Singuratate. Observatii pe lucrarea de disertatie Pr.

Ovidiu Dan: Psiho-radiografia

singuratatii.

Motto Cioran: Ma gandesc, insa, al ce mi-au folosit toti oamenii pe care i-am
cunoscut, i-am iubit si i-am urat? Cand faci bilantul in ceasuri de singuratate,
intelegi prea bine ca n-ai intalnit pe nimeni, niciodata, ca iubirile si prieteniile nu-s
nici macar iluzii, ca n-ai fost niciodata decat tu insuti, singur, bolnav de singur,k
condamnat si nefericit

Intraoducere despre singuratate. Afirma ca batranii sunt cei mai expusi.

:singuratatea este acum atat de raspandita, incat a deveni in mod paradoxal o
experienta colectiva. Toffler 1983, p495
Janus si Janus (citat de Nedelcu, 2004) se declara de acord sau intru totul de
acord cau afirmatia ca viata traita singura este cea mai satisfacatoare.
Peplau si Perlman (1982) Loneliness. A sourcebook of Current Theory, Research and
Terapy..
1. Argumentele cartii: singuratatea fenomen ce comporta suficiente necunoscute
pentru a trezi dorinta specialisului
2. Starile negative asociate cu singuratatea ameninta sanatatea mentala si
existenta fizica a persoanei. . Consilierea singurilor ar preveni probleme ca
alcoolismul, suicidul, boli organice.
3. Singuratatea reprezinta o ruptura in cadrul interactionulor sociala, in masura sa
genereze ingrijorare, legata de sanatate a institutiiloe sociale.
4. Argument pr. Ovidiu: toti experimentam singuratatea,. Fregventa de varf la 18-25
ani.
5. Fregventa crescutra cu care persoanele acuza singure.
6, Abordarea ei in mica masura in tara. -> plasarea informatiei in legatura
psihologia sociala.

Primul capitol. Orientari analitice pentru studiul singuratatii

Istoricul temei. Groaza de singuratate.

~Zilboorg-Loneliness 19830 narcisism si ostilitate infantila.~

~Dafinoiu, 2000~
~Horney~ groaza de singuratate~Personalitate nevrotica a epiocii noastre 1937~
~Fromm-Reichmann~
~Sullivan~

~Dumitrascu, 2000~
~Reisman, Gkazer su Denney: lonely crowd 1961.
~Dobrescu si Bargauanu 2003(
~Birch si Hayward Bowlby, Attachment and Loss 1969.
~<Cwhirter (citat de Enachescu 2007)- Multa vreme singuratatea a fost tratata ca
un simpton al drepresiei, ancietate sociala, suicid, ideatia suicidara, ostilitatea sau
deteriorarea ce acompaniaza abuzul de alcool.
~Un alt element explicativ ar putea fi cel remarcat de Stanley si Murphy (Citati de
Mattheuws, Deary, Withman 2005) in legatura cu dificultatile legate de definirea
operationala a singuratatii. Inaintea publicarii cartii lui Wiss 1973, lipseao definitie a
diferentei clare intre singfuratate si solitudine.
Cel ce isis propune ca obiectiv studiul singuratatii, ar fi el insusi o victima a ei
(Oearlman, Peplau p.29)

Definitiile Peplau si Perlman 1982Sulivan 1953- Singuratatea este trairea deosebit de neplacuta si mobilizatoare,
legata de descarcarea neadecvata a nevoii de imunitate umana. (perlman p.247)
Lopata 1969: Este un sentiment trait de persoana (care se confrunta ) cu dorinta de
a avea parte de intractiuni diferite sub aspectul formei sau al nivelului de cele de
care are parte in prezent (249-250)
Sermat si Smyth (1973) reprezinta lipsa posibilitatii de a piutea discuta cu cineva
depre provleme personale importante. (251).
Weiss (1973): este cauzata de absenta unei relatii sau a unui set de relatii definite,
de care individul are nevoie, singuratea apare intodeauna ca un raspuns data la
absenta unei relatii de un anume tips, sau, mai corect, la absenta unei provizii de
relatii particulare (252)
Gordon (1976)L un sentimente de depravare, cauzat de absenta unui anumite tip de
contacte umane: sentimenteul ca cineva lisseste si, intrucat persona si-a elaborat
cu certitudine expectatii legate de ceea ce ar fi trebuit sa umple acest spatiu,
singuratatea poate fi caracteristica in continuare ca sentimentul depeavarii resimtit
atunci cand anumite relatii umane dorite sunt absente(252)
De Jong0Gierveld (1978)- este trairea unei discrepante intre relatiile interpersonale
dorite si cele realizate, ca fiind dezagreabila si inacceptabila, in mod partocular
atunci cand personaa isis percepe incapacitatea de a realiza relatiile interpersonale
dorite intr-o persoada de timp rezonabil.
Sermat 19780 Presupune trairea unei discrepante intre tipurile de relatii
interpersonale pe care indivisul percepe ca le are si tipurile de relatii pe care ar dori
sa le aiba, fie in termenii experientei sale anterioare, fie in cai ai unei situatii ideale,
de care nu a avuta parte niciodata 254

Sadler si Johnason 1980: O experienta ce implica un sentiment total si adesea acut,

care constituie o forma dinsticta de cunostiinta de sine, semnaland o fisura in
retaua fundamentala a realitatii relationale a lumii proprii individului 255
Peplau si permann 1982,p- experienta neplacuta, traita in situatia in care reteau de
relatii sociale ale personae prezinta un deficit important, cantitativ sau calicativ.
Flanders 19820 un mecanism adaptiv de deedback, menit sa aduca individul de la o
stare actuala de stress de lipsa, la o provizie de contacte umane mai apropiata de
nivelul optim, atat sub aspectul cantitativ, cat si sub cel al formei 1982 p 170
Young 19820 este abdsenta su perceperea abstinenti relatiilor sociale
satisfacatoare, acompanita de sintomele nelinistii psihice,. Poate fi privata, in parte,
ca un raspun dat la absenta unor intalniri sociale 290
Gaev 1976 Sentimentul de intrainare de propria personalitate reala Pavelcu 1982
p91
Akerlind si Hornquist (1992) o experienta neplacuta si tulburatoare, ce nu este in
mod direct dependenta de gradul izolarii sociale, ci depinde mai mult de deficitele
percepute in calitatea relatiilor sociale ale personaei, su de percepere lipsei
suportului social Abric 106

Autori

Deficit al relatiilot
intepersonale (real
sau perceput)

Trairi negative
asociative de
izolare speciala

Mobilizare pentru
remedierea
situatiei

Sullivan 1953

Descarcare
neadecvata a nevoi
de intimitate
Dorinta de
interactiuni diferite
Lipsa posibilitatii
de a discuta cu
cineva

Traire neplacuta

...mobilizare

Lopata 1969
Sermant si Smith
1973
Gaev 1976
Gordon 1976
De Jong-Gierveld
1978
Sermat 1978

Sadler si Johnson
1980

Anumite relatii
umane dorite sunt
absente
Discrepanta intre
relatiile dorite si
cele realizate
Discrepanta intre
tipuri de relatii, pe
care individul
percepe ca le are si
tipuri pe care le0ar
dori
Deficit importante,
cantitativ sau
calitativ al rertelei
de relatii sociale

Sentiment

Sentimentul
instrainarii
Sentimentul de
deprivare ca cineva
lipseste
Traire...
dezagreabila
Trairea unei
discrepante

Experienta
neplacuta

Flanders 1982
Young 1982

Akerlind si
hornquist 1992

Insufficienta a
contactelor umane
Absenta su
perceperea
absentei relatiilor
sociale
satrisfacatoare, a
intalniriloe sociale
importante
Deficite percepute
in calitatea
relatiilor sociale,
perceperea lipsei
suportului social

Stress de lipsa

Mecanism adaptiv
de feedback

Simpome ale
nelinistii psihice

Experineta
neplacuta
tulburatoare

Concordanta de pareri:
a) Singuratateea se manifesta in contextul unui deficit al realtiilor interpersonale,
care poate fi obiectiv sau doar perceput ca atare de suibiect, dficitul se poate
manifesta fie sub aspect antittativ (retea sociala restransa), fie sub cel calitativ
(relatii care nu satisfac noevoia de intimitate a personaei.). Ca o consecinta a
acestui deficit, personaa este lipsita de intalnirile sociale importante si de suportul
social necesar, acuzant totodata, insuficienta nevoii de intimitate.
b) Perceperea deficitului relatiilor interpersonale este insotita de trairi neplacute,
care imbraca forma stresului de lipsa, al sentimentului depreavarii si instrainarii, al
respingerii. Singuratate este o experienta tulburatoare si nelinistititoare, cu
implicatii asupra constiintei de sine. .
OBS. Nu se defineste natura ci doar reactiile.
c) sentimentele negative asociate singuratatii au un puternic efect mobilizator, ele
activand dorinta de a interveni in vederea remedierii situatie sociale a personaei. In
aceste sens, singuratatea indeplineste, intr-adevar, acea funtie de mecanism
adaptiv de feedback care este semnalata de flanders citat din perlman 1982. Doar
doin dintre autori a uconsiderat important sa mentioneze efectul monilizator al
singuratatii printre elementele definitorii, poate si datorita faptului ca foare multi
subiectie care se confrunta cu singuratate renunta la tentativele de evadare din
aceasta situatie, din cauza sentimenteleor de nepiutinta, neajutoraree si
deznadejde.
O importanta cinsecinta ce deriva din conditia sociala a fiintei umane este
inzestrarea acesteia cu asa numitele nevoi speciale. Este evident, ca neoile pot fi
privite atat ca obiecte exterioare subiectului, catr si ca stari alea acetuia din urma.
Trebuntele pot fi definite drept factori interni dinamogeni pe baza carora se
declansesaza, se directioneaza, se sustine activitate in general comportamentul
uman.
Definitia lui fromm 1995 sustine ca un obiect exterior poate di considera
indispensabula daca: abesnta lui genereaza perturbare, b prezenta lui este in

masura sa preintampine aceste perturbari C reaparitia lui pine capa simptomelor

lipsei.
Conceptualizarea nevoilor de Fromm, constituie puntea de legataura intre un
subiect anume si un obiect particulrar. Aceasta interpretare apropie conceptul de
nevoie, de notiunea pulsiunii, definita, la randul ei, ca un poces dinamic constand
intr-o presiune (incarcatura energetica ) care face organismul sa tinda spre un scop.
(lapanche, potalis, 1994, p.321).
McDougall (necula si dartu 2003( include inca din 35 printre propensiunile innascute
ale omului doua nevoi de ordin social: pe de o parte, nevoia de a se pastra in
compania celorlalti) si de a cauta aceasta companie, in cazul izolarii (propensiune
gregara) iar, pe de alta parte, de a chema ajutor atunci cad eforturile lui esueaza
(propensiunea chiemarii.
Din nevoile funademntale ale omului, prezaente in modelul ierahic al lui Maslow
(Plesca 2005) nu mai putin de trei (nevoia de securitate, nevoia de a fi iubit, nevoia
de a iubi, nevoia de respect) sunt is ele sociale prin natura lor. Mai mult chiar, din
perspectiva psihiatriei antropologice intalnirea prezinta una dintre aspectele
funadamentale ale vietii pshice.
caracteristica intalnire este trairea momentului actual, al prezentuluil in felul
acesta intalnirea da posibilitate plentitudinii propriei noastre persoane
(enachescu, 200) in cazul singuratatii avem de a face tocmai cu ratarea aceste
intalniri si cu pierderea sansei la plentitudine,.

Atasamentul.
Shaver si Hazan (citat de Boncu) au continuat, loa randul lor, linia cercetarilor
initiale de Bowlby, sustinand ca adultii tind sa stabileasca acelasi tipuri de legaturi
de atasament in relatiile romantice pe care le-au stabilit in prealabil, cu cele din
cadrul realtiilor lor timpurii, intretinute cu o persoane care le piurta de grija. Astfel,
relatiile romantice la varsta adulta nu fac decat sa reporduca patternuri de atasare
caracterizabile sa sigure, evitante sau anxios-ambivalente care pot fi indentificate,
in cadrul relatiilor copil-parinte (ingrijitor) in primii ani de viata.

Suportul socio colectiv

Conceptualizarea nevoilor sociale prin prisma suportului social reprezinta o

perspectica care s-a impus in psuihologie in ultimii ani, datorita mai ales
recunoasterii rolului jucat de suportul social in modularea sterului.
Sarafino (boncu), 2002 p71) a definit suportul social ca : acel confort, acea ingrijire,
stima sau ajutor pe care o persoane percepe ca le primeste din partea altor
persoane.
Elementul comun al celor doua pesoane: accentuaza procesarea unor informatii
referitoare la raportatrea furnizorului suportului social la beneficiarul acestuia cu
sentimentele pozitive de stima, apreciere, afectiune, cu difernta cam in timp ce,
simons subliniaza rolul activ al celrolalti in transmiterea acestor infoamtii, Sarafino
evidentiaza mai degrava reflectarea lor de catre persoana. Din acest punct de

vedere Iamandescu 2002 considera ca amvle laturi sunt la fel e importante, ele
completandiu-se reciproc: suportul social reprezinta in eglaa masura o oferta venita
din partea celulualt, precum si perceperea adecvata a acestuia, avand drept
consecinta infruntarea mai eficienta a stresului cu ajutorul resurselor pe care relate,
le pune la dispozitia persoanei.