Cercetare Sociologica - Izolarea Varstnicilor Din Romania - FPMR Si GFK ...

IZOLAREA SOCIALA A VARSTNICILOR DIN
ROMANIA
Cercetare sociologica realizata de GfK Romania pentru Fundatia Principesa
Margareta a Romaniei
GfK Romania
August 2015
GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015
Specificatiile studiului obiectivele si metodologie
Obiective
Metodologie
Culegerea datelor
Identificarea situatiei varstnicilor singuri din Romania din urmatoarele perspective:
Activitati si preocupari
Obiceiuri de informare
Perceptia asupra singuratatii
Obiceiuri de comunicare
Problemele cu care se confrunta
Metoda de culegere a datelor: Interviuri realizate fata in fata cu ajutorul tabletelor.

Marimea si structura esantionului: 500 interviuri, esantion reprezentativ national.
24 iulie 2015 7 august 2015
Care sunt activitatile preferate ale varstnicilor?
Alte activitati
Merg la
biserica
18%
Ce informatii ii preocupa si care sunt sursele lor de informare?
Ma uit la TV
35%
9%
Fac diverse prin

gospodarie
9%
Merg la
plimbare
Urbanul are mai mare incredere decat

ruralul in: TV, radio, presa, internet,
persoane si institutii acreditate
Ruralul are mai mare incredere

decat urbanul in familie, prieteni
si cunostinte.
29%
Despre boli si tratamente
94%
Despre pensii si diverse ajutoare
84%
Despre politica
74%
Despre stiri diverse (mondene)
72%
Despre autoritati la care pot apela
70%
Despre stiri economice
68%
Despre locuri de unde puteti cumpara mai ieftin
67%
Despre evenimente culturale
53%
Despre evenimente sportive

Despre calatorii
Despre camine de batrani, asociatii de pensionari
48%
36%
Sursele de informare
in ordinea
credibilitatii:
Prieteni/
Familie
Persoane
Acreditate
TV
Institutii
acreditate
30%
Care
Caresunt
sunt problemele
problemele cu
cu care
carese
seconfrunta
confruntalalabatranete?
batranete?
I
Situatia financiara
(58%T2B)
II
III
Probleme de
sanatate
(46% T2B)
In ordinea importantei
T2B : ma deranjeaza foarte tare + ma deranjeaza tare
Ma simt neplacut sa
ajung sa depind de
altii
(36%T2B)
TopBox semnificativ mai mare in urban la toate problemele, cu

exceptia problemei de deplasare si a celei financiare
IV
Nu ma simt util
(33%T2B)
Ma simt singur/ Nu mai

am cu cine discuta
(30%T2B)
Femeile sunt semnificativ mai deranjate de

probleme decat barbatii.
Cu ce asociaza singuratatea?
Lipsa celor
dragi
Locuitul
singur
Semnificativ mai
mai
Semnificativ
mare
in
urban
mare in urban
In ce moment al zilei se simt singuri?

Lipsa unui
interlocutor
(5 din 10)
TopBox semnificativ
mai mare in cazul
celor afectati de
singuratate pentru
toate problemele
(4 din 10)
(5 din 10)
Semnificativmai
mai marepentru
pentrucei
ceiafectati
afectatide
de singuratate
GfK |Semnificativ
Fundatia Principesa mare
Margareta - Cercetare
Sociologicasinguratate
| August 2015
Lipsa unui
ajutor practic
(2 din 10)
Semnificativ mai
mare in rural
Pe tot parcursul zilei
26%
Noaptea
26%
Seara
Dupa amiaza
La pranz
Dimineata
32%
13%
10%
12%
4
Care sunt problemele cu care

se confrunta la batranete?
Se pare ca nu singuratatea este principala problema perceputa de catre populatia investigata. Pe locul 1 se afla situatia financiara de
care se plang peste jumatate dintre respondenti, urmata de probleme ale sanatatii (de deplasare si de vedere).
Semnificativ mai mare in urban cu exceptia
problemelor de deplasare si a celor financiare
Nu imi ajunge pensia de la o luna la alta
38
Am mari probleme la mers
26
Nu mai vad/ Nu mai aud bine
21
Ma simt neplacut sa ajung sa depind de altii
23
Nu ma simt util
Ma simt singur
Nu mai am cu cine discuta
Mi se pare ca ceilalti ma evita
Semnificativ mai mare in cazul
celor afectati de singuratate
20
20
21
13
19
13
10
11
9
18
15
21
26
23
33
16
18
37
12
40
14
44
16
Ma deranjeaza foarte tare

Ma deranjeaza putin
Nu ma deranjeaza deloc
13
13
14
14
14
11
19
17
14
16
18
Femeile sunt
semnificativ mai
deranjate de
probleme decat
barbatii.
51
Ma deranjeaza tare
Ma deranjeaza foarte putin
% Toti respondentii (N=514)
Ce lucru ar imbunatati in viata lor de zi cu zi?

Daca ar putea imbunatati un singur lucru din viata lor, doar 3 din 10 respondenti ar alege aspecte legate de comuniunea/ comunicarea
cu semenii. Cei afectati de singuratate ar alege evident intr-o masura mai mare aceste lucruri, decat cei neafectati.
Total
(N=514)
Afectati de
singuratate
(N=165)
32
Sa am o pensie mai mare
Sa mai pot fi activ/util
19
Sa pot avea familia alaturi de mine
17
Sa ma pot deplasa mai bine/sa ies din casa
13
Putin afectati
de singuratate
(N=87)
18
Neafectati
de singuratate
(N=262)
28
15
42
20
21
12
15
20
20
13
16
12
Sa nu mai fiu singur
Sa mai pot face excursii/plimbari
Sa am cu cine discuta
Sa ma pot ajuta cu cineva sa am un ajutor
Sa fiu la curent cu ce se intampla
2
7
% toti respondentii
= semnificativ mai mare/ mic decat esantionul total.
Care este gradul de singuratate pe care il resimt?

Urbanul este semnificativ
mai afectat de singuratate
Femeile sunt semnificativ

mai afectate de singuratate
decat barbatii.
32%
51%
Neafectati
de
singuratate
17%
Afectati de
singuratate
Jumatatedintre
dintre respondenti
respondenti sunt
sunt afectati
afectati intr-o
intr-o masura
masura mai mica sau mai
Jumatate
singuratate, fiind
fiind deranjati de
mare de singuratate,
de faptul
faptul ca
ca se
se simt
simt singuri si ca nu
cu cine
cinediscuta.
discuta.
mai au cu
mentionatfaptul
faptulcaca
doar
3 10
din
10 respondenti
cu
Trebuie mentionat
doar
3 din
respondenti
locuiesclocuiesc
cu adevarat
adevaratinsinguri
in gospodarie.
singuri
gospodarie.
Pe masura ce inainteaza
in varsta, gradul de
afectati singuratate creste.
Putin
de
singuratate
Locuiesc impreuna
cu cineva
28%
72%
Locuiesc singuri
Cum am definit grupele:

Afectati de singuratate: au declarat ca ii deranjeaza tare sau foarte tare faptul ca se simt singuri sau ca nu mai au cu cine
discuta
Putin afectati de singuratate: au declarat ca ii deranjeaza putin ca se simt singuri sau ca nu mai au cu cine discuta
Neafectati de singuratate: restul respondentilor
Cu ce asociaza singuratatea?
Singuratatea este asociata in primul rand cu lipsa celor dragi, cu locuitul singur si cu lipsa unui interlocutor.
Semnificativ mai mare pentru:
Nu ii mai am pe cei dragi aproape
48
Urban
Cei afectati de singuratate
46 Cei afectati de singuratate
Locuitul singur
Nu mai am cu cine vorbi despre problemele mele
35
Nu am un ajutor practic, de care as avea nevoie uneori
23
Am pierdut contactul cu colegii, prietenii
20
Probleme de familie (somaj, boli grave, vicii etc)
Cei afectati de singuratate
Rural
Barbati
15
Nu mai sunt la curent cu ce se intampla
14
Nu asociez cu nimic
% Respondentii pe care ii deranjeaza (de la foarte putin la foarte tare)
faptul ca se simt singuri sau ca nu mai au cu cine discuta N = 329
In ce moment al zilei se simt singuri?

Daca pentru cei putin afectati de singuratate momentul cel mai problematic al zilei este seara, varstnicii care se declara tare afectati de
singuratate o resimt pe parcursul intregii zile.
Total
(N=329)
Afectati de
singuratate
(N=165)
Neafectati
de singuratate
(N=77)
Dimineata
12
La pranz
10
13
18
Dupa amiaza
13
14
18
Seara
12
Putin afectati
de singuratate
(N=87)
32
Noaptea
26
Pe tot parcursul zilei
26
18
31
26
38
40
23
26
21
26
8
% Respondentii pe care ii deranjeaza (de la foarte putin la foarte tare)

faptul ca se simt singuri sau ca nu mai au cu cine discuta - N = 329
= semnificativ mai mare/ mic decat esantionul total.

Din ce motive nu se vad mai des?

Distanta mare si starea de sanatate sunt motivele principale pentru care nu reusesc sa se vada mai des cu persoanele cu care pastreaza
contactul.
Sotul/
Sotia
(N=152)
Distanta
48
Boala
51
Nu stiu
Rude
(N=97)
67
52
33
26
Prieteni
(N=95)
60
24
24
Costurile
Lipsa timpului
Copilul/
Copii
(N=76)
55
27
30
Sunt afisate doar

motivele cu mentiuni
peste 3%
% Respondentii care se intalnesc cu alte persoane mai rar de o data pe luna
10
Ce activitati desfasoara varstnicii in mod curent?

9 din 10 respondenti se uita zilnic la TV, aceasta fiind si activitatea preferata pentru 3-4 dintre ei. Treburile din gospodarie se numara de
asemenea printre activitatile pe care 70% dintre varstnici le desfasoara zilnic.
Media
(/ sapt):
Ma uit la TV
89
Fac diverse prin gopodarie

Merg la plimbare
28
Merg la cumparaturi/ Fac piata

Citesc carti/ ziare/ reviste
Fac rebus/ integrame/ sudoku

Joc table/ sah/ remi/ altele
Merg la biserica
Merg la clubul/ asociatia pensionarilor
16
15
6 5 3
3 4 5
7
13
14
22
3 3 10
33
14
Merg in vizita la familie/ prieteni/ 7
17
18
20
6.5
69
21
5 3 7
10
3 4
17
40
8
18
35
5.6
29
3.0
25
4
Activitati preferate
20
3.1
9
3
1.9
1.5
78
0.7
78
0.4
31
17
92
Zilnic
O data pe saptamana
O data pe luna
Niciodata
De cateva ori pe saptamana

De 2 ori pe luna
Mai rar de o data pe luna
0.8
0.1
0.4
% Respondetii care
intreprind cel putin o
activitate (N=513)

11
Profil demografic
Numarul femeilor afectate de singuratate este semnificativ mai mare decat cel al barbatilor.
De asemenea, cu cat inainteaza in varsta sentimentul de singuratate devine mai apasator.
Sex
Total (N=514)
50
Afectati de singuratate (N=165)
Total (N=514)
50
42
52
58
Putin afectati de singuratate (N=87)
52
48
Putin afectati de singuratate (N=87)
Neafectati de singuratate (N=262)
54
46
Barbat

Putin afectati de singuratate (N=87) 2
Fara venit
400 lei sau mai putin
Intre 401 - 700 lei
Intre 701 - 1.000 lei
Intre 1.001 - 1.500 lei
52
26
74
36
60
63
Necasatorit(a)
Comuniune libera/ consensualitate
36
Comparativ cu esantionul
total, procentul varstnicilor
neafectati de singuratate
este semnificativ mai mare
pentru aceasta grupa de
venit (24% fata de 20%)
9 75
47
43
15
48
63
77
9 76
31
6 74
Intre 65-74 ani

Intre 75-85 ani
Peste 85 de ani
Varsta respondentilor
% toti respondentii (N=514)

46
39
39
Femeie
Stare civila
Total (N=514)
Media
(ani):
Varsta respondentilor
18%
6%
1%8%
21%
20%
26%
Comparativ cu
esantionul total,
procentul
varstnicilor
neafectati de
singuratate este
semnificativ
mai mic pentru
aceasta grupa
de venit (17%
fata de 21%)
= semnificativ mai mare/ mic decat esantionul12total.
Regiune,Grad de urbanizare,Meseria avuta
Regiunea
Ardeal
16%
Banat-Crisana-Maramures
Muntenia
Oltenia
19%
Dobrogea
Moldova
11%
Bucuresti
20%
BLUE COLLAR (NET)
12%
77
Muncitor in agricultura / CAP
13%
12
Mecanic/Lacatus mecanic
Sofer
9%
Grad de urbanizare
Meserii din domeniul textil (croitoareasa, tesatoare, etc.)
Alte calificari tehnice (sudor, electrician, strungar, etc)

Rural <=1500
16%
26%
Rural >1500
Urban <=50000
Urban 50001-200000
10%
WHITE COLLAR (NET)

Profesor / Invatator / Educatoare
11%
Urban 200001-350000
Bucuresti
17
23%
Nu stiu/ refuz (NET)
20
5
3
14%
Cuprinde meserii precum:

profesor, functionar public,
contabil, inginer,
asistenta/infirmiera etc
13
IZOLAREA SOCIALA A VARSTNICILOR DIN

ROMANIA
RAPORT CALITATIV
CERCETARE SOCIOLOGICA REALIZATA DE GFK ROMANIA PENTRU

FUNDATIA PRINCIPESA MARGARETA A ROMANIEI
GfK Romania | 2015

GfK Romania 2015
14
Metodologie
Bucuresti
Valenii de Munte & Baicoi
Persoane 65 +, institutionalizati
2 IDIs
2 IDIs
Persoane 65 +, locuiesc singure
2 IDIs
2 IDIs
Persoane 65+, ce locuiesc cu

familia extinsa
1 IDIs
1 IDIs
TOTAL: 10 interviuri
GfK Romania 2015
15
Stil de viata
Varsta a IIIa aduce un stil de viata sedentar, mai putin activ, cauzat atat de incapacitatea fizica cat si de
restrictiille sociale.
Pensionarea este prima etapa care marcheaza varsta a IIIa, aceasta generand sentimente negative precum:
inutilitate, lipsa de sens.
Comparabilitatea cu trecutul (forta si energia de a face lucruri) genereaza frustrare si revolta cu privire la viata
actuala
Pensionarea
Varstnicii care fac parte din familii extinse duc

o viata activa prin prisma activitatilor pe care le
desfasoara pentru a ajuta familia: gatesc, fac curat
au in continuare sentimentul de utilitate, de
buni la ceva. Isi extrag forta si energia din
aprecierea pe care o primesc din partea celorlati
Varstnicii Intelectuali traiesc o viata activa prim intermediul
cartilor (evadarea din realitate) si a evenimentelor in care se implica
(In Bucuresti activitati de voluntariat, activitati desfasurate in
comunitate reparatii in bloc etc) genereaza mentinerea
sentimentului de utilitate
Varstnicii institutionalizati viata activa este
restrictionata, activitatile pe care le pot
intreprinde sunt in stransa legatura cu
posibilitatile oferite de catre institutie
GfK Romania 2015
16
Socializare si activitati sociale
Cuvinte cheie: Conversatii punctuale; Conversatii impersonale; Subiecte tabuu; Teama de a

socializa;
Relatia cu vecinii si rudele

Activitatile sociale si socializarea sunt minime la varsta a IIIa, acestea restrangandu-se la un cerc
redus de persoane (vecini si rude) cat si de subiecte
Calitatea conversatiilor este scazuta, acestea fiind mai degraba superficiale/punctuale,.
Subiectele de natura personala (suparari, bucurii, probleme), intime sunt limitate din motive precum:
Teama de respingere de a nu-i indeparta prin problemele lor pe cei apropiati (familie, prieteni,
vecini etc)
Dorinta de a nu provoca certuri in familie
Relatia cu alte persoane cu care interactioneaza

Relatiile cu medicii sunt relatii punctuale, limitandu-se la tratamente si investigatii medicale.
Relatia cu preotii si aceasta este o relatie punctuala, usor mai apropiata decat in cazul medicilor, insa,
subiectele discutate se limiteaza si ele la activitatile de zi cu zi varstnicii resimt o frica in a discuta
despre problemele personale (nu doresc sa devina o povara)
!!! In cazul varstnicilor institutionalizati, socializarea si activitatile sociale sunt foarte limitate sentimentul ca nu pot sa discute cu
nimeni din cauza faptului ca personalul din institutie este redus iar o parte din varstnici sufera de deficiente mentale
GfK Romania 2015
17
Perceptia despre varsta a IIIa

Varsta a IIIa (batranetea) este asociata, in general, cu o stare precara a sanatatii dar si cu o
viata mai putin activa din punct de vedere social si profesional, fapt ce aduce sentimentul
de inutilitate, respingere sociala
La nivel fizic batranetea este resimtita prin cedarea organismului, mai putina forta , mai
multa oboseala, diverse boli asociate
In vreme ce
La nivel psihic si emotional dorinta de viata exista, insa compararea cu viata avuta in
tinerete si neputinta fizica duce spre o stare de degradare, aparand sentimente precum:
inutilitatea, lipsa unui sens in viata etc
Asociere spontana cu
batranetea
GfK Romania 2015
18
Perceptia despre varsta a IIIa - Aspecte din viata varstnicilor

Varstnici ce
locuiesc
singuri
Varstnici ce
locuiesc cu
familia extinsa
Pentru varsnicii ce locuiesc in
familii extinse sentimentul de
inutilitate este mai slab
dezvoltat acestia sunt implicati
in viata de familie (activitatile
casnice: gatit, curatenie)
Pentru varstnicii ce locuiesc

singuri sentimentul de
inutiliate este completat de
cel de teama, de griji fata de
momentul in care nu vor mai
putea sa se ingrijeasca
singuri
La nivel emotional - exista
presiunea fata de stabilizare
si mentinerea unei stari
optimiste
GfK Romania 2015
La nivel emotional resimt insa

o presiune neverbalizata din
partea familiei, in raport cu
cantitatea si calitatea activitatilor
casnice pe care le intreprind (Eu
stiu ca fata mea si-ar dori sa fac mai
multa curatenie, mai multa
mancare, e o chestie pe care o simt,
dar ce sa fac daca nu ma mai tin
picioarele? Nu mai pot sta in
picioare! Femeie, Valenii de
Munte)
Aspectul financiar aduce
presiune pe urmerii varstnicilor
necesitatea si obligativitatea de a
cotiza financiar (am probleme cu
ginerele care crede ca dau mai multi
bani fetei mari si ca lor in casa le
ascund si nu le aduc toti banii
femeie, Valenii de Munte)
Varstnici
institutionalizati
Pentru persoanele
institutionalizate, exista o
constientizare mai puternica
a inutilitatii, a lipsei de sens
a vietii provine din eticheta
atribuita Centrelor de
Asistenta si Ingrijire a
Varstnicilor (sunt locuri unde
ajungi daca nu mai esti bun de
nimic si daca nu mai are cine sa
aiba grija de tine )
Posibilitatile de socializare si
activitatile fiind foarte reduse
activitatile sunt intreprinse
doar cu acordul si impreuna
cu persoanele din institutie
19
Perceptia despre varsta a III a
Batranetea
Vorba lu ala: cum trece o zi cu

atat e mai rau, necazul al mare e
ca esti singur asta te omoara,
copiii vin, pleaca dar tot singur
raman, a trecut o zi este mai
batran, daca esti la spital scrie
ameliorat nu vindecat, e din ce in
ce mai greu Barbat, Valenii de
Munte
e urata, plictisitoare,
ba te doare acolo, ba acolo, ba
nu mai vezi, ba nu mai auzi , nu
mai poti sa mergi, trebuie sa ai
bani mereu sa te duci la doctor
sa te operezi Femeie, Valenii
de Munte
Batranetea
inseamna neputinta
fizica ca altii saracii se confrunta
si cu neputinta capului ei macar
nu-si mai dau seama de
batranete Femeie, Bucuresti
sa stiti ca batranetea m-a furat asa usurel, usurel si am constatat ca

nu prea mai vad ca altadata, ca nici nu prea mai aud ca altadata, era
un auz foarte fin, e acum nu mai e chiar asa de fin si mai ales de
cand m-au cam lasat puterile si vad ca se intampla foarte multe
evenimente si eu as vrea sa ma duc la toate, nu stiu ce in centrul
orasului, in centrul istoric, eu eram intotdeauna acolo, ei si acum eu
nu ma mai duc, daca as avea cufarul fermecat m-as duce dar asa,
deci aici am simtit, ca as mai vrea sa fac multe lucruri dar nu prea
mai pot Semne de imbatraire fizica = auz si vaz slabit, stare de
oboseala , lipsa puterii. Femeie, Bucuresti
GfK Romania 2015
20

Singuratate = Tristete profunda
Lipsa sentimentului de apartenenta la o familie Singur pe lume, moartea persoanelor dragi
din viata varstnicilor (resimtita in special de catre persoanele care locuiesc singure)
Lipsa atingerii umane dificultatea de a vedea/a simti pe cineva, de a comunica cu o persoana
Lipsa intelegerii - Imposibilitatea de a vorbi despre sentimente profunde sau intimitati din cauza
faptului ca exista temeri, retineri (Nu poti vorbi cu oricine despre ce anume te deranjeaza, despre
lucruri intime, nu are cum sa te inteleaga)
Teama de a nu deveni povara in cazul celor cu familie extinsa (nu-mi doresc sa-i incarc cu
problemele mele, le au deja pe ale lor)
Rusine imposibilitatea de a discuta cu copiii subiecte considerate tabuu/intime
Izolare sociala fie din imposibilitatea fizica de a se misca fie din teama de a face lucruri pe care
le faceau alaturi de persoanele dragi, trezesc sentimente reprimate durere, suferinta din pricina
pierderii persoanelor dragi)
Stigmatizare sociala reprezentata printr-o presiune sociala neverbalizata, conduce la
insingurare, la frica de a vorbi despre lucuri triste pentru a nu fi evitati/ respinsi de cei din jurul
lor (De obicei, atunci cand vorbesti despre probleme si suferinte, persoanele din jur incep sa te priveasca
altfel si te ocolesc in atfel de momente, in loc sa fie un sprijin pentru tine, macar sa asculte, fug, pentru ca
nimanui nu-i place sa fie inconjurat de oameni cu probleme. Am patit si eu asa cu o prietena, pana nu mam facut bine, nu am mai vorbit vreo 3 luni)
GfK Romania 2015
21

Momentele in care singuratatea este resimtita cel mai puternic:
Varstnici din
Bucuresti
Varstnici din
Provincie
Varstnici
Institutionalizati
Seara lipsa activitatilor si a interactiunii cu alte persoane

De sarbatori (Paste, Craciun etc) presiunea sociala resimtita (provine din mediatizarea asocierii
sarbatorilor cu familia) cat si din obiceiurile pe care varstnicii le aveau in trecut (petrecerea
sarbatorilor in familie).
Sanatate precara (boala/ raceala) imposibilitatea fizica de a se

ingriji acutizeaza starea de singuratate resimtita
Vizitele pe care le primesc

alte
persoane
din
institutie
intensifica
sentimentul de singuratate,
prin
accentuarea
sentimentului de lipsa de
apartenenta, izolare etc
Nevoia de a socializa/ comunica/ spune oful lipsa unei persoane apropiate, de incredere cu care
pot schimba impresii, impartasi aspecte mai intime din viata de zi cu zi
GfK Romania 2015
22
Perceptia asupra singuratatii - Atitudini cu privire la

singuratatate
Cuvinte cheie: Resemnare; Fuga; Negare; Cautare activitati; Acceptare
Acceptarea si Evitarea sunt principalele mecanisme de aparare adoptate de catre persoanele

varstnice in ceea ce priveste singuratatea incearca sa refuze pe cat posibil sa se gandeasca la
situatia in care sunt (singuratate) astfel incat sa-si pastreze un tonus ridicat /optimist
Varstnicii cu un statut social ridicat integreaza

tehnologia in viata lor pentru optimizarea
costurilor si pentru a-si securiza partea de
socializare/ comunicare cu membrii familiei si
prieteni (incearca sa detina telefoane mobile de
la fiecare operator de telefonie si sa comunice
cu fiecare in functie de reteaua de telefonie pe
care o are) (Am auzit o data un interviu la TV cu o
batranica care a fost intrebata din ce motiv mai tine
telefonul fix, iar raspunsul ei a fost ca poate suna
cineva din greseala si asa mai sta si ea de vorba cu
cineva, din momentul acela mi-am promis sa imi
mentin relatiile cu ceilalti cat mai aproape, de asta
am mai multe telefoane femeie, Bucuresti)
GfK Romania 2015
Varstnici din
Bucuresti
Varstnici din
Provincie
In randul
persoanelor
varstnice
(intelectuale)
reduc presiunea
singuratatii prin citit,
implicare in activitati
de voluntariat,
plimbari prin parc
etc
Implicarea in
activitati alaturi de
Asociatia de
Locatari
Socializarea cu
vecinii
Plimbarile la
evenimente
precumZilele
Orasului
Urmarirea
programelor TV
Concentrarea
atentiei pe treburile
gospodaresti
gradina, animale
(le ofera
sentimentul de
utilitate)
Varstnici
Institutionalizati
Urmarirea
programelor TV
23
Singuratatea
Eu cred ca singuratatea
inseamna sa te bagi intr-o
celula unde sa nu ai decat
o fereastra sa aiba vedere
catre alt zid, asa o vad eu
Barbat, Bucuresti
se simte la
orice pas si te afecteaza
Barbat, Valenii de Munte
Singuratatea are mai multe

aspecte, sunt afara din casa
acolo nu simt singuratatea, cand
ma intorc acasa atunci se simte
pentru ca ai dori sa imparti cu
cineva si nu ai cu cine. O
convorbire telefonica nu
compenseaza si nici pe net
Femeie, Bucuresti
Cel mai greu cu singuratatea, daca vine Pastele eu ma duc la copii

singur si daca bei un paharel te gandesti tot la trecut, zilele aste trec
foarte greu, si te gandesti cum faceai acum singuracum depinde
si de inima omului, cat de rau ai fi trait tot regreti, la noi a fost o
casnicie curata, nu ne-am batut nu ne-am jugnit. Chiar ziceai copiii sa
ma imbete sa vedem cum face. A plecat cu ginerele la spital si apoi
a venit politia la poarta si mi-a spus ca mi-a murit nevasta, a plecat cu
banii la ea si nu cred ca i-a dat. Au trecut 5-6 ani si tot asa
De sarbatori resimt din nou singuratatea
Barbat, Valenii de Munte
GfK Romania 2015
24
Surse de informare - Tipuri de informatii
Medicale (tratamente medicale, stiri

despre noutati in domeniu, etc)
Problemele economice ale Romaniei

(in special noutati si schimbari pentru
politicile adresate varstnicilor)
Sport & emisiuni sportive
Produse si servicii nou aparute

asigura mentinerea/ancorarea in
realitate
GfK Romania 2015
25
Surse de informare - Canale de informare

Varstnici din
Bucuresti
Varstnici din
provincie
Varstnici
Institutionalizati
TV reprezinta principala sursa de informare, cu cel mai inalt grad de relevanta in randul persoanelor varstnice,
apreciat ca fiind comod, util si la indemana. Ofera informatii variate : informatii despre situatia financiara, politica,
stiri, informatii medicale, etc.
WOM (Vecini, Rude, Prieteni etc) percepute ca fiind de incredere si la indemana. Socializarea si informarea din
randul cunostintelor aduce si o componenta emotionala dialog, human touch (ajuta la eliminarea pe moment a
sentimentului de singuratate)
Radio utilizat pentru a anima atmosfera din cadrul locuintei. Este
apreciat ca aducand informatii relevante si la obiect
Ziare, Reviste (Click, Adevarul, Femeia,
Povestea mea ) urmarite in special pentru
subiectele de natura medicala ce sunt abordate
(tratamente naturiste, etc). Aduc un nivel de
credibilitate ridicat daca articolele sunt semnate
de catre medici/persoane cu autoritate in
domeniu
Internet utilizat de catre persoanele ce au avut
o viata intelectuala ce au fost ajutati de familia
extinsa. Aduce confort, siguranta si lejeritate
Magazine pentru a afla ce mai exista nou
aparut in materie de produse/servicii. Apare din
dorinta de a se simti utili si de a oferi ajutor
persoanelor ce se afla intr-o situatie mai dificila
GfK Romania 2015
Nevoia de informare
este mai limitata in
cazul
varstnicilor
institutionalizati.
Acestia pe langa TV
se informeaza despre
situatii
punctuale
(medicamente, retete
etc)
din
randul
cadrelor medicale din
institutii = percepute
ca
persoane
cu
autoritate, au un
nivel de credibilitate
si de incredere ridicat
26
Perceptia asupra surselor de informatie
eu ma duc in centru si merg

pe jos de la Unirii la Romana
pe o parte si pe urma
traversez si merg pe cealata
parte si ma mai uit la ce a mai
aparut la ce mai e nou ca in
cazul in care ma intreaba
cineva despre un lucru sa stiu
sa le spun Barbat, Bucuresti
GfK Romania 2015
Ma
uit la Tv la stiri, ma intereseaza

foarte mult situatia Roamniei, care
sper eu sa se redreseze pe toate
planurile ca din ce eram noi acum
multi ani, in frunte acum am ajuns
codasi, vreau sa stiu si despre lucrurile
care apar noi in domeniul medical, eu
ma lupt cu o hepatita care ma
secatuieste de puteri si sunt foarte
curioasa acum ca a aparut un
tratament nou si astept sa vad cand
apare ca sa pot sa-l incep si eu. Poate
asa incep sa-mi mai revina puterile si
sa mai fac si eu alte lucruri Femeie,
Bucuresti
Ma uit in fiecare seara la stiri

sa vad ce se mai intampla, ma
uit la niste seriale, TV este cel
care ma ajuta sa mai trec de
momentele de singuratate
Femeie, Valenii de Munte
27
VA MULTUMIM!
Pentru informatii suplimentare, ne puteti contacta la:

www.fpmr.ro
info@principesa.ro
GfK Romania 2015
28

Cercetare Sociologica - Izolarea Varstnicilor Din Romania - FPMR Si GFK ...

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cercetare Sociologica - Izolarea Varstnicilor Din Romania - FPMR Si GFK ...

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IZOLAREA SOCIALA A VARSTNICILOR DIN

Specificatiile studiului obiectivele si metodologie

Identificarea situatiei varstnicilor singuri din Romania din urmatoarele perspective:

Perceptia asupra singuratatii

Problemele cu care se confrunta

Metoda de culegere a datelor: Interviuri realizate fata in fata cu ajutorul tabletelor.

24 iulie 2015 7 august 2015

GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

Care sunt activitatile preferate ale varstnicilor?

Ce informatii ii preocupa si care sunt sursele lor de informare?

Fac diverse prin

Urbanul are mai mare incredere decat

Ruralul are mai mare incredere

Despre pensii si diverse ajutoare

Despre stiri diverse (mondene)

Despre autoritati la care pot apela

Despre stiri economice

Despre locuri de unde puteti cumpara mai ieftin

Despre evenimente culturale

Despre evenimente sportive

GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

TopBox semnificativ mai mare in urban la toate problemele, cu

Ma simt singur/ Nu mai

Femeile sunt semnificativ mai deranjate de

In ce moment al zilei se simt singuri?

Pe tot parcursul zilei

Care sunt problemele cu care

Am mari probleme la mers

Nu mai vad/ Nu mai aud bine

Ma simt neplacut sa ajung sa depind de altii

Ma deranjeaza foarte tare

% Toti respondentii (N=514)

GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

Ce lucru ar imbunatati in viata lor de zi cu zi?

Sa am o pensie mai mare

Sa mai pot fi activ/util

Sa pot avea familia alaturi de mine

Sa ma pot deplasa mai bine/sa ies din casa

Sa nu mai fiu singur

Sa mai pot face excursii/plimbari

Sa ma pot ajuta cu cineva sa am un ajutor

Sa fiu la curent cu ce se intampla

GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

= semnificativ mai mare/ mic decat esantionul total.

Care este gradul de singuratate pe care il resimt?

Femeile sunt semnificativ

% Toti respondentii (N=514)

Cum am definit grupele:

GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

Nu ii mai am pe cei dragi aproape

Cei afectati de singuratate

46 Cei afectati de singuratate

Nu am un ajutor practic, de care as avea nevoie uneori

Am pierdut contactul cu colegii, prietenii

Probleme de familie (somaj, boli grave, vicii etc)

Cei afectati de singuratate

Nu mai sunt la curent cu ce se intampla

GfK | Fundatia Principesa Margareta - Cercetare Sociologica | August 2015

In ce moment al zilei se simt singuri?

Pe tot parcursul zilei

% Respondentii pe care ii deranjeaza (de la foarte putin la foarte tare)

= semnificativ mai mare/ mic decat esantionul total.

Din ce motive nu se vad mai des?