal (Ef.2.18). Sfantul Vasile cel
Mare spune: Duhul tine legate intre ele madularele prin darurile care le interconditioneaza. Toate
madularele inzestrate cu daruri diferite completeaza trupul lui Hristos si, in unitatea Duhului, transmit
unii altora bunatatile acestor daruri, atat de necesare tuturor, facandu-i pe toti sa se bucure de toate
darurile;
Toate persoanele cu darurile lor diferite raman in Biserica, in legatura una cu alta, toate darurile izvorand
din plenitudinea Duhului. Fiecare madular al Bisericii e constient si responsabil de celelalte madulare;
Sfantul Grigorie Palama zice: Dupa Fiinta, Duhul e neimpartasibil, dar dupa lucrare este, precum Se
varsa, Se da si Se trimite Cel ce e pretutindenea si e intemeiat statornic in identitatea nemiscata;
Sfanta Scriptura vorbeste de darurile Duhului Sfant pe care le numeste uneori simplu duhuri (Is.11.2,3).
Se numeste dar pentru ca este impartasit de Duhul in dar, adica gratuit. Un dar este o insusire mai
remarcabila pe care Duhul o da unui membru al Bisericii. Aceasta insusire e daruita nu numai pentru
primitor ci ca prin ea sa se foloseasca si cei din jurul purtatorului acestei insusiri. Astfel, darul fiecaruia
are si o dimensiune orizontala, in sensul ca el este dat spre folosinta tuturor, avand menirea sa ii uneasca
pe oameni, deoarece Cel ce daruieste darurile este Duhul comuniunii. Darurile sunt date spre folosul
tuturor membrilor comunitatii;
Adeseori se vorbeste si despre harisme. Dupa unii harismele sunt tot daruri ale Duhului Sfant dar care,
prin grija credinciosilor purtatori ai acestor daruri, au luat proportii remarcabile. Prin aceste harisme
purtatorii slujesc si mai mult semenilor si Bisericii; altii considera ca harismele sunt daruri extraordinare
ale Duhului Sfant, de un caracter cu totul special, cum ar fi harisma proorociei, a facerii de minuni, a
vindecarilor minunate si altele, care aduc comunitatii servicii deosebite. Aceste harisme zidesc Biserica
intr-o masura mai mare decat darurile obisnuite, posesorii lor fiind alesi dupa intelepciunea lui
Dumnezeu;

Cele sapte daruri ale Sfantului Duh

O categorie de daruri despre care vorbeste si scriptura Vechiului Testament o formeaza cele sapte
daruri ale Sfantului Duh numite si duhuri. Acestea i se dau noului botezat, prin ele putand ajuge sa isi
castige cele mai inalte virtuti;
Teologia ortodoxa nu face vre-o distinctie intre aceste daruri sau duhuri si celelalte daruri ale Duhului
Sfant;
Dupa Is.11.2,3 ele sunt urmatoarele: al intelepciunii, al intelegerii, al sfatului, al puterii, al cunostintei,
al bunei credinte si al temerii de Dumnezeu. Teologia ortodoxa afirma ca aceste daruri se revarsa
asupra crestinului nou-botezat prin Taina Mirungerii cand se pune pecetea darului Sfantului Duh, in
timp ce catolicii sustin ca ele se revarsa prin Taina Sfantului Botez;
Duhul Sfant nu ni Se impartaseste ca Persoana, dar ni Se comunica prin lucrarea Lui harica. Aceasta
lucrare a Duhului Sfant, Sfantul Vasile cel Mare o caracterizeaza astfel: El este total prezent in
fiecare si peste tot. Impartasindu-Se, El nu sufera impartire. Cand ne impartasim din El, El nu
inceteaza a ramane intreg; Potrivit Sfantului Vasile cel Mare, Sfantul Duh este asemenea unei raze
de soare de care aparent beneficiaza doar cel asupra caruia se revarsa, insa aceasta raza lumineaza
pamantul si marea si strabate cerul, tot astfel si Duhul Se revarsa peste toti cei care Il primesc.
Darurile:

1.
2.
3.
4.
5.

au ca unic izvor plinatatea Sfantului Duh;

se mai numesc energii sau lucrari dumnezeiesti;
se revarsa asupra oamenilor prin Sfantul Duh;
se dau gratuit oamenilor, in scopul zidirii duhovnicesti si al mantuirii lor;
au o dimensiune orizontala, avand menirea sa ajute si sa foloseasca nu doar purtatorilor ci si celor din
jurul lor;
6. au scopul de a unifica membrii Bisericii, fiecare om primind daruri diferite.
Harismele:
1. sunt considerate de unii teologi ca fiind tot daruri ale Sfantului Duh, dar care prin grija si sporul
duhovnicesc al purtatorilor, au capatat dimensiuni remarcabile;
2. alti teologi, considera ca harismele sunt daruri extraordinare ale Sfantului Duh, precum darul
proorociei sau al facerii de minuni, prin care se aduc comunitatii servicii deosebite;
3. posesorii harismelor sunt alesi dupa intelepciunea dunezeiasca.
Cele sapte daruri ale Sfantului Duh:
1. sunt o categorie de daruri despre care vorbeste si Scriptura Vechiului Testament;
2. teologia ortodoxa nu face o deosebire intre aceste daruri care se mai numesc si duhuri si celelalte daruri
ale Sfantului Duh;
3. aceste daruri sunt primite la botez prin Taina Mirungerii, atunci cand se pune pecetea Sfantului Duh;
4. prin insusirea acestor daruri, noul botezat pe parcursul vietii poate dobandi cele mai inalte virtuti;
5. dupa proorocul Isaia (11.2,3), aceste daruri sunt: darul intelegerii, al intelepciunii, al sfatului, al
puterii, al bunei credinte, al cunostintei si al temerii de Dumnezeu;
6. dupa Persoana Sa Duhul nu ni Se poate impartasi, dar ni Se comunica prin lucrarea Lui harica.