Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intruparea, Moartea pe cruce, Invierea si Inaltarea Mantuitorului sunt cele 4 acte prin care Hristos
realizeaza in Sine mantuirea obiectiva a neamului omenesc. Cel de-al cincilea act, si ultimul, este Pogorarea
Sfantului Duh prin care se continua in lume opera de mantuire a lumii inceputa de Hristos la intrupare. Asadar,
prin lucrarea Sfantului Duh ia fiinta Biserica si totodata se realizeaza mantuirea noastra subiectiva.
Astfel, cu privire la relatia dintre Hristos si Sfantul Duh, putem afirma ca intre lucrarile acestor doua
Persoane Treimice exista o stransa legatura, lucrarea uneia pregatind si continuand lucrarea celeilalte Persoane.
In Vechiul Testament, Sfantul Duh pregateste venirea in trup a Fiului lui Dumnezeu, este activ la intruparea
si zamislirea lui Hristos de la Duhul Sfant si din Fecioara Maria, coboara peste umanitatea lui Hristos la botez.
In Noul Testament, Fiul lui Dumnezeu pregateste pogorarea Sfantului Duh, iar la Cincizecime Il trimite in
lume spre a continua si actualiza lucrarea mantuitoare a luyi Hristos in noi, pana la sfarsitul veacurilor.
Dupa Cincizecime, relatia oamenilor cu Hristos se poate realiza doar prin Sfantul Duh si prin Biserica.
Dupa savarsirea operei de mantuire, Fiul trebuia sa Se inalte la cer pentru a trimite in lume Sfantul Duh, de aceea
inainte de despartire le spune Apostolilor: Nu va voi lasa orfani, ci voi veni la voi (In.14.18); Va este de folos
sa Ma duc Eu, caci daca nu Ma voi duce, nu va veni Mangaietorul, iar daca ma voi duce, Il voi trimite la
voi...Iar cand va veni Acela, va va calauzi la tot adevarul, caci nu va vorbi de la Sine, ci cate va auzi va va zice
si cele viitoare va va vesti...Acum sunteti tristi, dar iarasi va voi vedea si se va bucura inima voastra, si bucuria
voastra nu o va lua nimeni de la voi (In.16. 7, 13, 22);
Dupa Sfintii Parinti, trimiterea in lume a Fiului de catre Sfantul Duh (Is.61.1) ca si trimiterea Sfantului
Duh in lume de catre Fiul la Cincizecime sunt lucrari in afara, comune Persoanelor Treimice si s-au facut spre a
arata ca Tatal si duhul Sfant nu sunt straini de lucrarera mantuitoare a Fiului ci participa prin conlucrare la
aceasta lurare. De asemenea se spune ca Sfantul Duh este trimis de tatal si de Fiul in lume, spre a se arata ca
Aceste Persoane nu sunt straine de lucrarea sfintitoare si desavarsitoare a Sfantului Duh, caci datorita
perihorezei, nici o lucrare a unei Persoane nu se savarseste para participarea activa a celorlalte doua.
Desi dupa inaltarea lui Hristos la cer, Duhul-Sfant iese in prim-plan, prin aceasta nu inseamna ca Sfantul
Duh ia lucul Mantuitorului in lume, ci dimpotriva, Duhul Sfant, ca Duh al Fiului (Gal.4.6), este Cel Care Il aduce
si Il salasluieste pe Hristos in noi, intrucat salasluirea Duhului inseamna tocamai induhovnicirea sau
hristoformizarea noastra, caci cati in Hristos ne-am botezat, in Hristos ne-am si imbracat
Relatia stransa dintre iconomia Duhului si cea a Fiului, se vede in aceea ca daca Sfantul Duh este Cel Care
ne impartaseste harul sfintitor si indumnezeitor, ne impartaseste tocmai harul castigat de Hristos: harul
Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu si impartasirea Sfantului Duh, sa fie cu voi cu toti
(2.Co.13.13), caci din plinatatea Lui noi toti am luat si har peste har, pentru ca Legea s-a dat prin Moise, iar
harul si adevarul, au venit prin Iisus Hristos (In.1.16, 17)
Cand Sfantul Serafim de Sarov spune ca scopul vietii crestine este dobandirea Sfantului Duh, nu
inseamna ca prin aceasta Hristos isi pierde centralitatea in viata crestina, ci prin aceasta, Sfantul Serafim ne
indeamna sa ne sarguim, ca prin rugaciune sa dobandim cat mai deplin Duhul Sfant ca prin aceasta Hristos sa fie
cat mai prezent in noi, caci numai impartasindu-ne de Sfantul Duh putem fi in comuniune cu Hristos.
Datorita perihorezei, Persoanele si lucrarile nu sunt despartite, caci in fiecare Persoana sunt prezente si
Celelalte doua, avand aceeasi Fiinta, aceeasi vointa, aceeasi lucrare, intr-un mod propriu. Fiul si Sfantul Duh sunt
Cele doua Persoane care savarsesc opera de mantuire si Revelatia in chip solidar. Ambele Persoane Il reveleaza
pe Tatal, dar Se reveleaza si reciproc.
Dupa afirmatia unui teolog, Cincizecimea restituie lumii prezenta interiorizata a lui Hristos, revelandu-L
nu in fata, ci inlauntrul ucenicilor; In ziua aceea veti cunoaste ca Eu sunt in Tatal, si voi intru Mine, si Eu
intru voi (In.14.20), caci, prin Duhul Sfant am primit duhul infierii prin care strigam: Avva! Parinte! Si Duhul
Insusi, marturiseste impreuna cu duhul nostru ca suntem fii ai lui Dumnezeu. Si daca suntem fii, suntem si
mostenitori ai lui impreuna cu Hristos (Rm.8.15-17).
Prin Hristos, lumea s-a impacat cu Tatal, iar dupa cum spune Sfantul Simeon, noul teolog, Hristos este
usa care duce la Tatal, iar Sfantul Duh este cheia cre deschide usa, iar daca usa nu se deschide, nimeni nu intra
in casa Tatalui.