Programa examenului pentru parohiile din mediul urban

I. SUBIECTE PENTRU EXAMENUL SCRIS

1. Lucrarea preotului potrivit celor trei fronturi pastorale: interior, intra-parohial şi extra-parohial.

 †Andrei, Arhiepiscopul Vadului Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Pastorul si
turma, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2011, 58 p.
 Pr. Gheorgios D. Metallions, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, Deisis, Sibiu, 2004, pp. 39-56; 81-132;
 Pr. Ilie Moldovan, Ortodoxia misionară, stâlp de lumină în lumea contemporană, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2009, pp.
139-274;
 Pr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca 2006;
 Mitrop. Emilianos Timiadis, Preot, parohie, înnoire, Bucureşti, Editura Sofia, 2001
 Mitrop. Antonie Plămădeala, Preotul în Biserică, în lume si acasă, Sibiu, 1996
 Pr. prof. Ion Bria, „Parohie, preot, credincios: Identitatea şi misiunea lor”, în vol. Destinul Ortodoxiei, Bucureşti, 1990
 PS Irineu Bistriţeanul, Preoţia şi arta pastorală, Cluj-Napoca, 1997

2. Parohia ca sinaxă euharistică şi „spital duhovnicesc”

 †Andrei, Arhiepiscopul Vadului Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Pastorul si
turma, Ed. Renasterea, Cluj-Napoca, 2011, 58 p.
 Pr. Gheorgios D. Metallions, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, Deisis, Sibiu, 2004, pp. 39-56; 81-132;
 Mitrop. Emilianos Timiadis, Preot, parohie, înnoire, Bucureşti, Editura Sofia, 2001
 Mitrop. Antonie Plămădeală, Preotul în Biserică, în lume şi acasă, Sibiu, 1996
 Pr. prof. Ion Bria, „Parohie, preot, credincios: Identitatea şi misiunea lor”, în vol. Destinul Ortodoxiei, Bucureşti, 1990
 Pr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca 2006;

3. Sfinţirea timpului. Cultul liturgic şi sărbătorile creştine surese ale vieţii duhovniceşti în contextul tentaţiilor societăţii actuale

1
  Pr. Ene Branişte – Liturgica specială, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al BOR, 1978.
 Idem, Participarea la Liturghie şi metodele pentru realizarea ei în „Studii Teologice” 7-8/1949, pp. 576-581.
 Pr. Ion Bria, Mari sărbători creştine, praznice împărăteşti, Ed. „Oastea Domnului”, Sibiu, 2004, 104 p.;
 Idem, Credinţa pe care o mărturisim, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1987;
 Îndrumări misionare, coord. Pr. Dumitru Radu, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1986;
 Învăţătura de credinţă creştină ortodoxă, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 1993 (şi alte ediţii).

4. Teme ale pastoraţiei actuale: catehizarea tineretului, învăţământul religios, vizitele pastorale şi asistenţa socială

 Pr. Ion Bria, Ortodoxia în Europa. Locul spiritualităţii române, Iaşi, Trinitas, 1995, pp. J04-107
 Pr. Valer Bel, Necesitatea catehizării, în vol. Dogmă şi propovăduire, Cluj-Napoca, 1994
 Idem, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2002, pp. 91-120.
 Mitrop. Daniel Ciobotea, Taina fratelui, în „Candela Moldovei” 1-2/1994
 Pr. Ion Bria, Biserica slujitoare, în „Ortodoxia” 4/1980
 Pr. Filaret Costea, Misiunea social-caritativă a Bisericii, în „Revista Teologică” 4/1991
 Pr. Dumitru Călugăr, Catehetica, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2002;
 Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de azi, Ed. Deisis, Sibiu, 2000; 182 p.;
 Idem, Cum să comunicăm copiilor credinţa ortodoxă. Convorbiri, reflecţii şi alte sfaturi, Ed. Deisis, Sibiu, 2002; 380 p.;
 Idem, Să vorbim cu tinerii despre credinţă, Ed. Deisis, Sibiu, 2002;
 Pr. Ilie Moldovan, Adolescenţa, preludiu la poemul iubirii curate, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2001;
 Părintele Alexandru, Copilul în lumea televizorului şi computerelor, Athos, 1999; 80 p.;

5. Biserica în Stat. Clerul ortodox şi responsabilitatea moral-politică a laicilor

 *'** Biserica şi politica, în „Renaşterea” 5/1998

 Radu Preda, Biserica în Stat, Bucureşti, Scripta, 1999
 *** Îndrumări misionare, Bucureşti, 1986
 Mitrop. Micolae Corneanu, Rolul mirenilor în Biserică, în „Mitropolia Banatului” 4-6/1971
 Liviu Stan, Elementul laic în Biserica Ortodoxă, în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei"' 1-2/1962 Valer Bel, Misiunea Bisericii în
lumea contemporană, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010, pp. 597-430;

2
  Pr. Vasile Citirgă, Preoţia bisericească în Biserică şi societate, Ed. Academprint, Târgu-Mureş, 2000, 207 p.;
 Constantine Skouteris, Perspective ortodoxe, Presa Universitară Clujeană, pp. 56-94;
 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1978, 1997;
 Pr. Ilie Moldovan, Ortodoxia misionară, stâlp de lumină în lumea contemporană, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2009, pp.
139-274;
 Pr. Cristian Sonea, „Repere ale rolului şi ale responsabilităţii laicilor în Biserică la Părinţii Apostolici”, în Studia Universitatis
Babeş-Bolyai. Theologia Orthodoxa, nr. 2, 2010, pp.135-146;
 Radu Preda, „Laicatul ortodox din România postcomunistă. Un portret social-teologic”, în Un neobosit slujitor al Bisericii:
Preasfinţitul Episcop-Vicar Vasile Someşanul, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2008, pp. 273-286;

6. Biserica şi problemele sociale actuale: secularizarea, problemele ecologice, stabilitatea-familiei, şomajul, atitudinea faţă de
bolnavi

 Pr. prof. dr. Dumitru Popescu, Teologie şi cultură, Bucureşti, EIBMBOR, 1992
 Idem, Ortodoxie şi contemporaneitate, Bucureşti, 1996
 Pr. Valer Bel, Teologie şi Biserică, Presa Universitară Clujeană, 2008;
 Idem, „Misiunea şi responsabilitatea Bisericii într-o lume secularizată”, în vol. Dogmă şi propovăduire, Cluj-Na poca, Dacia,
1994
 Biserica Ortodoxă şi drepturile omului. Paradigme, fundamente, implicaţii, Pr. Nicolae Răzvan Stan (editor), Ed. Universul
Juridic, Bucureşti, 2010, 370 p.;

7. Probleme morale actuale: avortul, eutanasia, transplantul de organe, clonarea, naşterea în vitro, pornografia, schimbarea
sexului

 †Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Mai putem trăi frumos? Pledoarie pentru o viaţă morală curată, Ed. Reîntregirea, Alba
Iulia, 2004, 200 p.;
 Dr. Irineu Pop Bistriţeanul, Curs de bioetică, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005, 157 p.;
 Pr. Ştefan Iloaie, Cultura vieţii. Aspecte morale în bioetică, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2009, 218 p.;
 Pr. John Breck, Darul sacru al vieţii, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, 358 p.;
 Pr. Ilie Moldovan, Darul sfânt al vieţii, Bucureşti, EIBMBOR, 1996

3
  Idem, Biserica strămoşească în faţa unei noi încercări proavorţioniste de surpare a vieţii neamului, în „Îndrumător
bisericesc”, Sibiu, 2000
 Idem, ,,În Hristos şi în Biserică”. Iubirea taina căsătoriei. Teologia iubirii I, Alba-Iulia, 1996, 254 p.;
 Idem, ,,În Hristos şi în Biserică”. Adevărul şi frumuseţea căsătoriei. Teologia iubirii II, Alba-Iulia, 1996, 256 p.;
 Idem, Adolescenţa, preludiu la poemul iubirii curate, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2001, 351 p.;
 *** Teologia Morală Ortodoxă, Bucureşti, 1978
 Nicolae Mladin, Studii de teologie morală, Sibiu, 1969
 Pr. Dumitru Radu. Atitudinea moralei creştine ortodoxe faţă de avort, divorţ, abandonul copiilor, imoralitate, în „Ortodoxia”
2-3/1994

8. Familia – mediu de împlinire şi desăvârşire creştină şi temelie a educaţiei religios-morale

 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 3, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1978, 1996;
 John Meyendorff, Căsătoria – perspectiva ortodoxă, Ed. Patmos, Cluj-Napoca, 2007, 146 p.
 Mitrop. Nicolae Mladin, Studii de Teologie Morală, Sibiu, 1969;
 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfinţenia iubirii conjugale, în lumina tradiţiei ortodoxe, Asociaţia Christiana, Bucureşti, 1994;
 Pr. Ilie Moldovan, Iubirea, taina căsătoriei, vol. 1, 2, Alba Iulia, 1996;
 Familia creştină azi, Ed. Trinitas, Iaşi, 1995;
 Familia şi viaţa la începutul unui nou mileniu creştin (Lucrările Congresului Internaţional, Palatul Patriarhiei, 25-27 sept. 2001),
Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2002;
 Pr. Constantin Mihoc, Taina căsătoriei şi temelia creştină în învăţăturile marilor părinţi ai Bisericii din secolul IV, Ed. Teofania,
Sibiu, 2002;
 David şi Mary Ford, Căsătoria, cale spre sfinţenie. Vieţile sfinţilor căsătoriţi, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001;
 *** Familia creştină azi, Iaşi, Editura Trinitas, 1995

9. Misiunea Bisericii în epoca modernă. Datoria preotului si a fiecărui credincios pentru transmiterea si apărarea dreptei
credinţe

 Pr. prof. dr. Dumitru Radu, Păstrarea dreptei credinţe, condiţie a dobândirii mântuirii, în „Biserica Ortodoxă Română” 1-2/1983
 Pr. Valer Bel, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010

4
  Idem, Cuvântului adevărului sau transmiterea dreptei credinţe, în „Studia UBB — Theologia Orthodoxa” 1-2/1999, pp. 68-84
 Pr. prof. Ioan Mihălţan, Metode şi mijloace pastorale pentru întărirea credincioşilor în dreapta credinţă, în „Mitropolia
Banatului” 9-10/1983, pp. 591-605

10. Parohia urbană – probleme şi metode misionare si pastorale pentru consolidarea ei

 Mitrop. Emilianos Timiadis, Preot, parohie, înnoire, Bucureşti, Editura Sofia, 2001
 Pr. Ion Bria, Ortodoxia în Europa. Locul spiritualităţii române, Iaşi, Trinitas, 1995, pp 37-86
 Pr. Gheorgios D. Metallions, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, Deisis, Sibiu, 2004

11. Tactul pastoral în mediul parohiei urbane. Pastoraţia în contextul relaţiilor preotului cu credincioşii de diverse pregătiri
profesionale şi cu un variat nivel intelectual.

 Mitrop. Emilianos Timiadis, Preot, parohie, înnoire, Bucureşti, Editura Sofia, 2001
 Pr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006
 Pr. Gheorgios D. Metallions, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, Deisis, Sibiu, 2004

12. Importanta parohiei pentru misiune: orientarea liturgică a parohiei şi participarea credincioşilor, în co-slujire cu preotul, la
viabilitatea ei

 Pr. prof. Ion Bria, „Orientarea liturgică a parohiei”, în. vol. Destinul Ortodoxiei, Bucureşti, 1989
 Pr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006
 Pr. Gheorgios D. Metallions, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, Deisis, Sibiu, 2004

13. Mărturia socială a preotului şi a parohiei, diaconia şi realizarea ei în cadrul parohiei şi în diferite contexte actuale

 Mitrop. Daniel Ciobotea, Taina fratelui, în „Candela Moldovei” 1-2/1994

 Pr. Ion Bria, Biserica slujitoare, în „Ortodoxia” 4/1980
 Pr. Filaret Costea, Misiunea social-caritativă a Bisericii, în „Revista Teologică” 4/1991
 Pr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006
 Idem, Teologie şi Biserică, Presa Universitară Clujeană, 2008;

5
  Pr. Gheorgios D. Metallions, Parohia – Hristos în mijlocul nostru, Deisis, Sibiu, 2004

14. Aspectele misiunii creştine: evanghelizare, mărturie, diaconie şi pastoraţie – mijloace şi metode de realizare a lor

 Pr. Ion Bria, Mărturia creştină în Biserica Ortodoxă, în „Glasul Bisericii” 1-2/1982
 Idem, Aspecte ale pastoraţiei misionare, în situaţia prezentă, în „Glasul Bisericii” 1/1987, pp. 38-64 şi în vol. Destinul
Ortodoxiei, Ed.IBMBOR, Bucureşti, 1989
 Pr. Valer Bel, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010

15. Misiune creştină şi contra-misiune sau prozelitism – argumente teologice şi metode pastorale de prevenire şi respingere a
prozelitismului

 IPS Nicolae Corneanu, „Prozelitismul”, în vol. Quo vadis, Timişoara, 1990, pp.. 140-141
 Pr. prof. dr. Ion Bria, Un obstacol în calea ecumenismului: prozelitismul, în „Biserica Ortodoxă Română” 9-10/1970
 Pr. Valer Bel, Misiune, parohie, pastoraţie, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006
 Arhid. prof. dr. I. P. David, Călăuză creştină, Arad, 1987, ediţia a doua, Bucureşti, 1996

16. Cinstirea Sfintei Cruci şi a icoanelor, în contextul prozelitismului sectar actual

 Sfântul Ioan Damaschinul, Cele trei tratate contra iconoclaştilor, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1998, 219 p.;
 Sfântul Teodor Studitul, Iisus Hristos, prototip al icoanei Sale, Ed. Deisis, Alba-Iulia, 1994, 211 p.;
 Diac. Ioan I. Ică jr., ,,Iconologia bizantină între politică imperială şi sfinţenie monahală“, studiu introductiv la Sfântul Teodor
Studitul, Iisus Hristos, prototip al icoanei Sale, Ed. Deisis, Alba-Iulia, 1994, pp. 5-72.;
 Diac. Petru I. David, Călăuză creştină pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinţe în faţa prozelitismului sectant, Arad, 1987.
 Leonid Uspenski, Teologia icoanei, Ed. Anastasia, Bucureşti, 1994, 263 p.;
 Cristoph Schönborn, Icoana lui Hristos. O introducere teologică, Ed. Anastasia, Bucureşti 1996, 211 p.;
 Michel Quenot, Icoana-fereastră spre absolut, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993, 119 p.;
 Idem, Învierea şi Icoana, Ed. Christiana, Bucureşti, 1999, 301 p.;
 Leonid Uspenski, Vladimir Lossky, Călăuziri în lumea icoanei, Ed. Sophia, Bucureşti, 2003, 240 p.;
 Leonid Uspensky, Boris Bobrinskoy, Stephan Bigam, Ioan Bizău, Ce este icoana?, Ed. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2010, 194 p.;
 Îndrumări misionare, coord. Pr. Dumitru Radu, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1986;

6
  Arhim. Ilie Cleopa, Călăuză în credinţa ortodoxă, Ed. Timpul, Iaşi, 2000 (şi alte ediţii);

17. Cultul Maicii Domnului şi al sfinţilor, în contextul prozelitismului sectar urban actual

 *** Îndrumări misionare, Bucureşti, 1996

 Diac. Petru I. David, Călăuză creştină pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinţe în faţa prozelitismului sectant, Arad, 1987.
 Pr. Ştefan Buchiu, Maica Domnului. O introducere în teotokologia ortodoxă, ed. Sigma, Bucureşti, 2006, 224 p.;
 Epifanie Monahul, Simenon Metafrastul, Maxim Mărturisitorul, Trei Vieţi bizantine ale Maicii Domnului, ediţia a II-a, traducere
şi postfaţă de diac. Ioan I. Ică jr., Deisis, Sibiu, 2007, 289 p.;
 Nicolae Cabasila, Cuvântările teologice la Iezechiel – Hristos – Fecioara Maria. Scrieri I, studiu introductiv şi traducere de diac.
Ioan I. Ică jr., Deisis, Sibiu, 2010, pp. 175-234;
 Diac. Ioan I. Ică jr., Maica Domnului în teologia secolului XX şi în spiritualitatea isihastă a secolului XIV: Grigorie Palama,
Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei, Deisis, Sibiu, 2008, 638 p.;
 Îndrumări misionare, coord. Pr. Dumitru Radu, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1986;
 Pr. Stelian Tofană, „Hristologie, sacramentalitate şi mariologie în Evanghelia a IV-a, cu specială privire asupra episodului Cana
(Ioan 2, 1-11)”, Studia Teologica, nr. 1-2/1999, pp. 85-105.

18. A doua venire a Domnului, învăţătura ortodoxă şi respingerea ideologiilor apocaliptice şi a practicilor de ghicire a viitorului

 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. III, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1978, 1997;
 Pr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 2005, pp. 296-380;
 Pr. Ilie Moldovan, „Milenarismul”, în Glasul Bisericii, an. XL, 1991, nr. 1-2, p. 129-150;
 *** Îndrumări misionare, Bucureşti, 1996
 Diac. Petru I. David, Călăuză creştină pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinţe în faţa prozelitismului sectant, Arad, 1987.
 Pr. David Pestroiu, Ortodoxia în faţa prozelitismului „Martorilor lui Iehova”, Ed. Insei Print, Bucureşti, 2005, 280 p.;
 Radu Petre Mureşan, Atitudinea Bisericilor Tradiţionale Europene faţă de prozelitismul advent. Impactul în societatea
contemporană, Ed. Universităţii Bucureşti, 2007, 863 p.

19. Atitudinea Bisericii şi a preotului faţă de noile secte şi mişcări religioase moderne: Baha'l, New Age, mormoni, mişcări
orientale şi satanism şi faţă de superstiţii şi obscurantism

7
  *** Îndrumări misionare, Bucureşti, 1996
 Arhid. prof. I. P. David, Călăuza creştină, Bucureşti
 Radu Antim, Societatea „Martorii lui Iehova” în contextul fenomenului sectar, Cluj-Napoca, Ed. Arhidiecezană, 1996
 Prof. Emil Jurcan, Mişcarea satanică şi influenţa ei în societatea contemporană, în „Studii Teologice" 5-6/19
 Bruno Würtz, New Age, Timişoara, 1992
 Aziz Philippe, Magii secolului XX, Ed. Coloseum, Bucureşti, 1995;
 Pr. Nicolae Achimescu, Noile mişcări religioase, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004;
 Idem, ,,Satanismul în România – organizare şi ritualuri”, în Biserica şi problemele vremii, Iaşi, nr. 3/1998;
 Pr. David Pestroiu, Ortodoxia în faţa prozelitismului „Martorilor lui Iehova”, Ed. Insei Print, Bucureşti, 2005, 280 p.;
 Radu Petre Mureşan, Atitudinea Bisericilor Tradiţionale Europene faţă de prozelitismul advent. Impactul în societatea
contemporană, Ed. Universităţii Bucureşti, 2007, 863 p.;
 Avrâncioaiei Teofil, ,,Masoneria e pusă pe jar”, în Biserica şi problemele vremii, Iaşi, nr. 3/1998;
 Constantin Cuciuc, Religii noi în România, Ed. Gnosis, Bucureşti, 1996;
 Diac. Petru I. David, Sectologie sau apărarea dreptei credinţe, Ed. Arh. Tomisului, Constanţa, 1993;
 Idem, Călăuză creştină pentru cunoaşterea şi apărarea dreptei credinţe în faţa prozelitismului sectant, Ed. Ep. Aradului, Arad,
1987, reed. Curtea de Argeş, 1994;
 Idem, De la schismă la grupări anarhice, Ed. Arhiep. Bucureştilor, vol. 2, 1997;
 Idem, Invazia sectelor în România, Arhiep. Bucureştilor, 1996;
 Pr. Gheorghe Petraru, Ortodoxie şi prozelitism, Ed. Trinitas, Iaşi, 2000, 398 p.;
 Vernette Jean, Sectele, trad. Cleopatra Sava, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996;
 Wayer Jean – Francois, Sectele, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998;

20. Sfânta Scriptură în viaţa Bisericii. Cunoaşterea, interpretarea corectă şi lectura duhovnicească a Sfintei Scripturi

 Pr. Ioan Chirilă, Sfânta Scriptură – Cuvântul cuvintelor, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010, 414 p.;
 Pr. Valer Bel, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010, pp. 203-230;
 Pr. John Breck, Puterea Cuvântului în Biserica dreptmăritoare, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1999, pp. 23-120;
 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, Ed. IBMBOR, Bucureşti, 1978, 1997;
 Pr. Stelian Tofană, Introducere în Studiul Noului Testament, vol. I, 1997, 2000, II, 2001, III 2002, Presa Universitară Clujeană;

8
 Konstantin Nikolakopoulos, Studii de teologie biblică: ermeneutica ortodoxă şi cea occidentală: semnificaţia noţiunilor
imnografice ale Noului Testament, Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2008, 193 p.;
 Enzo Bianchi, Cuvânt şi rugăciune: introducere în lectura duhovnicească a Scripturii: cu traducerea integrală a scrierilor lui
Guido II Cartusianul, traducere Maria-Cornelia Ică jr., ediţia a II-a, Deisis, Sibiu, 2009, 213 p.;
 Idem, Ascultând Cuvântul – pentru lectura duhovnicească a Scripturii în Biserică, Deisis, Sibiu, 2011, 161 p.
II. SUBIECTE PENTRU EXAMENUL ORAL

Predici
1. La Duminica a 6-a după Rusalii: vindecarea slăbănogului (Matei 9, 1-8)
2. La Duminica a 9-a după Rusalii: potolirea furtunii (Matei 14, 22-34)
3. La Duminica a 17-a după Rusalii: femeia cananeancă (Matei 15, 21-28)
4. La Duminica a 18-a după Rxusalii: pescuirea minunata (Luca 5, 1-11)
5. La Duminica a I9-a după Rusalii predica de pe munte (Luca 6, 31-36)
6. La Duminica a 24-a după Rusalii: învierea fiicei lui Iair (Luca 8, 41-56)
7. La Duminica a 25-a după Rusalii: samarineanul milostiv (Luca 10, 25-37)
8. La Duminica a 27-a după Rusalii: femeia gârbovă (Luca 13, 10-17)
9. La Duminica a 28-a după Rusalii: cei chemaţi la cină (Luca 14, 16-24)
 Text paralel cu duminca a 13 după Rusalii Matei.
1. La Schimbarea la Faţă
2. La Adormirea Maicii Domnului
3. La Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir (26 octombrie)
4. La Intrarea în Biserica a Maicii Domnului
5. La Sfântul Ierarh Nicolae (6 decembrie)

1. La Sfântul loan cel Nou de la Hozeva (5 august)

1. La Naşterea Domnului
2. La Botezul Domnului
3. La începerea noului an şcolar

9
 4. La cununie
5. La înmormântare

Cateheze
1. Despre Preasfânta Treime
Stimați profesori, dragi elevi iubți părinți. 2. Despre facerea lumii
Se cuvine să-i mulțumim în primul rând lui 3. Despre căderea omului
D pt această bucurie de a fi împreună la acest
nou început de an școlar. Suntem cu toții adânc 4. Despre poruncile dumnezeieşti
emoționați, emoție care izvorăște din bucuria
întâlnirii. Am auzit cu toţii slujba de început de
5. Despre Biserică
an. Ultima cântare începea cu cuvintele pe Tine 6. Despre Maica Domului
Dumnezeule te lăudăm. De aceea am făcut un
tedeum la începutul anului școlar. mai întâi pt 7. Despre sfinţii români
că suntem sănătoşi şi ne găsim la începutul
unui nou drum. Şi în al doilea rând ca să-L
8. Despre patimile Domnului
rugăm pe D ca drumul acestui an să fie rodnic. 9. Despre Învierea Domnului
Uneori drumurile sunt cu obstacole, cu pante
abrupte cu greutate de parcurs. Noi îl rugăm 10. Despre dreapta credinţa
azi ca drumul nostru să fie lipsit de accidente şi 11. Despre postul creştin
de alte obstacole. Pr.1,7. Ne spune Înțeleptul
Solomon că cei fără de minte sunt indiferenți 12. Despre virtutea creştină
față de învățătură. Bine ar fii dacă din
acumularea cunoștințelor din acest an școlar am
13. Despre păcat
învăța înțelepciunea. Ne îndemnă Cuvântul lui 14. Despre judecata obştească
Rm 12, 7-8. Dragi elevi învățați din toată
inima ca pentru Domnul și așa veți aduce 15. Despre rugăciunea domnească
bucurie părinților voștri, învățătorilor voștri și
nouă tuturor. Ne învață Părinții Bisericii să ne
16. Despre fericiri
îndeletnicim mintea cu învățătura pt ca să nu 17. Despre faptele milei creştine
gândească lurcuri rele. Să-i ajute D pe
profesorii voștri să vă ofere cele mai alease 18. Despre Taina Pocăinţei
învățătruri pt a deveni oameni înțelepți, oameni 19. Despre poruncile bisericeşti
de cacter, de bună calitate.
Binecuvântarea Domnului să fie peste voi toți 20. Despre cultul morţilor
cu al său harși cu a sa iubire de oameni
totdeauna acum și pururea și-n vecii vecilor
Amin.

10
Trecerea dintre ani înseamnă un început. Pt
omul de profunzim orice zi e un început. Să
fim oameni mulțumitori. Pt fiecare clipă pt
fiecare moment să-i mulțumim lui D pt că nu se
mai întoarce. Fiecarei zi pt noi este un dar din
partea lui D să-i mulțumim Dăruitorului pt
toatea darurile Sale. În noaptea de Revelion și-n
toate nopțile să fie pt tine un moment de
întâlnire cu D în rugăciune. Pt un creștin
întâlnirea cu D ar trebui să însemne permanent
ceva nou, un permanent Revelion am zice noi.
Așa cum Rev pt noi înseamnă ceva nou ceva
plăcut. Întâlnirea ta cu D înseamnă frumosul
devenit concret. De aceea primul lucru pe care
trebuie să-l faci în noaptea de Rev nu este o
cerință ci o rugăciune sau mai degrabă o
mulțumire. Indiferent dacă ai ajuns în noaptea
de Rev la bis sau nu să zici din toată inima
Mulțumesc Doamne. Îți mulțumesc pt tot ceea
ce am pt familie, pt prieteni, pt visele pe care
mi le-ai împlinit, dar și pt cele pe care nu le-ai
împlinit. Pt că Tu știi mai bine ce înseamnă
visul bun sau visul fals care devine coșmar.

11
CUNUNIE Vreau să știți că acest moment este
Dragi miri, cinstiți nași și stimați nuntași. irepetabil în viața unui om. Vreau să fiți cu
Ce ași putea să spun acum când văd două luare aminte pt că el este plin de
inimii tinere, doi oameni frumoși Cristian sacralitate, de sfințenie pt că Taina
și Ramona pe cel mai înalt podium al Cununiei revarsă peste miri darul Sf Duh,
vieții lor. Când au venit înaintea sfântului harul lui D care din doi face una. Sf Ap
altar ca aicia Cristian să-i spui Ramonei că Pavel ne învață că cei 2 devin un singur
o iubești, că dorești mult de tot să fie soția trup care se numește familie. El este un
ta, iar tu Ramona prin lacrimile tale să-i trup bicefal, are 2 capete, este un trup cu 2
spui că-l iubești din adâncul sufletului tău inimi, 2 voințe are 2 tipuri de perspective
și îi vei fi soția bună și credincioasă. Am dar toate și capetele și inimile și voințele se
admirat decizia voastră curajoasă de a armonizează perfect. Acest trup mistic al
veni înaintea sf altar și de a pune capăt familiei voastre s-a născut astăzi prin taina
unei relații care era suferindă. Acum este cununiei. Vă felicităm din tot sufletul, ne
deplină este teafără și sfințită. Mirii prin rugăm pt dvs. Sunteți minunați pt că acum
excelență aduc la altar în momentul trăiți cea mai frumoasă clipă a vieții
maxim al vieții lor un singur element: voastre.
iubirea lor. Iubirea voastră s-a sfințit prin
Taina Cununiei, ea va aduce bucurii și
daruri despre care ne spune Sf Ap Pavel 1
Cor 2,9, adică mai presus de cuvinte.
Iubirea în Taina Cununiei rodește fini,
rodește nași și prunci. Iubirea nu este
sterilă ci ea generează alte iubiri. Trăiți
astăzi dragi miri nu o iubirea de roman ci
o iubirea sfințită. Atunci când oamenii se
iubesc totul în jurul lor strălucește, totul în
jurul lor se transformă. Acest lucru ar
trebui să vă motiveze să vă ajutați unul pe
altul în duhul iubirii, să vă dați întâietate
unul celuilalt ca și cum a-ți fi acum la
Sfânta Taină a Cununiei. Chiar dacă ne
epuzăm rezervele omenști de iubire D le
reînprospătează de fiecare dată. În taina
cununiei există această mărturisire a
iubirii eterne pe care și-i fac mirii. Această
iubire a voastră să dureze până în
veșnicie. Am văzut într-o mănăstire
rusească doi oameni ținându-se de mână și
dormind lin de 800 de ani. Un soți și o
soție Petru și Fevronia care sunt socotiți
ocrotitorii familiei creștine. Doi soți care
ne arată că iubirea tre și dincolo de
mormânt. (au murit în aceeași zi și au fost 12
înmormântați în același sicriu de piatră
pe care ei și l-au comandat. ținându-se de
mână).
Suntem în Ajunul Bobotezei. În vom vedea
mâine pe DIH cufunduându-se în apele
Iordanului ca într-un mormânt și când iese din
Iordan, Hr iese ca la înviere. Scena aceasta a
botezului Domnului e o Evanghelie în mic, e un
rezumat al întregii Ev. Atunci se deschid
cerurile și se aude glasul părintelui ceresc Lc.
Acesta este fiul meu cel iubit întru care îmi
găsesc toată bunăînvoirea. Hr Domnul din
multa Sa iubire fața de noi a gustat moartea
încă de la botezul său pt a ne scoate pe noi din
moara morții alimentată de păcatele noastre.
După ce s-au botezat toți vine și Iisus la Iordan
și a intrat în apa în care își lăsase păcatele miile
oameni, arătând că El este cel care ridică
păcatele lumii. De aceea prohodul nu este
slujba aceea cu multe lacrimi care îți dă
senzația că moartea are ultmiul cuvânt. Ea este
plină de optimism în acord cu Ev care ne dă
această veste bună: Oricine crede în Mine zice
Domnul nu a murit ci s-a mutat din moarte la
viață.
Suntem aici din câteva motive. Primul motiv
izvorăște din credința noastră care ne îndeamnă
să ne rugăm pt cei care nu mai pot face lucrarea
aceasta. Zicea marele scriitor Dostoievscki în
romanul său Frații Karamazov: învață-te fătul
meu ca prima rugăciune pe care o rostești
seara sa fie, Doamne ai milă de toți cei care s-
au înfățișat astăzi înaintea ta. și D va privi cu
drag și la ea la persoana pt care te rogi dar și
la tine și poate îl va mântui și datorită
rugăciunilor tale. De aceea suntem aici ca să
spunem: Doamne ai milă de roaba ta Elena care
astăzi se înfățișează înaintea ta.
Al doilea motiv este legat de sentimentul
sublim al dragostei îndreptat către cei care
rămân. Vedeți venim în lume cu darul acesta al
epmatiei. A empatiza înseamnă a te pune în
pielea celuilat Rm 12,15. Copilul mic când își
vede mama tristă începe să plângă și nu știe de
ce. Atunci când suntem bucuroși să avem cu
cine împărtăși bucuria. Iar atunci când suntem
triști să avem cu cine împărtăși tristețea pt ca ea
să se înjumătățească. De aceea suntem aici pt
ca să înjumătățim durerea celor care astăzi
suferă.
Al treilea motiv este unul personal al fiecăruia
dintre noi.
La căpătâiulul adorimtei în Domnul Elena să
medităm la această realitate peste care nu se
poate trece. Să conştientizăm că suntem călători
pe acest pământ și că prin învierea DIH ni s-a
dat marea şansă de a schimba acest statul de
călători pe acest pământ în casnici ai lui D. Iată
ce zice cuvântul lui D. Ef. 2,19. Acest moment e
un bun exerciți pt noi să ne imginăm pe catafalc.
Pt că în acest fel vom conștientiza valoarea vieții
noastre. Se spune că un tânăr se plimba pe malul
unui râu și a vrut să-și spele fața în apa limpede
a râului. și când a vrut să ia apă în palme a văzut
chipul morții oglindindu-se în apă. Foarte
speriat i-a spus: de ce ai venit după mine că sunt
încă tânăr și vreau să trăiesc. Fii liniștit voi veni
după tine doar după ce îți voi trimite mai multe
semne. Anii au trecut, tântărul s-a maturizat, a
ajuns la vrâsta înțelepciunii. Și pimbându-se
prin același loc ca în tinerețe scena s-a repetat.
Foarte speriat a certat moartea și i-a zis: mi-ai
promis că o să-mi trimiți semnale. și nu mi le-ai
trimis. Ei bine dragul meu, atunci când ți-au
apărut primele fire albe la tâmple erau primele
semne ale venirii mele. Atunci când ți-au apărut
primele riduri înjurul ochilor au fost alte semne.
Atunci când urcai câteva scări și oboseai erau
alte indicii pe care ți le-am trimis. Iată iubiți
credincioși gândul la moartea nostră nu trebuie
să ne înspăimânte ci trebuie să devină un
exercițiu spiritual care să ne țină departe de
patimi, de păcate și astfel putem adăuga valoare
și calitate vieții noastre.
Iar al 4 motiv am venit pt a ne aminti de un om
care s-a mutat în cer și despre care fam ne
spune.
13
 Predică înmormântare I Cor 15, 13-14 Mama mea nu a murit. Mama nu poate să
Știm cu toții că ziua de duminică este o zi moară. Ea rămâne nesfârșit. Așteptată de
Înmormântare
festivă, este un praznic Iubițisăptămânal
credincioși motivele pt
al creștinilor Avea oDe
nenumit. circulație
cu zori periferică f slabăAșteptată
și până seară. iar când de intra
în care
care suntem
prăznuim aiciînvierea
sunt multe. DIH.Primul De aceeași celam mai în contact
seară-n zori. cuMamafriguldoarme
începeaprintre
să-i curgă
flori. sânge.
Nu
Predică
Întreaga înmormântare
noastră viață se Ibazează Cor 15,pe13-14 Învierea Aceasta este lumea
La căpătâiulul adorimtei în care a venitElena
în Domnul Hr. să
și important este izvorât
venit în veșminte deschise pt a fi un semn aldin credința noastră Cea cum
aude a făcut acest Mircea
o plânge. ClopotulVulcănescu.
din turnuA nalt. primit
Am auzit
DIH. Zice Sf duminică
Pavel 1Cor după 15,Sf13-14
Liturghie
zadarnică că din această
medităm moară realitate
la această a morții peste ne-a izbăvit
care nu El se creștină.
Învierii, care Am vreavenit
să nesă ne rugăm iară
transmită pt adormitul
și iară căîn de la bunica
Mama-i soare luice orăsare.
perechePedetărâmul
ciorapi de lână. Și
celălalt.
ar Domnul mortAurel care aci plecat
rămâneînunveșnicie,candidatptalca și-a propus
Numai cine să-i
nu facă are omului
pe cineva acestuia o pereche
dincolo de
unfisemen
și prezența
de-alnoastră
nostruaici.
Varga și zice
Andrașîn v 20 de sau
pe poate trece. Să conştientizăm
prin Învierea Lui. De aceea că suntem
am pus călători
la niciun nu e mort
într-o traducere arhaică pârgă învierii noastre pe acest pământ DomnulCelsă-icare facăa parte
murit deși odihnă
a înviatdupă toate de mănuși
mormânt de lână. că
nu înțelege Darnunuseștia să împletească.
sfârșește totul aici. A
ulița Julii s-a mutat la Domnul, fulgerător. început cuvântulși acesta
că prin din învierea
I Cor DIH 15,ni 13-
s-a învierii.
greutățile prin care a trecut.
pt noi
făcându-se.
Știm cu toții că ziua de duminică este fruct
Știți ce este pârga este primul o zi dat
14, pt marea şansă de DIH
că învierea a schimba
este celacest
maistatul
mare de și arătându-ne că moartea nu are De ultimulce trebuie
cuvântsăînne luat și ao desfăcut
Rămâne legătură fir cu fir ciorapi
existențială până acuînțeles
a noastră cei
care se coace într-un pom. Este garanția că călători pe acest pământ în casnici ai lui D. Iată rugăm
viețile și-nptexistențele
cei adormiți? noastre. Greșită
Și iatăeste ieșind părerea
de procedeul.
dragi ai noștri.Din Însaltele
tainacuÎnvierii
2 sârmelui a făcut
Iisus înHrașa
festivă, este un praznic săptămânal al
toate celelalte fructe se vor coace. Așa și Hr
cel mai durabil în lumină
ce zice cuvântul lui D. Ef. 2,19. Acest moment e
și optimism celor care spun că odată cu moarte s-a încheiat fel încât
suntem toți de sf Nicolae
împreună. omul acela
Credința a primit
în înviere este o
la slujba dumnezeieștii Liturghii ne confruntăm
creștinilor
este numit pârga în care prăznuim
sau garanția învieriiînvierea
noastre. eveniment
un bun exerciți dinpttoate
noi săcâte au fostpeîncatafalc.
ne imginăm lumea cutotul și că nuf sedură,
o realitate mai ne-am
poate schimbaconfruntat destinul
cu pereche dedevenit
imposibilul mănuși posibil.
de lâncăNe cuaducem
ajutorulaminte
cărăta a
DIH.
ÎnviereaCel care
lui Hr ne aobligă
muritpe șinoia ceiînviat pt noi
care credem aceasta.
Pt că în acestHr fel Domnul din multa
vom conștientiza Sa iubire
valoarea vieții celui care
moartea Cinea dintre
plecat noidin oare
lumeanuaceasta. Moartea
s-a întristat la cumsupraviețuit
romanii în și închisoare.
iudeii careIatăl-au cumrăstignit
cu o pereche
pe
arătându-ne
în că moartea
ea să fim optimiști. De nu aceea areamultimul
pus la fața de Se
noastre. noispune
a gustat
că unmoartea pt a nepescoate
tânăr se plimba malul nu este un punct final al
moartea unui prieten? Cine dintre noi nu este vieții noastre ea este de mănuși
Domnul este dobândirea
au crezut că moarteaîmpărăției
are ultimulluicuvânt.
D.
cuvânt cuvântul
început în viețile și-ndin
acesta existențele
I Cor 15, 13-14,noastre. pt pe noi
unui râu șidin moara
a vrut morții
să-și spele fațaalimentată
în apa limpede de doar o virgulă care se pune
îngrijorat de propriul lui sfârșit? Sau cine prin între propozțiile ȘiAliată3 că lea s-au
motivînșelat,
pt care e osuntem
putere aici este să
în lumea
că învierea DIHdeeste aceleiași saufraze care alcătuiește
sa poate viața. Avem încercăm
aceasta careprinesteslabele
mai tare noastre
chiar cuvinte să aducem
decât moartea și
Și iată ieșind la cel mai mare
slujba și cel mai
dumnezeieștii apăcatele
râului. șinoastre.
când a vrutToțisăcreștinii
ia apă în indiferent
palme a văzut de bogăția inteligența să lupte
durabil în ne-am
lumină confruntăm
și optimism cu eveniment din chipul morțiisuntem
oglindindu-se temeiuri în SS careNimeni ne îndeamnă dintre săoameni
ne rugăm nupt mângâiere
aceasta putereceloresteîntristați. Mângâierea
dragostea care nu nu este
cadede
Liturghii o realitate confesiune martor în apă. Foarte
ai învierii lui împotriva morții?
toate
f dură, câtene-am
au fostconfruntat
în lumea aceasta.
cu moarteaHr Domnul a 3 speriat
Iisus. i-a Iarspus:
pt decăcenoi ai venit după mine
credem că sunt
în înviere poate face acest lucru. Dacă cercetăm adânc în II
cei adormiți și că D se milostivește spre ei. la noi ci1 este
niciodată. Cor. de13,8;la 13.
D. cuvintele
De aceea este noastre sunt
greștit
din multa Sa iubire fața de noi a gustat moartea încă tânăr și vreau să trăiesc. Fii liniștit voi veni Mac. unde
sufletele noastrenevedem spunetoate că peIuda careMacabeul
le adună a săslabe,
zicemdar cuvântul
că omul lui D
a intrat este puternic.
în neființă, Atunci
ci se mută
semeni din satul nostru. Ne-am izbit de suntem condamnați la optimism și nu avem
pt a ne scoate pe noi din moara morții după tine doar după ce îți voi trimite mai multe în câștigat
viață sunt o bătălie în care au
trecătoare. murit că
Vedem mulțivineiudei.
un I- în când
inimilemurise
celorLazăr
care îlDIH le-a șiconsolat
iubesc pe surorile
în locașurile lui
realiatea aceasta
alimentată crudă: în
de păcatele primul De
noastre. rândaceea
este voie să Anii
semne. fim auposomorâți,
trecut, tântărul să s-a
dămmaturizat,
speranțăa moment când toate acestea se sfârșesc. De în
au înmormântat după legea everilor dar D.acestuia Marta și Maria. In 11,25-26. Noi
vorba
prohodul despre
nu estemoartea
slujba aceeaca mister
cu multe calacrimi
taină imposibilului. 1 Tes 4, 13.
ajuns la vrâsta înțelepciunii. De aceea
Și pimbându-se hainele
aceea lor Bis
Părinții au găsit
ne spun obiecte
de multe închinate idolilor.
acest adevăr Încreștinii
aceste clipe credem că despărțirea
își îndreptă gânduleste prinvremelnică.
noi către
iar înîțialdădoilea
care senzațiarândcădemoartea
omul doborât
are ultmiul de prohodul
prin acelașinu loc este
ca în slujba
tinerețe aceea
scena s-acu repetat.
multe căIIviața
Mac. 12, 39-42.
noastră este oS-autaină, rugat lui D pt însăși
că moartea păcatul Tantiei Terezia
soțul către copii s-a eimutat
și le astăzi
spune voi în eternitate,
ați fost
durereaEaacestei
cuvânt. este plinărealități a morții
de optimismul celor
învierii în lacrimisperiat
Foarte care îți dă senzația
a certat moartea că și moartea are
i-a zis: mi-ai iudeilor
este o tainăuciși și totptcecaneDînconjoartă
să le șteargă acest
este păcat.
învăluit mâine ne mutăm noi. Prin slujba
împărăția iubirii și a dăruirii mele. Acum vă las înmormântării
acord Bar. 3,5. iată o rugăciune adresată lui D ca El sănevă aduce
întărițiaminte tuturor deși efemeritatea
să vă mângâiați să rămâneți tari. vieții
dragi cu și Ev
în alcaretreinele dărândaceastă veste bună:
de solidaritatea promis
ultmiulcă ocuvânt.
să-mi trimiți Easemnale.
este și plină
nu mi le-aide în mister. Orice plecare din viața aceasta a unui
Oricine crede în MineCine zice dintre
Domnul să ierte
estenedreptățile
neînțeleasă și degreșelile părinților Pt pt
căca Ptnoastre, de faptul
ca din această starecăsăniciunul
se înalțenurugăciune
avem pe
celor din comună. noinuoare
a murit
nu trimis.
optimismul Ei bine dragulînmeu,
învierii acord atunci
cu Ev cândcareți-au
ne suflet mintea noastră.
ci
s-as-aîntristat
mutat din la moarte
moartea la viață.
unui prieten? Cine apărut
dă aceastăprimeleveste
fire albe
bună: la tâmple
Oricine eraucrede
primele în nusăsuntem
nu sufere oameniurmașii lor. Iată iubiților
duhovnicești că avem
ci doar trupești pământul
către D și ptacesta
mine și cetate stătătoare
pt voi. Iar dacăciv-am o căutăm
greșitpe
Suntem aici din câteva motive. Primul motiv semne ale venirii mele. Atunci când ți-au apărut datoria să
planurile ne rugăm atât pt cei vii cât și pt cei
lui D sunt neînțelese de gândurile cuceacevacareîn va să vie.viață
această Nădăjduim
vă rog să ca mă
adormita
iertați în
ca D
dintre noi nu este îngrijorat de propriul lui Mine zice Domnul nu a murit ci s-a mutat morți, astăzi
izvorăște din credința noastră care ne îndeamnă primele riduri înjurul ochilor au fost alte semne. noastre. Is. 55,în8-9; special
6-7 Arept adormita
D căile în Sale Domnul
mai să seDmute
Bunul să măacolo unde în
primească nuÎmpărăția
mai este sa. durere nici
sfârșit?
să ne rugămSau pt ceicine
care nuprinmai pot bogăția
face lucrareasau din
Atuncimoarte la viață.
când urcai câteva În scări
Scriptură moartea
și oboseai erau Terezia.
presus de logica noastă umană. Și tot părinții Sedurere
îndreptă nici apoi
osteneală
cătrecisurorile...
viață fărăsprede sfârșit.
nepoții...
inteligența
aceasta. Ziceasamarelepoatescriitor
să lupte împotriva
Dostoievscki în este indicii
alte sinonim pe cucarepăcatul.
ți le-am Când Mânt
trimis. Iatăspune:
iubiți În al 2 lea
comparau mumea rând aceasta
pt a medita
cu o moară la ce este omul?
a morții. săIar al 4cămotiv
știți am venit
am știut pt a ne
cuvântul aminti de un
psalmistului careom
morții?
romanul său Nimeni
Frații dintre
Karamazov:oameni nu poate
învață-te fătul Lăsați
credincioșimorții să-șila îngroape
gândul moartea nostră morțiinulor. Ne
trebuie O Cred
moară că icare
se potrivesc cuvintelecare
ucide oameni, Ps 8.3-4.
sfârșeșteD i-a apropiat
spune ce bineal bisericii
este canoastre care s-a
să fie frații mutat înȘicer
împreună.
face ca
meu acest lucru.
prima Dacă cercetăm
rugăciune pe care oadânc în
rostești spune
să lăsați-i pe ci
ne înspăimânte păcătoși
trebuie să-și îngoape
să devină un dat lui indiferent
biografi David un răspuns de cum arătând sunt acesteași neputința
fie că și amșitrăit
despre care fam
această ne spune...
frățietate cât s-a putut fiind unul
seara sa fie, Doamnevedem ai milătoate
de toțipe ceicare
care s- exercițiu fragilitatea
de lăudat noastră dar și valoarea
sfârșescomului ajutorul celuilalt.
sufletele noastre le păcătoșii spiritual
lor, tu carevinosădupă ne țină Minedeparte
așa de îi sunt sau de plâns toate prin
au înfățișat
adună astăzi înaintea
în viață fie bogăți ta. șimateriale
D va privi fie cu patimi, de păcate și astfel
spune Apostolului. putem adăuga
Nădăjduim că așavaloare
îi va moarte. Aceasta este lumea în care a venitchipul
înaintea lui D. v.5-6. În om se oglindește Hr. Își ia cuvânt de iertare de la ...noi nu ne
drag
științăși la
saueaputere
la persoana
sunt pttrecătoare.
care te rogiVedem dar și și calitate
spune șivieții noastre.
robului să Andraș sau Andrei, și lui
dinD.această
atunci cândmoarăD al-amorții făcut pe ne-a omizbăvit
a ținut El sfat despărțim când pășim în registre de existențe
la tine și poate îl va mântui și datorită Iar al 4 motiv am venit pt a ne aminti de un om prin Învierea Lui. De aceea am pus la începutzis
între persoanele Sfintei Treimi și au diferite putem să rămânem împreună prin rug în
că vine un moment când toate acestea se nume care înseamnă cel curajos sau viteaz. Fac1,26.acestaZicem
rugăciunilor tale. De aceea suntem aici ca să apropiat al bisericii care s-a mutat în cer și cuvântul din I înCorslujba 15, 13-14,înmormântării
pt că special prin dumnezeiasc Liturghie, prin
sfârșesc. De aceea Părinții
spunem: Doamne ai milă de roaba ta Mărioara Bis ne spun de Orice
despre care fam ne spune. să fie un Andrei,
creștin trebuie Chipul DIH
învierea salveieste tale celei
cel mai negrăite
maresunt și măcar
cel mai deși împlinirea binelui.
multe
care acest
astăzi adevăr că înaintea
se înfățișează viața noastră
ta. este o trebuie să fie curajos și trebuie să fie un măcar port rănile păcatelor.
durabil în lumină și optimism eveniment din Asemănării cu D Își exprimă gratitudinea pentru...
taină,
Al că moartea
doilea motiv este însăși estedeo taină
legat și tot
sentimentul apostol sau un trimis în lumea aceasta care au câte
toate realizat-o
au fost cel mai aceasta.
în lumea bine sfinții Sf Cuv
Hr Domnul
ce ne înconjoartă
sublim al dragostei este învăluit
îndreptat cătreîn cei mister.
care să-l mărtrurisească pe Hr și să fie un dinParaschiva.
multa Sa iubire Întrufața tinedemaică
noi a gustatcu osârdie
moarteas-a
rămân.
Orice Vedeți
plecarevenim din înviața
lume aceasta
cu darul acesta
a unui al martor al învierii Domnului. Făcând astfel pt mântuit
a ne scoate cel dupăpe chip...noi din Anulmoara celor morții
care au
epmatiei. suferit îndeînchisorile comuniste.De aceea Mircea
suflet esteA neînțeleasă
empatiza înseamnă de mintea a te noastră.
pune în putem experia îndemnul Rm 14,8 Ne alimentată
Vulcănescu un
păcatele noastre.
mare om al neamului nostru
pielea
Pt că celuilat
nu suntem Rm 12,15.
oameni Copilul mic când își
duhovnicești ci rugăm să pătrundă acest cuvânt în inima prohodul nu este slujba aceea cu multe lacrimi
vede mama tristă începe să plângă și nu știe de ajunge
care îți dă în închisoare.
senzația căși moartea a obs căare un ultmiul
coleg de
doar trupești planurile lui D sunt neînțelese
ce. Atunci când suntem bucuroși să avem cu
noastră și să înțelegem că cel mai mare celulăEaatunci când deeste scos la învierii
plimbareînse
cuvânt. este plină optimismul
de gândurile
cine împărtăși noastre.
bucuria. Iar Is.atunci
55, 8-9;când6-7 Are
suntem lucru în viață și-n moarte este acela de a întorcea întotdeauna cu mâinile
acord cu Ev care ne dă această veste bună: rănite.
D căile
triști să avemSalecumai cinepresus
împărtăși detristețea
logica pt noastă
ca ea aparține Domnului. Oricine crede în Mine zice Domnul nu a murit
umană.
să Și tot părinții
se înjumătățească. comparau
De aceea suntemmumea aici pt ci s-a mutat din moarte la viață. Părinții nu mor
aceasta
ca cu o moarădurerea
să înjumătățim a morții. O moară
celor care
care astăzi 14 în ziua în care îi uităm, nu în ziua în care se
suferă.
ucide oameni, care sfârșește biografi mută la Domnul.
Al treilea motiv
indiferent de cum este sunt
unul acestea
personal fie al fiecăruia
că sunt
dintre
de lăudatnoi. sau de plâns toate sfârșesc prin
moarte.
 Cinstită familie binecuvântată adunare Dacă Dumnezeu mi-ar mai face cadou o
Evr.13,14 Ceea ce trăim noi astăzi, la farâmă de viaţă, m-aş îmbrăca foarte
Predicătrecereaînmormântare
în veşnicie a adormitei I Cor 15,în13-14 Domnul modest
D căilea-şi Salestamai întins presus la soare,
de logica lasândnoastă la
Ana este pt noi
Am auzit duminică după Sf Liturghie o provocare spre a înţelege că vedere nu numai
umană. Și tot părinții comparau mumea corpul ci şi sufletul meu.
un
Cuvânt maisemenbine căde-al
la nuntă suntem nostru trecătoriSăndica pe pământul de pe Doamne,
aceasta
Această daca
cuiubire
o moară aşia aputea morții.
generat primi O moarăo bucăţică care
Hagăuașacesta şiîns-a care este la
mutat adevărata
Domnul, noastră
fulgerător. viaţă deNoi
ucide viaţă… nu n-aş
oameni, credem lasăcare că
să treacăomul taina
sfârșește se mută
nici
sfintei
macarîn
biografi îno
Suntem duminca dintre Înălțare DIH și cununi și tot ce se întâmplă mai frumos
Știm nu se
Cinstită
cu reduce
toții
familiecă doar
ziua
binecuvântată
de la
duminicălumea aceasta
audunare.
este o zia neființă,
zi fară
indiferent ci
să de selecummută
spun suntînoamenilor
eternitate,
acestea fie pecăun
pe care-ialt
sunt
Pogotârea Duhul Sf. La praznicul ce lumea aceasta, taina iubirii. Dvs dragi miri
Psalmistul David înînmormantarea
ps.39,1-4 vorbeşte plan
iubesc,
Am de îl că
învăţat existență,
sauîiși deoiubesc.
că ori iar
deîn numele
Oamenilor
câte ori lui
un le-aşibun
nou
Citat
festivă,
Cinstită
Într-o
trecut amînmormânare
cântare
familie,
este
văzut un
debinecuvântată
cula praznic
ochii săptămânal
credinței adunare. ce ziceeste al denu
azi
rămâne
lăudat
onoiîntrupați
și-n
primim
lumea
pe
plâns D
arătați
aceasta
toateinima
lumii.
dar
sfârșesc
noastră,
și-n cealaltă
prin ci
despre
creștinilor
Ceea
că viaţa ce o aşteptare
noastră
trăim
în care
noieste pt
prăznuim
astăzi,
pe o pământîntâlnire
trecerea
învierea
caeste de
în
o demonsta
născut
moarte.
D ne prinde
primește mare că se
cu
și
mai înşeală
cel pumnul
înainte
mai crezând
lui
durabil
pe mic,
noi în că
în nu
pentru
lumină
inima se 1Par29,15 iubită familie binecuvântată Gândiţi-vă că primul
în cerul Garcia
Gabriel slavei. Marquez Am văzut un că mare acolo scriitor Chiar
lume. dacăLa noi pe
undegetul parcursul
moment dat vieții
Ap ne
au epuizăm
venit la Cu aleasă emoție am săvârșit slujba de Să-i mângâieomD care pe ceimoarecare nu a lângă el.
au fost
DIH.
nuntă sărbătoare
veșnicie
jucărie: Cel
care ceea
a sefără
adormitei
care ce ade
n-am
coboară murit sfârşit.
în fost
în Domnul
și Această
ne
a
mijlocul înviat
facemSilvia cântare
nostrupt
şi este
noi
dinîn șimai
prima
Lui. îndragostec
optimism
rezervele oara,
Nu noastreeveniment
îl când
conținem mare
omenești îmbatrânesc,
al
din tatalui
pe toate
D
noudebotezat în
iubire, său,
câte când
inima l-a
au
de adunare! Prilejul pt care ne aflăm în acest fost Adam cel care a păcătuit prin
premiul Nobel
Pareneză la Botezul când unui a aflat
prunccă II areCor.5,
cancer 17 a
DIHToate darurile
și au făcut primte
untoate felde deEl dare de seamă, sunt înmormântatea a adormitului în Domnul ... ne Dacă în viața nu ai aceste idealuri
nouă
arătându-ne
ofiecare
ceea înLiturghie.
provocare
ce guracăpt
suntem celuinemoartea
noi. care
stricăm;
Oduceseprovocare
nuîntâlneşte
vis arenestătător cu
ultimul
unpt D nu în
cucerit sedată mai
pentru îndrăgostesc
totdeauna. Amneabia învatat atunci că
Iubiți
scris credincioși
următoarele azi Am
cuvinte vețivăzut apoi prin
acasă
nu acântările
mai zisa
nou fost
noastră
duhovnicești:
fiecare
bucurându-se
lumea
înainte aceasta.
haina
când că
de Aceasta
ci
este duhovnicească,
venim
lucrarea în lorfața este
ține
Altarului
era
pe
lumea
Hrana
rodnică.
noiD loc confirmă rugămacest adevăr
pt iertarea spussale,dept odihna
păcatelor neascultare. Moartea nufericirea
sa fundamentale l-a lovitta și prima
semenilor tăi și
cuvântdevine
înțelege
suntem,
creștin
bisericiicuvânt. alînprilej
suflare
maiviețile
Bisericii
că Hr Dacă de
bine care sărbătoare.
și-n
că
noastre
cel înălțat nu suntem
existențele
are putere,
curat Aceasta
trecători
ca
se coboară noastre.
zbor
un este
înger.pe
de
în în
șiîmbătrânesc.
doar
este
ni ne
care
le un om
primește
a venit
duhovnicească,
reîmprospătează.are Pe Hr.
în cei
dreptul inima
și maturi
din
demnitateasa
Trăiți se
Lui. i-aşi
uite
această Hr
în
astăzi învăţa
de
moară sus
Domnul
care daragiestecă
în
a înţeleptul biblic
veșnică că suntem
și suntem călători
altături de familiape îndoiliată.
data pe primulslava luicriminal
D. atunci din lume
ea nu care valoare.
are nicio a
niciun Dumnezeu ar uita Lc.10,20.
dorinţa
Scurtul
Și
pământul
pasăre luinoastre
iată călatoare, Dcuvânt
îndelume ca noi să neadevărata
dorim să moartea
jos lanu altul nuUn vine
doar numeo El
atuncidata bun rămâne
cuÎnvierea
când bătrâneţea,
arciveghem
trebui și să-l
cipe
cao
Bisericile
pentru omeu
ieșindacesta
clipa că corabie
și
lapt vrea
și
nu dvs
slujba
care
suntpe l-am
este
să dumnezeieștii
mare
decât intitulat
facă o care
opapusa
mareașa:
nu investit
morții
înlătură
miri
pământ
ne-a este
orice
daro duhovnicească.
izbăvit
îndoială
iubire
trece de prin
atunci
roman
șineînsemnați
în
Săcând
eternitate. ozice:
Lui.iubire
Așadar
De
nu acest pământ.Participând
Că odată la această
intraţi înslujbă am putea
această fostsăCain.
vb Moartea ca separarea sufletului
ne
Botezul,
Liturghii
noastră
lasă
taină întâlnim
urmă. o
de nuntă. nouă
viață.
ne-am cu
Vedeţi El.
creație.
confruntăm
Poate
cât
Seoferi Moartea
Dacă
însoțeștede de a-ți
firav aşadar
aceea
cu fost
e o firul este
atenți
realitate
spune
care șio
la data
această
ridice.
aceea
vă cu
temeți,amnouăuitarea.
Sunt creație
pus
mici lașidin
o multime început apăde
vășicuvântul
din
alteduh de
lucruri
fiind astăzi
acesta
căcipe lume fiecare despre
dintre noi modestie
are scrisdespre
deja scris simplitate
de trupșil-a Acest
lovit pe chip al despărțirii
primul drept din sufletului
lumea de trup nu
de
slujba
cârpa şi mi-ar
botezului, a-ți putut
dar acum
înobserva o bucaţica
cum
cerul de
prcând
mai
sfințită.
toată
să nu lucrarea
se
Acest
degradeze,
lucru
noastră să
să
nu-șicea motiveze
bună,
păteze hainatot săce
sa
vă
de a generozitate. este unŞifaliment existențial. Când
întâlnire
fviaţă,
Cuvântul
ne dură,
pământul,leagă ne-am cu
de
lui
cele D
lumea
D aşa
confruntat
Evr.
văzute cum
aceasta
13,14
cu nu
în
cele oşi
mai
. avem
Atunci
noi
puțin
nevăzute noi
credem de cei
iar o dinAtâtea
care
Tatăl
ajutați I am
ne
Cor lucruri
va
unul putea
15,
pregăti
pe am
să
13-14, învăţat
le
nouă învăţ
pt loc.
că dede lala voi
învierea
Dacă voi, oameni
deşi,
trăiești
DIH încă de la naştere un certificat de deces a aceasta pe Abel. aici aflăm răspunsul de vb de om e
îtâi suflă probabil
de trei ca n-aş
asupraspune
ori acestea. tot ce fost făcut cu să celălalt,
jertfă, cu săprin
inteligență văaldescoperiți
creatoare
ce eauzim
săptămână
moare
că
însoțirea
gândesc, tare
cineva cuvintele
cucăîn
aceasta
dar moartea
nemod
e dăm puternic
într-o aseama
3 semeni
categoric lumeşicelui
In.12,23
că nuparcă
a-şi din
nouă
care
sesatul
gândii nuse
iată
va
se
lumină
buni,
multe
esteIisus
cu
unul cel pe
amnu
pe celălalt
care
maiînvăţat
îmi
Hr în Hr ovor curățim
că
aceasta
în duhulDomnulun
mai om
viață
iubirii,are
servi
dinEl să2dreptul
la leanimic,
multa
nuvătedațibotez
Sasă
va mult mai mult decât un trup. D în scrisoarea lui
cărui dată o cunoaşte doar D, de noi ce mor sfinţii şi trăiesc criminalii. Pentru
pregătește
sărbătoarea spredragii
botez rostind mei Ps. 118, 73.
a întâlnirii Care
noastre al
cusespovedaniei.
dăruire,
uitefața deunul cususdragoste
în ajos șivorcu speranță. Totul În cuvântul de astăzi ași dori să vb despre viața de dragoste consemnată de sf Ap Pavel ne spune
nostru.
am
destrămă.
tot căutat-o
petrece
sunt ce la
mânile spun.Azi destul,
o nuntă.
Tatălui? însăFiul
Aş conştientinză
În
da parcă
șiaceastă
valoare
Sfântulnu perspectivă
am
Duh. căiubit-o
lucrurilor firul fiindca
iubire
părăsi
întâietateÎnchei
atunci
nici de
în
prin
când
noi
moarte
celuilalt
a vă
mă șila
gustat
spune ca altul
nici pune
moartea
și
că dupădoar
cum
cel
în mai atunci
această
moarte.
pt
a-ți abun ne
fii depinde cu înceHristos
fel decare fapte umplem
biruiește viaţa
moartea. că putea
Așa a-și nu acestasă nucare se înfăţişează
ne întristăm înaintea
cu o tristețe păgânească. Noi
cu
îndeajuns,
vieţii D.
Înnunta în
cuvântul
noastre propria
parcă
de poate noastră
astăzi
nuBis am
înași fiinţă.
orice
dori
fost să
suficient
clipă
vbîntâmplă
despre
să de se vacând
cutie,
scoate
Nu rămâne
existăar
în trebui
sicriu
peTaina noi spun
semntiment eu
din să-l voipărinții
moara ridice.
fi
decât murit
morții noștri
Dacă
deja.
acela a-şi
alimentată
de aîntru
Spune ştii
știi noastră. Primul motivcuvântul
pt care ne aflăm Sf aici noastra
șiDe
mărunte, ce vă oficiată
dar
spun nu
aceasta?în
pentru Pt cenoastră
că valorează
tot ce nu
se este
ele, pt
ci acum
comnetariu la că am Sfintei înțeles Cununi.taina noii creației la să intitulez de astăzi. Scri vb în maiestecreștinii
chipul morţii.
știm căAdevărata
sfârșitul nufaţă e aaici. Azi am
viața
atenți
desfacă. cu
în ea. Dreptul
Hristos Socrate
Părinții Iov,
care nucândînainte
intr-un
mor
biruiește de
îndintre
moment
ziua anoi muri
moartea.
în dea credință
că orice
aceasta
întotdeauna înscrisceeste simţiînultima împărăția
şi fii oară
ceea ce lui
când D.
te
gândeşti. în
voi
24h
în
mai nici
biserică
curând măcar
ne pentru
priveștepână pt
ceea ce moartea
fiecare ele semnifică. necare va
care de
că
care
Există păcatele
am în ți slujba
participats-ar
noastre. întâmpla
astăzi
cununiei Scriptura
sunt ești
viețile
aceastăîndefinește
mâinile
noastredublă a este ca în duh
multede rug să nedespre
rânduri înălţămacestgândul lucru,morţii
despreeste celebrat
a celui ocare stă în
trecere păcat şi slavei
a chipului nu lui D în
Așa
îi început
tristeţe, să înveţe opentunouă cântare lamutălanunta
flaut ceruri.
vedeabotezat
Dacă a-şi Învățătura
ieşind ştii mamă
căprimul creștină
aceasta te-şi este
îmbrăţişa
este aleultima plină de dea
mii
oară
Aşuităm,
suntem
despărți, a-și
dormi nu
putea
medita
botezați,
eamai neînputin
nu să
ziua
deschide intitulez
astfel
siînaşcă care
calea Iov.14,7-10).
cuvântul
suntem
încerca sespre săteologi,
visez de
la trecerea
Domnului.
celui
juruire.
optimism
din
Cei Șiviața
ptprin
încând
că doinoi
aceasta
ești
își
nuieşind
bolnav,
rând,
jură
suntem
biologică
unul
ca
și-n înlipsuri,
nașilor, cea
celuilalt
șipăzitorul
cei
ale
care
către DIH şiîniverea
să-L rugămlui Hr să-i
desprefacă parte morții
biruirea de are nicio legătură
de către Împărățiacu D. calea adevărul şi
Cerurilor.
şi
preoți
astăzi.
Domnul.
Tristeteaau
împărăției început
sau monahi.
SfMama
luiScri să-l
nu vb
Cerurilor Se
mea întrebe
estesuflă
înfără
numai discipolii
asupra
lipsita
acăde
murit.
multe
sfârșitcelui
deMama pelui:
care
nadejde,
rânduri nu
care La
se de ori.
când
părinților
veșniciei
și-n
iubirea eșec Şivoi
teeternă. și
și-nl-aşi vedea
ale ruga
moarte
Am noastre
sintagama pe
ești
văzut Dale săpe
împreună
într-o fieuşa
tuturor.
valea te-aşi
umbrei
cu
mănăstire Toată
Hr. Mânt. Precum
odihnă adormitului în AdamAltoți2 mor
Gheorghe. lea la fel în Hr
viaţa. Prin mormintele
De aceea credință trebuie să convertim
creştinilor sunt tristețea
mai mult; înţelegând pentru fiecare nu au nădejde. De aceea prohodul nu este
va
poatecevedem
pentru
odespre o să-ţi
boteza să
acest folosească
caamintindu-ne
moară.
în intr-alt
lucru,
cartea Ea acuma
cum
despre
moment
Ap.19, rămâne dacă
a îniverea
făcut
7-8.exclama totlui
Dumnezeu mori?
nesfârșit.
În inima Hr
cu sufletului
comunitatea
îmbrăţişa
morții.
gândul
rusească de
acesta
Ps din tău.
estemii
23,4. îțiDacă
responsabilă
orașul deChipul
dă o a-şi
ori. Dacă
sigurață.
Muron, ştii
de
moarții că
creșterea
a-şi
doi Cândaceasta
ştii
care
oameni unui
că
au
se motiv este toți vor învia.
ca prin slabeleUnul dintre cuvinte
noastre cele mai importante
acoperite denoastră
nădejdeafirească într-un
învierii. Săfelnuînfiţi
nădejdea
ca învierii.
minut
asupra
în
lui
care
Adam.
închidem
Fac. 2,7.
ochii pierdem slujba aceea cu multe lacrimi care îțita dă
Şi a răspuns
despre
Așteptată
multă
Împărăției
saizeci convingere:
biruirea
de de superb
luinenumit.
secunde D morțiisede Iov caDe
află
lumină.
săde
19, cuoȘi25.
taina zoridinCând
ştiu
către
Aş și
nunții,
merge
această
melodia
Mânt.
până se
în creștin,
este ultima
aceasta
înfățișează
construit
ținându-se
nu doar
este
podul
de oară nașii,
ultima
înaintea
mână când
Golden părinții
oară
noastră
și voi
Gate
dormind
șiauzi
rudele
când
cu vocea
nulinoevoi pentru
lungime
decât
de auzi
500
că
a-
o să aducemlocruri despre viața
mângâiere cea de
familie şi apoi
dvs II aceea
Cor 5,1. care Dacă
nu au l-ați muta dinNoi
nădejde. patultrebuie
lui într-un
să pat de spital
asemănare
aceasta
Precum
seară.
desprinde putem să
înainte dede înțelegem
moarte. lafaptul
Vreau căcabotezul
să-mi senzația
toți
şi
vocea formăm
înregistra tacă moartea
trupul
a-şifiecare lui Hrare
înregistradintre ultmul
1Cor.12, cuvintele
fiecarecuvânt.
13. tale
dintre Ea pt Iubiți cred se spune adevărul credința unui om și de acolo într-o luntre de lemn care este acest
care
timp
fiecăruia ceAșteptată
intrăm în
altiifirul
Adam
dintre și
senoi acesta
noi toți
opresc, cuseară-n
este
mor
subţire
legămitele
aşnouă
o ramânefel
zori.
pământul
în
creație.
Hr
Mama
noastre
treaz toți
se
Iatăîn umbră.
de
de
este
peste
ani așa.Nu
2 mii
Un e nevoie
de
soț mși la
o decât
150
soție, desă m ne
celebrii deasupra
punem
Petru tuturor. Mângâierea care vine de la noi e avem, pt că în om se oglindeşte chipul lui
este un dar. Părintele Teofil Părăianu spunea sicriu. Mai faceți o mutare mutați-l pe N în
vor trăiesc viaţa
doarme
întoarce ca dintre
să ştiu cât mai multe. Dacă leplină
a Fevronia,
cuvintele putea de asculta
tale optimismul
pt alui lesunt o șidată
putea învierii
auşimurit
asculta încă în 23 acord
odată
nesfârşit.
timpînvia.
înaintea
cum ce toţi
pentu în
printre
SfUnul
a-lpământ
creaflori.
Altar.
ceilalţi pe ca
Orice
aromcele
să NuDumnezeu
se
dormi. maiaude
înnoiască,
Sfântă importante
Aşi cum
Lit a este
asculta iar
avut o înaintea
apei.
și
cu
În
Eva-şicare
primele
luminii care săptămâni
neaceastă dă
D această
ocrotitorii
această veste
umbră
familiei
bună:
de
se slabă dar cea care vine
credința noastră de este
la Ddespovărătoarea
e puternică este D Fac.1,26.
aceea inima Omuldvs. esteNoi
o icoană a lui D.
nu îl vom De pe N în
abandona
există de
locruri
plânge.
sufletul
actualizarea odespre
cântare
Clopotul
ca unCununiei
abur de
viața dincântat
cacea
turnu
șio de
aşi,de vreau
mireasmă apoisă-o
nalt.
fiecăruia Mama-i
că cânt,
IIdintre
Cor de nesfârşit.
Dacă
risipește.
muncitori
creștine. Dacă
ştii
Foartea
căzând
Iubirea că a-şi
în târziu
lor apă. ştii
a clipă
Au că
ne
trecut pusaceastă
este
vin o ultima
în
dincolo plasă clipă
minte în
de
de si de aceeacarene ne spune
ajută inţeleptul Solomon când alțiiaceea el vrea să-L cunoască
Păunescu pe D ptlacăunare
când
nevoie ceilaltii puțin vorbesc
pământ Doamne,
suflarea Sacum de
Oricine crede încare Mine zicespune Domnul nua-şi să nu ne temem se tem, cimitirul. spunea moment dat și
5,1.
noi dacăIubiți
soare
aceea
m-aşși
viață. există
tămâiem
Iaracepentru
bucura cred
celor o arugăciune
răsare. se
şi care
dela
faceoslujba
spune Pe
am
un nou
îngheţată
decreștin
tărâmul
adevărul
făcut-o rugat
înmormântării
de și
vreau
celălalt.
credințalui se
a celor
Fiul
ciocolată!
să
D este
care
cuvintele
siguranță
mormânt. ultima
te voi Ecc
sub mai
Așa întotul
pod vedea
e și din te
deasupra
este
cu iubireavoi
a-şi
zădărniciemai
apei vedea
și
soțilorteși iubesc
până
goană
care laa Înt.4,10-11.ea Iar al 3 sălea
ne ajută avem motiv
linișteeste
pacecasufletească
sădite șiîn elnu însuşirile
uita din când luiînCreatorului
când să mai și camori cum se
unuimă
Numai
aînalţă rog,
om sădacă
către
cine estenu există
Dumnezeu.
are
un vreo faptă bună de murit
şispune
nu ci
mi-aşite s-a mutat
iubescfi asumat şi nu moarte
mi-aşi
prostesc la fiviață.
gândul asumat În
că
care
Dacătrebuit urmează
Dumnezeu se întrupeze,
să mi-arope dar. cineva
sămai
facem. Părintele
se Vedeţi
dincolo
smerească
face Astăzi cadou Teofilnoi
până
s-aude o după
terminarea
se iubesc
Scriptură
vânt. podului
sincer.
moartea
Acest doar chip 10al oameni
este sinonim cu păcatul. Când Mânt
despărțirii au rugându-neseninătatea
la căpătâiulul vieții.lui
Amsăputea
medităm într-o oglindă.
spune cunoscând Omul
cuvine, prineste
toți rodul
urmașii iubirii lui cum toți
renăscând
la făcut
moarte
Părăianu
mormânt
creștinii
întâlnit vreau
înde și
vorbim
nu
spunea
bis să-o
să învie
înțelege
2 nunți: fac.
despre din
credința căDacă
taina
Nunta morți.
nu dvsexistă
se De
noastră
omului. cu vreun
aceea
sfârșește este
nuntaCel prostesc
deja ştii
sufletului
cazut
De aceea în gândul
asta.
acea
Lăsațidvs de Apoi
plasă,
trup
sunteți că
a nu
dar
să-și pt
deja
murit. este
sporul ştii un
noi toțimorții asta.
cu faliment
din biscare Dacă
lor. un au viața sa șipeste
la această realitate calitățiile
care penu care le-a avutD, că
se poate des-aaceeastrămoșii
a primit sunt în tine.
atâtea N esteIaruncel
daruri. om prețuit este
farâmă viaţă, m-aş îmbrăca foarte spune: morții îngroape Ne
umărsimplu
botezul
despovărătoarea
totul
mai pe
aici. este care
Rămânenoua
om să-l
este
estecreație sprijin
o legătură
unaceea în
miracol, vreau
Hr.
care Așa
existențială
dar
nelasăsăajută
cum
când fac vomnou aputea pricepe aceste taine atunci trece. Cred raportat la D G.prina 3conştientizat
dimensiuni. A f fost unmare
om dar și nupeputem vbl-a
despre
pus N în laomtrecut.
este Nu vreau să
Mielului
modest
spuneam
a-şicu
latemem
stanoiîntins
început
oamenii
II Cor
la care
soare,
5,noștri.
17.se
credem
a-şi laa
în existențial.
lucrat
spune
caz lăsați-icrescut
depeCând cuvb25de
păcătoși
fericire.. %.
să-șiom
ȘiDe e ce
îngoape
ne mult ptpăcătoșii
bucurămmai
că aveau multlor,
pt că şi nenea
muncitor, și-a găsit un sens
mai
al vieții sale pt a se fiu
care D
să lucrul
noastră
vorbim nu ne
El.Știmnucădoar
vedere
acesta.
despre
cu cei Dacă
un
dragi
suntcorpul cândom
plini de există
aialții
care
ci a vreun
emoții
si creat
tem,
sufletul
om
Nădejdeaatâtea
ea
toțimeu. ne
ceipe tuîntâlnirea
vino după
decât
siguranță.
aceasta un că noastră
Mine
Un
trup.
se așa D
om
vede cu
îicare înDștie
spune
chiar prin cădinmoarte
Apostolului.
scrisoarea
și este Nădăjduim
cosmos înlui va de
mâna căfii bine că suntem călători pe acest pământ, nemurirea. Pt panegirc
că adormituladică săG fac
a fosto laudă
un omexcesivă a celui
Sfântul
care să-l Ioan iubesc Gură vreu de Aur să-o într-o
fac că cateheză
în lume viaţa că așa îi va o
întradevăr spune și robului Iar
sărbătoare. să sărbătoarea
Ioan, tu vino de și raporta la D. Ca om iubitor față de semenii săi. care a adormit. În sicriu este doar un trup care
ajută
noastră
care
prezenți.
Doamne, lăsă
să a avem
o creștinilor
dâră
Această
daca liniște
de lumină
bucurie
aşi putea este
pace a
primiînaceea
sufletească
această
cununiei
o farâmă nuprin și
de o dragoste
lui D
văSocrate are
iubiți, un
urmează-mi
consemnată
această
Mie.lucru
înainte Mulțimea de siguranțăde
tareafrumos.
demuri
sf și
Ap
flori care
tot
aAtunci Pavel
început ceea
stau ca când ne
ce
să
un
dar ca un om credincios a intuit ca nu se de omenie noi nădăjduim că se mută acolo
pentru
aceasta. noiiVreau botezați ca spunea:
atunci oamenii
când plec care
de aici au aici încoronat
sesă va întinde mai cuîn DIH spune din aceasta vă vor cunoaște toți că și-a epuizat resursele. Ceea ce este el este așezat
seninătatea
rugăciunile
și
ai
viaţă… carelumești
decât
funcții one-a
n-aş vieții.
Bis,
singurălăsat
lasă prin
poartă Cine
sădatăun dumnezeiasca
treacăbun
cum îndintre nume.
viață.
nici
multă noi oare
Suntem
Lit.
Odemnitate
macar onu
trăiești ne
zi spune
dobândește
oamenii
drum
înveţe o senu
nouălepe consideră
ne careîntristăm
iubesc
melodie Ioan totulca
la trebuie
lacuadevărat
daruri săo ale
jurul
flaut tristețe
pleceluilor
şi Dîn
din
au termină totulsuntețicu ucenicii
moartea. Prin veți
mei dacă înviere, undefață
avea dragoste nu este durere
acolo undecifiecare
viaţăvrea
fărăsă-lde așeze.
sfârşit.
s-asă acum
întâlnim
îndemnați nu instituției
regret nimic. Un scriitor Împărăţia dragostei lui D.
farăîntristat
doar
insignelesa lecu să la
înaintașii
când
spun medităm
moartea pe noștrii.
pecetluiești
oamenilor mai
unui
care ce-iprofund
prieten?
ope A Evte ruga
iubesc,
reprezintă la
Cine
căce
iubirea pt
îi
și păgânească.
iar
lumea
începutceeaaceasta
strălucește, ce pătimește
să-ltotul
așaNoi
întrebe
cum creștinii
a le
venit
se transformă
adiscipolii
vede
în știm
lume îngăduite
că
într-o
iar La
delui:
sfârșitul
vale
nașiicenu dea
o DIH ne-a dat marea
de toți. şansă diemnsiune
În această de a schimba Sf. Pavel prin descoperire dumnezeiască a
fața de aproapele
ta contemporan
dintre
cineva
este omul?
față noi
care
de nuCred
a estecolumbian
părăsit
căîngrijorat
i aseaceastă deGabriel
potrivesc de viață
propriul nu Garcia
cuvintele este
lui florilor.
nu
D spre
e Fiecare
aici. bineleAzi mutare amlui. noastră
celebrat
În numele oaici, din
trecere
acestei celeaa acest statul său
de acălători pe acest înpământ în fost răpit laNe cerrugăm
şi ne spune 2Cor.5,1-2.
Omul se aşa
pentru
iubesc. Aşcelălalt
aceasta sunt
convinge șicinstiți amândurora
fiecare oameni.
om că față Oare
ţin de
la sunt
să-ţi doar
folosească
În numele
pământești maeștrii
nu eacestei
altcevaacuma de
iubiri
decât ceremonie,
dacă ne-am tot mori?
o desăvârșire nu
adunat sunt
Şi în
a nașterii trăit și adormitul Domnul. pt odihna. odihnește când
Marqueun
osfârșit?
Ps simplă
8.3-4. când a comporte
aflat că mai are puţin de
cum
D.
el ar
şi trebui
Momentul aşSauD
datorie
i-a
să se
trăi cine
dat
acesta creștinească
luiprin
îndragostit David
este bogăția
creștiniiun cidragoste.
irepetabil
de răspuns
estesau
care nu
îno chipului
credințe
doar
răspuns
noastre, părinții
din slavei
ne-am
superb
apă lui
adunat
spirituali
și ca
din
această zi pt a o conduce spre D. pe
Dduhîn
să o Împărăția
înai această
ştiu
prin noii
melodia
așezarea Cerurilor.
ziînaceasta
familii, pt a cio
brațele casnici ai lui D. Iată ce zice cuvântul lui şi noi nădăjduim sufletulcamintea
neneașiGconștiința
are acololuicasă e liniștită. Cea
petrăit
viațahaineaunui
inteligența
continua
arătând spus
ci
și în următoarele
declarație
neputința
sa suflet
om. poateTaina îlșiau
desă pecuvinte
Dumnezeu
fragilitatea
iubire.
lupte
cununiei apoi
împotriva
În nu a
Tatăl
noastră
taina
revarsă Prin
conduce credință spre trebuie
D. Așa peVreau adormita
să că convertim Sa Silvia.tristețea O D. In 5,24 Ef. 2,19. nefăcută demai mână bună pernă în
veşnică pt ceruri.
odihnă e o conștiință curată.
Oamenilor le-aşi dovedi cât de mult
maișișivorbit
Fiul pelui nimic.
Duhul Sf. DacăNoul Dumnezeu
botezat ar
aîmpreună.
primit uitaîn
sunt
părintești
înainte
adormitaceide care
din
Sa adaugă
cer.
moarte. Ana. încă O mângîiați-vă
un
ca rând
să-mi
înconjurăm detrăiesc
aripicu
cu Și N este o astfel de conștiință. Obișnuim să
morții?
Învierii
dar
peste
greşesc valoarea
mire Nimeni
atunci Iisus
și omului
peste
când Hr
dintre suntem
mireasă
cred înaintea
oameni
că toțidarul
nu luinu D.
Sf
trebuie poate
v.5-
Duh să noastră
înconjurăm
cuvintele
tinerilor
viaţa firească
care
ca să ştiu cu
acestea
se rugăciunile
într-un
lansează
cât mai ale fel
Scripturii.
în în
noastre,
viață. nădejdea
Să
Nașii cu
ne
ar Ştiţi ce e pentru credincioşi moartea?
Taina
pentru Mirungerii
o2seclipă căprin nuAp ungerea
sunt decât cuimposibilul
Sfântul
o5,păpuşă și rugăciunile noastre, cu multe.
iubireaDacă noastră. există S- zicem D să-o odihnească. Dar și noi ar trebui să-
face
Credința
6.
care În acest
om
din lucru.
înoglindește
face înviere
una. Dacă chipul
cercetăm
este
Pavel luiEf. D.
adânc atunci
31 în
ne învierii.
iubirea
rugăm șiDacă
lui compasiunea
D
nusă-i l-ați dea muta noastră.
odihnă dinsă-o patul lui într- Este un somn, cimitir lb greaca dormitor.
se
Marelel
de
maiMir îndragosteasca
cârpă şi șimi-ar
prin oferi formula: în
atunci darului
Pecetea
dar o
când
bucaţică otrebui
a cântare
născut să de
în.... uite
cântat căvreau
Iubiţilor săi veșnică
făcliile pecânt,
copii. iar
care
Nu dacă pe
măle l odihnim printr-un cuvânt bun, printr-o amintire
sufletele
devenit
când
învață Dcăl-a posibil.
noastre
ceifăcut 2 devinNe
vedem
pe ştie om
aducem
un atoate
ținut
ei aminte
trup pesfat care între
cum le un pat derugăciune
spital la și de acolo într-o luntre de Nu este un somn al sufletului cum spun
îmbatrânesc,
Sfântului
de viaţă, Duh, fără
această
probabil
să demnitate.
ca
că
n-aş Deiar
îmbătrânesc
spune aceeatrupul
tot noice
noi
poartă
există
uitaţisă ne oîn mângâie
înmâini rugăciunile șide să
cununie ne
rugat miluiască
să
voastre le prefacă
vreau veniţisăca mă un
înla frumoasă și prin dragoste. Prin priveghiul acesta
adună
romanii
persoanele
acesta
tocmai
toți avem în și
care
pentruviață
Sfintei
iudeii
datoria se de fie
că Treimi
acare
cheamă bogăți
înceteaza
scoate l-au lașimateriale
familie răstignit
aua zis
iveală are Fac.
seaceastă
maifie
pe 2 lemn
bun
îndemn
rog, și care
dacăde spre este
oameni bine
există acest
iubitor.
pentru
vreo sicriu.
faptăfiniiE Mainude
frig
lor.
bună faceți
e cazul
făcut o martorii lui Iehova este un somn al noi vrem să-i spunem morții că nu ne-a biruit, că
gândesc, dar în mod categoric a-şi gândi mormântul meu. Francisc de Asissi spunea
știință
Domnul
1,26.
capete,
putere a sauZicem
au
Celui putere
crezut
care în
îndragosti. Unui copil i-aş face cadou 2o
are 2 suflete sunt
că
locuieșteslujba
moartea
aretrecătoare.
în 2 înmormântării
noi are
voințe
Hr ultimul
Vedem
are
Domnul. mutare
să
Să abuzăm
vreaufiți cu mutați-lde
dragoste
să-o fac. fii timp pe
Dacă N
și
și în inima
răbdarea
respect
există fațădvs.
dvs.de
vreunmoarte. În aceste
părinții
umăr peE trupului. Sufletul
Doamne nu fă-idoarme,
biruitori peunpărinții
creştincare mor. Lb mai mult decât atâta nu ne poate face.
totvine binecuvântată soră a noastră
că fimcerecunoscuți
cuvânt.
Chipul
speranțe
Să
pereche Și
un
de
zic.
salvei
dariată
momentAştale
că
toate
aripi, îndacând
s-au
armonizate
dar celei
lume valoare
înșelat,
l-aşi toate
ca negrăite
lăsa e olui lucrurilor
acestea
aiperfect.
să putere
Hr.
zboaresunt
Am se
prinîn clipe
Îl
carerugăm
voștri îșicare
să-l
îndreptă
pe v-au
sprijin bunul vreau
gândul
datDumnezeu
săviață. prin Învățați
fac
noi
lucrul să-icătre.Se
ofere
acesta. din priveşte moartea
română acufăcut nădejde. Somnulom adjectiv
din sustantivul
mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, o binecuvântare
îndreptă apoi către surorile... spre nepoții... că există moarte să
sfârșesc.
lumea
măcar deși
comportamentul
admirat aceasta
De măcar
aceea care
port
singur. Pe cei bătrâni i-aşi învăţa căa
decizia nostru, Părinții
voastră este
rănile
prin mai
Bis păcatelor.
atitudinea
curajoasă ne
tare spun
și chiar
ținuta
de de
În fericirea
experiența
Dacă există ceavieții veșnică
vreun loreom ceiar familiei
este
pe care mângâiere
binepericuloasă
și
să-l ceiubesc
nu în acesta esteomenie.
sigur pentru
Scripturacădefinește
DIH a trecerea
fost din viața
ci mai
noastră. curând pentru ceea cecapăt ele trupească pt că mult
știți că am știut cuvântul psalmistului care spune mai
multe
decât
cartea
veni
moartea laacest
moartea
Proverbelor
bisnu în adevăr
vinefațaoșiSf datacă aceasta
înțeleptul
viața
Altar șinoastră
cu vârsta, aputere
pune Solomon
ci oeste este
data o și
viața
vreu ptde a putea
familie. să
Însă treacă
deciziile peste să această
le luați aceasta Preşedintele
acolo în moarte. biologică în ţării cea acând veșniciei prin
semnifică.
Prin botez noiAş dormi
devenim mai
oameni putin noi siașa aşșiCor.
visa
cum ce binesă-o
moartea fac
ca săîn
estesufletească, fieviaţafrațiide aceasta.
care nuȘi
împreună. Vreause
am prea ca
trăit sintagama
taină,
dragostea
spune
unei
cu că
cap.
relații
uitarea. moartea
care
Am22,1-2.
care nu însăși
era
învatat cade
De aceea
este
niciodată.
suferindă,
de la o când
oameni taină un
1
nedeplină. atâteaom
tot încercare.
dvs.
atunci Miriicând Odihnă
nașii veșnică.
pleccâtdimpreună
de Amin
cu toți nuntașii merge undeva înaintevaleacu oumbrei
săptămnamorții. Ps 23,4. Chipul
merg
spune sfînconjoartă această
ocumpă frățietate
nimeni s-aaici
mai putut
alessă fiind
nu acumregret
unulîn nimic.
ajutorul
zilele
cemaine
13,8;
cu
Acum eaApeste
mult;
nume13. De pavel
bun seînmută
înţelegând
aceea
întreagă versetul
este
esteca căpe
greștit
învăluit
este în care
pentru
eternitate
teafără. să vi-l
înzicem repet
fiecare
mister.
Iubireaestecă să trăiască întru
moarții care
trupele speciale, în seultimele
înfățișează înaintea noastră nu e
momente
lucruri…
II Cor 5,în17. Am Nuînvatatte poți toata
apropia lumea
de pierdem
D și vrea să Aşa vreaunuia
celuilalt.Își
noastre, să-mi
cuvânt
ne emulți
frică deșică
trăiesc fericiți
iertareviaţadeani
murim la !...noi
ştiind
spiritual că nu e
şi 15
minut
Orice
omul
firesc
dintre
să aplecare
ca
voi
traiască intrat
s-acare
familia
pe în
din
sfințit
vârful
închidem
neființă,
săviața
prin fie
unui
ochii
aceasta
îndurerată,
ci
slujba
munte, se mută
a
cununiei,
fară unuiiar
în
să ne despărțim
ultima zi şi când
să nu pășim
am în
regrete. registre de existențe înainte de decât
a venio umbră. Nu e nevoie decât să ne punem
preşedintele vin cei din
rămâi rob
saizecieste de al păcatului
secunde pentru că Dumnezeu te duhovniceşte. înaintea luminii lui D și această umbră se
suflet
inimile
întreaga
în
ştiecare celor
comunitate
mirii
că adevarata
înnoiește. neînțeleasă
Așacareadus
au îl de
fericire
cum iubesc
care lumină.
de
lahaina l-a
altarmintea
este șipruncului
cunoscut
înîn Aş
momentul
felul
asculta
locașurile
noastră. șieste
în care l- diferite putem să rămânem împreună prin rug în garda personală
risipește.şi doar cândeste
Moartea e un
sigur vine
tribut pe care ființa îl
când
Ptprețuit
lui
aurci
maximcă ceilaltii
D.pantele
nu
Lcalsă suntem
12,32,
simtă
vieții vorbesc
albă,In oameni
golul
lor 14,2. şi,
pevârf m-aş
Fiecăruia
duhovnicești
singurul care îlbucura
lasădintre
arelement: cişi
cel special prin dumnezeiasc Liturghie, prin şi preşedintele. Înaintea noastră IisusneHrvin a în minte
luminoasă este abrupte spre
imaculată așanu doar
tebui să plătește. Foartea târziu
deșiopărăsește
doar
noi
ce
iubirea
fie neîngheţată
trupești
pregătește
lor.
faptele deNeciocolată!
planurile
lumea Hr lăcaș,
aceasta.
lui D în inima
sunt neînțelese
Cu toate HrLui împlinirea binelui. Își exprimă gratitudinea fost în moarte şi deEcc aceeatotulneeste
simţim în și goană
fii acolo sus.sale. învață Mântuitorul în cuvintele zădărnicie
de gândurile
mai
acestea
predicaîntâi.
deAppe Spunea
Pavel
noastre.
munte. ne
un Mt spune
episcop
Is.
5, 16.55, 1Tes.4,13.
8-9;
libanez: 6-7 Are siguranţă. după vânt.
1Cor 15, 13-14 zadarnică ar fi și prezența
noastră aici. și zice în v 20 sau într-o traducere
arhaică pârgă învierii noastre făcându-se. Știți
ce este pârga este primul fruct care se coace
într-un pom. Este garanția că toate celelalte
fructe se vor coace. Așa și Hr este numit pârga
sau garanția învierii noastre. Învierea lui Hr ne
obligă pe noi cei care credem în ea să fim
optimiști. De aceea am pus la început cuvântul
acesta din I Cor 15, 13-14, pt că învierea DIH
este cel mai mare și cel mai durabil în lumină și
optimism eveniment din toate câte au fost în
lumea aceasta. Hr Domnul din multa Sa iubire
fața de noi a gustat moartea pt a ne scoate pe
noi din moara morții alimentată de păcatele
noastre. De aceea prohodul nu este slujba
aceea cu multe lacrimi care îți dă senzația că
moartea are ultmiul cuvânt. Ea este plină de
optimismul învierii în acord cu Ev care ne dă
această veste bună: Oricine crede în Mine zice
Domnul nu a murit ci s-a mutat din moarte la
viață. Când spun că trebuie să credeți în
Înviere nu spun crede și nu cerceta. Doamne
ferește. Dimpotrivă cercetați Scripurile și veți
găsi viața. Cercetați-le și punețile în practică în
viața voastră. Pt că cel care întrupează în viața
lui cuvântul lui D este convins că moartea nu
este o barieră, că moartea nu-i un drum
înfundat, este convins că moartea e o clipă în
care ne schimbăm din chipul cel muritor în
ceva din Chipul celui Înviat. Hr a înviat pt a ne
arăta că niciun obstacol din viața aceasta nu
este de netrecut. Cel care întrupează cuvântul
Lui D acela are timp și pt D are timp și pt
semenul său și are timp și pt sine. Fiindcă
atunci când faci binele semeni în lume veșnicia,
iar acel timp al binelui nu se mai termină.
Învierea lui Hr este o promisiune a învierii
noastre iar cei ce mor cu credință în Hr poartă
în ei sămânța învierii în ei iar moartea lor este
un somn. Iată vă dau o analogie eram la bunici
casă de pământ pe jos pământ pe sus pământ
pretutindeni nici nu știai când mori. Atâta mă
jucam atâta săream și fugeam încât adormeam
într-o clipă în patul bunicilor îmbrăcat.
Dimineața când mă trezeam eram în camera
cealaltă în patul copiilor în pijama. Ce facea
bunciul mă lua în brața mă îmbrăca cu cealaltă
haină și mă ducea în ceealaltă cameră.
Așa mor creștinii, ei nici nu știu că o murit, doar
se trezesc în ceealaltă cameră îmbrăcați de Tatăl
lor care îi duce pe mânile Sale F și DS. Creștinii
trebuie să tăriască altfel și să moară altfel.
Deși trupurile fizice a lor sunt în pământ ei sunt
vii înaintea lui D. Moartea care ar trebui să ne
înfricoșeze nu este cea trupească care ne
așteaptă pe fiecare dintre noi la capătul unei
vieți mai lungi sau mai scurte. Moartea cea mai
înfricoșătoarea nu este cea a separării sufletului
de trup ci a separării sufletului de D cel ce este
adevărata viață. Moartea ultimă este păcatul
păcatul cel care ne desparte de D. Ceea ce trăim
noi astăzi, la trecerea în veşnicie a adormitei în
Domnul Ana este pt noi o provocare spre a
înţelege mai bine că suntem trecători pe
pământul acesta şi care este adevărata noastră
viaţă nu se reduce doar la lumea aceasta
Psalmistul David în ps.39,1-4 vorbeşte despre o
aşteptare pt o întâlnire de sărbătoare fără de
sfârşit. Această cântare nouă în gura celui care
se întâlneşte cu D devine prilej de sărbătoare.
Aceasta este dorinţa lui D în lume ca noi să ne
dorim să ne întâlnim cu El. Moartea aşadar este
o întâlnire cu D aşa cum nu o avem noi cei ce
auzim cuvintele acestea. In.12,23 iată
sărbătoarea dragii mei a întâlnirii noastre cu D.
în propria noastră fiinţă. Nu mai plângeți, lăsați-i
sufletul să se bucure de întâlnirea cu D. Pt că
sufletul merge la D care l-a dat. Să știți că
învierea se trăiește de aici, nu se dobândește
doar dincolo. Sf Macarie ne spune că din
momentul în care ne naștem pierdem din viața
pământeasă și rămâne în noi și se tot dezvoltă
viața veșnică. Așadar viața veșnică este
contemporană este simultană cu viața
pământească. Pe măsură ce înaintăm în vârsta
viața pământească se reduce și se conturează tot
mai mult viața cerească, viața eternă. Iată de ce
trebuie să creștem spiritual, prin postrire,
milostenie rugăciune și lecturi sfinte. Pt ca în
noi să se dezvolte viața eternă.
Adormitul în Domnul pt care ne-am rugat în
slujba prohodului s-a născut acum 87 de ani. 16
Predica la Înălţarea Domnului
Praznicul de astăzi face legătura înrtre
cele 2 înălţimi pe care stă credinţa noastră.
Învierea DIH. şi Pogorârea Duhului Sfânt.
Hr a pătimit pe cruce prima lui înălţare despre
care a şi vorbit în drumul său spre Ierusalim.
Prima înălţare pe care noi i-am făcut-o Mânt.
Primul tron pe care I l-am făcut noi oameni
drept recunoştinţă, vine D. pe pământ şi noi
oamenii în loc să ne bucurăm cum îi răsplătim?
D a venit în lume să ne trezească din rutinele şi
apucăturile noastre. Iisus a venit în lume să-l
trezească pe om din păcatele lui şi să-L
descopere pe D nu doar o simplă cifră. DT.3,6
A venit D sa ne spună ca este Tată, şi are un
Fiu. Doar cel care îl cunoaşte pe Fiul îl poate
descoperi şi cunoaşte şi pe Tatăl.
Înălţarea Mânt începe printr-o
coborâre. Hr se coboară din ascultare faţă
de Tatăl care merge până la iad. Şi de
acolo se ridică în slava Tatălui Său.
Înălţarea lui Hr. Începe de pe tronul crucii
până în fundul iadului, de unde urcă după
3 zile înviind cu trupul, se arată ucenicilor
Săi 40 de zile. Aici se desparte de ucenicii
săi îi binecuvintează şi se înlţă spre
cer.isus se înalţă pentru ca noi să fim
martori ai învierii Lui începând cu
Apostolii. Iar dacă suntem martori ai
Învierii şi Înălţării lui trebuie să o vestim
şi altora. În orice praznic ceea ce se vede e
mai important decât ceea ce se vede. În
spatele oricărei sărbători invizibilul e mai
important. Mai sunt până la Cincizecime
10 zile.începând de mâine până sâmbăta
săptămânii următoare Hr tece în fiecare zi
prin cele 9 cete îngereşti. A îngerilor,
arhanghelilor, începătoriilor, domniilor
stăpâniilor a puterilor heruvimilor
serafimilor şi ale tronurilor. Iisus ca om se
ridică peste îngeri. Aşa ne rugăm noi
Iisuse ce înviat şi înălţat mirarea
oamenilor şi uimirea îngerilor. În a 9 zi
umenitatea lui Hr ajunge în faţa lui D
Tatăl care îi spune Ps. 2,7. Aceasta este
adâncimea tainei în care omul ajunge în
sânul Preasfintei Treimi.
De aceea după sărbătoarea Pogorârii Sfântului
Duh este prăznuirea Sfintei Treimi pentru că
acolo este sfârşitul înălţării. Înălţarea începe
numai acum, ea durează 10 zile. Să ne ajute
Dumnezeu să primim aceste taine ale
învierii ale înălţării şi ale Pogorârii Duhui
Sfânt.
Iisus Hr se înalță împlind scripturile. Ps
109,1-4. L-a văzut pe DIH într-o coborâre
nesfârșită. Nu doar că coboară pe pământ
la Crăciun prin întrupare, la răstignire
coboară sub pământ, în iadul cel mai de
jos. Iar înălțarea Lui începe din iad, după
trei zile pe pământ, iar după 40 de zile de
la învierea Sa urcușul Său contiună, 9 zile
în cele 9 cete îngerești, până de-a dreapta
Tatălui. Pt a înțelege praznicul înălțării e
necesar să citim și Apocalipsa care
înseamnă dezvăluire, se dă vălul la o parte
și ne arată ce se petrece în cer, unde S-a
înălțat Hr. Acolo în cap 7,9 vedem că în
mijloc se află un tron al mielului înjunghiat
care arată că a fost răstignit. Iar în jurul lui
se oficiază o mare liturghie. Cei 24 de
bărâni, cele 4 ființe sunt tainele Liturghie
noastre. Iată cum sărbătoare de astăzi ne
pune înainte o nouă lumină a Liturghiei.
Știm că toate Liturghiile încep cu
binecuvântarea mare. Ușile deschise ale
altarului sunt porțile cerului, dincolo de
catapeteasmă este norul care separă
văzutul de nevăzut, și mai vedem o masă.
Trebuie să știm că această masă nu
reprezintă astăzi mormântul Mânt, nici
masa de la Cina cea de Taină. Ea reprezintă
astăzi tronul Sfintei Treimi pe ea se va
pune mielul junghiat care se dă nouă
credincioșilor. Astăzi Iisus se înalță pe
toronul slavei Lui, dar prin fiecare
Liturghie, tronul lui coboară în mijlocul
nostru. Înălțarea ne deschide calea spre
Împărăția lui D. ea nu este doar o simplă
despărțire a unui învățător de ucenicii Săi
ci o întronizare a DIH pe scaunul dragostei
Tatălui. Prezența noastră la Lit înseamnă
dorința noastră de fii în Împărăția lui D.
PS Ignatie (Faptele Apostolilor, 1, 9-10)
Preacuviosi si precucernici Parinti, iubiti frati si surori impreuna rugatori, Rastimpul de patruzeci de zile, de la Inviere
pana la Inaltarea Domnului Hristos, este un rastimp al vederii. De ce ucenicii Domnului Hristos, primesc aceasta
invederare a adevarului Inverii mai ales prin simtul vederii? De altfel, simtul vederii este simtul care ne confera
experientele cele mai statornice, cele mai stabile. Aceste patruzeci de zile culmineaza cu sarbatoarea Inaltarii Domnului
Hristos la ceruri si sederea de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal. Patruzeci de zile ucenicii lui Hristos s-au scolit in acest
exercitiu al vederii lui Hristos cel inviat si, in a patruzecea zi, ei, raman tot in vedere. De ce? Ni se spune in slujba si in
pericopele, in textele biblice, care relateaza evenimentul inaltarii lui Hristos la ceruri, ca Apostolii priveau inspre cer
atunci cand Hristos s-a urcat ca sa sada de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal. Subiectul meditatiei duhovnicesti din aceasta
sarbatoare este urmatorul: privirea cerului in slava iti da o bucurie nemarginita. In momentul in care am citit aceasta
pericopa, in care se face relatarea inaltarii lui Hristos la ceruri, si slujba Inaltarii, m-am gandit ca noi, oamenii cei de
astazi, ne uitam prea putin la cer. Ne uitam la cer mai ales atunci cand este innorat, cand este involburat, cand este o vreme
furtunoasa. Cand cerul este senin, frumos, chiar cel fizic, ne uitam foarte, foarte rar. Suntem prea capturati de grijile
acestei lumi, de tot ceea ce tine de pamantesc, incat sa mai avem resursele ca sa ne uitam inspre cer. Si, ma gandesc ca nu
este un lucru intamplator faptul ca ne uitam doar atunci cand este furtuna. De ce? Pentru ca noi insine suntem in furtuna,
launtric vorbind. Suntem innorati, posomorati, si ne uitam spre ceea ce, sau in ceea ce noi avem o afinitate. Esti involburat,
te uiti la cer atunci numai cand el este involburat. N-avem seninatatea sufletului, nu ne este drag sa ne uitam inspre un cer
senin si frumos. Ne uitam la cer mai ales atunci cand poate suntem impovarniti si ingrijorati si intristati peste masura,
deznadajduiti si pe buza prapastiei acestei vieti. Atunci ne ridicam spre cer si spunem: O, Doamne, unde esti? Atunci doar
ne uitam inspre cer.
ANALIPSIApostolii Domnului Hristos, ne invata prin aceasta sarbatoare ca adevarata stare a crestinului este sa priveasca
inspre cer, si sa aiba puterea sa vada dincolo de cerul acesta fizic, sa-L vada pe Hristos cu ochii sufletului. Este, de altfel, si
textul slujbei Inaltarii Domnului, care ne invita la aceasta privire inspre cer. Ni se spune in Icosul sarbatorii urmatorul
lucru: Sa ne ridicam ochii si cugetele la inaltime, sa ne inaltam noi, muritorii, privirile impreuna cu simtirile, spre portile
cele ceresti, in Muntele Maslinilor sa ne inchipuim ca suntem si ca privim la Mantuitorul, Cel purtat pe nori. Cand cineva
se bucura de o oarecare celebritate, un om de o vizibilitate publica extraordinara, un artist de mare valoare, sau un literat,
sau un mare savant, un om de stiinta, in momentul in care Dumnezeu ne harazeste o intalnire imediata cu acea persoana,
tinem cu tot dinadinsul sa o vedem. Si, cand ne intalnim cu acea persoana, o privim cu foarte multa satietate, aproape ca
ajungem sa contemplam omul pe care il indragim. Daca cineva iti vorbeste frumos, foarte seducator, tu parca nu mai esti
atent la ceea ce-ti spune, ci mai mult il contempli decat il asculti. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca noi, oamenii,
privirea noastra, simtul acesta al vazului a fost facut de Dumnezeu, inzestrat de Dumnezeu, sa vada doar frumosul, sa
privesti doar frumosul si sa repudiezi tot ceea ce este urat. In momentul in care te agreseaza uratul, ochii tai reactioneaza
17
dintr-o data, a plictis, a lehamite si saturatie. Daca intalnesti pe cineva care iti transmite o stare de dezgust, de dispret, parca iti vine sa-ti pui obloane in fata ochilor, in fata genelor tale, nici macar nu vrei sa-l
vezi, sa te intalnesti cu el. Evident acest lucru tradeaza faptul ca noi cautam intotdeauna frumosul, si, daca nu putem sa-l vedem in cel de langa noi, se pare ca este uratul prea mult in noi, incat sa mai fim in
stare sa vedem frumosul in persoana de langa noi, si de aceea ne tragem o cortina pe ochii nostri, si sa nu-l vedem pe cel care nu-l simpatizam, nu ne este foarte drag. N-am auzit pe nimeni, niciodata sa
spuna: ce superba este mizeria din fata blocului. Intotdeauna uratul, tot ceea ce este dispretuitor, ochii nostru reactioneaza instinctual, si repudiaza. Daca vedem ceva infricosator, ceva terifiant, ne punem
mainile la ochi si ne minunam, si cadem intr-o uimire care aproape ne ingheata sufletul. Daca ne uitam la Hristos, privirea inspre Hristos, ne da intotdeauna bucurie, exact aceeasi bucurie pe care au trait-o
Apostolii cand au fost adunati pe Muntele Maslinilor, pe Muntele in care Hristos S-a inaltat la ceruri. Este un paradox in aceasta stare a Apostolilor. Ei il priveau pe Hristos, cum se urca spre ceruri, plin de
slava, si plin de lumina, pentru a se aseza de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal, cu trupul acesta indumnezeit, al nostru. Apostolii simt o stare de bucurie extraordinara. In mod normal, atunci cand ne despartim
de cineva care ne este foarte drag, ne intristam, suntem coplesiti de durere, nu ne bucuram. Apostolii s-au bucurat atunci cand ei l-au vazut pe Hristos in slava, in lumina. De ce? Tocmai datorita faptului ca,
pe plan duhovnicesc, cand Hristos, Dumnezeu este nevazut, El devine mai simtit, mai masiv in sufletul nostru prin prezenta, asa cum s-a intamplat in evenimentul calatoriei celor doi uncenici, Luca si
Cleopa inspre Emaus. Cand Hristos a devenit nevazut, atunci ei l-au cunoscut si au priceput ca El a fost cel care i-a acompaniat – pe acesti doi tineri, acesti doi ucenici, Luca si Cleopa-, in drumul lor spre
Emaus. De aceea, am putea spune ca esti de multe ori ceea ce privesti. Privesti uratul, privesti mizeria, privesti intunecimea, devii intuneric, mizerie, intunecime. Privesti frumosul, seninul, cerul, pe Hristos
in slava, devii tu insuti slava, lumina, seninatate. Oamenii, poate, de multe ori sunt tristi pentru ca nu stiu sa priveasca inspre cer. Si intr-o poezie, pe care o tot rosteste cu atata avant duhovnicesc IPS
Arhiepiscop Andrei, o poezie a Magdei Isanos, acolo ni se spune ca noi privim din ce in ce mai putin spre cer si de aceea traim aceasta stare de posomorala, aceasta stare de plictiseala, de lehamite
sufleteasca. Sarbatoarea de astazi ne invata acest lucru: sa privim inspre cer. Si cand privesti inspre Hristos, cel plin de lumina, de slava, primesti un har extraordinar. Si de unde stim noi acest lucru? Nu
numai de la Apostoli, ci stim si de la Sfantul Arhidiacon Stefan. Atunci cand era inconjurat de o ploaie torentiala, de injurii de blasfemie, si chiar la modul fizic al cuvantului, inconjurat de o ploaie de pietre,
Apostolul Stefan – ni se spune chiar in Faptele Apostolilor -, avea privirea atintita inspre cer, inspre Hristos care sedea de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal. Si nu numai. Apostolul Stefan avea puterea de a face
fata tuturor acestor injurii si persiflari si batjocuri ale iudeilor, numai atunci cand el avea privirea inspre cer. Si, avand privirea atintita inspre cer, si inspre Hristos, care sedea de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal,
chipul lui a devenit chip de inger, un chip plin de lumina. Si, acest chip de lumina, de inger, i-a dat putinta de a se sustrage din fata tuturor celor care il ponegreau si il dispretuiau. Si noi cred ca traim stari
asemanatoare, similare, in lumea aceasta. Sunt suficienti cei care ne ponegresc, ne dispretuiesc, dar noi nu putem avea fata de lumina, de inger cum a avut-o Arhidiaconul Stefan. De ce? Pentru ca noi nu stim
sa privim in asemenea momente inspre cer, inspre Hristos, Cel care sta intotdeauna de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal cu trupul indumnezeit. De aceea, icosul sarbatorii de astazi este foarte explicit: Sa ne
ridicam ochii si cugetele la inaltime, sa ne inaltam noi, muritorii, privirile impreuna cu simtirile, spre portile cele ceresti, in Muntele Maslinilor sa ne inchipuim ca suntem si ca privim la Mantuitorul, Cel
purtat pe nori. Daca vom face acest lucru, viata noastra va deveni o viata de lumina si de foarte multa bucurie, asa cum au avut-o Apostolii Domnului Hristos. Si cand privesti ceva si cand contempli ceva,
admiri ceva, parca intelegi mult mai bine. Daca vrei sa-L intelegi pe Hristos, sa-L pricepi cu mintea ta, cu sufletul tau si cu inima ta, trebuie sa-L privesti cat mai des. Si, privindu-L pe Hristos, devii tu insuti
hristofor, purtator de Hristos. Si, in cuvantul meu, am sa va spun un text din Parintele Emilianos Simonopetritul, in care si el surprinde acest exercitiu duhovnicesc de a-L privi pe Hristos in momentele de
rascruce ale vietii noastre, in momentele de cumpana, si nu numai, chiar si in momentele de bucurie, de desfatare sufleteasca. De ce? Pentru ca sa-L intelegi mai bine pe Hristos. Si ni se spune urmatorul
lucru: Pe cat Te vad, Doamne mai aproape, pe atat Te inteleg. Pe cat Te vad, pe atat Te cunosc. Pe cat Te cunosc, pe atat Te inteleg. Pe cat Te inteleg, pe atat Te iubesc. Pe cat Te iubesc, pe atat Te doresc. Pe
cat Te doresc, pe atat ma apropii de Tine. Pe cat ma apropii de Tine, pe atat Te prind. Pe cat Te prind, pe atat Te imbratisez. Pe cat Te imbratisez, pe atat Te strang. Pe cat Te strang, pe atat ma unesc cu Tine,
Doamne, si Tu devii al meu, si nu ma despart de Tine, nu mai exist eu, nu mai exista acela din mine, exista omul nou, exista descoperirea lui Hristos in mine. Nasterea lui Hristos in mine din privirea,
cunoasterea, dorinta, imbratisarea Ta, Doamne. Sa ne ajute Hristos, Cel inaltat la ceruri in slava sa-L putem privi mai des. Si, privindu-L mai des, vom deveni si noi plini de slava, plini de lumina. Sa plecam
de la aceasta praznuire cu tanjirea si poate si cu nostalgia ca ne uitam mult prea putin inspre cer, inspre cerul duhovnicesc.

18
 1Par29,15 iubită familie binecuvântată Gândiţi-vă că primul om care moare nu a
Predica la Înălţarea Domnului
Sfintii Arhangheli Lc.10, 19
adunare! Prilejul pt care ne aflăm în acest fost Adam cel care a păcătuit prin
Lc.8,52 şi Hr. Le-a
Rămâne spus un existențială
o legătură lucru de marea noastră
importanţă: cu
IisusAstazi
Hr seîiînalță
prăznuim împlind pe Sf. scripturile. EstePs loc confirmă acest adevăr spus de neascultare. Moartea nu l-a lovit prima
E toamnă târzie, ne aflăm pe 1Îngeri.
noiembrie, o Lc.10,17-20.
cei dragi aiceanoștri. mai mare bucurie arnoastră
Nădejdea fi aceasta a
109,1-4.
sărbătoarea a nevăzutului. În orice praznic ceea ca numele noastre să fie căînscrise înţeleptul biblic că suntem călători pe data pe primul criminal din lume care a
dată la care toate confesiunile creștine îi creștinilor este aceea prin înrugăciunile
ceruri. Iar
L-ase vede
ce văzute mai pe important
DIH într-o decât ceea coborâre
ce se pentru aceasta noi apelăm la îngerul nostru acest pământ. Că odată intraţi în această fost Cain. Moartea ca separarea sufletului
pomenesc pe ce plecați în eternitate. Este Bis, prin dumnezeiasca Lit. ne întâlnim cu
nesfârșită.
vede. Nu doar
În spatele oricărei că sărbători
coboară invizibilul
pe pământe păzitor, la arhanghelii care păzesc biserica lume fiecare dintre noi are scris deja scris de trup l-a lovit pe primul drept din lumea
un moment
mai Crăciun
important.prin în care
În Col. ne arătăm
1,16 Sf. Pavel iubirea
ne arată și înaintașii noștrii.
noastră şi satul. IarAmodalitatea
te ruga ptnoastră
cinevacea care
maia
la întrupare, la răstignire încă de la naştere un certificat de deces a aceasta pe Abel. Şi aici aflăm răspunsul de
recunoștința
cu D le-a noastră
facut pe fața inclusiv
toate de toți cei pe din
cele părăsit aceastăde viață
înaltă cu putinţă nu estecu îngerii
a fii împreună o simplă este
coboară sub pământ, în iadul cel mai de cărui dată o cunoaşte doar D, de noi ce mor sfinţii şi trăiesc criminalii. Pentru
veac adormiți
nevăzte. De la întru ÎnalţareanădejdeaDomnului învierii până și laa datorie creștinească
participarea ci este o Liturghie.
la Sf. şi dumnezeiasca continua
jos. Iar înălțarea Lui începe din iad, după depinde cu ce fel de fapte umplem viaţa că nu acesta care se înfăţişează înaintea
vieții sunt
Rusalii veșnice.
10 zile.ÎnÎn caresearaHr de treceluminație
în fiecare declarație
Aici ei sunt de iubire.
prezenţi încăÎndetaina Învierii
la început lui
în mod
trei
zi
zile pe pământ, iar după 40Sf.deDionisie zile de noastră. Primul motiv pt care ne aflăm aici noastra este chipul morţii. Adevărata faţă a
suntemprin cele între9 lacrimi
cete îngereşti. şi flori! Când se nevăzut,Hrdarsuntem
Iisus şi văzut atâttoțiprin icoanele lorCa
împreună. cât și
şi
la învierea Sa
Areopagitul ne urcușul
si numeşte Său cele contiună,
9 cete 9 zile
îngereşti prin particica este ca în duh de rug să ne înălţăm gândul morţii este a celui care stă în păcat şi nu
aprind lumânările, se aprind şi dorurile; creștini avempe ocare pr. o sfântă
datorie scoate fațădin a de 3
în cele 9 cete îngerești, până de-a dreapta
îngerilor,arhanghelilor,începătoriilor,domniilor prescură şi celor
o pune pe Disc. către DIH şi să-L rugăm să-i facă parte de are nicio legătură cu D. calea adevărul şi
când presărăm florile pe mormintele celor mormintele ce s-au mutat Când pr dă
în veșnicie.
Tatălui. a puterilor heruvimilor serafimilor şi
stăpâniilor binecuvântarea mare B este împărăția să știm că odihnă adormitului Gheorghe. Al 2 lea viaţa. De aceea mormintele creştinilor sunt
dragi, ne năpădesc amintirile. E o datorie creștină să ne aducem aminte
Pt atronurilor.
ale înțelege Îngerii
praznicul sunt înălțării
semne alee dragostei
necesar în momentul în care noi numim persoanele motiv este ca prin slabele noastre cuvinte acoperite de nădejdea învierii. Să nu fiţi ca
De
lui fiecare dată când se Iisus
aprind lumânările de cei Treimi
dinaintea noastră și acolo.
să le Iar aranjăm
să Dcitim sunt gânduri de foc.
și Apocalipsa ca om
care se ridică
înseamnă Sfintei toți îngerii sunt noi nu să aducem mângâiere familie şi dvs aceea care nu au nădejde. Noi trebuie să
pe
pestemorminte,
îngeri. Aşa cărările
ne rugăm dorului devinînviat tot mormintele. Pt aceasta avem nevoie de
dezvăluire, se dă vălul noi la oIisuse
partece și ne facem altceva decât să ne alăturăm acestora. tuturor. Mângâierea care vine de la noi e avem, pt că în om se oglindeşte chipul lui
mai
şi înălţat bătătorite.
mirarea Câte şiamintiri
oamenilor uimirea nu se
îngerilor. credință
Liturghia eputernică,
o sămânță de deÎmpărăție
multă speranță
care este șișia
arată ce se petrece în cer, unde S-a înălțat slabă dar cea care vine de la D e puternică D Fac.1,26. Omul este o icoană a lui D. De
deapănă
În din caierul
a 9 zi umenitatea lui Hr vremurilor
ajunge în faţa trecute.
lui D iubire
îngerilorcurată, care se
și a noastră. Lanasc din mic
vohodul rugăciune
ieșirea cuși
Hr.
Tatăl
Acoloîiînspune cap 7,92,7. vedem că tronului
în mijloc si de aceea ne spune inţeleptul Solomon aceea el vrea să-L cunoască pe D pt că are
Copiicare de părinţi Ps. ce suntem, În jurul mai simţim Sf Sf
se Ev cândînla fapte
arată strană bune.
se cântăNumai
fericirile pr spune
astfel vomo
se
Treimiaflăseunaflă tron
ceiceal4 arhangheli
mielului înjunghiat
chiar dacăDorul, careîi
noi rugăciune. Înt.4,10-11. Iar al 3 lea motiv este ca sădite în el însuşirile lui Creatorului ca
încă, mâinele ne-au mângâiat. cinsti cumLasecântare
cuvinetrisaghinului
memoria eroilor Is.6, 2careLa
arată că adoar
pomenim fostperăstignit.
2 dintre IarMihail
în jurul lui se rugându-ne la căpătâiulul lui sa medităm într-o oglindă. Omul este rodul iubirii lui
lacrima şi neuitarea facei parte şi Gavriil,
din fiinţa Heruvic.
s-au jertfitSfânt și Sfânt Sfânt Domnul
a înaintașilor noștri.savaot,
Ne
oficiază
mai sunt încăo mareRafaiil liturghie.
pe careCei 24 de la această realitate peste care nu se puate D, de aceea a primit atâtea daruri. Iar cel
noastră umană,2 astfel încât îl găsim
versurile lui A. în înseamnă Dumnezeu oștirilor pe care le-a creat
rugăm Mântuitorului Hr Cel Răstignit și
bărâni,luicele
cartea Tobit4 din
ființeVt. sunt tainele Liturghie
Îl tămăduieşte pe Tobie înaintea celor văzute. Iov.38,7 trece. Cred că şi nenea G. a conştientizat f mai mare dar pe care D l-a pus în om este
Păunescu
pe Sarra siIată ne revin mereucare
pe credincioşii în gând, mai ales Înviat din morți
spunesă căreverse harul Său peste
noastre. cum sărbătoareîi de cer astăzi
ajutorul şi
ne Cum putem vrem ajutorul lor fară să bine că suntem călători pe acest pământ, nemurirea. Pt că adormitul G a fost un om
în această
Uriil care zi.
înseamnă lumina lui Dumnezeu. toți cei care
participăm odihnesc
la Sf. Lit. undeaicisunt și
toţipretutindeni,
îngerii. Doar
pune înainte o nouă lumină a Liturghiei. dar ca un om credincios a intuit ca nu se de omenie noi nădăjduim că se mută acolo
„Tob.3,16-17.
Cine are părinţi, Ştim că peopământ,
parte dintre nu în gând,
îngeri au să le dăruiască
participând activ odihnă sfintă
la sf slujbe întrula nădejdea
suntem şcoala lui
Știm că toate Liturghiile încep cu termină totul cu moartea. Prin înviere, unde nu este durere ci viaţă fără de sfârşit.
Mai aude
căzut şi-n somnlor
din demnitatea ochii lumiirăsvrătirii
datorita plângând lor. Învierii,
Iisus Hr. şiiarlanouă celor ceDacă
şcl îngerilor. ne-am vreiadunat la
să ştii ce
binecuvântarea
Iar
mare. Ușile deschise ale DIH ne-a dat marea şansă de a schimba Sf. Pavel prin descoperire dumnezeiască a
Că Sf.Părinţi
am fost, .ne că spun
n-amcafost, noi ori
oamenii suntem
că suntem sunt îngeriislujbă
această fă ce faca şi ei.Slăveşte-L
parastasului pe să D, nu-l
ne
altarului
datori sunt porțile
sa Astăzi,
umplem locul cerului,
acesta lasat dincolo
liber dor de
din judeca pe binecuvântarea
semenul tău, păstrează-ţi haina acest statul de călători pe acest pământ în fost răpit la cer şi ne spune 2Cor.5,1-2. aşa
cuminţi, îmbătrânind, ne este dăruiască Sa. Ne răgăm
catapeteasmă
Împărăţia Cerurilor esteprinnorul căderea care
îngerilor separărăi. sufletului curată, posteşte. casnici ai lui D. Iată ce zice cuvântul lui şi noi nădăjduim ca nenea G are acolo casă
de părinţi.” Părinții nu mor în ziua în care Părintelui ceresc ca celor din veac adormiți
văzutul
Iată cum de lumea nevăzut,
îngereascăși mai vedem
se află într-oo strănsă
masă. Îi mulţumim lui D că ne-a dat aceasta şansă D. In 5,24 Ef. 2,19. nefăcută de mână veşnică în ceruri.
se mută la Domnul ei mor în ziua în care să le facă parte de odihnă în împărăția Sa și
Trebuiecusă
legătură noi știm
oamenii. căTroparul
aceastăsărbătorii
masă este nu minunată de a fii împreună cu sfinţii săi îngeri în Ştiţi ce e pentru credincioşi moartea?
îi uităm.
cel care Mamademea
se repeta nu a ori murit. Mama zicem împreună: Lit Tată
acumnostru.
reprezintă astăzi mai multe
mormântul în aceasta
Mânt, nicizi dumnezeiasca şi pururea şi-n vecii Este un somn, cimitir lb greaca dormitor.
nu
ne poate
arată de să
lucrarea moară. Ea rămâne nesfârșit.
masa la aceasta
Cina cea minunată de pe care o fac
Taină. Ea vecilor. Amin Nu este un somn al sufletului cum spun
Așteptată
Sf. Îngeri ptde noinenumit.
păcătoşii. De cu zori și până
reprezintă astăzi tronulMai marilor
Sfintei voievozi
Treimi pe MIHAIL CINE ESTE CA DUMNEZEU martorii lui Iehova este un somn al
seară.
ai Așteptată
oştirilor cereşti,derugămu-vă
seară-n zori. pe voi Mama noi GAVRIIL DUMNEZEU ESTE PUTERNIC
ea se va
nevrednicii,
pune mielul junghiat care se dă trupului. Sufletul nu doarme, un creştin
doarme printre cu rugăciunile
flori. Nu voastre aude cum să ne o RAFAIL DUMNEZEU ESTE VINDECĂTOR
nouă
acoperiţi credincioșilor.
pe noi, din cu Astăzi Iisus se înalță
acoperământul slavei URIIL DUMNEZEU ESTE LUMINĂ priveşte moartea cu nădejde. Somnul
plânge. Clopotul turnu nalt. Mama-i
pe toronul
voastre slavei Lui, dar prin fiecare acesta este sigur pentru că DIH a fost
soare celei netrupeşti,
ce răsare. Pepăzindu-ne
tărâmul pecelălalt. noi cei SELAFIIL RUGĂCIUNEA LUI DUMNEZEU
Liturghie,
ce cădem cutronul dinadinsul lui coboară
şi strigăm:înizbăviţi-ne
mijlocul VARAHIL BINECUVÂNTAREA LUI D acolo în moarte. Preşedintele ţării când
Numai cine nu are pe cineva dincolo de
nostru.
din nevoi Înălțarea
ca niştenemai deschide
mari peste calea cetelespre IEHUDIIL SLĂVIREA LUI DUMNEZEU merge undeva înainte cu o săptămna merg
mormânt
puterilor nu de înțelege că nu ajutorul
se sfârșește
Împărățiacelor lui D.sus. ea Apelăm
nu este ladoar lor şi
o simplă trupele speciale, în ultimele momente
totul aici. lor. Am văzut din Ev. de azi cum
la protecţia 19
despărțire a unui învățător de ucenicii Săi înainte de a veni preşedintele vin cei din
D.I.H
ci o a întronizare
ales pe lângăaceiDIH 12 Ap.peÎncă 72 de
scaunul garda personală şi doar când e sigur vine
ucenici pe care i-a trimis să facă misiune.
dragostei Tatălui.
Aceştia s-au întors plini de bucurie văzând că
şi preşedintele. Înaintea noastră Iisus Hr a
Prezența
Domnul lucrează noastrăprin laei.Lit înseamnă dorința fost în moarte şi de aceea ne simţim în
noastră de fii în Împărăția lui D. siguranţă.
Sfântul Mare Mucenic Mina Ap.6,9 ruga a văzut cerurile deschizându-se şi
Sf. Ioan teologul era răpit cu duhul în cer, mucenicii purtând cununi minunate. A
l-a văzut pe DIH că avea în mână un sul auzit o voce zicând: Tot ce se osteneşte pt
CARTEA DE AUR a parohiei Borșa este o un
cu 7 pecete pe care nimeni nu le De putea numele Domnului Iisus va primi astfel de
manuscris de mare valoare spirituală. ce
deschise
este arsă pedecâtmargini? El Amilul lui D.v.9,
fost salvată cu
în ultimul cununi. Atunci Sf. Se întoarce cu curaj în
siguranţă
moment că acolo
dintr-un era care
incendiu si Sfa avut
Mina. Dacă
loc în 30 oraşul pe care îl guvernase, mărturisindu-L
citiţi 2008
martie în Sf.Sc.Vedem
la casa parohială caflăcările
ne spunemistuindşi pe DIH. Mărturisire care l-a costat viaţa
85% din clădire.
dialogul dintreAtunci
muceniciam pierdut toata arhiva
şi Domnul Hr. aceasta pământească.
parohiei dimpreunacacuşibiblioteca.
V.10-11omorâţi Este unceimn
ei pt mărturia o Cu fiecare zi noi cei botezati în numele lui
de iubire nemăsurată
dau.vedem cum sfinţiia mucenici
oamenilor cacare au
şi Sf. Hr. suntem chemaţi să ne mărturisim
viețuit pe aceste locuri binecuvântate. În credinţa noastră, iar aceasta în tot locul, nu
Mina sunt în dialog cu D căruia îi prezintă
paginile ei sunt amintite diferite personalități
necazurile doar la bis în timpul rostirii crezului. Îl poţi
carea au avut şi nevoile
legături noastre.
cu comuna Pe de-o
noastră. Sunt
partedeeinume
liste îi duc alemilostivului
oamenilor care D au
cererile şi
luptat în mărturisi pe D în magazin, pe câmp, pe
rugăciunile
război, a celornoastre
care s-auiarjertfit
pe de altă parte
dându-și viața ne
pe stradă în societate sau acasă în familie.
transmitcâmpuri
diferite nouădevoinţă
luptă darluiși a D.
celorCuvântul
care s-au Viaţa curată, sinceritatea cuvântului,
întors
martir acasă. Sunt menționați
din limba română vine preoții
din care au
lb. gr. dragostea pt cel aflat în nevoie, iertarea
slujit în biserica martor.
care înseamnă parohiei Martorul
Borșa cu realizările
este cel celui care ţi-a greşti toate acestea adunate
lor,
careprecum
depuneși mărturie
borșenii de seamă.
atât prin cuvinte dar nasc mărturia a creştinului. MT.10,32 ne
În ceea ce privește lecția noastră la pag 188 spune un cuvânt al DIH care se referă şi la
mai ales prin fapte. A-ţi auzit Ap ce s-a
găsim descrisă personalitatea părintelui Ioan
citit sf.Mina astăzi ne spune: Evr.12,4-7. noi. Aşadar îl mărturisim pe El cu cuv. cu
Bochiș. A fost un român adevărat... iată că
Sf Mina
putem s-a luptat
să afirmăm cu preţul
faptul vieţii din
că Romanii saleBorșa
şi l- credinţa noastră dar mai ales cu fapta
a mărturisit
au participat lapeevenimentele
Hr. şi să ne împotrivim
importanate ale nostră. O cunoscută mărturisitoare a
până la XX,
secolului sânge
mai alesîmpotriva
la Mareapăcatului.
Adunare credinţei contemporană din Grecia este
Nationala
Virtutea de la Alba Iulia
curajului a fost din 1 ceadecembrie
care maica Gavrilia. Aflându-se în Asia slujea
1918, după cum
caracterizează afirmă
viaţa șematismul
sf prăznuit parohie.
astăzi. Pe la spitalele din India, care se aflau lângă
cei curajoşi şi D îi cinsteşte aşa cum l-a mănăstirile indiene. Pelerinii de multe ori
cinstit pe întâiul mucenic Ştefan. F.A.7,56 datorită oboselii se îmbolnăveau. Maica G
iată zice N Steindhardt cum Hr. stă de-a îi primea şi-i îngrijea pe toţi la spitalul
dreapta Tatălui. Ori în general noi ştim din unde lucra. Oamenii au văzut o femeie
Crez că Hr s-a înălţat la cer şi şade stă smerită care făcea totul gratis. În plus trăia
aşezat poziţie care arată autoritatea de-a în orice condiţii, mânca orice, bea orice
dreapta Tatălui. Ori când şi-a dat sufletul apă găsea. Vîzându-o atât de smerită şi
pt Hr prin mucenicie Hr s-a ridicat în dăruind atâta iubire, fără să socotească
picioare pt a-i cinsti pe martirii Săi Ştefan, truda sa oamenii au întrebat-o. Care este D
Mina şi pe toţi martirii. S-a ridicat Hr. Ca tău cine te-a trimis aici? Atunci Maica a
un general să-l cinstească pe ostaşul său. scos cruciuliţa de lemn pe care o purta la
Aflăm din viaţa lui că a fost rodul piept pe care era răstignit Domnul şi a
rugăciunii mamei sale Eufemia, creşte spus: HR este cel pt care fac toate. Din
într-o atmosferă creştină iar la maturitate puterea lui primesc har să slujesc tuturor
funcţie de conducere militară a oraşului. primesc curaj să încurajezi. Atunci cei de
Când împăratul roman Diocleţian le-a faţa s-au cutremurat. Pt mulţi pare uşor ca 20
ordonat să jertfească idolilor Sf. Mina a pt dragoste pt Hr să mori ca martir dar
preferat să se retragă în deşert unde stă o Mânt. are nevoie astăzi de martori care
periodă de 5 ani. Într-o zi în timp ce se zilnic să se ofere ca un sacrificiu pt
mântuirea semenilor. Amin
Samarineanul milostiv Rm.12, 15
DIH s-a coborât pe pământ ca un
samrinean milostiv pt ca să ne înţeleagă
durerile şi problemele. Nu ştiu câţi dintre
dvs a-ţi auzit ce înseamnă empatia. A
empatiza înseamnă a te transpune în
pielea celuilalt. Iar DIH s-a transpus în
pielea noastră ca să simtă ca şi noi, ca să
sufere ca şi noi. Pr şi levitul au putut să
treacă pe lângă cel căzut între tâlhari pt că
n-au fost în stare să se pună în pielea lui.
De aceea am şi plecat de la acest verset pe
care l-a scris Sf Pavel. El şi motivează în
1 Cor 12,26 care ar trebui să fie motivele
pt care ar trebui să avem empatie faţă de
toţi oamenii din lume. Este mare virtutea
aceasta a empatiei care ne determină ca
atunci când semenii noştri sunt în
suferinţă să suferim împreună cu ei să-i
ajutăm pe cât ne stă în putinţă. Rm12,15.
Ne spun părinţii că atunci când un om este
în suferinţă şi ai empatie faţă de el
suferinţa lui se înjumătăţeşte iar atunci
când te bucuri cu cel ce se bucură această
stare de fericire se dublează. Cum să te
pui în pielea celui care suferă, a celui care
are nevoie de ajutorul tău. DIH ca să nu
mai fim nepăsători faţă de cei din jurul
nostru s-a întrupat, a luat toate ale noastre
înafară de păcat arătând empatie absolută
faţă de noi oamenii. Victor Hugo spunea:
cine vrea să facă ceva găseşte mijloacele
cine nu vrea să facă găseşte motive. Când
noi vrem să ne mântuim sufletele noastre
găsim mijloacele găsim biserica,
Spovedania Scriptura. Daca nu vrem stăm
departe nepăsători. Să ştiţi că opusul
iubirii nu este ura ci indiferenţa. Uitaţi-vă
cum samarineanul s-a pus în pielea celui
rănit. S-a dat jos de pe asinul său l-a
pansat l-a dezinfectat cu undelemn şi vin
şi l-a pus pe asinul său. Cine mergea pe
asin înainte? Samarineanul, iar acum el
trebuie să meargă pe jos şi este pus
bolnavul pe asin. Cine mergea călare in
vremea aceea stapânul iar slujitorul?
mergea pe jos. samarinteanul nu a facu
altceva decât să-l recunoască ca stăpân pe
cel bolnav iar el să-i slujească. Să ne
amintim de părintele credinţei de Avraam
despre care ne spune Biblia că stătea în uşa
cortului şi privea, dacă nu vine vreun străin
să-l slujească. Fac.18, 1-2 iar când vin
persoanele Sfintei Treimi ce zice v3.
Avraam cel care era bogat zice că el e
robul. Ce să facem pt a moşteni viaţa
veşnică? În primul rând să ne punem în
pielea celuilalat, oare cum ne-am simţi
când ar trece pe lângă noi cineva nepăsător.
Hr n-a trecut nepăsător pe lângă noi el vine
şi ne cheamă pe fiecare vrea să ne aline
rănile vrea să ne spele, să ne aducă la
spitalul duhovnicesc care este Bis. Omul
nu trebuie decât să-şi deschidă inima şi să
zică, da Doamne şi eu sunt căzut. Oare
tâlharii patimilor şi ai păcatelor nu te-au
rănit şi pe tine? Empatia care izvorăşte din
dragoste are o putere extraordinară. Şi ni se
spune în Ev judecătii universale MT.25
celor buni le va zice v.34 ori de câte ori a-ţi
văzut vreun om că este în situaţia aceasta şi
a-ţi avut empatie faţă de el faţa de mine a-
ţi avut. L-aţi slujit pe el şi de fapt M-aţi
slujit pe mine. D. nu te va întreba niciodată
cât ai postit cât ai fost de deştept ci cât ai
iubit. Povestea un anestzist că era la
operaţie de rinichi iar medicul prof. l-a
adus pe un stagiar să vadă şi el. Dacă n-ar
fi el nu a-şi fi nici eu nici tu nici el. Cea
mai importantă persoană din Ev de azi este
cel căzut între tâlhari. Cel care are nevoie
de empatia noastră, e văduva e necăjitul.
Toată acţiunea se desfăşoară în jurul lui.
Un pr care mergea la o conferinţă vede un
beţiv căzând la semafor şi se gândeşte că e
cu taxi, că e în oraş străin, că întâzie la
conferinţă, că nu ştie unde e spitalul, că nu
ştie acorda primul ajutor. Şi că de ce a băut 21
ca un nesimţit. În timp ce se gândea au
venit 2 şi l-au ridicat. Când vedem o
suferinţă să nu filosofăm să nu generalizăm
ci să facem ceva concret._

Parabola Samarineanului milostiv este una
din cele mai frumoase şi cele mai
complexe şi care se înţelege f uşor. Este
vorba despre relaţia dintre noi în faţa lui
D. Nu exprimă doar un comportament
social ci este modul noi între noi ne
ajutăm sau ne luptăm în prezenţa lui D. Hr
rosteşte această pildă pt a le arăta iudeilor
că lumea lui D este mare, că ea nu se
rezumă doar la poporul ales care nu are
niciun drept să se creadă superior pt că pe
toţi i-a creat D. Iar noi trebuie să arătăm
dragoste pt orice om şi orice lucrare a lui
D. Şi ia Mânt două repere Ierusalimul şi
Ierihonul. Ierusalimul este oraşul sfânt
prin excelenţă este locul căpăţânii dar şi
axa lumii. Pt că în tradiţia creştină dar şi
evreiască lumea lui D are ca punct central
Ierusalimul. Aşa cum musulmanii trăiesc
aceeaşi experienţă că aici Alah a
binecuvântat iar Mahomed s-a urcat la cer
pe acel cal mitologic şi a văzut raiul.
Aşadar 3 religii care venerează un singur
loc. Este locul în care rugăciunea nu se
termină niciodată pt că atunci când într-o
bis se încheie rug începe în alta. Iar când
într-o credinţă se termină rug începe în
alta. Ierusalimul cetatea păcii ar trebui să
fie locul în care pacea rug şi credinţa să
fie la ele acasă. Îngăduie D ca în această
cetate a păcii să fie încă tensiune. Îi lasă
pe oameni să creadă că ei pot să pună
rânduială. În Ier ar fi nevoie de un singur
strigăt către cer către D. Ierusalimul ar
trebui să fie locul în care oamenii uită care
ce credinţă au, în care oamenii ar trebui
să-şi zâmbească să-şi dea mâna şi să-i
mulţumească lui D fiecare pe limba lui.
Din această cetate ne spune pilda pleacă
un om coboară spre Ierihon. Cetate care
nu e departe de Marea Moartă. Este
aproape şi de Iordan dar şi de M Moartă. e
Locul duplicitar, în care poţi să primeşti şi
viaţă dar şi moarte. Nu mai e locul
rugăciunii. Cea mai mare povară este
atunci când eşti pus să alegi între
plăcere şi asceză. Pt că cei mai mulţi din
păcate alegem plăcerea. E mult mai uşor
să stai să dormi să lâncezăşti să a i bani să
trăieşti cu prietenii. Dar nu înseamnă că
dacă este mai uşor este şi mai liniştit. Pt că
toate acestea lasă un gust atât de amar şi-ţi
dai seama că dincolo de asta tu propriuzis
eşti un om sărac. Pt că niciodată nu ai
sufletul plin niciodată nu eşti mulţumit.
Omul sărac de multe ori e mai bogat decât
bogatul. Pt că prima condiţie a bogăţiei e
să fii mulţumit. Omul când coboară din
rugăciune spre dualitate, de cele mai multe
ori coboară spre distrugere. Nu este om
care să se roage şi să nu aibă o stare de
linişte. Omul acela în momentele sale de
rug este cel mai bogat om pt că este
împlinit. Toţi am simţit fie şi un moment
în care D ţi-a umplut viaţa şi nu mai vrei
nimic altceva. Eşti prea bucuros pt a avea
ceva în plus. Iar în dualitate când poţi să te
rogi sau să-ţi prierzi timpul în plăcere, în
plăcere te-ai simţit obosit. Ai simţit că
muzica aceea masa aceea te oboseşte mai
mult decât o zi de muncă la câmp. Între o
noapte de rug care te linişteşte şi o noapte
care te epuizează, n-ar fi mai bine să alegi
Ierusalimul rugăciunii. Omul care pleacă
din Ier spre Ierih de fapt abandonează
liniştea. De aceea este limpede de ce
duşmanii îl atacă şi-l lasă aproape viu. Aşa
încât cei 2 care au trecut pe lângă el au
crezut că este un mort şi au trecut repede
pe lângă el şi pr şi levitul. Şi abia mila lui
D care este samarineanul îl vede îi
bandajează rănile şi-l duce la casa de
oaspeţi care este Bis. În readuce la
Ierusalim, nu-l mai coboară spre Ierihon.
Pilda samarineanul milostiv este una dintre cele
mai cunoscute. Cei care participați la Taina
Sfântului Maslu este prima din cel 7 Ev. Această
pildă a fost spusă de Domnul Hr pt a explica ceva
și anume: cine este aproapele nostru? Lc 10, 27
Acest rabin ne arată că era un cunoscător al Legii
citând din .Dt.6 și din Lev.19. Dar vrând să facă
pe deșteptul să-l ispitească pe Domnul pune
întrebarea cine este aproapele meu? Iar Domnul
îi răspunde cu faimoasa pildă a samarineanuli
milostiv. În Scripturile cele vechi în loc de
cuvântul aproapele era cuvântul vecin. Să iubești
pe vecinul tău ca pe tine însuți. În original este
cuvântul plision care se traduce cu vecin. Porunca
iubirii îi implică în primul rând pe cei aproape de
tine soț, soție copii, părinți, frați. Cum spunea un
părinte nu mă poate crede nimeni că-i iubesc pe
negrii, pe unguri sau pieile roșii dacă nu-i iubesc
și nu-i ajut pe cei din familia mea pe vecinii mei,
din imediata mea apropiere. Să-i dai unui evreu
exempul de urmat un samarinean era un lucru
scandalos. Cine a fost aproapele? Învățătorul
nici măcar nu vrea să-i pronunțe naționalitate.
Imită-l pe ăla care face cu adevărat faptele
dragostei și ale milei. Astăzi este foarte la modă
cuvantul acesta “iubire” sau “dragoste”, încât
credem că știm mai toate despre iubire. Vine însă
Sf.Sc să ne corecteze înțelegerea noastră
deformată despre dragoste. Vine Cuvantul lui
Dumnezeu si ne spune: Ce inseamna dragostea
față de aproapele? Înseamnă să-l iubesti așa cum
te iubesti pe tine însuți. Dar oare știm noi să ne
iubim pe noi înșine? Ce intelegi prin a te iubi
pe tine? A-ți fi bine? A fi sănătos? A-ți indeplini
toate dorințele? A fi fericit? Cam asta inteleg
oamenii prin “a se iubi pe ei înșiși”. Cuvantul
Scripturii ne spune că s-ar putea să trăim în
înșelare în ceea ce privește iubirea de noi înșine.
De ce? Zice Evanghelistul Ioan: 1 In.5, 2-3. Deci
cunoaștem că iubim pe aproapele nostru ca pe noi
înșine, dacă iubim pe Dumnezeu și împlinim
poruncile Lui. Atunci când mă, iubesc pe mine
însumi, dar calc o poruncă a lui Dumnezeu
această iubire de sine nu e binecuvantata de
Dumnezeu. Este acea iubire de sine de care
dumneavoastra tot auziti prin îndreptarele de
spovedanie că este rădăcina a tot pacatul. Așadar,
este iubire de sine care este binecuvantata de
22 Dumnezeu si dupa dupa chipul careia Hristos
Domnul ne cheamă să ne iubim aproapele. Și este
iubire de sine patimașă, care încalcă poruncile lui
Dumnezeu. Este iubire de aproapele nostru să-i
cultivam și să-i menținem patimile pe care el le
are pentru ca și eu le am? Noi înșine suntem
primii dușmani ai noștri. Noi cu mainile
noastre ne facem cel mai mare rău prin
împlinirea patimilor noastre. Nici vrajmasul
nu ne face atat de mult rau, ca noi înșine,
pentru că el nu are putere direct asupra
noastra.Vă aduceți aminte de întâmplarea din
Pateric, când un părinte, în Postul Mare își
făcea un ou la lumânare, într-o lingură. Și a
venit mai-marele lui, părintele stareț, și a zis:
Ce faci aici? Și el, disculpându-se – stiti: Păi,
diavolul m-a îndemnat. Și atunci se aude
glasul diavolului: Nici eu n-am știut aceasta!”
Nici mie nu mi-a trecut prin cap.
Dacă ne împlinim plăcerile și ne facem toate
mofturile nu ne iubim pe noi înșișine. Ce
aduce beția dacă nu certuri hepatită și apoi
ciroză. Ce aduce țiagara dacă nu insuficiență
respiratorie și sufocare. Vedeti fratilor ca
traim in minciuna? Vedeți că ni se pare că noi
ne vrem binele, dar de fapt ne facem rău. Și
dacă nu știu dacă lucru pe care vreau să-l fac
îmi face bine sau rău, cum imi dau seama?
În1905, când Stareţul Siluan şi-a petrecut câteva
luni în Rusia, mergea adesea pe la mănăstiri. Într-o
astfel de călătorie cu trenul şedea în faţa unui
negustor. Acesta, prietenos şi-a deschis tabachera de
argint, oferindu-i o ţigară. Părintele Siluan i-a
mulţumit, dar nu a luat ţigara. Atunci negustorul a
început să-i zică: «Nu cumva, Părinte, o refuzi
pentru că o socoteşti un păcat? Dar fumatul adesea
ajută viaţa activă; e bine să întrerupi încordarea
muncii şi să te odihneşti câteva minute. El înlesneşte
o convorbire despre negustorie, sau cu prietenii şi, în
general, în viaţă...». Şi continuă să vorbească despre
folosul fumatului, încercând să-l înduplece pe
Părintele Siluan să ia o ţigară. Atunci Părintele
Siluan s-a hotărât totuşi să-i spună: «Domnule,
înainte de a fuma o ţigară rugaţi-vă, ziceţi un Tatăl
Nostru». La care negustorul a răspuns: «Să te rogi
înainte de a fuma parcă nu prea merge». Drept
răspuns, Siluan îi zice: «Deci tot lucrul înaintea
căruia nu merge o rugăciune nesilită, mai bine nu-l
faci.Cel mai bine e să nu faci nimic din cele ce nu
pot fi precedate de o rugăciune. A spus Sf. Ev
Ioan: prin împlinirea poruncilor. Este ceea ce
vreau să fac eu după voia lui Dumnezeu. Sunt
în ceea ce D dorește? Dacă da, înseamnă că
este bine. Dacă nu, nu mă iubesc pe mine
însumi, pentru ca nimeni nu ne iubeste mai
mult decat Dumnezeu. Nici mama noastra,
nici noi nu ne iubim pe noi insine asa cum ne
iubeste Dumnezeu. Să învățăm din modelul
lui Hr cum să-l iubim pe aproapele nostru.
Acesta este rolul Bis e locul unde te
linişteşti. Este cel mai bun tratament pt
psihicul tău dar mai ales pt sufletul tău.
Este locul în care te umplii de pace. Bis
este Ierusalimul întâlnirii cu D şi
întâlnindu-te cu D te întâlneşti şi cu
oamenii. Omul care se întâlneşte cu D
depăşeşte orice teamă orice angoasă.
Ierusalimul şi Ierihonul sunt 2 perspective
pe care D ţi le pune în faţă. În Ierihon poţi
să alegi dar îţi face o publicitate atât de
agresivă a ceea ce înseamnă marea Moartă
plăcerea aceasta încât aproape
unidirecţional mergi spre acest sens. Exact
ce ne spune societatea de astăzi faceţi ce
vreţi totul este la liber faceţi ce vreţi. Toul
ţine de noi, care trebuie să fim oamenii
cerului oamneni care să ne bucurăm de
Ierusalimul nostru cel de fiecare zi. Să ne
creem în viaţa noastră câte un Ierusalim în
fiecare zi. Şi să ne putem retrage de
fiecare dată când sunt vâltori când vin
tâlharii când ne împing spre Ieihon să ne
retragem în Ierusalimul tăcerii noastre.
Acolo unde ştim că este El care ne
aşteapta. Pt că ne-a spus-o stau la uşa şi
bat. Fă din viaţa ta un Ierusalim al
prezenţei lui D.
emil jurcan
Evreii aveau o concepție foarte strictă
despre fluidele care sunt în organismul
omului. Orice fluid care iese din ritmul său
natural și în primul rând sângele, îl face pe
cel care îl pierde necurat spiritual. Orice
sânge și al celor răniți în accidente sau în
lupte și sângele femeii. Pt evrei sângele
care se scurge din om este semnul morții,
când ți se scurge sângele începi să mori. La
evrei moartea era semnul stăpânirii celui
rău asupra oamenilor. Aveau impuritate
religioasă, rituală. Iar pt asta trebuiau să
facă curățiri speciale, prin îmbăieri. Orice
everu care se atinge de sânge primește
această stare de impuritate spirituală. Când
a trecut preotul și levitul pe lângă cel bătut
și rănit. Nu neaparat din lipsă de milă, nu
s-au atins de el pt a nu deveni necurați. și
trebuiau să facă 3 zile de îmbăieri și
ritualuri de curățire.
23
INRAREA MD ÎN BISERICĂ Cânt
Praznicul de astăzi este minunat pt că el
oglindeşte taina lui Hr şi taina Maicii
Sfinte. Astăzi o sărbătorim pe cea care a
făcut posibil ca F lui D să se coboare pe
pământ. A fost o copilă de 3 ani adusă de
părinţii ei Ioachim şi Ana la templu. A fost
rodul rugăciunii acestor drepţi credincioşi
mai mult decât a tăriei trupeşti a celor doi
părinţi. Încă înainte de a o avea cei doi
părinţi au făcut promisiunea înaintea lui D
că orice copil vor avea îl vor da înapoi lui
D. Evreii trebuiau să-I ofere Domnului
orice prunc de parte bărbătească care se
năştea întâi. De aceea sărbătorim acest
eveniment de praznicul Întâmpinării
Domnului. Familiile trebuiau să ducă
întâiul lor născut de parte bărbătească la
templu să-l predea şi să-l răscumpere.
Dumnezeieşti părinţi Ioachim şi Ana i-au
promis lui D că indiferent ce copil vor
avea fie băiat fie fată fiind darul lui D se
va întoarce la D. protoevanghelia lui Iacob
ne spune că prunca Maria a fost dusă la
vârsta de 3 ani la templu unde a rămas
vreme de 10 ani. Aici această copilă a
primit o educaţie aleasă, o modelare
duhovnicească supremă. Aici a învăţat să
împletească rugăciunea cu munca ora et
labora să se roage dar să şi coase. Dar mai
făcea ceva, de aceea zicem că praznicul de
astăzi este de taină. În viaţa sfinţilor şi a
Bisericii lucrurile care se nu văd sunt mai
importante decât lucrurile care se văd. Fec
Maria la 3 ani a fost adusă la templu şi în
10 ani prin viaţa ei curată a devenit ea
templu. Dacă te duci la templu sau la
Biserică nu te duci ca să te uiţi pe pereţi,
nici măcar pt a lăsa un pomelnic sau a
aprinde o lumânare sau să faci alte lucruri
exterioare vizibile. Cine intră într-o Bis
trebuie să aibă conştiinţa că el însuşi poate
să devină Biserică.
Orice om care intră în templu în casa lui D
trebuie să ştie că destinul lui chemarea lui
e să devină templu. Adică să ducă o astfel
de viaţă încât în mintea sufletul şi inima lui
să se poată sălăşlui D. -taina cea mare care
se face cu Maria este că ea învaţă să devină
templu, un templu duhovnicesc. Şi doar pt
că a devenit aşa de curată s-a învrednicit ca
de Bunavestire să-L primească în carnea
şi-n trupul ei p eînsăşi F lui D. acest
praznic ne spune că D vrea să locuiască în
temple făcute de mâini omeneşti în
biserici, dar mai mult decât în biserica de
zid vrea să locuiască în noi înşine.
Praznicul de astăzi ne arată scopul pt cre d
l-a creat pe om.prin faptul că Fec Maria a
devenit templu al lui d vrea să ne arate că
nu doar în ea trebuie să se întâmple această
taină. Această taină trebuia să se întâmple
în Eva, în Adam şi-n urmaşii lor.acesta este
scopul pt cre d l-a creat pe om. Ca în toţi
să-şi găsească locuinţă în care să vină. La
fiecare Liturghie suntem îndemnaţi să-i
facem loc lui D în viaţa noastră. Avem un
frumos acatist închinat Maicii Domnului
scris de ieroschimonahul Daniil Sandu
Tudor care se numeşte imul acatist la rugul
Aprins al Născătoarei de D al cărui refren
este minunat: Bucură-te Mireasă urzitoare
de nesfârşită rugăciune. În acest refren se
află tocmai taina aceasta pe care o
prăznuim noi astăzi. Sărbătoarea de azi
concentrează în sine toată esenţa spirituală
a credinţei şi a Ev. Să devenim temple a
Dumnezeului celui viu. Şi nu putem
devenii biserici vii dacă nu învăţăm să ne
rugăm, să postim, să ne hrănim cu cuvântul
Scripturii şi cu trupul Lui. Iată la ce invită
sărbătoarea de astăzi la o viaţă la o viaţă de 24
ruă la o viaţă de hrănire cu D asemnenea
Fec. Maria.
Iubiţi
Lc.11,27 fraţiIubiţi
în Domnul
fraţi în Domnul ziua de ziuaastăzi
de astăzi ne Să
ducite ca
predai
să tecu uiţitotul
pe pereţi,
lui D. Aceasta
nici măcar o spune
pt a lăsa
Sf
luminează
ne luminează călătoria
călătoria
duhovnicească
duhovnicească pe care pe caream Pavel
un pomelnic
corintenilor
sau nu a aprinde
mai sunteţi o lumânare
ai voştri. sauCe sesă
început-o
am început-o din 15 din noiembrie.
15 noiembrie. O călătorie
O călătorie de 40 de întâmplă
faci alte lucruri
în grădiniţele
exterioare noastre
vizibile.
ce Cine
ne învaţăintră
de
40zilede şi
zile40 şide40 nopţi
de ptnopţia înţelege
pt a înţelege
marea taină marea a programele
într-o Bis trebuie
şcolare.săNu aibă
să-iconştiinţa
învăţăm pe că copii
el însuşi
să
naşterii
taină a naşterii
după trup dupăal trup
DIH,altainaDIH,arătării
taina arătăriiSale. se
poate
roagesă să
devină
se bucure
Biserică.de pământ
Adică să şi ducă
de cero şiastfel
de
Mergem
Sale. Mergem spre taina
spre taina
Betleemului
Betleemului însoţiţi
însoţiţide de sf D.
de Trebuie
viaţă încâtsă-iînînvăţăm
mintea sufletul
pe copiişisăinima
se bucure
lui sădese
îngeri
sf îngeride de parii
pariipăstori
păstoridedeprofeţi,
profeţi,dar dar mai mai cu cu trupul
poată lor,
sălăşlui
de instinctele
D. -taina lor,cea demarepatimile
care selor.face
Decicu
seamă
seamă suntem
suntem însoţiţi
însoţiţi de de cea
cea înîn care
care se se produce
produce să
Maria
nu neestemirămcă ea că învaţă
judecata să luidevină
D va templu,
veni peste un
această
această mare taină taină Sfânta
Sfânta Fec FecMaria.
Maria.E Ea greuestede noi,
templu
pt căduhovnicesc.
terfelim chipul 1 Cor.
lui D6,19din noi.
Şi doar pt că a
cea
descris
careîn a unit
cuvinteîn persoana
fericirea ei MD cerul
carecul-a pământul,
purtat la Ar
devenit
mai fi aşaputut
de curată
să apară s-a oînvrednicit
fiinţă ca Maica ca de
îngerii
sânul său cu oamnenii
pe Hr Fiul unindu-le
lui D. Ptpeacesttoateeveniment
la un loc. Domnului
Bunavestireînsă-L societatea
primească noastră
în carnea
de şi-n
acum? trupul
O
Ca
unicînMaica ea Domnului
să se împlineascăs-a pregătit.această taină fiinţă
ei pe însăşi
care Fsălui aibăD. Acestmintea
praznicei neo spune
rugăciune
că D
minunată
Azi dumnezeieștiipe care părinți am auzit-o
Ioachim lași finalul Ana o neîncetată
vrea să locuiască
cum spune în temple
Sf GrigoriefăcutePalama.
de mâini D
troparului,
închină pe aceastaprunca cântare
Maria lui careDneîn însoţeşte
templu din în vine
omeneştiîn Bisericile
în biserici,noastre dar mai saumultîn templele
decât în
această
Ierusalim,zi.la Bucură-te
fel cum dedemult plinirea în împlinirea
vechiul trupurilor
biserica denoastre
zid vrea doarsădacă
locuiască
găseşteînlucruri
noi înşine.
care
iconomiei
Legămant oCreatorului.
altă Ana îl închinaCe e acestăDomnului iconomiepe fiu să-L
Praznicul
bucure.de astăzi
Dacă găseşte
ne arată curăţie,
scopul ptfără carecurăţie
D l-a
sau
ei Samuel.
rânduială.A primit-o
Economie pr Zaharia
ştim șicu a petrecut
toţii ce în nimeni
creat penuom. va Prin
vedeafaptul
pe D că dacă
Fecgăseşte
Maria blândeţe,
a devenit În bis slavei tale stând în cer a sta ni se pare Născătoare de D ceea ce ești ușă cerească deschide ușa milostivirii tale.
înseamnă
templu 12ptani că opregătindu-se
întâlnim în viaţa pt mareade zitaină cu zi.a rug,
templuspriritul
al lui de vreajertfă
să nepeste
arate care
că nusedoar pogoară
în ea Maica luminii cea care s-a învrednicit să-L poarte în brațele ei pe Fiul lui D cel făcut om din iubire pt noi. O cinstim astăzi
Economia
pogorârii lui este
Dumnezeu
un schimb. pe pământ.
Acest praznicȘi de aceea este harul
trebuieDuhului
să se Sf. întâmple
Luminaaceastă
şi dragostea
taină.luiAceastă
D. nu pe cea care este mai înaltă decât cerurile, care s-a rugat mult în templu din Ierusalim timp de 12 ani și după aceea toată
doar
femeiaal ortodocşilor,
din popor ocarefericește au ştiutpesă Maica vadă vine
tainăîntrebuia
mocirla să se
noastră.
întâmpleDe înaceea
Eva, viaţa
în Adam noastră
şi-n viața sa.
lucrurile
Domnului. mai Vedeți
în profunzime,
MD intrădincolo în templu de ceea pt a ce se trebuie
urmaşii sălor.fie
Acesta
o Biserică,
este scopul curată,
pt care e Dspălată
l-a create Nu la fel fac oamenii din ziua de astăzi. Câți dintrei ei își aduc copii în bis lui D. Mesajul cel care ni se transmite cu acest
se
pregăti
vede. pentru
Ortodoxia Nașterea
ştie săDIH, vadă înnoiMD ammai intratmultîn sfinţită.
pe om. CaSăîn ne toţi să-şi
aminitim
găsească cumlocuinţă
se sfinţesc
în care prilej este: importanța asupra educației copiilor. Perioada petrecerii Maicii Sfinte ăn templu este un model de educație. M
decât
postul un Crăciunului
simplu mijloc tot pt prin a necare pregăti D îşi de Bisericile.
să vină. Este botezul unei clădiri, care e
D devine educatoarea neamului omenesc. MD a devenit bis sfințită și rai cuvântător, lauda fecioriei și a întregii bis. Faceți
realizează
primirea planurile
lui Hr. sale.Prin ce ne pregătim? Prin tratată
Sărbătoarea
ca un om de azimare. concentrează
Arhiereul vine în sine
o spalătoată
o
rugăciune
1Cor 6 ne și post,
spuneprin că citirea
trupurileSf Scripturi,
noastre sunt prin miruieşte
esenţa spirituală
îi pune amoaştecredinţei
de martir
şi a Ev.înSă piciorul
devenim sf făgăduințe și le împlinți Domnului. Ps 44, profeția sf David. A fost primită de pr Zaharia tată Sf Ioan Bot.
temple
fapte dealemilostenie,
lui Duhului printr-o
Sf. D bună vrea spovedanie
să facă în mese.
templeNumai
a Dumnezeului
că zidurile unei celuibis viu.
nuŞi staunusingure
putem Protoevanghelia lui Iacov scrisă în veacul al 2 lea 120 și ceva după Hr. neinclusă înc canonul biblic. Aici se
trupul
prin careîn sufletul
ne curățimşi-n inimasufletele.
noastrăNe o Liturghie.
spune Sf în
devenii
picioare,
biserici
noi viisuntemdacă stâlpii
nu învăţăm
şi coloanele
să ne spune despre viețuirea MD t în Sfânta Sfintelor unde intra arhiereul doar o dată pe an.
De
Maxim ce vinMărturisitorul
oamenii la templu că însuși
ca să facă îngerulun adevărate
smerim, spovedim,
ale bisericii. rugăm,
Această să postim,
sărbătoare să nene Sfântul Iustin Popovici vede în viețuirea Maicii Sfintel în Templu din Ierusalim o mare taină: taina marii
schimb
Domnului întres-a cer mirat
şi pământ. de curăția
Să aducă gândurilor
rugă şi sună
hrănimca un
cu clopot
cuvântul şi ne
Scripturii
aduce aminteşi cu trupul
de ceeaLui.ce educații. Taina aceasta ne arată pt ce este creat omul și ce trebuie să facă el însuși. Sfântul Teodor al Edesei
sacrificii
Fecioarei cacând D să a venit
se coboare să-i propună
şi să le nașterea
dea în trebuie
Iată la cesă invită
fim noi sărbătoarea
atât ca persoane
de astăzi cât la o şiviaţă
ca spunea ce care îl iubește pe D se eliberează de tirania patimilor și se îmbracă în haina luminoasă a virtuților
schimbul
Mântuitorului. rugăciuni,
În viațaa dragostei
petrecută aînmilei TemplsăMD ne comunitate.
de hrănire cuSă D asemnenea
fim temple. Fec. Dacă
Maria nu suntem și pe aripile lor se înalță spre D pe care îl vede atât cât este posibil minții omești.
dea
s-a adâncit
harul Lui, în taina
puterearuglui, și amilostivirea
curăției trupești lui. Şi și temple nici D nu va fi cu noi şi nici noi nu vom
astfel
sufletești
să convieţuim
uimindu-i chiar împreună și pecuîngeri.
D. Şi Zice noi fii cu El. Este o sărbătoare a zilei educaţiei
trebuie
DomnulsăHrfim în Biserici
Ev Mt în 15,19.
mic, De iar aceea
lucrarea în creştine. Să o rugăm pe Maica Domnului să ne
aceasta
Postul Crăciunului
s-a petrecut pt ne prima
pregătim,dată neîn FeccurățimMaria. că deschidă ochii inimilor şi ai sufletelor noastre ca
Vedem
Hr să fie astăzi
și-n inima
cum onoastră.copilă Ptlaca3șiani despre începenoi viaţa noastră să se înnoiască în Duhul marelui
această
să se poatăfrumoasă
spuneeducaţie,
fericit este esteceladusă
ce te-ala templu
primit templu şi astăzi şi-n toate zilele vieţii noastre.
ca
pe sătinedevină
Doamne. templu.
De aceeaFără astae f bine
D nucas-ar să nefi
întrupat
spovedim numaiar desfi avut
să nedeîmpărtășim
unde să iamai carne des şipt Sărbătoarea de astăzi este o înainte prăznuire a
sânge,
ca Domnul decât dintr-o
Hr săfiinţă vină care efectiv
s-a făcut
în noi. templu La bucuriei Naşterii DIH. Cântările pe care le-am
sfânt
lucrarea
a luiacesta
D. Nune o cinstim
îndeamnă pe și
MD profeții
ca pe opefiinţă care auzit ne spun că astăzi este arătarea bunăvoinţei
excepţională,
îi evocăm în colind ca şi cum au ar spus
fi dincolo
prorocide darnoi.
din iconomiei lui D începutul mântuirii oamenilor.
Taina
păcatecarenu îis-acitim,
petrecut
nu-i în cunoaștem.
MD trebuie Iatăsăde devină
pildă Ambele sărbători ne arată taina prunciei atât a 25
şiIs taina
spunenoastră.
cap 1,18 Praznicul
sau profetul
de astăzi Ioil este2,14-15 un MD cât şi a DIH.
program
Fec Maria duhovnicesc,
la 3 ani a fost un program
adusă la formativ.
templu şi În în
templu
10 ani se prinface
viaţaacest
ei curată
schimbaDdevenit se faceeaom templu.
pt ca
omul
Dacă să te devină
duci la ca templu
D. însă saucu la oBiserică
singurănu condiţie
te
Intrarea in biserica omilie Grigorie
Palama1296 -14noiembrie1359
Dacă pomul cel bun după roadă se
cunoaşte, care poame bune face, Maica a
toată bunătatea Născătoarea de D cum nu
va covârşi prin bunătate tot binele, atât cel
din lume cât şi cel mai presus de lume.
Căci Fiul cel mai presus de toată
bunătatea fiind unit cu ea după ipostas, şi-
a asumat trupul din pururea fecioara.
Această unire este cu totul neînţeleasă de
mintea noastră. Numai un singur lucru era
cu neputinţă lui D, era nevoie deci ca mai
înainte să fie curăţită firea noastră pentru
unire. Pt aceasta a fost nevoie de o
fecioară cu desăvârşire neîntinată. Pe
această fecioară mai înainte de veacuri a
rânduit-o D. astfel s-a născut din virtuţi
cea atotvirtuoasă. Preacurata a luat rod în
pântece şi unind înfrânarea cu rugăciunea
şi cu nevoinţa să devină născătoare în
feciorie născându-l întrântru nestricăciune
Acolo în templu a trăit numai pt D, care o
cerceta o păzea şi o hrănea. Această
fecioara a avut milă de neamul omenesc şi
voind să dobândească un antidot lecuitor
pt atâtea patimi a ştiut să se întoarcă cu tot
cugetul către D mijlocind pt noi. Azi s-a
atătat în Sfânta Sfintelor cea care a avut
trupul mai curat şi mai dumnezeiesc decât
cele mai curate duhuri, încât s-a arătat nu
numai primitoare a dumnezeieştilor
cuvinte ci şi primitoare a însuşi
ipostasului fiului lui D. A fost aşezată în
cel mai de taină altar ca o comoară a lui D
folosită la vreme potrivită. Femeia cea
plină de recunoştinţă despre care se vb in
Sf. Ev. că auzind doar câteva cuvinte ale
Domnului i-a dat slavă Maicii Lui.
Fericindu-o cu glas mare din mulţime. Iar
noi toate cuvintele vieţii veşnice avându-
le scrise şi nu doar cuvintele ci şi
minunile patimile şi învierea din morţi şi
Înălţarea la cer şi viaţa cea veşnică
făgăduită nouă. Să ne mutăm şi noi cu
mintea de la pământ la cele înalte şi să ne
schimbăm de la trup la duh. Să râvnim la
darurile cele duhovniceşti.
Tot ce a fost în VT se împlineşte prin
intrarea ei în Sfânta Sfintelor. Teofan al
Niceei toate darurile lui D arătate în firea
omenească a lui Hr s-au arătat mai întâi în
Preacurata. Îngerii din cer se împărtăşesc
de D prin Sfânta Fecioara. Grigorie de
Nazianz spune că atunci când D a fost
rugat de către Moise să se arate a spus nu
se poate să vadă cineva faţa Mea fără să
moară. Tu vei vedea doar spatele meu.
Acest spate este însuşi DIH despre care noi
mărturisim în ps 90 cu spatele tău te va
umbri şi întru învierea Lui vei nădăjdui.
Această taina s-a petrecut în Sf. Fec Maria.
Este taina copilăriei despre care Hr. a zis să
nu dispreţuiţi pe unul dintre aceştia ai mei
prea mici pt că îngerii lor pururea văd faţa
lui D. această sărbătoare este de început al
împlinirii făgăduinţelor lui D. În templu l-
au găsit pe DIH la vârsta de 12 ani.
26
Sfântul Apostol Andrei ocrotitorul Ro
Uitându-ne în Ev sărbătorii de astăzi a de la
In.1,35-51.Vedem în aceste versete că se insistă
f mult pe actul vederii. Sf Andrei este îndemnat
de Ion Bot să meargă după Hr. pe care îl vedeau
trecând v.36-39. Nu le dă adresa la care să-L
caute, veniţi să vedeţi f importantă este
vederea. Andrei îl cheamă pe fratele său Simon
care se va numi Petru. De aceea am citit la
vecernie 1Ptr. Este chemat apoi Filip, cel care a
vestit Ev în Sciţia Mică alături de Ap Andrei,
iar Filip îl aduce pe Natanael v.46. Se insistă iar
pe vedere. Vedem de aici cum între noi oamenii
cea mai directă formă de cunoaştere este
vederea. Sf Pavel zice în scrisorile sale am
multe a vă zice când ne vom vedea faţă către
faţă. În NT că noi îl vom vedea pe D precum
este. Ca noi să putem ajunge la D avem nevoie
să vedem cum lucrează D în viaţa cuiva. Exită
un lanţ de vederi până ajungem la Ap care L-au
văzut pe Hr. Acest lucru îl vedem tot în cap 1 al
Ev după In,18. De aceea drepţii şi proroci din
VT au văzut doar spatele lui D. Nu puteau să
vadă slava dumnezeirii.Iş.33, 20-23 Grigorie
de Nazianz spune că atunci când D a fost rugat
de către Moise să se arate a spus nu se poate să
vadă cineva faţa Mea fără să moară. Tu vei
vedea doar spatele meu. Acest spate este însuşi
DIH despre care noi mărturisim în ps 90 cu
spatele tău te va umbri şi întru învierea Lui vei
nădăjdui. Fiul lui D îl face cunoscut pe D Tatăl.
Mântuitorul este fântâna luminii, este izvorul
vederii noastre, nu doar a unei vederi fizice ci
este izvorul unei vederi sufleteşti. Mama când
îşi ia pruncul la piept, nu-l priveşte doar cu
ochii fizici ci-l vede cu sufletul ei. Această
vedere interioară ni-l arată nouă Ev de astăzi.
D ne priveşte cu ochii iubitori de Părinte către
noi din clipa în care ne zămislim în pântecele
maicii noastre şi până în veşnicie noi ne
desfăşurăm viaţa sub vederea lui D. din păcate
nu există între noi şi D un dialog al vederii.
Câţi dintre noi am stat în genunchi lângă brazdă
şi-am luat pământ şi-am mirosit mireasma
veşniciei şi am zis: Doamne acolo voi fii şi eu.
Dar tare-i frumos pământul
ţării mele, sau câţi am stat prinvind cerul înstelat
şi-am zis ca şi voltaire: universul mă încântă ....
Aşa a spus-o el dar noi o spunem altfle cât de
frumoasă este bolta înstelată care este aşternutul
picioarelor lui D. sau câţi am privit ochi în ochi
pe un om şi-am spus în ochii tăi îl văd pe D. noi
nici măcar nu ne mai privim în ochi.
Marii părinţi ai Bis vb despre vederea lui D unii
au avut-o, alţii au scris despre ea ucenicii lor.
Un părinte bătrân orb din naştere de la muntele
Athos, deosebeşte 2 icoane pictate f afumate Sf
Ecaterina şi sf Varvara. Una este slava Sf Ec şi
alta al sf Varvara. Grigorie de Nissa, Ioan
Scărarul sau Simion Noul Teolog. Un fizicean
francez Andre Frossard a scris o carte D există
eu l-am întâlnit. Fiind ateu, plimbându-se prin
Paris a intrat seara într-o biserică mică şi acolo
la lumina candelei cât un sâmbure de mac l-a
zărit pe Mânt. şi-n clipa aceea inima lui s-a
umplut de Hr.
Printre aceştia care l-au cunoscut pe Mânt în
toată creaţia se numără şi Sf ierarh Andrei
Şaguna mitropolitul Transilvaniei, care a înviat
ortodoxia în această parte a ţării. S-a născut în
ajunul Crăciunului primind numele de
Anastasiu, care înseamnă înviere. Parcă a ştiut
că acest prunc avea să fie învierea creştinismului
în Ardeal. După ce a făcut fac de drept, putea să
rămână avocat şi politician în capitala Ungariei.
Le lasă pe toate acestea pt a studia teologia la
Vârşeţ, şi se face monah primind numele de
Andrei. A fost un om al învierii al curajului şi al
bărbăţiei a fost un vizionar în materie de
credinţă. Iată cum prin Ierarhul Andrei lumina
lui Hr a luminat din nou şi-n această parte de
lume a Ardealului. A fost întruparea virtuţilor Ap
şi a Sf Părinţi pe meleagurile noastre. În
întunericul istoriei D ne-a trimis acest fulger de
lumină care a fost Ap Andri şi ierarhul demn
Andrie Şaguna cel mare şi sfânt.
27
Ne găsim la jumătatea postului. Că am fost întâlnească. Ca noi să-L căutăm pe D nu avem
conştienţi de această perioadă mai mult sau mai nevoie de internet, nici să străbatem mii de km, nu
puţin toţi suntem în această călătorie trebuie să ne schimbăm rostul nostru ci viaţa nostră
duhovnicească,
In 1,40-41 că ne-am silit să postim sau nu să o schimbă pe calea care ne apropie de El. De
viaţa
Oricemergesfânt mai este departe.
darul lui IarDîntrebarea
pentru poporul pe care acum
Sf Apînainte
Andrei putea iarăşiavut
a mai să vadă
un feţele, putea iarăşi
fiu duhovnicesc:
trebuie să ane-o
drept credincios. punem Astăzi în este
viaţăo este zi înnucare cât ne ci să-şi vadă familia,
Mitropolitul putea să-i al
reîntemeietor vadă pe cei dragi
ortodoxiei aiciai în
ei
Duminica 27 după Rusalii pe care îi purta doar în suflet, pt că trupul cuvântul
Este problema celor care iau nu-i mai
cum
Suntem trebuie
întoarcem la allasă3rădăcinile
fac
lea eu popasceeadin ce fac.
caleaDuminica
credinței noastre. de
miniunată Îna Ardeal. Sfadliteram.
Scripturii ierarh Andrei Nu Şaguna
degeaba mitropolitul
2Cor.3,6. Spre
permitea să vadă. Această fiică a lui Avraam a fost
astăzi
Posului aNaşterii
cinstim pe 27 Sf dupăApDomnului Rusalii
Andrei ne
şicelsuntem
ce este prezintă
însoţiţisocotitdeo Transilvaniei,
lauda
legată de chiareste
ei, satana, dacă celera
înseamnă careîncovoiată,
căa starea
înviat ei ortodoxia
n-a rămas
s-a datorat în
întâlnire.
Ev Luca. Orice
ocrotitorul Este unîntâlnire
României. episod Este dintre
pe careom
cel care şil-a
îl găsim D găsit
este
numai de
pe această
acasă în parte
unui păcat zipedecare a l-a
ţării.
făcutS-a
sărbătoare, ci anăscut
cândva. venit Prinlaîn ajunul
sinagogă
păcatul pe
altă
Mesia
la natură,
acest în Ev estemedic
persoana specială. Domnului Pentru
pictor. că noi
Hr
Iisus eraoamenii
care l-a
într-oși Crăciunului
unde
care tuL-a primind
întâlnit
îl săvârşeşti pe numele
DIH,tu care
întinzi de aAnastasiu,
mâna dezlegat-osă
diavolului care
de
te
nu putem
chemat
singogă în să
să-L înţelegem
zi urmeze.
de sabat,Această şicine
acolo suntem
vede privind
urmare oafemeie,
lui Hr la înseamnă
neputinţa
lege. Şi el ei. înviere.
atât Femeia Parcă
aşteaptă a ştiut
aceasta
să te lege că acest
gârbovă
printr-o s-a
boalăprunc
întors
ca
cel
carededelângă
presupune 18·ani onoide cizile
întâlniredoarnuprivind
se mailaputea
interioară. cel Începutul
care ne-a
îndrepta avea
tu casa
la să fie
să-ţi eipierzi învierea
dreaptă, creştinismului
demnă.înDeD.ce?iarPentru
nădejdea în Ardeal.
că s-a
pierzându-ţi
făcut
de spatepe fiind
creștinisumuluinoi. permanent
Doarstăprivind oarecum la D. laputem
cu capul înpământ. să Nr
această ne După
nădejdea
întâlnit cecusăa Hr.
făcut
Aşafac
disperi. Iar de
suntem drept,
şi noiputea
în această stare sădisperare
de
ne apropiem rămână de
înţelegem
18 apare încaSf
recunoaștere oameni
Scriptpttot
minunată acăDomnului
încarecapar13 fi Hr.
demnitatea
dupăAndrei Luca avocat
nu mai
D şiai politician
aplecaţi puterea
de să-ţi în capitala
păcate, trăieşti Ungariei.
de propria
propria Le
ta viaţă. lasă
noastră Şi
cea mai înaltă de
recunoscându-L
amintindu-ne pt un pe om
căderea decât
Domnul, unuiaaturn sevenit
apropia de D.
la fratele
în Ierusalim atunci
pe toateviaţa
conştiinţă, şitanesept
acestea face
a studia
întoarcem un teologia
chin,
verticali, pe lalângă
Vârşeţ,
bucuroşi boala
şi
şi
Oricât
său Simon
care am crede
a cauzat care eranoi
moartea în
pescara 18mintea
zicându-i: noastră
persoane. Sf aceasta
L-am găsit
Părinţi trupului vine şi primind
se face Priveşti
senini. monah boala
altfel sufletului,
numeledupă
oamenii care
de te l-ai
Andrei.
ce chinuie
Aprivit
fostşi
este
ne limitată.
pe spun
Mesia căFiulînPtnrluică18cercetările
Dtrebuie
Mântuitorulsădescoperite
vedem nostru.10+8. astăzi
Fără
10 maiD.
un
pe ommult. Ea a fost
al învierii
Ce frumos al legată
curajului
zâmbeşte deD,cel alrăubărbăţiei
şiprin dar se cuvine
fiecare a fost
fir de
să-ovizionar
sunt
aceastăîn parte
aflareadevărate
erau poruncile aprimite
lui D pe şi Sinai,
de relative.
către iar În
oameni
8 erauEv n-ar de azi
zilelefi iarbă,dezlegăm.
un Nu există
în materie
prin soarele care de niciun necaz cum
credinţă.Iată
străbate printre nori, în lumeaprin
este redat un episod din sinagogă. În aceasta pe care Dlumina să nu-l poată aîndrepta, nu există
început
la care creștinismul,
se făcea tăierea nu ar împrejur. CuVT
fi fost Biserica ziua
această ca Ierarhul
tot ceeeaAndrei
ce ne-a dat caluidar. Hr Şi luminat
ne cere din nou
acelaşi
sâmbetei
instituție era ziuao de odihnă totală în care niciun rău peparte care de D să nu apoată să-l ierteA daca
femei se divino-umană.
produce mică Sf învierea
Andrei s-aiar născut
învierea în şi-n această
lucru
mergem să Zâmbim
pe caleaşi spre
lume
noi, să Ardealului.
El.privim
Indiferenttotul ca pe pe
fost
un
unde
nimeni
este tainanuzilei
Betsaida avea
o a 8cetate voie
a. să pe facă niciomalul activitate, lacului întruparea
dar şi să virtuţilor Mai Ap şi a că Sf Părinţi pe
mergem dacădăruim.
drumul nostru ales este cu Dsuntem vom găsi în
nici
Vedem în gospodăria
Ghenizaretului
din minunea și aluifost nicimartirizat
aceasta la serviciu
că nu în ciPatras
femeia era cere
ounzi meleagurile
apropierea noastre.
sărbătorii În Acest
întunericul D istoriei D ne-
răspuns la viaţa noastră.darurilor. răspuns nedeaduce
multe cel ori
în
orașcare
vindecare, trebuia
grecesc ptde căsăpenici te
lângăîntâlneşti
măcar Corint.nu cu D. veneau
putea să-l vadă. la anutrimis
mai mare
este acest
după fulger
dar,cumse aduce
vreaude eu.lumină
pe Dacăcare
Sine. Şi a fost
noi
răspunde suntem Ap
după
sinagogă
Uitându-ne caînlasăEv eaasculte ştie, ocuvântul
osărbătorii de astăzi lui D.
a decine la Andri şi ierarhul demn Andrie pe DdeŞaguna
Iisus se duce cheamă, nu aşteaptă datori să-L
cum vreau eudăruim
să ştiţi lumii
că nu este prin . Secelspune
la Dochii
mare
noşti.
că
ascultă cuvântul
In.1,35-51.Vedem
să fie rugat. O cheamă poate
în aceste primi
cu multecă
versete
cuvântul, orăspunsuri
se insistă
atinge cu şi
oVă sfânt.
mulţumim
femeie Fermitatea
era șiptdemnitatea
pt dărnicia
f îngrijorată peei.care
viaţa Avea mitropolitului
a-ţi arătat-o
multe problemede
la întrebările
f mult
mâna. pe
Neactularatăsufleteşti
vederii.
prin aceastăpe carecăle este
Sf Andrei are. îndemnat
Iisus Cine
nu este era Andrei
la
în familieȘaguna
începutul arcutrebui
postului
cu soţui atâtsă
copii ptoajunge
şi imităm
colectă și piardă
610
să-şi noi.
lei cât şi
orice
în sinagogă
de Ion
numai Bot
cuvântulsăcu siguranţă
meargălui Ddupă ci esteoHr. cunoştea
pe carefăcut
cuvânt îlpevedeau
aceea
trup. Să lucrările
fim Ca
nădejde.
pt mulțumitori
stare la Sf.lui
de materială nu
Bis. Daveapt că
Să am
probleme
fiţi avutdar șansa
conştienţi a ajuns
că dede
ca
femeie
trecând bolnavă
v.36-39. de Nu18le ani.
dă ne Dacă
adresa neladingândim
care că
să-L în
a-l sufletul
primi eipesătreitoriul
fie tulburare,țăriiîncât a ajunspe
noastre la Sf
concluzia că
Iisus este Dumnezeu care oferă proprie fiecare dată când sunteţi alături
cea mai bună idee este să-şi ia viaţa. Şi-a cumpărat o
de cei ceApostol
sunt în
vârsta
caute, peveniţi
iniţiativă care osă
mântuirea, trăiau neoamenii
vedeţi în
vreaaceaElperioadă
dă fce importantă şi cumeste Andreinouă
suferinţă
maşină
șivăaptpasă
primi creștinismul
că îşidepermitea
Hr. Fiecare de eilaanoi
dintre
iar gândul
cel întâi
fostpoate
să se
era
vrea de
El,50
vederea. nu de
Andrei
ceea ani, putem
îlcecheamă
vrem noi. să
pe neAu dăm
fratele
fostsău seama
şi Simon
oameni că chemat
să fie cu
arunce la
ajutor slujirea
maşina ptîntr-o
cei din de jur Apostol.
prăpastie. unii
Dar cuaşaApuţinfii Apostol
a lucrat alţii
D căcu în
acea
care
care nu femeie
se va
s-aunumijumătate
bucurat Petru. dinDe
de viaţă
acest aceea şi-aam
semn petrecut-o
citit la
minunat. înseamnă
mai mult.înîn
momentul careprimul
voia să rând
iasă din a oraş
fi martor
maşina ials-aÎnvierii
oprit în
bolnavă.
vecernie
Mai marele O parte
1Ptr. Estedin
sinagogii viaţa
chemat ei
apoi
s-a înfuriat, nuFilip,
şi-aşi trăit-o,
cel
i-a care caa
certat faţa unei biserici,
Domnului
Mesajul Hr. nuAceastă
minunii mai Ev
din pornea şi
veste
de nuaştia
astăzi de ce
fost
este ptîncăfaţa
adusă
că era
în
şi ceilalţi în oameni. Această nouă. Şi-a ridicat ochii de la volan şi aastăzi
văzut biserica. Şi a
vestit
pe cei Ev
prezenţi: Sciţia voi Mică aceştia caresuferinţă
alături de Ap
a-ţi venit fizică
Andrei,
după Dobrogea
lui D de sfântul
trebuie să stăm prăznuit
drepţi.
zis femeia oare ce mă costă pe mine să mă duc să-mi aprin Drepţi că Hristos
este o
atrage
Iisus nudupă
iar Filip îlvăaducesinepeşi
ajung o suferinţă
6 Natanael
zile, vreţiv.46. psihică,
Se insistă
vindecări ceaiar
şi-n zia ca Dumnezeu
comandă
propia în trup
militară,
mea lumânare. zicem
Intră aîn murit
bis,şiia opentru
noi la mine
lumânare și pt
sfo aprinde
slujbe
sufletului.
pe vedere.ŞiVedem
de sabat. Când
atunciun de
Mânt om este
aicilecum bolnav
între
răspunde noi între
oamenii
ipocriţilor. noi tine,
nu adar
ştiut aunde
înţelepciune
şi și drepţi.
înviat.
să o pună CelorlaSfvii saucare
Pavel poartă
le A
la adormiţi. aceste
spunea
rămas
primul
cea mai
Cea mai instinct
directă
mare esteformă
formă să-l
de ajutăm,
gârbovie darestecând
de cunoaştere starea boala
este
de frumoase
cu ea în mână
creştinilor nume derivate
într-oCorint
din mare nelinişte din Andrei
unde până ce i-a
fiecare sau Andreia
dispărut
se rugaacel în
înaintează
vederea. despre şi se extinde
Mântuitorul laeste
ani de zile, nuv.15-16.
izvorul cred
vederii că gând.
le dorimPr. ieşind din Bis. a văzut-o şi i-a spus să faci cea ce
făţărnicie care spune Domnul legea lui ani
şi eramulți cu sănătate
o larmă ca şi la credință
casa de nebuni.
vrei să faci numai în momentul în care vei ştii unde să pui
puternică 1
nu
Pe apare
noastre,
aceasta nugândul:
doar
sf. Luca Doamne
a unei bine
al vederi
Crimeei arfizice
fi osă descrie:
nu mai
ci este și fapte
Cor.15,23.
lumânare.
bune. Întru
pentru
A rămas
mulți
că în
cu lum. nimeni și fericiți
mână şinu
ani.
conduce
a pus-o la vii. Aactul
ieşit
sufere.
izvorul Acea
făţarnicul unei este femeie
vederi
cel ce a poartă
trecut masca
sufleteşti. prin
Mama această
când stare.
evlaviei, îşi el
ia liturgic,
afara maşina care este asemănător
i-a pornit şi nu s-a mai aruncat cu unînact militar.
prăpastie. A
Dacă
pruncul
poartă avea la soţ
masca piept, se întreba
dragostei, nu-l priveştecum dedoar
fidelităţii mai
şi acu stă soţul
ochii
curăţiei început să participe
Acest lucru se vedela bisîncă
pt a căuta
de larăspunsul,
începutul cum de i-a
slujbei
cu dispărut gândul cel rău. Iar încet încet echilibrul s-a
darmine,
fizici ci-ldacă
dincolo deavea
vede cu copii
această sufletul poate
mască ei. aceştia
Această
nu se aflăziceauvedere
decâtcă când zicem Binecuvânată este împărăţia. Daca e
instaurat în familia ei. Dar pe când toate au fost bune a
mama
interioară
starea de este ură oşi povară.
ni-l arată
de trădare. nouă Dacă Pt avea
Ev de astăzi.
această nepoţi
stareD de cu
ne împărăţie
început să nusă ştim
mai vinăcă Hr Nu
la bis. estes-aîmpărat, iar regele2
mai dus o duminica,
siguranţă
priveşte cucând
gârbovire ochii
prin dorea
care iubitori să-i deîmbrăţişeze
păcatul sePărinte
revarsă cătreaceştia
asupranoi este
şi mai comandant.
multe. După o Ap perioadă Pavel îi aseamănă
se întâlneşte cu pr carepea
fugeau
din clipa
noastră de
Sf. ea.
Ap Când
în care
Pavelne mergea
ne dăzămislim mâinile
soluţia. ÎnîiAp
în atingeau
pântecele
citit la creştini decât
întrebat-o ce maicuface, sportivii
dacă s-a şi hotărât
cu militarii.
ce să facă Să ne cu
pământul,
maicii
Sf Liturghie şi ne
noastre astaspuneşinu până
oEf,zi sau două
6,în13c-17. sau o noi
veşnicie lună ne ci lumânarea.
trăim credinţa Nici nucu mai vreau să-micu
seriozitate aduc aminte de şi
demnitate ce s-a
cu
18 ani. întâmplat. Aceasta este tragedia ca după ce te-ai întâlnit cu
care Dacă
desfăşurăm
Pe satana nuas-ar
viaţa subfivederea
legat-o dus şi la sinagogă
lui D. neînspune
a încovoiat-o, acea
prin respect faţă dept Împăratul
D să-l părăseşti dragoste de cerurilor.
lume. Povestioara aminse încheie
sâmbătă
Ev de care
păcate cu siguranţă
astăzi: sunt veți hrana nimeni
vedea n-ar fi condamnat-
cerurile
demonilor. deschise și
Încovoierea aici, nu-i ştim sfârşitul pt că viaţa este fără sfârşit. Cartea
o. Poateluichiar
îngerii
ei trupească Deste i-au
coborând spus șimulţi
încovoierea urcând
Legii de celei
ce
peste nu stai
Fiul
vechi. vieţii noastre nu s-a încheiat, dar avem şansa să scriem un 28
acasă,
Omului.delegea
Luând ce sădupă
Această mergi
vedere săa te
mintea osteneşti.
cerurilor
lor învăţaudeschiseDar ea căa nou capitol aşa cum îi este plăcut lui D. mai avem 20 de
nuPână
dezvoltatînnuînziua când post cine nu a reuşit să scrie prin acest efort să încerce
sâmbăta seBis cade săselucrezi
Ortodoxă întâlneşte
iconografia.
nimic cunici D Icoana
care
măcar o
măcar. Cu cât te străduieşti mai mult la un moment dat va
vede
la fel şi
binele. ca șio cheamă
cuvântullaneEl. A chemat-o
descoperă slava la El D. pt că veni D în propria ta viaţă cu acea bucurie pe care numai El
ea mai înainte l-a căutat. Cel care îl caută pe D este în stare să o aducă. Iar în aceasta te vei regăsi pe tine ca
cu toată tăria sufletului nu se poate să nu-L om şi-ţi vei regăsi rostul pt care ai venit în lume.
Am văzut în Ev din duminicile trecute mai Poate chiar i-au spus mulţi de ce nu stai
mulți oameni bogați. În Ev de astăzi acasă, de ce să mergi să te osteneşti. Dar ea
vedem cum Iisus vindecă în zi de sâmbătă nu! Până în ziua când se întâlneşte cu D
o femeie gârbovă. Oare este o legătură care o vede şi o cheamă la El. A chemat-o
între această femeie și bogații din Ev la El pt că ea mai înainte l-a căutat. Cel
duminicilor
Sfântul Ierarh Nicolae
trecute? Cu siguranță. Pt că
Mt.11, 29
care îl caută pe D cu toată tăria sufletului
Un părinte al pustiului egiptean Avva Pimen a
toținaşte
Se bogații priveau
în Patara din SînAsiei
jos Mici
și vedeau
în anuldoar270 nu se
dat o poate
definiţiesă f.nu-L găseascăHr
pragmatică o vindecă.
credinţei atunci
bogățiile
dintr-o familie materiale,
de creştini așabogaţicum care au femeia
murit Vedem
când a fostdinîntrebat
minunea aceasta său.
de ucenicul că nu A femeia
petrece
gârbovă nu
devreme vedea
într-o decât lucrurile
epidemie. Fiul lorde Nicolae
jos. ceresmerenie
cu vindecare, şi pta căfacenici măcar nu putea
milostenie. Omul
Ev de astăzi
chelutieşte averea este moştenită
pt noi unpt îndemn ajutorarea la să-l vadă.trebuie
credincios Iisussăsese manifeste
duce la ca ea atare.
o ştie,
Omul o
sărmanilor
verticalitate. şi îşi Undedică viaţa lui D
om vertical de tânăr
vede atât credincios
cheamă, nunuaşteaptăpoate fisă plin de sine
fie rugat. ci este
O cheamă
intrând
lucrurileîndeobşte sus cât mănăstirii
și pe cele din de localitatea
jos, și modest. Un omocare
cu cuvântul, punecuîn mâna.
atinge practicăDe îndemnul
acum
natală. Este ales ptșiviaţa
cele spirituale sa deosebită
cele materiale. episcop
Omul în de la început
înainte puteaMtiarăşi11, 29.săEstevadăcunoscută
feţele, tradiţia
putea
Mira Lichiei, calitate în care participă la Sin I de a face daruri în această zi în special
vertical investește în cele de sus și odată
Ec. A fost întemniţat cu mulţi credincioşi în
iarăşi să-şi vadă familia, putea să-i vadă pe
copilaşilor pt ca la această virtute sf Nicolae a
cu aceaste
timpul le dezvoltă
împăratului și pe cele
Diocleţian, iar dupăde jos ale
edictul cei dragiEste
excelat. ai unei pechipcare îi purta
al lui D cel doarcare ne în
lumii
de acesteia.
la Milan dat deSfConstantin
Siluan ne cel dăMare această
a fost suflet, pttoate
dăruieşte că bunătăţile.
trupul nu-i El amai permitea
devenit asemenea să
comparație
eliberat. S-a dintre
mutat un vultur șiîno 6găină.
la Domnul dec 342, Ce vadă.
lui Au nefost
Hr care şi oameni
îndeamnă Mt 11,29care faţa
nu lui
s-aua
ar înțelege
fiind îngropatgăina dacă vulturul
cu evlavie. Creştinii i-ar spune:
au observat bucuratca de
devenit a luiacest
Hr. mâna semnlui a minunat.
devenit ca aMai lui
că
Lumeadin mormântul
aceasta este lui atât
izvorăştede mare o mireasmă
și de Hr. Inima
marele lui devines-a
sinagogii asemnenea
înfuriat, inimii lui Hr. pe
şi i-a certat Şi
dându-şi
frumoasă, seama suntca acest
munți om aextraordinari
fost întradevăr un ce de
ceiaceea face minuni
prezenţi: Dumnezeu
voi aceştia Tatălvenit
care a-ţi pt cădupă
sf se
vas
păduriales și
a lui
ceD.văimormântul
minunate. lui Ce
a devenit loc de
ar înțelege roagă
Iisus nului vă
D Tatăl
ajungca6 Fiul. Nu vom
zile, vreţi evoca nicio
vindecări şi-n
pelerinaj. Iar pe la 1060 nişte marinari italieni minune pt că cea mai mare minune este sfântul
biata găină care crede că doar curtea ei
au dus moaştele sf în S Italiei la Bari, desupra
zi de sabat. Şi atunci Mânt
prin el însuşi. În slujba de dimineaţă s-au
le răspunde
există.
căruia au Vedeți
construitde fiecare dată când
o basilică care esteveniți pânăla ipocriţilor.
pomenit multeCea dintre maivirtuţilemare formăIată de
Sf Nicolae. vă
bis, când
astăzi. În 1950 citim s-a din
făcutScripturi
reparaţii laarătăm criptă s-acă gârbovieuneste
amintesc starea
imn care de făţărnicie
rezuma f bine viaţa despre
Sf.
îngrijim sarcofagul.
desfăcut la cele de sus. În Evdedeştiinţă
Oamenii azi Hrle-auera care trâmbiţăm
Să spune Domnul cu trâmbiţe v.15-16.
de cântăriFemeia să
în sinagogă
analizat şi i-au într-o sâmbătă. În
făcut reconstituirea VT ziua
chipului. Era aceasta gârbovă
sărbătorim bucurându-ne s-a de întors la casa
prăznuirea cea de ei
un om de era
sâmbetei 1,67ziua m, iar
de faţa
odihnălui seamănă
totală încucare cea fiecare
dreaptă,an demnă.
a purtătoruluiDe ce? de D Pentru
părinte Nicoale.
că s-a
din
nimeni icoanelenu noastre.
avea voie Ceea să ce înseamnă
facă nicio că Conducătorii
întâlnit cu să-l Hr. laude
Aşa pesuntemcel ce prin
şi noiarătarea
ne
icoanele bis nu sunt tablori imaginate.
activitate, nici în gospodăria lui nici la Viaţa lui înfricoşătoare în vis a înduplecat
apropiem de D aplecaţi de păcate, de pe împăratul
este rezumată de această cântare pe care o Constantin să-i elibereze pe cei trei voievozi
serviciu ci era o zi în care trebuia să te
numim tropar, ce revine iară şi iară, şi care este
propria noastră conştiinţă, şi ne întoarcem
care erau închişi fără de vină. Păstorii adunându-
oîntâlneşti
icoană acusfântuluiD. Cineîneracuvânt. în sinagogă
Ne spune cu verticali,
ne bucuroşi
să-l lăudăm şi senini
pe păstorul cel întocmai râvnitor
siguranţă
troparul că o era cunoştea pe aceea
ferm în credinţă femeie
şi f milostiv. bunului păstor. Cei din boli să-l lăudăm pe
bolnavă deca18credinţei,
Îndreptător ani. Dacă canon ne algândim
credinţei.că doctorul cei din primejdii pe izbăvitorul,
vârsta pe
Credinţa lui care
a fostoatât trăiau
de curatăoamenii
încât aîndevenit
acea păcătoşii pe ocrotitorul, săracii vistieria, cei
regulă.
perioadă Şi era
chip,deo 50 icoană
de aani, blândeţelor
putem săşi ne un întristaţi pe mângâietorul, cei ce sunt pe mare pe
dascăl
dăm seamaal înfrânării.
că acea Ne femeie
arată că jumătate
cele de susdin au cârmuitorul. Şi toţi pe marele ierarh lăudându-l,
fost
viaţăcâştigate cu cele de josbolnavă.
şi-a petrecut-o adică cu smerenie
Această pe cel ce totdeauna întâmpină cu căldură pe
cu umilinţă, cu sărăcia le-a câştigat pe cele credincioşi zicân aşa: sfinte Nicolaie întâmpină-
suferinţă fizică atrage după sine şi o
bogate. Pt aceasta îl rugăm părinte Nicolae ne şi pe noi şi izbăveşte turma ta cu rugăciunile
suferinţă
roagă-te luipsihică,
D pt noi.cea Estea nevoie
sufletului. Dacă
de fermitate tale.
avea
în soţ senoastră.
credinţa întrebaAuzimcum deastăzi mai că stăfiecare
soţul cu se
mine, dacă cu
mântuieşte avea copii poate
credinţa lui. Iată aceştia ziceau
ce zice în
că mama
epistola sa este
sfântul o povară.
Iuda 1,3.Dacă avea nepoţi
Sf. Nicolae atunci
când au apărut când
cu siguranţă învăţături
dorea greşite
să-i de credinţe a
îmbrăţişeze
avut
aceştiafermitate
fugeau fiind de ea.împotriva
Când mergea relativismului.
mâinile 29
Acolo l-a corectat
îi atingeau pe Arieşicare
pământul, astaspunea
nu o cu zi DIH
sau
nu este Dumnezeu adevărat ci doar om. Iată-L
două sau o lună ci 18 ani.
pe sf Nicolae ca şi canon îndreptător al
Dacă nu s-ar fi
dus la sinagogă în acea sâmbătă cu
credinţei.
siguranţă nimeni n-ar fi condamnat-o.
Duminica a 28 dupa Rusalii Lc.14, 15
Călătorim spre taina Betleemului, însoţiţi de o
întreagă istorie a strămoşilor după trup ai
Domnului aşa cum ne-au arătat cântările slujbei
de dimineaţă a utreniei. De aceea postim în
această perioadă pt a ne aminti că DIH a venit
la sfârşitul unei lungi aşteptări. Suntem însoţiţi
cu toţi drepţii Scripturii începând de la Abel,
Noe patriarhii Avraam Isaac Iacov Moise David
şi terminând cu Maica Domnului, cu toţi
oamenii care vor să se întoarcă la D. iată nu
suntem primii care ne întoarcem la D ci facem
parte din acest pelerinaj al tuturor celor care s-
au întors la D. Duminica viitoare cercul se
restrânge numai asupra neamurilor regelui
David din care se va naşte Hr numită şi
duminica sfinţilor părinţi.
Am auzit o pildă rostită de Hr Domnul fiind
invitat la masa unor farisei numită şi pilda celor
chemaţi la cină. Această pildă este spusă
plecând de la un cuvânt al profetului Is.25, 6-7.
Unde arată că D va întinde o masă imperială la
care va invita toate naţiunile pământului. Este o
imagine a raiului, a bucuriei întâlnirii cu în care
nu noi aducem ceva lui D ci El se face inclusiv
mâncarea noastră. Iar în cap 26 Isaia ne spune
că de la acest ospăţ nu vor fi excluşi nici
şchiopii nici ciungii orbii, nici neputincioşii.
Este vorba de un om care face ospăţi şi cheamă
mulţi invitaţi. Primesc invitaţiile dar se scuză şi
zic v18-20. Orice om îşi cumpără pământ sau
animale după ce le vede. Iar al treilea nici
măcar nu-şi cere iertare. Pt că nu au venit
stăpânul îi cheamă pe săraci şi bolnavi v21.
aceştia îi închipuie pe păcătoşi, vameşii,
desfrânaţii lui Israle. Şi tot mai era loc. În cele
din urmă stăpânul care este D le zice slujitorilor
să meargă în afara cetăţii v.23 şi cheamă pe
străini, adică neamurile păgâne. Prin pilda
aceasta Hr ne cheamă la un ospăţ al credinţei, al
uitării de sine, al generozităţii, unul al
recunoştinţei. Nu un ospăţ al intereselor noastre
şi al afacerilor noastre private. Aşa suntem noi
oamenii nimic nu ne place dacă nu putem să
facem noi regulile chiar şi la un ospăţ, dacă nu
comandăm noi mâncarea şi distracţia noastră
dacă nu putem juca cum ne place, dacă nu
putem chefui cum vrem noi, nu ne mai
interesează, ne tragem deoparte, vrem ospăţul
nostru cu regulile noastre. De aceea ne tragem
din faţa lui D nu doar atunci
Când ne dă de lucru când ne dă porunci dar şi
atunci când ne dă de mâncare. Pilda aceasta este
pusă în această duminică pt că noi călătorim
spre Betleem. Iar în evreeşte Betleem înseamnă
casa a pâinii, probabil acolo grâul rodea din
belşug în acel sătuc la 5 km SE de Ierusalim.
Betleemul deschide Edenul cum zic cântările, D
vrea să facă masă iar la aceasta El vrea să fim cu
toţii. Vreau să se umple casa mea cu oaspeţi.
Ospăţul credinţei este Sfânta şi dumnezeiasca
Lit. la care ne aşteaptă Tatăl cel Ceresc. O
durere pt Gazdă este că noi cei chemaţi nu
gustăm din Ospăţul Credinţei, decât numai la
Paşti şi la Crăciun. În acest sens un părinte se
întreba: Ce s-ar întâmpla cu noi dacă am mânca
doar de 2 ori pe an. Cu siguranţă am muri. Tot
aşa şi spiritual devenim suferinzi dacă nu
participăm la Ospăţul Credinţei.
Se apropie Crăciunul, ne străduim ca masa să fie
plină, ca toţi cei dragi să se simtă bine de
sărbători şi este un lucru bun acesta. Dar, mai
presus de toate ar trebui să alergăm la Ospăţul
credinţei pt a ne hrăni cu trupul şi sângele
Domnului. Nu venim aproape niciodată la bis
fără ca şi trupul să se bucure de o mică
binecuvântare. Chiar dacă nu ne împărtăşim de
fiecare dată, primim anaforă, aghiasmă, ca
cununie pâine şi vin iar la vecerniile sărbătorilor
Litie. Să nu-L refuzăm pe Hr ca şi cei din pilda
de astăzi ci să ascultăm îndemnul Domnului pt
noi în caretea Ap. 19,17 pt că doar aşa vom fii
fericiţi, v9.
30
31
Suntem în perioada binecuvântată a Postului Învățător înfrânării este forma creștinească a
Nașterii Domnului. Iar astăzi în 6 dec îl iubirii de sine. Creștinul dacă se iubește pe sine
sărbătorim pe unul dintre cei mai importanți și se înfrânează de la pofte și instincte rele. Iată
îndrăgiți sfinți. Pe Sfântul Ierarh sau episcop cum Sf Nicolae este un om care împlinește
Nicolae. E bine să ne amintim că pomenirea Sf porunca iubirii. Mt.22,37-39. Așadar cine nu are
Nicolae nu se face doar în această zi de 6 dec. credință, cine nu are blândețe și nu se înfrânează
este pomenit pe 9 mai când s-au descoperit de la fapte rele, acela nu știe ce e creștinisumul.
relicvele sale la Bari în S Italiei, pe la 1060 Este cunoscută tradiţia de a face daruri în
nişte marinari italieni au dus moaştele sf în S această zi în special copilaşilor pt ca la această
Italiei la Bari, desupra căruia au construit o virtute sf Nicolae a excelat. Este un chip al lui D
basilică care este până astăzi. În 1950 s-a făcut cel care ne dăruieşte toate bunătăţile. El a
reparaţii la criptă s-a desfăcut sarcofagul. devenit asemenea lui Hr care ne îndeamnă Mt
Oamenii de ştiinţă le-au analizat şi i-au făcut 11,29 faţa lui a devenit ca a lui Hr. mâna lui a
reconstituirea chipului. Era un om de 1,67 m, devenit ca a lui Hr. Inima lui devine asemnenea
iar faţa lui seamănă cu cea din icoanele noastre. inimii lui Hr. Şi de aceea face minuni Dumnezeu
Ceea ce înseamnă că icoanele bis nu sunt Tatăl pt că sf se roagă lui D Tatăl ca Fiul. Nu
tablori imaginate. Și mai este pomenit în vom evoca nicio minune pt că cea mai mare
fiecare zi de joi de peste săptămână, atunci minune este sfântul prin el însuşi.
când nu cade vreo sărbătoare. Care ar fi rosutul
acestei sărbători din postul Crăciunului. Noi îl
așteptăm să întâmpinăm în sufletele noastre pe
cel ce se naște ca să fie Păstorul cel bun. Pentru
a înțelege taina celui care se naște ca păstorul
sufletelor ne-a pus înainte această icoană a sf
Nicolae care a fost păstor de suflete. Alături de
icoana aceasta a chipului Sf Nicolae, noi mai
avem o descrie a sa în cuvântul Ev și în
cântările slujbei de astăzi în spcecial cântarea
aceasta a troparului. O icoană în vers.
Îndreptător al credinței. Sf Nicolae prin viața
lui prin mărtruia lui a devenit regulă a credinței.
A apărat credința cea adevărată la sinodul de la
Niceea. Credința noastră în D este cea mai
înaltă formă de a-l iubi pe D. Nu poți să-L
iubești pe D dacă nu crezi în El. Și nu putem
spune că îl iubim pe D dacă nu te rogi.
Pe lângă credință Sf Nicolae este un chip al
blândeței. Un părinte al pustiului egiptean Avva
Pimen a dat o definiţie f. pragmatică credinţei
atunci când a fost întrebat de ucenicul său. A
petrece cu smerenie şi a face milostenie. Pe
lângă iubirea față de D e necesar să avem și
iubire față de aproapele nostru manifestată prin
blândețe și milostenie. Este elocvent episodul
spus de părintel Nicoale de la Rohia. Sf Nicolae
și Sf Casian care aveau întâlnire cu D.

32
Suntem în ultima duminică din această
călătorie minunata a postului Naşterii
Domnului de 40 de zile şi 40 de nopţi. Să ne
străduim în timpul cât ne-a mai rămas până la
marele praznic să călătorim împreună cu magii
împreună cu îngerii, împreună cu strămoşii spre
minunea care ne aşteaptă. Este o duminică
pregătitoare care ne arată că suntem deja în
apropierea Naşterii Domnului. Duminica
trecută a fost a strămoşilor din Vechiul
Legământ iar aceasta este a părinţilor după trup
ai DIH.
Deşi a existat o pregărire insistentă în poporul
ales cu toate acestea Iisus Hr. n-a fost primit de
cei care trebuiau să-L primească. A fost primit
de către cei care nu erau pregătiţi pe celelalte
naţiuni. Cu toate că ştiau unde se va naşte din
profetul Miheea 5,1 cum îl va chema încă din
anul 735 îdHr. din timpul lui Isaia 7,14. îi vei
da acestul prunc numele Iisus ne explică Ev
Matei ce înseamnă numele Iisus, Ieşua în
ebraică înseamnă D este salvator este
Mântuitor. Ştiau şi când se va naşte de la
profetul Daniel. În schimb a fost primit de
magi păgâni din Persia cam de la 1500 de Km.
Ar trebui să ne întrebăm şi noi creştinii de
astăzi. Oare îl mai primim noi pe Iisus cu toate
ale Lui. Mulţi dintre cei care nu ştiu cine este
Iisus primesc sfatul de a citii Sf. Ev. Şi
mergând acasa iau Ev după Matei unde se
izbeşte de un pomelnic de 42 de nume după
care apare şi numele lui Iisus Hr. Genealogia
DIH, vrea să ne arate originea spirituală a Lui.
Cuvântul genealogie vine din lb. gr. genos -
generaţie şi logos - ştiinţă. O înşiruire
sistematică a înaintaşilor unei persoane pt
stabilirea originii.
Ev Matei se adresează unei comunităţi
evreieşti, dintre care unii deveniseră creştini iar
alţii aveau îndoieli cu privire la Mânt Hr. De
aceea Sf Matei arată neamurile care au fost
între Iisus şi Avraam. Pt că până în ziua de azi
evreii se numesc cu mândrie fii lui Avraam,
considerat părintele credinţei. Sf. Luca care
scrie pt păgâni iar neamurile pe care enumeră
fac legătura între Adam cel vechi şi Adam ce
nou Hr. Ce învăţăm din aceste liste de nume? În
primul rând că D nu face diferenţă între
personalităţi şi anonimi. Am auzit nume
cunoscute ca Avraam, Isaac, David, dar şi
foarte mulţi necunoscuţi care sunt pomeniţi
doar aici. D nu are vedete în împărăţia lui dar
nici anonimi aşa cum există la noi oamenii.
Poate pt unii tu eşti un nimeni dar pt D tu poţi
să fii cineva. Moise de ex a zis Doamne eu sunt
un bâlbâit, un neînsemnat. Şi D a zis: prin acest
nimeni vreau să lucrez Eu. În împărăţia lui D nu
sunt directori, fii de patroni, senatori acolo nu
există decât oamnei. El pt toţi s-a născut la fel şi
pt Abiud şi pt Amos un simplu culegător de
smochine ca şi pt David regele lui Israel.
Dacă am cunoaşte viaţa numelor cuprinse în
această genealogie vedem că şi mulţi păcătoşi au
fost şi regi idolatrii începând cu Roboam şi
femei păgâne adultere. D se foloseşte nu doar
de bărbaţi ci şi de femei Tamara v.3, Ruth v.5
sau Batşeba v.6 care erau păgâne dar care s-au
convertit şi-au pus viaţa împlinid cuvântul lui D.
Acest lucru ne arată că D ne dă o imensă şansă
că are această putere de a întoarce tot răul spre
bine în funcţie de voia omului. Ne arată că Iisus
vine şi pt cei buni şi pt cei răi, şi pt cei morali şi
cei imorali. Noi când vrem să ne facem un CV
nu am spune despre astel de persoane din
neamul nostru. Uite că Ev Matei le menţionează
pt a ne arăta că în Iisus se recapitulează istoria
lui Israel cu lumini şi umbre, care se termină cu
dreptul Iosif şi Fec Maria.
D. e interesat de numele noastre, deci luptă-te
să fii pe listă. Mt.12,50 Dacă îl laşi pe Hr să se
nască în tine poţi să fii şi tu pe această listă. Nu
vă bucuraţi că aveţi bani maşini relaţii, tinereţe
sau sănătate ci bucuraţi-vă că numele voastre
sunt scrise în cartea vieţii. Lc.10, 20. Iar în alt
loc din Scriptură în ultima carte Ap.2,17
Biruitorului celui care se mântuieşte biruind
păcatul. Cei ce ne vom mântui vom primi un
nume nou pe care îl ştim doar noi şi D va fii o
intimitate unică a relaţiei noastre cu D, dar va fii
şi o relaţie cu fiecare dintre noi.
Atunci când mori puţini o să-şi mai aducă
aminte de tine pt că viaţa merge mai departe fără
tine şi fără mine. Dacă oamenii ne uită D cu
siguranţă îşi aduce aminte de fiecare dintre noi.
Să nu neglijăm pe de-o parte chemarea numelui
lui D iar pe de alta să ne rugăm punând înaintea
lui D numele celor pe care vrem să-i ajutăm.
După masă slujba vecerniei
Miercuri Sf. Liturghie ora 8. sâmbătă în ajunul
Crăciunului. Vineri este zi aliturgică nu se face
liturghie ci se face slujba ceasurilor împărăteşti.
Iar în ziua de Crăciun pt că este zi de duminică
facem Liturghia Sf Vasile cel Mare. Au venit
calendarele tip agendă care dorţi le puteţi 33
cumpăra cu 6˛lei.
Sărbători binecuvântate tuturor.
Poftiţi la miruit.
Ziua de astăzi este una de pregătire pt praznicul
Nașterii DIH. Suntem în ziua învierii ca în
fiecare duminică, care nu face altceva decât să
amplifice sărbătoarea de mâine pt care ne
pregătim. În duminica dinaintea Nașterii
Domnului Biserica ne amintește cine este cel
care se va naște în peșterea din Betleem. Sunt 2
Ev care ne spun despre taina Nașterii Mt și Lc.
Azi am auzit așa numita carte a nașterii lui Iisus
fiul lui David fiul lui Avraam. Ev vrea sa facă o
demonstrație că pruncul care se va naște în
Betleem este fiul lui David, fiul lui Avraam.
Mulţi dintre cei care nu ştiu cine este Iisus
primesc sfatul de a citiri Sf. Ev. Şi mergând
acasa iau Ev după Matei unde se izbeşte de un
pomelnic de 42 de nume după care apare şi
numele lui Iisus Hr. Genealogia DIH, vrea să
ne arate originea spirituală a Lui. Cuvântul
genealogie vine din lb. gr. genos - generaţie şi
logos - ştiinţă. O înşiruire sistematică a
înaintaşilor unei persoane pt stabilirea originii.
Părinții Bisericești au făcut din această
genalogie a Mânt o imagine. Această icoană
este inspirată din cuvântu profetului Isaia 11,1
La multe mănăstiri în special din Moldova sau
Oltenia vedem această genealogie sub forma
unui pom pe pereții exteriori ai bis sau chiar în
loc de iconastas. Și astăzi spunem arborele
genealogic. Din Iesei care este tatăl lui David
pornește un pom cu f multe ramuri și
încrengături cu multe prsonaje iar în vârful
pomului se află Maica Domnului iar de sus
coboară DIH. Vedem cum această genalogie
este o carte a vieții iar Scriptura ne vb despre
un pom al vieții. Fac 3,24. Cu toate că nu
avem pictat în bis arborele genalogic, putem să
afirmăm că pomul de crăciun îl simbolizează pe
DIH. Lucrul acesta îl aflăm și din cântările care
se zic la strană. De pildă troparul înainte
prăznuirii. Gătește-te Betleeme că s-a deschis
tuturor Edenul, împodobește-te Efrata că
pomul vieții a înflorit în peșteră din Fecioara.
Cine e pomul Vieții Domnul Iisus Hristos.
Pentru că pântecele aceleia rai înțelegător s-a
lucrat întru care este dumnezeiescul pom, din
care mâncând vom fi vii și nu vom muri ca
Adam. Iată cum D la plinirea vremii Gal.4,4 a
făctut ca din acest rai înțelegător care este Fec
Maria, să ne răsară nouă Pomul Vieții pt ca noi
să ajungem să ne împărătășim cu El.
Ce învăţăm din aceste liste de nume? În primul
rând că D nu face diferenţă între personalităţi şi
anonimi. Am auzit nume cunoscute ca Avraam,
Isaac, David, dar şi foarte mulţi necunoscuţi
care sunt pomeniţi doar aici. D nu are vedete în
împărăţia lui dar nici anonimi aşa cum există la
noi oamenii. Poate pt unii tu eşti un nimeni dar
pt D tu poţi să fii cineva. Moise de ex a zis
Doamne eu sunt un bâlbâit, un neînsemnat. Şi
D a zis: prin acest nimeni vreau să lucrez Eu. În
împărăţia lui D nu sunt directori, fii de patroni,
senatori acolo nu există decât oamnei. El pt toţi
s-a născut la fel şi pt Abiud şi pt Amos un
simplu culegător de smochine ca şi pt David
regele lui Israel dreptul Iosif şi Fec Maria.
D. e interesat de numele noastre, deci luptă-te să
fii pe listă. Mt.12,50 Dacă îl laşi pe Hr să se
nască în tine poţi să fii şi tu pe această listă. Nu
vă bucuraţi că aveţi bani maşini relaţii, tinereţe
sau sănătate ci bucuraţi-vă că numele voastre
sunt scrise în cartea vieţii. Lc.10, 20. Iar în alt
loc din Scriptură în ultima carte Ap.2,17
Biruitorului celui care se mântuieşte biruind
păcatul. Cei ce ne vom mântui vom primi un
nume nou pe care îl ştim doar noi şi D va fii o
intimitate unică a relaţiei noastre cu D, dar va fii
şi o relaţie cu fiecare dintre noi.
Atunci când mori puţini o să-şi mai aducă
aminte de tine pt că viaţa merge mai departe fără
tine şi fără mine. Dacă oamenii ne uită D cu
siguranţă îşi aduce aminte de fiecare dintre noi.
Să nu neglijăm pe de-o parte chemarea numelui
lui D iar pe de alta să ne rugăm punând înaintea
lui D numele celor pe care vrem să-i ajutăm.
34
Nici nu
Naşterea putem
Domnului Iisussă numărăm
Hristos toate darurile pe Aurul
Nu potegiptenilor
să te primesc înseamnăde Crăciunînchiplasimbolic
mine pt că pt
NiciDnu
care ni putem
le-a dăruitsă numărăm
prin naşterea toateFiului
darurile
Său pe în noi faptul
totul că noi cu
este ocupat suntem
griji, datori
cu masa așade cum au făcut
Crăciun cu
care
lume.DAceste
ni le-adaruri
dăruitseprin vădnaşterea
în lumeFiuluiîncă deSău cândîn și evreii
Moşul celsăroşu,luăm n-amtoată timp cutura
de Tine. păgână și toate
Noi spunem
Nicolae Velimirovici….Tot focul de pe pământ a venit şi vine de la
lume.
magii Aceste daruriau se pornit
văd în dupălume stea.
încă de când
magii
atunci de
de la răsărit
Irodla arăsărit
început au săpornit după stea.
se tulbure
Încă
Încă de
neputând
de
să
cercetările
despre cei din
filosofilor
ștințiifice
Betleem: și
și putut
să facem
toatăauînțelepciunea
vai cum
din ea templu
fost oamenii
a luicare D.
soare, ne spun cei care se ocupă de cercetarea acestor lucruri. De ce nu
aceea? N-au să primească o femeie
atunci
accepteIrodcă apoateînceput să se
să fie untulbure
împăratneputândmai mare să adică să o punem
era însărcinată în slujba
în casa lor? Îislăvirii
trânteauluiuşa D.înptnas, că a coborât soarele pe pămât, în loc să se întruchipeze în parte în
accepte
decât elcăşi poate împreunăsă fiecuun elîmpărat mai mare
s-a tulburat tot asta săau faci
făcut aşaevreii cu aurlui
acelaşiegiptenilor l-au
decât
poporul. el Prezența
şi împreună celorcu el s-a
3 magi tulburat tot
la evenimentul
cum
ținut
în pt templu
Betleem vine pe
ceva. Dar
în care
ziua îl devor
Hr care a venit
construi.
Crăciun să-l Au primimluat pământ, în parte în apă, în parte în aer, în parte în lemn şi cărbune, în
poporul.
întrupării O
Maica
prăznuim astăzi
Mântuitorului.
Domnului pe Ce
Mt în2.mod
careînseamnă
De ce deosebit
Sf Ap Răsăritul
au venit
Pavel o
pe ceva
noi săceneera a altora achizițiile
împărtăşim cu El. lor strădaniile lor parte în animale? De ce, în fiecare dintre întruchipările împuţinate,
magii de la Răsărit. și
Căauasta
pus-o
e casaîn slujba
care-Iluilipseşte
D. dacăLui, păstrăm
casa pe această
care
numeşte maica civilizațiilor
aicia? Răsăritul vieţii, pt că ea pt căa adus
ei nu pe eraulume
din manieră
vrea să-ointerpretativă
lumineze pe care a Sfvrea Grigorie de Nyssa
să o sfinţească. soarele s-a ascuns sub o perdea groasă şi răcoroasă? De ce nu a venit
viaţa
neam cea adevărată pe Iisus
că auHr.venit Fiul luidinD zonacare
ne
ales.
redă ceea
umanității
Înseamnă
carecea ajuns
noi am la opierdut
anumită prin cădereaa
înălțime
putem
Nu spune nu
o peşteră
distincte.
Sigur că Aurul
că unacești
grajd magi
este simbolul
ne pregătim
au adus trei
nu animalele
îl primim cunoașterii
ci pe
noi oare
lucruri
noi.
lumii în
pe pământ în toată întregimea lui, împlinită de focul şi lumina lui,
celor doi Adam
cunoașterii. şi Eva. înseamnă
Răsăritul Darurile acestea ce au se arată
realizat materiale,noastră
mintea pt forțarugăndu-ne,
pe care o deprinde auzind omul colinde,din înveşmântat în trup şi înfrânat de trup? Pentru că dacă ar trebui să se
şi prin tulburarea
oamenii unora şi cunoașterii
prin eforturile a altora începând lor fără cu cunoașterea
făcând materialității
milostenie dar nu-l lumii. Pt că aurul
primim înlăuntrul este
Irod, dar VT.
revelația pe care Magiio vedem şi la noi.
find păgâni, altCeneamgăsim decâtîn considerat
nostru pt căînaceasta materia telurică material
ne angajează să fim altfelprețios.de
apropie foarte mult de pământ, pământul s-ar topi şi s-ar risipi ca
această
poporul tulburare care neînălțimea
cuprindecunoașterii
pe mulţi
dintre
omenești.
ales reprezintă
noi Asta
chiarsimbolizează
şi în aceste ei. preacinstite
De unde zile? știm
Ce ar fi Când
oameni.
poezia
tămâia?
arta, să
vineArHrfi încultura,
sculptură
literaturatrebuie
inima noastră
pictura.pePtnoicăînşine. e frumos
ar fi aburul şi nu ar mai exista de loc. Care dintre muritori ar putea sta
să fim alţii ne schimbăm Ne
Mândria.
că ei erau Cumniște se poate să fie cineva
autorități în materiemai mare de mirositoare,
multe ori îl eprimim ceva care pe îmi îmbată simțurile
Hr teoretic şi spunem și lângă soare şi să rămână viu? Şi soarele este numai o zidire a lui
ca mine cum
cunoaștere se poate
la vremea lor?săCultura
mă mântuiască
și civilizația pe mă
vomridică
face lala oanu anumită stare. Lucru acesta îl face
mine
lor i-aaltcineva,
adus pânăcum se poate
într-un punctsădemă smeresc
la care încoloeu cutura
pe cei decareatunci
o să fiu
este niciexpresia
altfel. Să nu-i
frumuseții
pe locuitorii
judecăm
din sufletului
Betleem,
Dumnezeu; este precum întunericul înaintea luminii lui Dumnezeu.
să mă pun
călăuziți
vieţii
de stea
eu soarele
în genunchi
care am
au ajuns înaintea
o funcţie
să-l cunoască Împăratului
pe cel omenesc.
nici pe Irod Tămâia
nici pesimbolizează
cei ce s-au tulburat achiziția culturii
împreună Atunci, cine L-ar putea privi pe Dumnezeu care face minuni şi să fie
care este dreptății. D i-a importantă
scos din acele în omenești
cu el. Să ne carejudecăm
vine îndoar slujba
pe noi adevărului.
înşine. Dacă Iar
societate.
împrejurăriŞiculturale
mulţi dintre și i-anoi astăzi spre
călăuzit sărbătorim
cel ce smirna arazi
mergem fi în
nevoința
Betleem umanității
vedem căpttot spiritualitate.
oraşul este viu? Nu-ţi este limpede de ce Domnul Iisus a trebuit să ascundă
naşterea Domnului dar nu-l Irod sărbătorim pe cel
avea să fie
care
adevărul întrupat.
ne prilejluieşte
tot Ierusalimul împreunăsărbătoarea.
cu el. Oamenii
s-a tulburat
Şi aceștia
atunci
și Acești magi
musulman
achiziționat
nu este
până astăzi, umanitatea
i-au creştin.
adus Nu
deşi este locul
pruncului
în știință
l-au primit
în care
tot pe
în cultură
ce Hra
s-a născut. și în
strălucirea luminoasă a Dumnezeirii Sale sub învelişul gros , întunecat
sărbătoare
aveau o greutateNaşterii Domnuluiînsau
extraordinară cuvânt Crăciunul.
deși nu expreința
Iată în toatăreligioasă,
lumea de la pt Răsărit
că El până este lacel Apus care şi al trupului omenesc? Pentru că cine dintre oameni ar putea să rămână
Dacă
erau zicem doar Crăciun
din neamul ales. vezi Irod doarnumâncare verifică şi împlinește
la polul N toatedaca ne căutările
ducemomenești.găsim un Noi bradștim găsim că
băutură,
informațiileiar magilor
adevăratul ceea conţinut
ce arată al sărbătorii
expertiza DIH
un semnnu a veni al doar pt poporul
sărbătorii Naşteriiales așa cum ne
Domnului.
viu înaintea Lui? Mai mult decât aceasta: dacă nu ar fi fost stăvilit în
este primirea lor.lui
Îi Hristos în peştera sufletului
cunoașterii
nostru
faptă în dininima
aduc pruncului
noastră.
preajma
daruri.
Ar fi înţeleptnupt noi
Mântuitorului
Nicio
s-a
învață
Oriunde
pe toți
apologeții
ne ducem
oamenii
creștini.
care
în lumea Domnul
asta înHrţări
au căutato într-un
îi așteaptă
moment
care nu
al
dezvăluirea Dumnezeirii Sale, care dintre oameni s-ar mai mântui prin
au primit botezul niciodata, să auzim de Iisus
care ne luăm
întâmplat fărăcredinţa
sens. înTotul serioss-a să ne măsurăm
petrecut în vieții lor Lucrul
Hristos. mânturirii. Hr este
acesta împlinirea
însemnă că Hr tuturor cu voia sa proprie, şi nu prin puterea Dumnezeirii Sale? Este foarte
de la un Crăciun
conformitate cu voia la altul,
lui Dsă pt vedemca Dcât să am se culturilor și a strădaniilor omenești de a exprima
progresat.
exprime prin Şi toate
oare lucrurile
cum se acestea.
măsoarăDe progresul
ce s-au
Fecioara Maria
frumosul.
lumea ca să Magii
şi cu dreptul
bataînlacultura
Iosif străbata
vremii şi
uşile noastre reprezentau
şi azi
le spune
adevărat că dacă ceva ar fi greu pentru Domnul Iisus, fără îndoială că
nostru
închinatsufletesc.
doriţi
cei 3 magi? Eu Pt văcăspun dvs faceţi
înălțimea cunoașteriicum personalitățile
fiecăruia dintre care înglobează
noi creştine primiţi-mătoată căcultura
vreau ar fi mai greu pentru El să Se înfrâneze şi să Se stăpânească de la
lor s-apt încheiat,
că sunteţiși-a liberi.atinsOarescopul.
de anulAceastatrecut vremii,
să mă nasc cei în carevoi.aveau supremaeste
Căci aceasta cunoaștere
sărbătoarea în
până
înseamnăanul faptul
aceste am că înţeles
cunoașterea ce esteomenească
Naşterea toate domeniile.
iubiţilor să dorim Episodulsă ne împărtăşimacesta alcuînchinăriiHr. Mai arătarea Dumnezeirii Sale decât să o descopere.
Domnului
îngenunchiază pt mine personal
în fața şi ce trebuieAtunci
ADEVĂRULUI. să fac magilor
ales ne spune
în zilele aceste că când
toatestăm sunt în deja împlinite
jurul staulului în
în
cândaceastă
cineva sărbătoare.
ajunge prin Eu eforturile
cum îl primesc pe Hr.
lui culturale persoana
pt că aceastalui Hr.este Partea spectaculoasă
altarul, staulul peştera,este că iar ei
îi spun sincer
ștințifice Doamne euel n-am
filosofice va locajunge
în inima să ta vin de Masă
Sfânta la f mare este distanță
ieslea în șicare că se nu naşte
făceauHr.parte dar
pt Tine pt că sunt
îngenunchieze ocupat
în fața lui cuHraltele
ca aceștiuite am magi şi din acelaşi
în poporultimp ales. şi și arată
mormântulmodul lui dinDcare de a învie.
lucra
funcţia
după unaceastalung de drum,anuldupă trecutunşi lungtrebuie să mă
efort de în toate este
Acesta neamurile
rostul și şi în oricesărbătorii
sensul om. Această să-l
impun
devenire în faţa
și decolegilor
judecată. mei. Trebuie să visteriile
Deschizând mămânc putință
primim apeumanității
Hr şi luide să-i a simți
spunem întruparea Mânt
neputinţele
bine să beau
lor, adică dinbine să mă ocup
preplinul de treburile
achizițiilor lor, din lumiice pe care ce
noastre cărturarii
nevoi avem, și fariseii
acolocare erau doctori
recunoaştem că nu în
acesteia.
aveau ei maiNu bun pot i-au
să mă adus pregătesc
pruncului spălându-mi
aur tămâie profeți au
putem să ratat-o
facem este nimic fantastică.
bun fără El. Pt ca ne
lăcaşul
și smirnă.lăuntric
Aur prin spovedanie,
întâlnim aurulprin în post, prin
Scriptură credem sănătoşi puternici, sau înţelepţi dar fără
rugăciune.
atunci când poporul ales pleacă din robia El totul este o derivă. Înainte de toate Hr ne cere
Egiptului și iau aurul egiptenilor în Canaan. Sf
Grigorie de Nyssa se întreabă: de ce iau evrei
să fim plini de El. Astăzi de El prunc de cel care 35
se naşte, deşi nu putem să-L împărţim pe Hr
din Egipt aurul? Ce să însemne asta pt noi. trebuie să-L primim cu toate ale Lui cu naşterea
crucea şi învierea Sa.
Ef4.8 Să fie moașe, mai apoi au venit magii de la
Nici nu putem să numărăm toate darurile pe Răsărit, așa cum vedem în icoana sărbătorii una
care D ni le-a dăruit prin Naşterea Fiului Său în dintre cele mai complexe icoane de praznic f
lume. Aceste daruri se văd în lume încă de când multe persoane. Toate acestea pt a ne arăta darul
Iată
magii cumde trebuie
la răsărit să au
ne pornit
aflăm de dupăla un an Oare
stea. la altul,
ce acesta minunat al comuniunii al companiei cu D
să ne curăţim
daruri aduce lăuntric
Nașterea de păcatele
Domnuluinoastre, în lumeacum în noaptea singurătății. Zice DIH dacă nu aveți
zice psalmistul
aceasta? Într-oDavid
lumeaStropimă-voi
plină de griji cu isopși de şi pe nimeni, mă aveți pe Mine. Mt.12,50. El este
mă voi curăţi
probleme ND spălamă-vei,
ne aduce o tu Doamne,
veste bună. şiAcestmai Imanuel adică este cu noi oriunde și oricând. În
vârtos decât zăpada
lucru înseamnă Ev veste mă bunăvei albi.
și anumePt căfaptul
noi toată lumea de la Răsărit până la Apus şi la polul
oamenii
că Iisus suntem Hr este cu toţii păcătoşi, Salvatorul
Mântuitorul dar Hr pt N daca ne ducem găsim un brad găsim un semn
aceasta
nostru. aHr venitne îndălume să ne cureţe
mânuire într-o să ne facăa
noapte al sărbătorii Naşterii Domnului. Oriunde ne
luminoşi
pierzării.şiAlbucuroşi.
doilea dar Câteestedaruri nucomuniunii
cel al are fiecare ducem în lumea asta în ţări care nu au primit
dintre noi. Auziţi ce
al companiei cuziceDSf într-o
IGA în acest noapte sens: aa botezul niciodata, o să auzim de Iisus Hristos.
lăsat D şi baniPutea
singurătății. pt a-isăîntrebuinţa
meargă doar bine, a lăsat
dreptul şi
Iosif Lucrul acesta însemnă că Hr cu Fecioara Maria
putere pt a o întrebuinţa
la recensământ. Oare de ce spre bine, și
a luat-o ne-a dăruit
pe Maria şi cu dreptul Iosif străbata şi azi lumea ca să bata
meşteşugurile
care era însărcinată şi artele frumoase
în luna a 9 săptmeargăca astfelpe la uşile noastre şi le spune fiecăruia dintre noi
viaţa
măgăruș să neașa fiemare
mai plăcut
distanță.laolaltă
Azi nu iar te
nulasă
pt canici
sa creştine primiţi-mă că vreau să mă nasc în voi.
ne îndepărtăm
cu avionu în luna de acele
9? Ptduhovniceşti
că dacă o lăsa şi unii
acasăde Căci aceasta este sărbătoarea iubiţilor să dorim
alţii.
risca Ne-a
să fiedat casecupt pietre
ucisă a ne adăposti de ploaie
pt desfrânare. Cineşi să ne împărtăşim cu Hr. Mai ales în zilele aceste
de
puteaschimbările
crede că avremiiluat înnupântece
pt a o de împodobi
la Duhul tu Sf.
cu când stăm în jurul staulului pt că aceasta este
aur
f greuşi de
săracul
crezut. să Ajung
moară îndeBetleemfoame, și ne-a dat şi
ne spune altarul, staulul peştera, iar Sfânta Masă este
haine
textul ptcă aînnecasa
acoperi trupurile
de oaspeți iar nueraptloc
nu mai a ieşi în
pt ei. ieslea în care se naşte Hr. dar în acelaşi timp şi
evidenţă.
Nu ne spune Casele pe care
că erau toateHrcamerele
ni le-a dat în primul
rezervate că mormântul din care învie. Acesta este rostul şi
rând
erau suntpline.trupurile
Nu voia noastre persoana
nimeni să noastră.
cazeze În 2 sensul sărbătorii să-l primim pe Hr şi lui să-i
ele, El celîmbrăcate
persoane care de sărăcăcios
bunăvoie așisărăcit vrea să
pe deasupra și spunem neputinţele noastre ce nevoi avem,
locuiască, sau El ce bogat
o femeie însărcinată. Noi spunemvrea sădespre
vină în ceicasa
din acolo recunoaştem că nu putem să facem nimic
aceasta
Betleem:a vai sufletului
cum auNostru cea săracă
fost oamenii aceea? vrea să
N-au bun fără El. Astăzi de El prunc de cel care se
vină
putut să ne îmbogăţească.
să primească o femeieAşa caresăeraneînsărcinată
ajute Hr naşte, deşi nu putem să-L împărţim pe Hr
Domnul
în casa lor? să putem să ne uşa
Îi trânteau ducem zilele
în nas, cumpe care ni
să faci trebuie să-L primim cu toate ale Lui cu naşterea
le-a pus înainte.
aşa ceva. Dar acelaşiSă nu-iHr uităm
care aînvenitacestînsfârşit
Betleem de crucea şi învierea Sa.
an
vinepeîncei ziuadindefamiliile
Crăciun noastre
să-l primim şi dinnoi comuna
să ne Iar al 3 lea dar al Crăciunului este cel al înfierii.
noastră
împărtăşim pe ceicu care
El. Căau asta
plecat din lumea
e casa care-I aceasta,
lipseşte Dacă îl primim pe Hr în sufletele noastre
să nu-i uităm pe strămoşii
Lui, casa pe care vrea să-o lumineze pe care noştri. Să vă sărbătoarea Nașterii nu este un eveniment al
colindaţi
vrea să o unii pe alţii,Nu
sfinţească. să omergeţi
peşteră împreună
nu un grajd cu trecutului ci este un veșnic prezent.
copilaşii
nu animalele dvs ci pepela noi.
vecinii
Sigur voştri
că nesă-i colinde.
pregătim îl Aurul este simbolul cunoașterii lumii materiale,
Acest
primimlucru le vaînmarca
noi oare mintea frumos
noastră copilăria lor şi
rugându-ne, pt forța pe care o deprinde omul din cunoașterea
apoi
auzindviaţa lor. Ptfăcând
colinde, că o să aibă în viaţa
milostenie dar nu-llor materialității lumii. Pt că aurul este considerat în
aminitiri plăcute neşterse,
primim înlăuntrul nostru ptvorcă simţi aceasta fiorul
ne materia telurică material prețios. Ce ar fi
naşterii
angajează Mântuitorului.
să fim altfelCum îl putem Când
de oameni. oare simţi
vine tămâia? Ar fi cultura, literatura ar fi poezia arta,
acest
Hr în fiorinimadacă noastrădormim
trebuieacasă.să fimDoar alţii pt
să necă sculptură pictura. Pt că e frumos mirositoare, e
punem
schimbăm acolope onoibucată
înşine. deDecarnemulteşi bem
ori îlunprimim
pahar ceva care îmi îmbată simțurile și mă ridică la o
de
pe Hr vinteoretic
şi spunem că-i Crăciunul.
şi spunem vom face laNiciodata.
anu o să anumită stare. Lucru acesta îl face cutura care
Învăţaţi
fiu altfel.o Săcolindă simplă mergeţi
nu-i judecăm pe cei unii la alţiinici
de atunci pe este expresia frumuseții sufletului omenesc.
ape vă asemăna
locuitorii din cu îngeriinici
Betleem, carepe auIrodaununţat
nici pe Tămâia simbolizează achiziția culturii omenești
păstorilor
cei ce s-au faptul că Hristos
tulburat s-a născut.
împreună cu el. Vă Săfelicit
ne care vine în slujba adevărului. Iar smirna ar fi
pe toţi cudoar
judecăm prilejul acestor
pe noi zile Se
înşine. de sărbătoare
naște Domnul dar nevoința umanității pt spiritualitate. Acești magi
şi pt anul
într-o care șisedintr-o
peșteră încheie, datăpt anul
peșteracares-avine
umput vă i-au adus pruncului tot ce a achiziționat 36
urez împliniri,
de lume, au venit vă păstorii,
invit să au începem anul nou
venit femei carecu umanitatea în știință în cultură și în expreința
rugăciunea de te-deum şi la liturghia din 1 religioasă, pt că El este cel care împlinește toate
ianuarie. căutările omenești
Arhidiacon Ştefan a treia zi de Crăciun
Îl prăznuim astăzi pe arhidiaconul Ştefan cel
dintâi dintre diaconi şi pe primul martir creştin.
Dacă ne uităm la chipul Sf Arhid Ştefan în FA
cap 6, 7 nu vedem o realitate f confortabilă. A
fost un tână care a fost ucis cu pietre, erau 3
modalităţi de lapidare. Atunci când avem de-a
face cu victime ceva din mintea noastră se
revoltă pt nedreptatea făcută. Sf Ştefan a fost o
victimă a unei intoleranţe care ataca Biserica cu
o furie de nebănuit. E adevărat că Hr Domnul i-
a avertizat pe ucenicii Săi: dacă pe Mine m-au
prigont şi pe voi vă vor prigoni, sau în Ev zilei
de astăzi prin pilda Stăpânului viei vedem
acelaşi lucru. Mt.21,35. şi totuşi ne-ar fi plăcut
să vedem în aceste chipuri care sunt aşezate ca
modele pt noi creştinii, din care la loc de cinste
este icoana Sf Ap şi Arhid. Ştefan ceva mai
uşor de urmat şi de înţeles. De urmat pt că e
greu să-L mărturiseşti pe D, pe DIH şi acum la
2 mii de ani de creştinism. E greu să te uiţi la
acest sfânt şi să-l iei ca model. De ce? Pt că noi
preferăm mult mai bine o viaţa confortabilă.
Comoditatea spunea un gânditor este o doamnă
cu atingeri de catifea dar a cărui inimă este de
fier. Comoditatea ne învaţă că trebuie să te
îngrijeşti de cele ale trupului cât mai des cu
putinţă. Comoditatea ne învaţă că nu trebuie să
ieşi în evidenţă cu nimic nici măcar cu un semn
al crucii făcut prin faţa unei biserici.
Comoditatea ne învaţă că nu e bine să ieşi în
lume şi să spui că tu crezi în DIH, mai ales în
vreme de restrişte. Comoditatea ne învaţă să
fim mici să trăim între cei 4 pereţi ai casei
noastre interesându-ne doar de noi înşine.
Comoditatea ne învaţă să fim sclavi şi servilişit
pt a ne fi cât mai bine. Şi până la urmă
comoditatea va fi cea care ne va ucide sufletul.
Probabil la noi în Ro nu se va ajunge ca prin
Siria ca cei care mărturisesc pe Hr creştinii să
fie ucişi sau batjocoriţi ca Sf prăznuit astăzi.
Deşi daca ne uităm în trecutul nostru vedem că
aşa ceva s-a întâmplat în închisorile comuniste.
Dar şi-n zilele noastre vedem cu subiectul
credinţei a ajuns un fel de batjocură de
miştocăreală. Dacă avem ceva de râs hai să ne
râdem de credinţă şi de creştini, şi poate au şi ei
dreptate pt că noi oameni fiind avem scăderile
noastre, iar dacă vrei să te legi mereu de
oameni ai de ce te lega toată viaţa. Însă Sf
Arhid Ştefan este unul dintre sfinţii care ne
învaţă pe noi că în Biserică nu este vorba doar
de creştinii, aceştia sunt cumva pe locul 2. dacăTe
interesează ceva la bis şi la creştinism uită-te la
Iisus Hr. Spre El trebuie să se îndrepte privirile
noastre, iar noi nu suntem decât următori ai DIH.
Iar dacă este cinva care trebuie să fie judecat în
Bis. Hr este acela. Dar cine poate să-l judece şi
să nu greşească. Sf Ştefan ne arată prin viaţa lui
că a avut o legătură atât de strânsă cu Hr încât a
putut să treacă peste toate obstacolele credinţei
culminând cu chinuirea şi moartea sa. Tu ce eşti
dispus să faci pt Iisus Hr. care vrea să intre în
vaţa ta. Un creştin este cel care se uită la Iisus
Hr. Cel care îi iubeşte pe Iisus Hr. care îi ştie
cuvintele şi le împlineşte care-L urmează. Cum
îţi arăţi tu mama dragostea dacă nu şi prin
suferinţă,atunci când îţi tragi de la gură pt că să
aibă pruncul tău. Atunci când îl mângâi şi ai
vrea ca tu să fii mângâiată. Cum îţi arăţi tu
dragostea tată dacă atunci când poate ai vrea să
te duci să bei şi tu o bere cu colegii, aduci banii
acasă pt ca din aceşti bani să ai ce pune pe masă
copiilor tăi, faci o jertfă. Comoditatea îţi spune
du-te şi te fardează, du-te cu prietenii du-te cu
prietenele fă cele ale lumii. Sf Ştefan ne arată o
viaţă mai bună, o viaţă care nu durează cât
durează senzaţia produsă de un pahar de alcool.
O viaţă care nu dureză în frumuseţea ei decât
alături de aceşti prieteni adevăraţi care sunt
sfinţii şi care vor fii cu tine în veşnicie şi care nu
te vor dezamăgi niciodată.
Nicio bis nu se poate sfinţi decât dacă în Sf.
Masă se află moaşte de martiri. Aşa să fie şi
viaţa fiecărui dintre noi. Dacă în sufletul nostru
există un altar închinat lui D acesta trebuie să fie
aşezat pe un pic de jertfă, un pic mai multă
atenţie ceva mai multă dragoste mai multă
măruturi despre adevăr. Pt ca în acestă lumină să
se sălăşuiască Domnul slavei care a fost atât de
mult iubit de Sf Ap şi Arhid şi care l-a şi văzut
în clipa mutării sale. FA.7,55-56.
Din viaţa sf sărbătorit astăzi putem să învăţăm
că oameni obişnuiţi ca noi dacă sunt pregătiţi, să
cunoscă şi să pună în practică cuvântul lui D
pot să-l mărturisească pe DIH. Să avem curajul
mărturie cel adevărate a credinţei noastre.
Împăratul Cirus în urma unei bătălii a luat prizonier un prinţ
cu toată familia lui. Şi i-a spus prinţului ce-mi dai ca să te
las liber. La care prinţul a zis jumătate din avere. Ce-mi dai
dacă îţi las copii liberi. Iar prinţul a zis toată averea mea.
Bine bine dar ce-mi dai ca să fie soţia ta liberă. Acuma
averea se termina-se cu el şi cu copii. Prinţul s-a uitat în
ochii lui Cirus şi cu o lacrimă în ochi a zis: pe mine. Dacă o
eliberezi pe ea mă iei pe mine prizonier. Impresionat regele
i-a eliberat pe toţi. După ce au ajuns acasă seara. Prinţul îi
zice soţiei să ştii că nu-i om rău Cirus acesta şi nici măcar
nu e urât la faţă cum ne-au spus nouă. Ţie cum ţi s-a părut.
Soţia îi zice nu şitu. Eu nu mi-am putut deslipi ochi de la un
prinţ care a vrut să se dea pe el pt mine. A-i putea să iei
37
piatra de jos şi să dai după celălalt. Ştefan s-a uitat la cer, în
acele clipe a avea o faţă de înger. FA 6, 15. dacă vom privi
spre DIH nu o să mai simţim pietrele din jurul nostru.
Anul nou 1 Cor. 5.8 .Liturghia lui la lit lui D. pt că fiecare Lit este
Am auzit cu toţii slujba de început de an. declaraţia noastră de dragoste pt El şi pentru
Ultima cântare începea cu cuvintele pe Tine lumea toată.
Dumnezeule te lăudăm. Este traducerea unei Într-o şoală un prof a venit în faţa elevilor cu
propoziţii din lb latină Te Deus laudamus, de un borcan. Un borcan mare de sticlă în care se
unde vine şi numele slujbei pe care am oficiat-o pun toamna murăturile. Şi le-a spus: am să vb
TEDEMU. Originea slujei trebuie să o vedem despre acest borcan. A luat mai multe mingi de
în imnul de laudă al îngerilor din noaptea sfânta tenis şi le-a pus în borcant după care i-a
a naşterii când cântau Lc.2,14. De aceea am întrebat: acest borcan este plin? Este au
făcut un tedeum la începutul anului 20... mai răspuns elevii. Apoi a luat pietricele, nisip fin.
întâi pt că suntem sănătoşi şi ne găsim la Ei bine a zis profesorul aceasta este viaţa
începutul unui nou drum. Şi în al doilea rând ca fiecăruia dintre noi. Mingile reprezintă ceea ce
să-L rugăm pe D ca drumul acestui an să fie este mai important pt un om, familia credinţa
rodnic. Uneori drumurile sunt cu obstacole, cu serviciu, prieteniile. Pietrele au şi ele rolul lor
pante abrupte cu greutate de parcurs. Noi îl odihina vacanţele plimbările. Iar nisipul este
rugăm azi ca drumul nostru să fie lipsit de somnul pierderea vremii, lenevirea, bârfele. Este
accidente şi de alte obstacole. f important cu ce ne umplem viaţa noastră. Ce
Am dori ca această noapte să fie şi noaptea unei bine ar fii să o umplem cu cât mai multe mingi
analize lăuntrice a noastre dacă se de tenis, adică cu lucruri importante. Să nu o
poate.Aşadar, dacă voieşti să ai vreun folos de umplem numai cu nisip care nu are nicio
la Anul Nou, mulţumeşte acum când a trecut un valoare.
an, mulţumeşte Domnului că El te-a adus până Să aveţi un an biecuvântat LA MULŢI ANI
aici, frânge inima ta, numără zilele vieţii tale şi SPRE RAI. Să încercați să faceți un bilanț al
zi către tine însuţi: „Zilele aleargă şi trec, anului trecut să vedeți ce putem să schimbăm în
numărul anilor se împlineşte, eu am si săvârşit bine de anul trecut.
o mare parte din cale, dar ce bine am făcut?.
Acestea le cumpăneşte în ziua Anului Nou, la
acestea să gândeşti în curgerea anului. Să
cugetăm la cele viitoare, ca să nu ne zică cineva
ceea ce proorocul zicea iudeilor: Ps.77,37
Analiza unui an, dacă am fost mai buni spiritual
vorbind, nu neaparat material. De cele mai
multe ori ne urăm un an nou cu fericire
materială şi nu sufletească, cu sănătate
trupească şi nu neaparat sufletească şi prea
puţin ne urăm un an nou cu urcuş spre
mântuire, prea puţin ne gândim că anul acesta
poate să fie anul mântuirii sau a pierzaniei
noastre. Că în fiecare zi D te aşteaptă că te poţi
mântui de dimineaţa până seara. Că o singură zi
îţi este deajuns să ajungi în rai, poate chiar şi
câteva clipe. Ceea ce aşteaptă D de la noi este
întoarcerea profundă spre el iar după ce te-ai
întors cu faţa spre El să nu te mai întorci să fii
consecvent. Să dea D ca fiecare zi a anului 20..
să o vedem ca pe un dar, un dar spre rai. Iar
anul acesta un început de paşi mărunţi dar
hotărâţi spre mântuire. Să facă D din biserica
aceasta nu doar o clădire frumoasă ci şi o trăire 38
minunată. Să-i mulţumim lui D la ceas de
noapte, la ceasul de trecere şi apoi să mergem
la casele noastre hotărâţi că vrem să schimbăm
ceva în noi. Iar mâine să ne dorim să mergem
la
 1 ianuarie Tăierea împrejur
Prima zi a anului civil ne aduce înainte un
buchet de taine. Prima dintre ele şi cea mai
importantă aşa s-a nimerit anul acesta este taina
învierii DIH, prăznuită în fiecare zi de
duminică. Ea ne arată aşa cum zicea un teolog
român faputul că Bis este un laborator al
învierii. A doua taina este cea a sf Vasile cel
Mare arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Unul
dintre sfinţii cei mai de seamă din istoria
bisericii creştine. A trăit în veacul al 4 secolul
de aur al creştinismului. S-a mutat la Domnul
în data de 1 ian 379 la vârsta de 50 de ani după
o viaţă scurtă dar care a ars ca o lumânare, ca o
flacără, a credinţei şi a vieţii duhovniceşti.
Sfântul pomenit astăzi primeşte numele tată lui
său, care era un vestit avocat. Nume nu deloc
întâmplător care în lb greacă vasileus înseamnă
împărat cu trimitere la 1Tim6,15. Iată numele
sfântului ne arată nouă celor de astăzi că noi
toţi creştinii suntem fii şi fiicele Împărăţiei lui
D. Dar pt aceasta este nevoie să-i faci lui D loc
în inima în sufletul şi-n trupul tău. Asta nu poţi
să o faci să-l faci pe D împărat peste inima ta
dacă nu ştii să te rogi, dacă nu ştii să slujeşti
dacă nu ştii să posteşti. Numele Sf Vasile cel
Mare este un testament un program de urmat pt
noi creştinii. De aceea zice troparul sf bucură-te
împărătească preoţie. A fost pr şi arhiereu, un
împărat peste patimile acestei lumi şi peste
pornirile trupului lui. Am văzut în Liturghia de
astăzi cum se ruga acest mare sfânt lui D. care
să ne aprindă şi pe noi de râvna sa a unui om
cucerit de împărăţia lui D.
Cea de-a treia taină a zilei de astăui este cea a
praznicului Mânt. al tăierii împrejur. Un riutual
după cum era obiceiul la evrei din timpul
patriarhului Avraam a 8 zi după naştere când se
punea şi numele pruncului. Putem numi acest
praznic cel al punerii numelui lui Iisus. Numele
Iisus a fost dat potrivit bunei vestiri a Îngerului
Gavriil Lc.1.31. Iisus înseamnă Dumnezeu este
mântuitor. Prin Iisus noi avem ultima şansă pe
care ne-a dat-o D de a ne întoarce la El. Pt că
nu va mai fii alt Mântuitor. Sărbătoarea de
astăzi ne aduce aminte că împăratul nostru este
un Salvator este Mântuitor. Este ca un medic
care nu doar că experimentează medicamentul
39 pe bolnav. Îl experimentează pe propriul Lui
trup.
Nu vă bucuraţi că aveţi bani maşini relaţii,
tinereţe sau sănătate ci bucuraţi-vă că numele
voastre sunt scrise în cartea vieţii. Lc.10, 20. Iar
în alt loc din Scriptură în ultima carte Ap.2,17
Biruitorului celui care se mântuieşte biruind
păcatul. Cei ce ne vom mântui vom primi un
nume nou pe care îl ştim doar noi şi D va fii o
intimitate unică a relaţiei noastre cu D, dar va fii
şi o relaţie cu fiecare dintre noi. Vedem cum
numele noastre sunt şi pot deveni importante
dacă se sfinţesc prin virtuţi sau fapte bune.
Altfel nu! Se ştie că omul îşi face un nume sau
dimpotrivă în necinsteşte. Putem să ne gândim
la câteva nume care au fost purtate cu cinste sau
cu nevrednicie. Iisus Hristos şi Isus Baraba
tâlharul şi ucigaşul care a fost eliberat. Iuda
Tadeu Apostolul care a scris o epistolă în Noul
Testament, Iuda fiul lui Iacov din care se trăgea
şi regele David şi Iuda Iscarioteanul ucenicul
trădător. Sau sfântul Vasile cel Mare şi împăratul
Vasile al II lea care a ucis mii de bulgari.
Istorioara cu Viril. A patra taină a zilei pe care
o amintesc doar şi despre care am vb la slujba
tedeumului din miez de noapte este cea a timului
care trece şi ne petrece împreună cu el. Timpul
care e umpul de împărăţia lui D, timpul care e
umpul de numele DIH este o experimentare a
veşniciei pe care o putem gusta încă din viaţa
aceasta. Şi de aceasta suntem în bis.
La mulţi ani celor ce purtaţi numele sf. Vasile
cel Mare. Mulţi ani tuturocor celor ce sunteţi
prezenţi la slujbă în acestă primă zi da anului.
Mulţumiri celor care au purtat
prescurile în 2016

Predica Bobotează Mc.1,11
Botezul Domnului se mai numeşte şi
sărbătoarea Epifaniei sau a Teofaniei. O
numim teofanie adică arătarea lui
Domnezeu cel în Treime lăudat. Este o
arătare desăvârşită. D se arată pe Sine ca
fiind în trei persoane. Tatăl cel care spune
Mc.1,11, Fiul care era în apele Iordanului
şi Duhul Sfânt care se pogoară în chip de
porumel, ceea ce nu înseamnă că este un
porumbel. Ceea ce s-a întâmplat la
Betleem probabil s-a uitat. Păstorii erau
acum bătrâni, iar cei care mai povesteau
de această minune erau probabli luaţi în
râs. Au trecut 30 de ani şi era necesar un
moment în care Mesia să fie cunoscut, să
arate lumii cine este El. Mânt a venit la
Iordan ca să fie botezat de către Ioan. Nu
pt că ar fi avut nevoie de botezul lui Ioan,
ci pt pt strigătul plin de uimire al
prorocului In 1, 32-36. Şi pentru această
descoperire din cer a Tatăului. Mc.1,11. În
aceşti termeni D Tatăl ni-L descoperă
nouă pe Fiul Său, ca fiind cel iubit. Îl
descoperă D pe Fiul care azi se botează în
dragoste în iubire. Iar apoi Fiul ni se
descoperă ca fiind cel care ne iubeşte.
Precum T iubeşte pe F aşa şi F ne-a iubit
pe noi şi ne-a spus: In.15,12-14. Iată că
dragostea trece de la Părintele Ceresc la
fiul său cel veşnic, care s-a făcut om, iar
de la Fiul cel întrupat la noi. Putem spune
că sărbătoarea de astăzi a teofaniei este şi
arătarea iubirii lui D faţă de noi oamenii.
Dragostea părintelui ceresc care se
odihneşte în Fiul se poate sălăşlui şi în
noi. Noi toţi suntem nimic fără dragostea
pe care Hr a pus-o în noi prin botez.
Boboteaza ne arată iubirea omului faţă de
D şi faţă de semeni care izvorăşte din
iubirea cu care Hr s-a jertfit pt. noi. Să nu
uităm acest lucru că astăzi Hr. cel pogorât
în Iordan ne sfinţeşte ca să putem iubi. Ca
să ne putem dărui şi noi Lui precum El s-a
dăruit nouă.
Vedeţi când preotul zice cu pace să ieşim,
ne ajunge doar să ieşim din Bis şi să
mărturisim Botezul Domnului. După
această sărbătoare să ieşim în lume ca
mărturisitori ai iubirii lui Hr. De la cel mai
mic la cel mai mare şi de la cel din urmă la
cel dintâi, noi suntem chemaţi să
mărturisim această iubire. Acesta este şi
sensul sfinţirii cele mari a apei. De ce se
sfinţeşte apa? Pt că prin apa a fost făcută
lumea Duhul lui D se purta pe deasupra
apelor. Prin apă a fost salvat poporul evreu
din robia egiptenilor, trecând prin marea
Roşie. Şi tot prin apă Hr ne mântuieşte pe
noi. Primele 2 sunt doar preînchipuiri
simboluri a ceea ce avea să vină.
Mântuirea noastră prin botez este posibilă
fiindcă D ne iubeşte. Fără iubirea lui D
orice simbol, orice gest am face noi
rămâne fără conţinut. Conţintul tuturor şi
sensul vieţii noastre nu este altul decât
această dragoste mărturisită astăzi de D
faţă de Fiul Său, şi primită de noi toţi prin
botez. Tot ce facem noi, tot ce mărturisim
n-are sens dacă nu este umplut de
dragostea lui Hr. pe care o primim
oridecâteori ne rugăm, de câte ori ne
sfinţim cu această apă plină de har,
oridecâteori ne spovedim sau ne
împărtăşim. Toate acestea fac să crească în
noi iubirea noastră care este Fiul lui
Dumnezeu cel întrupat. Hr cel care S-a
botezat luând asupra Sa păcatele noastre şi
ne-a dăruit darurile Sale din belşug sa ne
ajute şi să ne binecuvinteze. Vă mulţumesc
tuturor celor care atunci când am venit ca
să sfinţim casele dvs a-ţi deschis uşa. Apa
sfinţită aruncată în casa noastră înseamnă
sfinţire creaţiei din jurul nostru. Într-o casă
într-un an de zile se acumulează mult rău,
multă energie negativă. Prin aghiasma
mare facem o ventilere sufletească a
locuinţeli noastre şi o chemare a harului
dumnezeiesc. 2 Cor. 13,13.
Duminica după Botezul Domnului
O mare sărbătoare nu se prăznuiește doar
o singură zi. Toate marile sărbători încep
cu câteva zile înainte. Dacă nu uităm atent
în calendar vedem că avem înainte
prăznuirea Nașterii Domnului în 20 dec,
înainte prăznuirea Botezului Domnului în
2 ian. Și apoi nu se încheie un praznic
dintr-o dată ci se îndepărtează încet încet
de la noi timp de câteva zile până la așa
numita odovanie sau încheiere. În
săptămâna care urmează Evangheliile care
se citesc în bis ne arată ce s-a întâmplat
după Botezul Domnului. Duminica de azi
poartă titlul de începutul propovăduirii
Domnului sau ieșirea la vestirea Ev.
Misiunea de propovăduire a lui Iisus
începe cu cuvintele: pocăiți-vă că s-a
apropiat Împărăția Cerurilor. Vedem că
Domnul își începe predica la fel ca și Ioan
Botezătorul. Ar trebui să trăim fiecare zi a
vieții noastre cu acest sentiment că
Împărăția Cerurilor este mai aproape de
noi. Și cum este ea mai aproape de noi?
Cu fiecare Sf Taină la care participăm în
Bis, cu fiecare faptă bună pe care o facem.
Bis ne spun Părinții este o tindă sau o
garanție a împărăției Cerurilor, care
începe din lumea aceasta, pt că de aici ne
decidem mântuirea sau osândirea noastră.
Avruna sau mărturia vizibilă a Împărăției
Cerurilor sunt sfinții. Iar între sfinți la loc de
cinste este înaintemergătorul și botezătorul D
Ioan. Ce ne învaţă sf Ioan astăzi? Spunea el
Mt.3,8;10 Să ne cercetăm viaţa noastră şi să
vedem dacă sunt roade sau este uscăciune. Ioan
îi conştientiza pe cei ce veneau la el de păcatele
lor. Şi noi cei de azi nu conştientizăm păcatul
nu vrem să schimbăm ceva în noi. Aceasta le
spune Ioan Mt3,2. Pocăinţa nu înseamnă a
merge cu o Biblie sub braţ şi asculta cântecele
şi de a fii plin de orgoliu că tu eşti în barca lui
D. Pocăinţa o faci în fiecare duminică când urci
40 şi zici Doamne vreau altceva vreau să trăiesc
săptămâna asta altfel decât am trăit-o pe
cealaltă. Pocăinţa înseamnă spovedania ta să-i
spuni lui D ăsta sunt şi-mi pare rău. Îmi doresc
să nu le mai fac, nu ştiu dacă oi reuşi, dar ştiu
că-ţi spun de fiecare dată ajută-mă să nu le mai
fac. Aceasta este pocăinţa noastră nu pe
cântecele nu pe muzicuţă. Întoarceţi-vă mai
îndreptaţi de la fiecare Liturghie.
La Ioan Bot care boteza în râul Iordan veneau
foarte multă lume pt că era vestit pt cuvântul lui
neiertător cu păcatul dar iertător cu păcătosul.
Le zicea mulțimilor: întoarceți-vă de la rău, cel
care se întoarce la D cu adevărat se întoarce de
la fapta cea rea. Întoarceți-vă spre D și faceți
fapte de pocăință. Și l-au întrebat care fapte? L-
au întrebat soldații ce să facem? și le-a răspuns:
nu luați mai mult decât vi se cuvine, nu faceți
nedreptăți, nu abuzați de statutul vostru. Atunci
putearea era în mâna armatei care putea să facă
orice ca în vreme de război. Tuturor le-a spus
faceți ceea ce trebuie să facă acolo unde sunteți,
nimic mai mult. Faceți fapte vrednice de
pocăință. Care este fapta vrednică de pocăință?
Dacă am furat de la unii sau de la alții trebuie să
dăm înapoi. Trebuie să dăm noi celor care nu au.
Dacă am minnțit să spunem adevărul și să
recunoaștem că am mințit. Dacă am înșelat să
recunoaștem că am înșelat. Dacă am nedreptățit
pe cineva să îndreptățim să facem dreptate.
Fiecăruia dintre noi ne-ar spune Ioan același
lucru. Ne-ar spune lucruri din viața de zi cu zi,
nu ne-ar spune lucruri impresionante. I-ar spune
unui medic să nu facă avorturi, să nu omoare
viața. I-ar spune unui profesor să nu întunece
sufletul și mintea unui copil. Dacă el nu crede în
D de ce trebuie să-i impună elevului să nu
creadă. I-ar spune constructorului. Vedeți ce
clădiri faceți să nu se dărâme. I-ar spune omului
de la țară nu mai pune în pământ atâta chimic,
nu mai otrăvi pământul din dorința de a te
îmbogăți. Sau celui care vinde nu fura la cântar
din dorința de a te îmbogăți. Vedeți lucrurile
acestea simple le-a spus Ioan celor care vedeau
la el. Pt că este legată credința noastră de
gesturile simple pe care le facem.
Vă felicităm cu prilejul zilei onomastice şi vă
doresc multă sănătate, bucurie. Dar nu uitați
cine este cel al cărui nume îl purtați. În primul
rând este cel care a trăit în pustie, post și-n
rugăciune continuă. Deci dacă noi purtăm
numele sf Ioan și sărbătorim numai cu băutură și
mâncare peste măsură. Oare îl mai cinstim pe Sf
Ioan Botezătorul cel care a trăit în pustiu?
La mulți ani și D să vă binecuvinteze.
Sfântul Ioan Botezătorul
Pomenirea dreptului cu laude iară ţie
destul îţi este mărturia Domnului Înainte
mergătorului Ioane.
Ce ne învaţă Sf Ioan Botezătorul pe noi
cei de astăzi. În primul rând să pregătim
calea Domnului, aşa cum a făcut el.
Creştinismul este o cale către Hr cel care s-
a definit pe sine In. 14,3. Creştinul trebuie
să meargă pe o calea care duce spre Hr, de
pe care trebuie să dăm la o parte tot ce îl
împiedică pe Domnul să pătrundă în
intimitatea sufletelor noastre. Şi după ce
am făcut cale celui sublim, şi L-am primit
în noi asemenea Sf. Ioan trebuie să ne
îndreptăm spre alţii. Spune Sf. Ap Iac.
Sf Ioan Bot ne îndeamnă la pocăinţă,
care presupune transformarea reală a vieţii
noastre. Atât Sf. Ioan cât şi Mânt şi-au
început activitatea publică prin cuvintele.
Spun sfinţii părinţi că pocăinţa este
pâinea cea de toate zilele a oamenilor
duhovniceşti. Să rupi legătura ta cu păcatul
şi să pui început de viaţă nouă.
Ce ne mai îndeamnă să-L punem pe Hr
în centrul vieţii şi activităţii noastre. O
viaţă spirituală care nu-L are pe Hr în
centru este o ipocrizie, o făţărnicie. Sf Ioan
a strigat atunci când l-a văzut pe Mesia,
acesta Iisus se cade să crească şi eu să mă
micşorez. El care se bucura de o
popularitate formidabilă şi care a reuşit să
facă o adevărată revoluţie socială s-a
smerit pe sine, punându-l pe Hr în centru
iar pe sine la margine. Şi după ce l-am pus
pe Hr în centrul vieţii noastre şi L-am lăsat
pe el să ne călăuzească paşii gândurile
emoţiile şi acţiunile noastre suntem să ne
îndreptăm spre alţii care să-l primească pe
Hr. Iar nu în ultimul rând Sf Ioan Bot ne
îndeamnă pe toţi să-i preţuim pe mesagerii
lui D, pe sfinţii plăcuţi Domnului.
Sf Ioan a fost un justiţiar un iubitor al
adevărului, chiar dacă aceasta l-a costat
viaţa. Barbu Ştefănescu delaVrancea cel
care a scris apus de soare a fost un bun
avocat. În 1900 a avut un proces în care a
trebuit să apere un tânăr cu 2 crime.
Tânărul s-a dus în faţa judecătorului şi a
zis îmi recunosc cele 2 crime pe care le-am
făcut, nu cer nimic nici milă nici avocat
din oficiu. Barbu s-a ridicat şi a spus:
însărcinarea mea este uşoară pt că al meu
client îşi recunoaşte vina, nu prea am ce
apăra. E clar. Ceea ce mă derajează pe
mine cumplit aicia este că pe pupitrul
domnului judecător este o cruce mare. De
ce clientrul meu de 18 ani vede pt prima
dată crucea aici, la judecat.? O să vă spun
eu pt că a-ţi luat-o din şcoli, pt că a-ţi
luat-o de pe biserici. Pentru că nu îl lăsaţi
pe Hr decât în sălile de tribunal şi-n
puşcării. Pt dvs vă acuz domnilor
judecători care sunteţi aici, voi sunteţi
vinovaţi. El e vinovat pt cele 2 crime, noi
suntem vinovaţi de o crimă mai mare l-am
scos pe Dumnezeu din sufletele noastre,din
ţara noastră. L-am lăsat numai în puşcării
şi-n săli de judecată.
Iată ce putem învăţa de la sf Ioan Bot. Am
învăţat să pregătim căile Domnului dând la
o parte zgura şi pietrişul pasiunilor
înrobitoare ale sufletului noastru. Apoi să
ne împăcăm cu Dumenzeul cel viu câtă
vreme sufletul e în trup şi soarele e pe cer.
D nu poate locui decât într-o inimă curată.
Să-L punem pe Hr în centrul vieţii noastre
pt a putea spune şi noi cuvintele Sf
Grigorie teologul pt tine Doamne vorbesc
trăiesc şi cânt. 41
Vă felicităm cu prilejul zilei onomastice şi
vă doresc multă sănătate, bucurie. Vă
mulţumesc tuturor că a-ţi participat la
sărbătoarea de astăzi
Este a doua zi după Botezul Domnului şi-
l prăznuim pe cel prin care s-a realizat
botezul de la Iordan pe Sf Ioan Bot. Multe
ştim despre Sf Ioan şi f multe nu le ştim.
Pe multe le cunoaştem şi pe foarte multe
nu le cunoaştem. Ioan rămâne acel bărbat
de referinţă pe care în icoane îl vedem
lângă tronul slavei DIH alături de MD. El
rămâne aşa cum spune Mânt între cei
născuţi nimeni nu este ca Ioan. Între cei
care şi-au împlinit misiunea lor pe pământ
Ioan este emblema tututror. MD
reprezintă imaginea femeii şi a omului
ascultării de D şi a tainei sfinte. MD este
cea care spune iată roaba Domnului, fie
mie după cuvântul tău. Ioan reprezintă
ceealaltă latură, cea care spune iată mielul
lui D. MD este cea care reprezintă
ascultarea omenirii Ioan este misionarul
omenirii. El este cel care spunte tuturora
pocăiţi-vă întoarceţi-vă spre D. Sunteţi ca
nişte copaci cu securea la rădăcină faceţi
ce puteţi ca să nu fiţi tăiaţi. Fiţi ca nişte
copaci roditori că dacă nu veţi fii tăiaţi şi
aruncaţi în foc. Acesta este Ioan care a
fost primit în sânul familiei sale cu multă
rugăciune ca MD. Apar ca o promisiune
a lui D. de aceea îi vedem pe amândoi.
Prin MD D a venit în mijlocul nostru iar
prin Ioan D a fost arătat tuturor. Sunt 2
chipuri extraordinare de aceea îi regăsim
lângă El. Sunt două chipuri prin care
vedem egalitatea sexelor, în credinţa
creştină. Iată că în Hr se împlineşte şi
masculinitatea şi feminitatea, lângă D
care este suprasexual. Ioan Bot reprezintă
copilul cerut cu multă rugăciune, aşa cum
stă bine unor părinţi. Primit cu mulţumire
ca venind din partea lui D. aşa stă bine
unor părinţi să mulţumească pt copiilor.
Ce ne învaţă sf Ioan astăzi, să ne cercetăm
viaţa noastră şi să vedem dacă sunt roade
sau este uscăciune. Ioan îi conştientiza pe
cei ce veneau la el de păcat. Şi noi cei de
azi nu conştientizăm păcatul nu vrem să
înţelegem că vrem să schimbăm ceva în noi.
Aceasta le spune Ioan pocăiţi-vă. Pocăinţa nu
înseamnă a merge cu o Biblie sub braţ şi
asculta cântecele şi de a fii plin de orgoliu că
tu eşti în barca lui D. pocăinţa este
conştientizarea că eşti alt ceva că vrei altceva.
Pocăinţa o faci în fiecare duminică când urci
şi zici Doamne vreau altceva vreau să trăiesc
săptămâna asta altfel decât am trăit-o pe
cealaltă. Pocăinţa înseamnă spovedania ta să-i
spuni lui D asta sunt şi-mi pare rău. Îmi
doresc să nu le mai fac, nu ştiu dacă oi reuşi,
dar ştiu că-ţi spun de fiecare dată ajută-mă să
nu le mai fac. Aceasta este pocăinţa noastră
nu pe cântecele nu pe muzicuţă. Întoarceţi-vă
mai îndreptaţi de la fiecare Liturghie. Să
învăţaţi noutatea din fiecare Litughie chiar
dacă o ştiţi pe derost. Liturghia este întâlnirea
ta cu D. În Lit te uimeşti, te entuziasmezi, te
miri cât de frumos este D.
Acest lucru îl transmite Sf Ioan Bot tuturor să
nu ai impresia că dacă ţi-ai făcut 3
îmbârligături pe piept tu te-ai întâlnit cu D.
Nici tu nu ştii ce-ai făcut nici D nu te-a văzut.
Până nu apare uimirea în tine, până nu apare
gândul acesta frumos: E atât de bine aici
Doamne ca pe Tabor, parcă nu ne mai vine să
mergem acasă. Nu ne mai doare nimic
Doamne, am uitat de toate durerile noastre, de
toate oasele de toate organele noastre. Nu mai
simţim nimic te simţim doar pe Tine. Acesta
este modelul pe care îl promovează Ioan să te
întâlneşti cu D în uimire. Să-ţi pui întrebarea
nu cumva sunt uscat? Nu cumva sunt fără rod,
nu cumva am crezut că sunt grozav de roditor,
dar defapt am numai frunzele mândriei. Ioan
ne spune să ne pocăim, ne trage de umeri, mă
scutură şi-mi spune pocăieşte-te. Nu este om
pe care D să nu-l iubească oricât de rău ar fii
el. Te iubeşte D în cel mai jos păcat al tău şi
te aşteaptă. Gândul acesta să-l duceţi acasă. 42
Schimbaţi pt D ceea ce nu a fost bun în viaţa
voastă.
Cei 10 leproşi
Luca cap 17 ne prezintă cuvântarea lui Hr
către ucenicii săi, minunea vindecării
celor 10 leproşi şi se închiei cu o
cuvântare profetică. Tema clasică a
minunii este cea a recunoştinţei şi a
mulţumirii. De 3 ori întreabă Domnul:
oare nu 10 s-au vindecat? Doar unul s-a
găsit şi acesta este de alt neam. Se
întoarce un eretic, un schismatic dpdv al
iudaismului, iar iudeii nu se întorc. Din
cei 10 se întoarce doar unul singur să-I
mulţumească, şi care prin atitudinea sa
mulţumitoare îşi arată şi credinţa.
Credinţa fără recunoştinţă nu-i una
autentică. Sunt 9 iudei care nu se întorc şi
iată că se întoarce un samarinean. Li se
spunea iudei pentru că se considerau
urmaşii lui Iuda cel de-al 4 lea fiu al
patriarhului Iacob. Când s-a născut mama
sa Lia a spus: Slăvit să fie Domnul că mi-
a dat acest prunc care se va numi Iuda.
Iuda înseamnă cel slăvit, lăudatul - Cel
care îl laudă pe D. iată ce trist. Se întoarce
şi-l laudă samarineanul, şi iudeii al cărui
nume înseamnă lăudat să fie Domnul,nu-i
mulţumesc. Să fii iudeau înseamnă în
primul rând să şti să-i mulţumeşti lui D,
dar vedem că cei din Ev de astăzi nu ştiu
să facă lucrul acesta.
Primul lucru pe care îl învăţăm din Ev de
astăzi este să-L căutăm pe D. Al doilea
este rugăciunea, s-au adresat DIH să fie
vindecaţi. Ne adresăm noi în rugăciunile
noastre lui Hr. Zice prorocul Ieremia
29,12-13. Atunci îţi răspunde Hr
rugăciunilor tale când îl cauţi din toată
inima. Să avem o atitudine mulţumitoare
ca şi samarineanul lepros care îl slăvea pe
D cu glas înalt. Mulţi dintre noi parcă nu
auzim cuvântul acesta. Eu îi mulţumesc
dar în gând părinte. Imaginea unui cocos
la cutremur. Ef.5,20 Muţumiţi pt toate
adică şi pt cele rele. Pt lucrul acesta
trebuie să fii întradevăr un om
duhovnicesc. A mulţumi pt un bine pe
care ţi-l face cineva face parte din cei 7
ani de acasă
Ev. de astăzi ne duce cu gândul la starea noastră
de boală. Lepra seamnă f bine cu păcatul. Nu
simţi nimic nu simţi când păcatul te pătrunde,
când păcatul intră în inima ta aşa cum nu simţi
nici lepra. Nu te doare nimic nu te deranjează
nimic. Nervii periferici se tocesc încât nu mai
simţi durere şi din cauza asta poţi să te răneşti f
grav. Câtă vreme mai simţi durere înseamnă că
mai ai o şansă. Cum începe boala păcatului în
viaţa noastră. Primul semn este cel al
neascultării. De mic copilul se hotărăşte să nu-şi
asculte părinţii. Al 2 lea este minciuna, urmează
apoi ascunderea, nu recunoşti ce ai făcut. Hai să
fugim de la ora asta, mâine zic hai să nu mergem
la şcoală. Apoi hai să zicem că am fost şi aşa
înaintăm în viaţă cu această minciună. Pe
măsură ce omul creşte apar impulsurile trupeşti
mai întâi în minte, în închipuirile noastre în
imaginile de pe net care te îndeamnă să cazi în
păcate trupeşti. Nimeni nu se gândeşte că este
un păcat un lucru care îţi place. Şi întotdeauna
păcatul apare în viaţă ca fiind un lucru care îţi
place. După ce ajunge matur omul se uită în stg
se uită în dr. şi începe să adune să-şi umple casa
de foarte multe lucruri încât îi vine o idee. Ce
casa mică am, să-mi fac una mai mare măcar
mai mare decât a vecinului. Şi începe o cursă
interioară ca tu să faci mai mult decât vecinul,
prietenul sau fratele tău. Apoi uitându-se la
realizările sale îşi zice: uite câte am făcut
în viaţa înseamnă că sunt mai bun decât
alţii şi aşa apare mândria care îi bârfeşte pe
ceilalţi îi judecă cu uşurinţă toate acestea
apar în sufletul care se îmbolnăveşte prin
lepra păcatului. De ce este pusa Ev aceasta
îndată după sărbătoarea Bobotezei? În VT
se ştie despre o singură vindecare de lepră,
a lui Neeman sirianul cel care este pus să
se scalde în Iordan, şi ieşind din apă rănile
leprei s-au curăţit. Ni se atrage atenţia şi
nouă că Iordanul cel nou sfinţit de prezenţa
lui Hr ne poate vindeca de lepra suflească.
Iubiţilor astăzi s-a făcut vindecarea
oamenilor acelora prin îndemnul de a se
arăta preoţilor. Să mergem fiecare dintre
noi, să ne arătăm preoţilor şi văzând
Domnul căinţa şi smerenia noastră, ne va 43
spune şi nouă ca şi samarineanului întors
să dea slavă lui Dumnezeu: Scoală-te şi
du-te credinţa ta te-a mântuit.
Ev din D a 29 după Rusalii ne pune
înainte minunea vindecării celor 10
leproși. Această Duminică e imediat după
sărbătoarea Bobotezei? În VT se ştie
despre o singură vindecare de lepră, a lui
Neeman sirianul cel care este pus să se
scalde în Iordan, şi ieşind din apă rănile
leprei s-au curăţit. 4 Rg 5,11-12; 15 Ni se
atrage atenţia şi nouă că Iordanul cel nou
sfinţit de prezenţa lui Hr ne poate vindeca
de lepra suflească. În Ev de astăzi îl
vedem pe Hr călătorind din Galileea în
Iudeea. Pe cale este întâmpinat de 10
leproși care strigau de departe Lc.17,13
În vacarmul de mulțime care se
împingeau care voiau să-L asculte, în acel
moment toți cei care erau lângă El au fugit
să nu se infecteze, pt că lepra este
contagioasă. Este în același timp și lipsa
de credință. Pe de-o parte veneau să se
atingă de Iisus să se vindece, pe de altă
parte când au venit acei bolnavi au fugit.
Este o lipsă de credință. Pe de-o parte cred
în D dar în același timp nu mă încred în
El. Vin cei 10 și Domnul îi întreabă ce
vor. știa Hr că sunt bolnavi. și cu toate
acestea îi întreabă. Când venim la D și-I
spunem ce vrem ne descoperim taina
sufletului nostru. Prin această cerință tu îți
spovedești intenția ta cu D. vrem să ne
curățim au spus bolnavii. Duceți-vă și vă
arătați preoților. Ei erau cei care constatau
dacă cineva e bolnav sau nu. S-au dus
bucuroși și pe drum și-au dat seama că nu
mai au bubele. Mâinile le erau întregi,
fețele erau curate. A început o bucurie
frenetică între ei și au fugit fiecare către
casa lui. Sigur pe de-o parte justificabil.
Unul singur s-a oprit și a zis STOP mă duc
la D. Lasă că am timp te toate celelalte mă
duc mai întâi la cel care m-a făcut sănătos.
Procentul acesta de 10 % este f real. El se
întâlnește și astăzi în bis. Cam 10 % din
cei care spun că sunt creștini au întâlnirea
reală cu D. Primul lucru pe care îl învăţăm
din Ev de astăzi este să-L căutăm pe D.
când ești în necaz caută-l pe D
Al doilea este rugăciunea, s-au adresat
DIH să fie vindecaţi. Deși acestea sunt
lucruri simple, atunci când suntem în necaz
ele capătă o altă dimensiune. Ne adresăm
noi în rugăciunile noastre lui Hr. Cu
sinceritate Doamne ai milă de mine. Zice
prorocul Ieremia 29,12-13. Atunci îţi
răspunde Hr rugăciunilor tale când îl cauţi
din toată inima. Atunci când ești în necaz
încrede-te în D și fă fără nicio rezervă
chiar dacă ți se pare fără logică.
Să avem o atitudine mulţumitoare ca şi
samarineanul lepros care îl slăvea pe D cu
glas înalt. Mulţi dintre noi parcă nu auzim
cuvântul acesta. Eu îi mulţumesc dar în
gând părinte. Imaginea unui cocos la
cutremur. Ef.5,20 Muţumiţi pt toate adică
şi pt cele rele. Pt lucrul acesta trebuie să fii
întradevăr un om duhovnicesc. A mulţumi
pt un bine pe care ţi-l face cineva face
parte din cei 7 ani de acasă.
Mesajul pe care Ev de azi ni-l transmite
este faptul că recunoştinţa este o practică
pe care noi o avem sau nu o avem. În
această zi sau măcar pe drumul până acasă
să vă gândiţi la 6, 7 lucruri pt care trebuie
să fiţi recunoscători lui D. şi dacă o să
faceţi acest exerciţiu cât mai des o să
vedeţi că viaţa voastră este un exerciţiu de
binecuvântări. Şi că recunoştinţa este cel
mai important remediu împotriva cârtirii,
împotriva nemulţumirii. Să fim
recunoscători să zicem: Doamne îţi
mulţumesc. Facem şi noi o închinăciune
mulţumindu-I lui D.
Este ziua în care să ne aducem aminte că
nu doar suntem noi şi atât ci este o întreagă
reţea, de oameni binevoitori în jurul nostru
care ne ajută să creştem să stăm pe picioare
şi să ne fie bine.
44
Hrisostom Rădăşanu Recunoştinţa este
cel mai eficient remediu
În această duminică am fost făcuţi părtaşi
unui eveniment destul de rar în viaţa DIH,
un eveniment în care Hr pare că ţine lecţii.
De obicei Hr nu prea reproşează
oamenilor lucruri şi când o face ajunge
cum spune noi cuţitul la os. Daca citim
cap 24 şi 25 după Mt vedem o mare
diatriba o cuvântare adresată fariseilor,
aici vedem un Hr supărat mânhnit şi care
ţine lecţii, reproşează. Hr astăzi se
întâlneşte cu 10 leproşi care doresc să fie
vindecaţi. Aceştia primesc sfatul de a
merge să se arate preoţilor. VT indica
această procedură, existau leprozerii prin
care aceştia erau izolaţi. Pe drum se
întâmplă minunea, şi ciudat unul singur,
un samarinean care nu prea ştia el Legea
dintr-un soi de entuziasm binecuvântat se
întoarce şi căzând înaintea lui Iisus îi
mulţămeşte. Sesizăm o urmă de regret în
cuvintele DIH. Ne arată modul în care D
lucrează cu noi oamenii. Am fii tentaţi să
credem că D lucrează cu noi prin
intermediul ritualului. EV de astăzi ne
arată că dacă acest ritual nu ar fi urmat de
acest entuziasm recunoscător, atunci nu
rămâne decât un simplu ritual. Aşa spunea
legea lui Moise să mearcă să se arate pr.
Nu se poate spune că cei 10 nu erau
ascultători, sau nu aveau credinţă. Hr îi
spune credinţa ta te-a mântuit mergi în
pace, păi şi pe ceilalţi i-a vindecat. Nu se
spune că s-au vindecat şi pt că au fost
nerecunoscători le-a revenit lepra.
Suntem recunoscători faţa de părinţii
noştri.Pt că ne-au dat viaţă. Ţinem la
profesorii noştri. Pt că ne-au dat
învăţătura. La superiorii noştri pt că ne-au
dat legi. Recunoştinţa nu este neaparat o
virtute creştină, este o experinţă de bază
fundamet. o experinţă care construieşte
relaţii. Ori iată că Hr pe lângă această
experinţă de bază mai adaugă ceva, şi
anume recunoştinţa faţă de D. Pt că
trebuie să recunoaştem chiar şi lucrurile
pe care le avem de la mama sau de la tata,
de la educatori într-o forma adâncă tot de
la D le avem. Tatăl nostru cel ceresc ne-a
dat viaţa prin tata şi prin mama. Dacă
primim educaţie de la învăţătorii noştri
mintea D ne-a dat-o ca să putem primi
învăţătura.
Întreaga noastră experinţă este îndatorată
lui D. O scriitoare de sec. 20 Simon dei? În
mod fundamental pt însăşi existenţa
noastră sunte datori lui D nu pt că D ne-ar
fi făcut pe noi ci pt că în primul rând pt că
D s-a dat la o parte pt ca noi să existăm.
Înainte de a fii noi oamenii înainte de a fii
universul acesta era numai D. ori pt ca
întreaga lume să existe D s-a dat cumva la
o parte, s-a lăsat pe sine ne-a dat nouă
spaţiu de exercitare a libertăţii noastre a
răutăţii noastre. Acelaşi lucru l-a făcut şi F
lui D venind pe pământ s-a dat pe sine în
tot ceea ce a făcut, inclusiv atunci când au
vrut moartea Lui. Ne-a lăsat pe noi
oamenii să existăm în toată răutatea, în
toată maliţia noastră în toate trădările
noastre. Ne-a lăsat şi ne-a arătat cât de
urâte sunt. Le-a lăsat pe toate acestea pt ca
a 3 a zi să învieze pt a ne arăta că ura,
trădarea, răutatea nu au ultimul cuvânt de
spus în lumea pe care El o conduce spre
Împărăţia sa cea veşnică.
Mesajul pe care Ev de azi ni-l transmite
este faptul că recunoştinţa este o practică
pe care noi o avem sau nu o avem. În
această zi sau măcar pe drumul până acasă
să vă gândiţi la 6, 7 lucruri pt care trebuie
să fiţi recunoscători lui D. şi dacă o să
faceţi acest exerciţiu cât mai des o să
vedeţi că viaţa voastră este un exerciţiu de
binecuvântări. Şi că recunoştinţa este cel
mai important remediu împotriva cârtirii,
împotriva nemulţumirii. Să fim
recunoscători să zicem: Doamne îţi
mulţumesc. Facem şi noi o închinăciune
mulţumindu-I lui D.
Este ziua în care să ne aducem aminte că
nu doar suntem noi şi atât ci este o întreagă
reţea, de oameni binevoitori în jurul nostru
care ne ajută să creştem să stăm pe picioare
şi să ne fie bine.
45
46
Duminica a 31 după Rusalii Marcu a fost ucenicul lui Petru, iar Ev sa e un
L-am văzut pe Iisus duminica trecută având o rezumat al predicii lui Petru. Mc 10, 49. Aceste
întâlnire cu tânărul bogat care era preocupat de cuvinte sunt f importante pt noi. Despre ele
Împărăția lui D. Acestuia Hr îi spune să țină părintele Teofil de la mănăstirea Sâmbăta de Sus
poruncile. Dar dacă vrei să fii desăvârșit una îți care a fost orb din naștere spunea că pot fi puse
mai lipsește. Lasă toate și vino și-mi urmează ca motto înaintea Sfintei Ev. De ce? Pentu că
mie. Știm că tânărul s-a întristat pt că își iubea prin totă Ev vestea cea bună Hr ne spune
averile
Sutem în maiduminica
mult decât a 32pe D.după Acest dialog
Rusalii a s-a
lui fiecăruia
Maimuța în vede
mod bomboană
personale v.49c.
o apucă deînfiecare
mânuța dată
ei
petrecut în Ierihon. La intrarea
Zaheu, se mai numeşte şi duminica dorinţei. în cetate Hr îl când citiți din Sf Scriptură, sau
dar când vrea să o scoată afară nu mai poate. auziți la Lit
vindecă pe un sărac
De la vameşul Zaheucerșătorputem șiînvăţaorb. fÎn multeacea citindu-se
Nu-i dă drumul Sf Ev pt să știți
că nucă vreaprin să-o
ea D.piardă,
ne spune nu
zonă
lucruridedarsemideșert
mai ales dorinţadin pustiul
a vedeaIudeiiCINEbolile este fiecăruia
poate să-și dintre noi v.49
scoată mânac.pt că este prea mare.
oculare
Hr. Chiar erau f frecvente,
dacă a fost uniarom orbirea era una lucru
f păcătos avut Hr îl că
Simte întreabă
are ceva ce învrei
mânăsă-țiestefac?
a ei Iar
și nuorbul
poate îi
destul
aceastădedorinţă
comun.deAceastăa-l vedea afecțiune
pe Hr. îiAuzind
punea pe că spune
să scape Doamne
și estesăcaptivă.
te văd. OmulVezi credința
vine o ta te-a
prinde
oameni
Domnulîn treceincapacitatea
prin Ierihonde a maişi-a lucra. Nu știm
dorit să-l mântuit.
sparge sticlaÎn acel
și ia moment
și bomboana. Bartimeu își recapătă
Așa poate ajunge
dacă era orbFiind
întâlnească. din naștere
f multă lumesau nu, i-a nu
fostștimgreudacă
să-i vederera
și omul. șiSunt devine ucenic alamluice-mi
mulțumit, Iisus. trebuie
Lc 18,43. de
știa
iasă carte
în calesau nu,aceea
şi de dar els-a a intuit cu sufletul
urcat într-un sicomorsău El ne arată
acuma că fiecare
stau liniștit. Zaheuomnucare se apropie
a căzut în această cu
că
ca Iisus
măcarestesă-lFiul
vadă.lui Urcarea
D. Lc18,în38. Se împlinește
copac înseamnă credință
capcană de careDomnul
ți-o dăHrzona se transformă
de confort,șicum devina
cuvântul
ridicarea de psalmistul
pe pământ. David S-a din
urcatPsîn145,8
pom ptEste că ucenic
căzut de și mărturisitor
pildă bogatul al lui.care i-a rodit țarina.
aproape
avea o neliniște sufletească. Și noi pt ca lui
aceeaşi cu rugăciunea Numelui să În acest Este
Lc.12,19. oraș f Hr face două
important mântuiri această
să reținem a unui
Iisus.
putem Şi acest cuvânt
cunoaște CINE nu-l este spune, ci îl strigă.
Iisus trebuie să ne sărac
dorință orb șidea unui
a-L bogat care pe
întâlni se numea
HR. ZaheuAceastă și
Strigă pentru că este larmă
înălțăm. Nimeni nu poate să-L cunoască peşi vrea cu orice preţ care era vameș.
curiozitate care l-aEvscosMarcu 10,46sanedespune
din starea confort și
să
DIHfiedacă
auzitducede ocătre
viață Domnul.
doar materialăAcestlumească.
strigăt îi cum se numea acest orb. Iată
casă în drum în mulțime. Tradiția ne spune că cum un orb din
deranjează
1Cor 2,14-16. pe oameni,
Aceastăcare îl ceartă
urcare taci, nu e
duhovnicească naștere
Zaheu l-a îl mărturisește
însoțit pe pe Sf Iisus
Ap Petruca fiindîn Fiul
câtevalui
frumos, nu faceușoară.
nu este deloc gălăgie. Dintr-o
Zaheu când dată
s-aBartimeu
urcat în David
misiuniînșitimp ce acel
a fost tânăr
așezat era demnintar
Episcop de Cezareea.al lui
aude câți
copac dușmani
a devenit are.ridicol
un pic Până pt atunci oamenii
semenii lui. La îi Israel,pomenit
Este era cunoscător al Legii,
în 20 aprilie. vedea totul
L-au întrebat apoiera ce
aruncau
fel și noicâte
cândun vrem bănuțsă nedoi.ridicăm
Putea din zicepăcatele
că are putred
ai văzutdeînbogat ochiiși lui
cu toate
Iisus acestea când Iisus
atunci când erai în îi
prieteni.
și patimile Înnoastre.
clipa înÎmi carezicea
merge sprecă
cineva Iisus
s-a să-și
lăsat cere:
sicomor?vino Și după Mine îl L-am
a răspuns: părăsește văzutpe peDomnul.
Zaheu
recapete
de băutură vederea, oameniiiar
pt o periodă care ieri i-au
ceilalți dat bani
îl ironizau Acest
așa cumorb din să
trebuia Evfie.duminicii de astăzi estea
îl
Cetrag
mă de haină
te-ai înapoiPtîna-și
pocăit. șanț. Dar el
împlini nu îi ia
dorința deîna adevăratul reprezentant al lui Israel. Orb sărac
seamă şi strigă
A-ţi auzit cuvântul Sf Ap Pavel către
vedea cine esteşiIisus
mai tare.
a găsitStrigătul
o soluțieeste foarte
vital: dar ascultă cuvintele Domnului și îl mărturisește
Timotei
un pruncSe
simplă. nuurcă
poateîn face
copac altceva
asemnea decât unuisă copil.
strige ca Fiul al care s-a citit.
lui David. D este
Atât orbul din Mântuitorul
Ierihon cât și
pentru a atrage atenţia mamei lui, nu are alt tuturor
Zaheu vameșuloamenilor sunt dar mai ales
răspunsul pentrua tânărul
celor
Doar copii găsesc soluții simple, noi oamenii
mijloc. credincioşi. Sigur că astăzi
D se bucurăcă este de cei
maturi leÎnvățăm
complicăm din atitudinea
f mult. Hr aceaste
vede această a lui bogat. Ne dăm seama teribilă
Bartimeu
nevoință asăluinuZaheu ne îngrijoreze
de a face fgesturi mult ce o să
chiar și credincioşi,
orbirea trupească dar dar iatămaică înfricoșătoare
îi iubeşte este şi-i
spună oamenii
ridicole, numaidesprede dragul tine. de
Să a-lnu întâlni.
ne intereseze
Mânt orbirea sufletească.
aşteaptă Cu privirea
şi pe cei păcătoşi la orbirea
şi-i aşteaptă D
mai mult insensibil
nu trece ce o să spună oamenii
pe lângă din jurul
Zaheu, nu senostru
face sufletească
vrea pe Sftoţi Ap Pavel ne spune
oamenii la 2 cunoştinţa
Cor 4, 3-4.
decât
că nu-lcevede,vrea săoprește
ci se ne spună și odatăD cu despre viața
el întregul iubirea
adevăruluide avere să șivină.
iubireaSă-i de mărire.
facem Acestea
lui au D
noastră. Orbul ştie că este şansa
convoi se uită în sus și îi spune Lc.19,5. Dacă vieţii sale, pt fost ispitelele pe care le-a biruit Domnul Hr și
că Iisus nu s-a mai întors în Ierihon niciodată.
această bucurie cum i-a făcut
pe care îl rugăm să ne ajute să le putem birui și
vameșul
mulțime de oameni căutau să-L vadă PE Iisus, din Ev dobândirea
de azi. Se
Dacă
mânați ratadinclipa aceea nu din
curiozitate, se mai dorințavindeca de noi spre vedriiapropie
sufletuluiperiada
nostru.
niciodată. bucuriei postul cel Mare să ne dorim
senzaționalSunt sau în viață
atrași de clipe unice. Binele
notorietatea publicăpea Amin
care-l poțiZaheu
face astăzi nu îl amâna pe mâine pt mai mult să vedem cine este Iisus.
lui Iisus, ne spune textul Ev căuta să
că
vadăs-arCINEputeaeste ca Iisus.
mâineV3. să Cu fie alte
prea cuvinte
târziu.
Domnul
Zaheu căuta Hr îi întâlnirea
trimite pe Apostoli
personalăsă-l cu aducă
Iisus,la
El probabilcupeD.
întâlnirea Petru, pentru
Dorința că doar
aceasta l-aEv Marcu
scos din
spune
casa sacumdin l-a chemat
spațiul săuorb.de confort să vină să se
înghesuie alături de vecinii săi pe care îi
domina prin averea sa și prin statutul social pe
care-l avea. Se vb și-n zilele noastre de zona de
confort. Ce este aceasta? Este tendința de a te
simți în siguranță cu ceea ce ai dobândit 47
material intelectual sau chiar cele spirituale și
să stai relaxat și să le consumi. Psihologii
aseamănă zona de confort cu modul în care sunt
prinse maimuțele. Într-o sticlă cu gâtul îngust
este băgată o bomboană.
Duminica a 32 după Rusalii
Sutem în duminica a 32 după Rusalii a
lui Zaheu, se mai numeşte şi duminica
dorinţei. De la vameşul Zaheu putem
învăţa f multe lucruri dar mai ales
dorinţa de a-l vedea pe Hr. Chiar dacă a
fost un om f păcătos a avut această
dorinţă de a-l vedea pe Hr. Auzind că
Domnul trece prin Ierihon şi-a dorit să-l
întâlnească. Fiind f multă lume i-a fost
greu să-i iasă în cale şi de aceea s-a
urcat într-un dud ca măcar să-l vadă.
Dar l-a văzut şi Mânt cel care cu
ruşine a pătimit Hr şi din partea
oamenilor. Pt că ştim cum erau priviţi
vameşii în vremea aceea erau f
dispreţuiţi. Nu cred că a fost un lucru de
mare cinste să fie văzut Zaheu într-un
dud ca să-l vadă pe Domnul. Dar a
trecut şi peste această ruşine. Şi iată
această ruşine a lui a fost mântuitoare.
A ieştit Domnul înainte. Ne amintim de
protopărintele nostru Adam care după
ce a căzut în păcat a fost cuprins de un
sentiment puternic de ruşine. Atât de
puternic încât a crezut că se poate
ascunde de D în spatele unui tufiş. Dar
şi acolo Domnul a ieşit în întâmpinarea
lui cu toate că Adam nu avea dorinţa de
a se întâlnii cu D. Şi i-a zis Domnul
Adame unde eşti? Păi am auzit glasul
tău şi m-am ascuns că sunt gol. Nu
cumva ai mâncat din pomul din care ţi-
am poruncit să nu mănânci? Şi ar fi
trebuit să răspundă ba da Doamne te rog
să mă ierţi. Dar nu are curajul să
recunoască că a greşit. Şi începe să dea
vina pe femeia sa Eva. Şi de atunci
această stare de ruşine şi de înstrăinare
ne cuprinde pe toţi. Unii ca şi Adam se
înstrăinează mereu de D şi nu au curajul
să recunoască că au greşit şi nici
puterea să spună iartă-mă. Alţii
asemenea lui Zaheu, cu ajutorul lui D
Nu este uşor să recunoşti că ai greşit şi
aceasta datorită mândriei care ne
stăpâneşte. E foste important să biruim
această mândrie. Oricât ar fi de greu
trebuie să ai puterea să recunoşti că ai
greşit. Hr este păstorul cel bun care
iese în întâmpiarea oii celei pierdute
treabuie ca şi noi să ne dorim acest lucru
şi să ne cerem iertare. Să-i spunem că
am greşit dar cu toate acestea nu vrem
să ne despărţim de el. Cea mai mare
dificultate o întâmpinăm atunci când
trebuie să mergem să ne mărturisim
păcatele. Sunt oameni care o viaţă
întreagă ascund unele păcate pt că nu au
curajul să le mărturisească. Se tem, că n-
ar fii înţeleşi că ar fi judecaţi că preotul
s-ar sminti. Şi ani de zile poartă acese
poveri până când harul lui D le dă
această putere să-şi mărturisească
păcatul. Şi se simt apoi atât de uşori aşa
de eliberaţi încât ar putea să zboare.
Foarte greu îi este omului păcatos să-i
spună pe nume. În loc să zică omul că
am furat preferă să zică am luat ce nu-i
al meu. Foarte mare ruşine întâmpină
oamenii să mărturisească păcatele
trupeşti legate de desfrânare. Dacă
înfrângem această ruşine ea ne va face
părtaşi la harul mângâietor al DIH. Pt că
şi El a pătimit ruşine pt mântuirea
noastră. Desigur ruşine trebuie să
întâmpinăm atunci când vrem să ne
schimbăm viaţa şi să ne întoarcem de la
păcat la virtute şi din partea oamenilor.
Familia noastră colegii noştri prietenii
ne vor ironiza. Acuma faci pe sfântul
lasa că te ştim noi cine ai fost, ce ai
făcut. La fel ca şi mulţimea care cârtea
judecându-l pe Iisus ai intrat în casa
unui păcătos. Sau când Iisus a fost în
casa fariseului Simon şi o femeie
păcătoasă a venit şi-îşi plângea păcatele
la picioarele Domnului iar fariseul
Zaheu Teofil Roman 2017
Preacuvioşi şi preacucernici părinţi, iubiţi
credincioşi. Ev pe care tocmai am ascultat-o
cred că este un răspuns f potrivit la o întrebare
care frământa f multă lume. De ce îi rabdă D pe
cei păcătoşi? De ce nu-i pedepseşte de ce nu
îi distruge? Iată de ce îi mai rabdă D pe cei
păcătoşi pt că D poate să vadă îi ei altceva,
poate să vadă D şi în cel mai mare păcătos
partea cea bună pe care noi din nefericire nu
reuşim să o mai vedem. Poate să vadă lupta,
frământarea şi dorinţa omului de îndreptare. Pe
toate acestea D le preţuieşte şi-l aşteaptă pe om
până la ultima răsuflare dar noi nu avem această
răbdare şi această răsuflare. Mulţimea a văzut în
Zaheu numai un mare păcătos un om lacom de
avere aservit stăpânirii romane un om de care se
fereau şi s-au smintit că Hr a intrat în casa lui.
L-au judecat pt DIH aşa cum au făcut-o şi-n alte
împrejurări cum de stă să mănânce cu vameşii şi
cu desfrânatele. Dar Mânt a-ţi văzut nu s-a
smintit pt că El a văzut mai mult în Zaheu. A
văzut dorinţa de a-l vedea de a-l cunoaşte şi
de aceea i-a ieşit în întâmpinare. Şi i-a spus
pe nume. Cu siguranţă că Zaheu a fost foarte
surprins şi mulţimea de asemenea. Zaheu a
simţit nevoia să-şi schimbe viaţa. Dragostea lui
Hr i-a redat adevăratul lui chip adevărata lui
înfăţişare. Înţelegem că doar dragostea îl
vindecă pe om Legea îl învinge pe om dar nu-l
convinge pe dinlăuntru. Acest chip al lui Hr ar
trebui să vie şi chipul nostru al fiecăuria.
Această dragoste înţelegătoare ar trebui să fie
trăsătura de bază a fiecărui creştin dreptslăvitor.
Este un mare păcat să-l dispreţuim pe cel
păcătos oricine ar fi el nu este propriu unui om
credincios care poartă chipul lui D să judece şi
să dispreţuiască. Dacă cineva păcătuieşte o face
pt că nu a cunoscut dragostea lui Hr. Ce putem
noi să facem să ne rugăm stăruitor să ne rugăm
fierbinte ca acel om care păcătuieşte să cunoască
dragostea lui. Şi să ne rugăm şi pt noi pt că
devreme ce judecăm şi dispreţuim nici noi n-am
cunoscut dragostea lui Hr. Pt că dacă am fi
cunoscut-o am fi dispuşi să răbdăm pe nedrept
de la oricine. Dragostea toate le suferă toate le
rabdă... noi trebuie să fim pt cei apropiaţi pt
neamul nostru o binecuvântare şi nu un blestem.
Aţi văzut ce rol are binecuvântarea lui Avraam
48
Nici pe singurul său fiu. Şi pt această dragoste A-ţi auzit cuvântul Sf A
smerită a devenit o binecuvânare pt întrega lume. către Timotei care s-a citit
Aşa şi noi suntem chemaţi să devenim o mântuitorul tuturor oamen
binecuvântare prin rugăciunea noastră prin
mai ales a celor credincioş
dragostea noastră prin credinţa noastră. Aşa cum
nădăjduim pt noi că D ne va milui aşa trebuie să că D se bucură de cei cred
nădăjduim pt fiecare om pe care-l cunoaştem în dar iată că îi iubeşte şi-i aşt
această viaţă. Dacă D rabdă pe cinva îndelung cu pe cei păcătoşi şi-i aşteaptă
siguranţă că acesta are asupra lui binecuvântarea pe toţi oamenii la cu
lui Hr. Prin care se binecuvintează toţi oamenii adevărului să vină. Să-i fa
din toate timpurile. Se spune în slujba cununiei că D această bucurie. Se
rugăciunile părinţilor întăresc temeliile caselor periada bucuriei postul ce
copiilor. Iată care este menirea şi chemarea
Iată de unde începe ad
noastră să fim o binecuvântare pt aproapele
nostru. Nu trebuie să judecăm şi să dispreţuim pe pocăiţă. Toţi lucrul mâinilo
nimeni dar nu trebuie nici măcare să ne numele tău chemăm, cum z
dispreţuim nici măcar pe noi. Trebuie să ne troparele de umilinţă. E
recunoaştem păcatele şi să ne osândim pe noi cuvânt din cartea prorocul
înşine. Dar în acelaşi timp noi trebuie să De aici trebuie să înceapă ad
recunoaştem în noi chipul lui D. şi D ne preţuieşte pocăinţă. Astăzi suntem la
pt aceasta în chip deosebit. Dacă nu ne Mânt va pătrunde în casa su
recunoaştem şi nu ne preţuim ca şi chip al lui D
nostru prin taina Sf Euhari
nu avem suficientă motivaţie ca să ne pocăim şi să
ne schimbăm viaţa. De aceea f mulţi oameni zic primim cu bucurie aseme
nu mai merit să trăiesc D nu mă mai poate ierta. Zaheu, să-i arătăm D
Ba da uite D poate să ierte pt că te iubeşte şi te dorinţa noastră de a ne îndr
preţuieşte El nu te judecă ci te rabdă şi te aşteaptă a pune început bun vieţii
îndelung. Vedeţi DIH vb despre osânda de sine păcătoase. Şi atunci vom au
noi trebuie să ne urâm însăşi viaţa noastră. Dar în acel cuvânt tainic pe care
acelaşi timp trebuie să ne iubim pe noi înşine. Să-l Zaheu. Astăzi s-a făcut m
iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuşi. Iată ce
casei acesteia, pt că şi tu
înseamnă să te iubeşti pe tine însuţi. Să te
recunoşti ca şi chip al lui D. ca acea cântare din meu. A DIH să-i fie
binecuvântările morţilor chipul slavei Tale celei dimpreună cu Tatăl şi cu D
negrăite sunt... oricât a-şi fi de păcătos oricât de Acum şi pururea şi-n vecii
multe şi de grele ar fi păcatele mele eu totuşi Amin
rămân chipul lui D şi pt aceata eu trebuie să rabd
trebuie să mă pocăiesc o viaţă întreagă şi să mă
rog miluieşte zidirea Ta stăpâne. Adică eu sunt
zidirea Ta.
49
Duminica a 17 după Rusalii. Această duminică
ne pregăteşte apropierea noastră de Postul cel
Mare. Este ultima duminică din perioada
Octoihului iar de duminica viitoare începe
perioada Triodului care are 10 săptămâni.
Avem înaintea noastră pilda femeii cananeence.
Canaanul era un ţinut în afara graniţelor Ţării
Sfinte, locuit de oameni care s-au îndepărtat de
credinţa cea adevărată în unul D. Aici erau 2
porturi Tir şi Sidon, centre comerciale
înfloritoare. Oamenii de aici erau într-o
continuă goană după materie, după comerţ.
Cananeenii erau dispreţuiţi de evrei, îi socoteau
câini pt că nu făceau deosebire între alimentele
curate şi necurate. După legea VT evreii nu
trebuiau să stea de vorbă cu cei din Canaan.
Aici Hr întâlneşte o femeie care striga spre
dânsul: Doamne miluişte-mă. Aceasta îi
deranja pe Ap care care-I spun v 23. Hr. se
face că nu o aude, dar ea mai tare striga. Era un
strigăt profund, din adâncul sufletului, nu doar
din gură. Striga din tot sufletul ei încât şi faţa şi
ochii şi trupul ei devenise un strigăt, o speranţă.
Era strigătul unei mame îndurerate, care striga
către Domnul. Şi Iisus intră în logica evreilor
răspunzând Ap V.24. Credem că acest răspuns
a fost pe placul Ap. Alimentându-le orgoliul.
De ce face acest lucru. Cu câteva versete mai
înainte când Hr a intrat în Ierusalim fariseii şi
cărturarii l-au întâmpinat certându-l că ucenicii
nu mai ţin datina v. 1-3. Înainte de pasajul pe
care l-am citit la dumnezeiasca Lit vedem
această tensiune dintre Hr şi învăţătorii de lege.
Le spune Domnul acestora v.7-8. Legea nu
este dată pt a fi ţinută cu buzele ci pt a fi ţinută
cu sufletul şi cu fapta. Când femeia striga în
urma lui Iisus, acesta îi lasă pe Ap să înţeleagă
ce înseamnă să împlineşti legea în litera ei. Pt a
le arăta care este diferenţa dintre litera legii şi
duhul legii. II Cor.3,6 Hr se face că nu o aude,
respectând adliteram îndemnul ca un evreu să
nu vorbească cu unul de alt neam şi altă
credinţă. Apoi vedem cum Hr o supune la un
test de smerenie. V.26. Iar răspunsul acesteia l-
a uimit pe Domnul v.28. văzându-i credinţa Hr
îi împlineşte toate dorinţele. În dialogul cu
femeia cananeeancaă vedem cum procedează
D. Ca un pedagog care îşi încearcă elevul, să
sau oameni aleşi dinainte, că şi la alte neamuri
există credinţă, nevoie de D, durere. Adeseori D
nu ne ascultă rugăciunea pe că urmăreşte altceva
decât ceea ce vedem noi. Ar trebui să ne
întrebăm atunci când nu ne sunt împlinite
rugăciunile noastre. Oare cui răspunde D atunci
când pe mine mă refuză. Apoi este nevoie de
stăruinţă în rugăciunile noastre. De ce e nevoie
de insistenţă în rug.? Oare D e surd şi e nevoie
să zic de 100 de ori ca El să priceapă. Chiar
Domnul a zis în predica de pe munte Mt.6,7.
Asta înseamnă frecvenţă, stăruinţă, să mergi de
mai multe ori, nu ca şi la loterie. Joci un bilet şi
gata. Alţii joacă de 100 de 1000 de ori şi îşi zic:
până la urmp tot iese. Asta înseamnă
perseverenţă sau stăruinţa pe care ne-o cere D.
stăruinţa în rug a femeii L-a făcut pe Hr milostiv
izbănidu-i fiica chinuită. Aceste două expresii
Doamne miluieşte-mă şi D ajută-mă rostite cu
stăruinţă au făcut dintr-un om necredincios,
dintr-un om străin de poporul lui Israel, un om
mai presus decât cei din popoul ales. La puţini
evrei le-a spus Domnul mare este credinţa ta ca
şi acestei femei. Pt că nu o pune Domnul la
examene de teologie, nu-i cere să-i spună cum
înţelege întruparea Fiului lui D, sau poruncile
date de Moise. Credinţa acestei femei se vede
din stăruinţa cu care ea credea în bunătatea lui
D. Mare este credinţa ta femeie pt că ştii cât este
de important ca pruncii tăi să fie izbăviţi de
lucrarea celui potrivnic. Femeii îi area inima de
durere pt fiica ei, aşa cum îi arde oricărui părinte
adevărat. Învăţăm de la această femei faptul că
creşterea copiilor în frica de D e cea mai
importantă îndatorie a noastră. Şi mai învăţăm
să fim smeriţi. Un doctor când mergea la şcl să-i
consulte pe copii ducea cu el un lighean mare cu
bomboane. Şi zicea fiecare să se servească.
Doar un copil nu se servea. Şi i-a zis medicul:
Tu de ce nu te serveşti. Copilul daţi-mi dvs. Pt
ca aveţi mâna mult mai mare. Aşa suntem şi noi
cu D. de multe ori cerem una sau alta şi nu-l
lăsăm pe D să ne dea cum vrea El. Să ne dea D
credinţa femeii convertite în veci Amin
50
vadă cât iubeşte cartea şi cât îl iubeşte pe
învăţătorul său. Acest mod de a acţiona a lui D.
ne urmăreşte mereu. Hr o refuză de câteva ori
pt a-i învăţa pe Ap.că la D un există popor ales

51

Ef 4,3
Sărbătoarea de astăzi este una cu totul aleasă,
ea cuprinzând ca într-un buchet 3 mari sfinți
părinți ai Bis noastre. 3 mari dascăli ai lumii și
Întâmpinarea Domnului
ierarhi așa cum am auzit cântându-se la strană.
Sărbătoarea de astăzi la 40 de zile după
Bis prin imnele ei vede în cei trei treimea
Naşterea Domnului încheie prăznuirea acestei
pământească care laudă și care ne învață despre
mari taine a pogorârii lui D pe pământ între noi
Treimea cerească. Au trăit în vecul al 4 lea,
oamenii. Cealaltă mare taină pentru care ne
perioadă care este numită veacul de aur al
pregătim începând de duminică este cea a suirii
creştinătăţii, veacul cu cei mai mari sfinţi pe
Domnui cu noi la ceruri, taina Paştelui. Aceste
care i-a dat Biserica. Primele 3 veacuri au fost
mari taine ale credinţei nu se prăznuiesc o zi
de suferinţă de prigoană a creştinilor, în care
nici 3 nici 10. 40 de zile de post ne pregătim pt
mii de creştini au primit cununa martiriului.
taina Naşterii Domnului începând din 14
Oare de ce după 3 veacuri de suferinţă s-a
noiembrie şi tot 40 de zile trebuie să trăim în
întâmplat să vină secolul de aur al credinţei? În
această mare taina, în care Dumnezeul cerului
istorie de multe ori se vede lucrul acesta după
şi al pământui ia trup şi trăieşte în mijlocul
perioade de mari prigoane şi greutăţi urmează o
noastru. Încheiem astăzi acestă minunată taina
revenire spre credinţă spre D. Vremurile de
iar de duminică se deschide perioada Triodului
atunci se cam repetă și-n zilele noastre. Biserica
a pregătiri pentru taina Paştilor.
cunoaște libertatea practicării credinței prin
Sărbătoarea de astăzi are în miezul ei cântarea
Edictul de la Milano din 313 dat de împăratul
dreptului Simion care ne însoţeşte la toate
Constantin cel Mare. Însă cade victimă
rugăciunile bisericii şi ale noaste personale.
propriului ei succes. Bis a început să primească
Domnulul vine pe pământ dar El mai trebuie şi
privilegii să primească clădiri, terenuri și
întâmpinat aşa cum se cuvine. Despre ce s-a
laudele acestei lumi. Însă creștinii tocmai în
întâmplat la 40 de zile după naştere aflăm de la
această perioadă de înflorire și de succes au
sf Ev Luca, doar el ne transmite acest episod
început să-și piardă credința în DIH. S-au
minunat. Ev după Lc. începe cu templu şi se
botezat păgânii la creștinism în masă însă îl
încheie cu templu. La început în vedem pe
consideraul pe DIH ca Fiul al lui D așa cum își
preotul Zaharia care tămâia în templu unde îl
închipuiau ei zeii lor, Zeus sau Jupiter. Mulți
vede pe arhanghelul Gavriil. Iar la sfârşit ne
creștini în sec al IV credeau că pot să vină la
spune că după ce Iisus s-a înălţat la cere Ap s-
Bis duminica câteva ore iar în restul săptămânii
au întors cu bucurie şi toată ziua erau la templu
să trăiască după poftele lor ca și înainte de
stăruind în rugăciune aşteptând venirea Duhului
botez. Sfinții sărbătoriți astăzi au luat foarte în
Sf. În templu se întâmplă şi eveimentul
serios credința lor, au făcut cele mai înalte școli
sărtătorit astăzi. El se leagă de un obicei al
din vremea lor în capitala imperială a
Legii celei vechi. Hr se naşte în Betleemul
Constantinopolului după care s-au retras în
Iudeii, mântuirea vine din iudei ne spune şi Ev
pustie o periodă după care o fost așezați
Ioan. Ne amintim că a 8 a zi a fost tăiat
episcopi sau ierarhi în Cezareea Capadociei
împrejur, i S-a pus numele vestit de înger,
Vasile cel Mare, în Nazianz Grigorie de
numele cel mai presus de nume, Iisus care
Dumnezeu Cuvântătorul și în Constantinopol
înseamnă Dumnezeu este mântuitor. Tot Legea
Ioan Hrisostom. Toți au adâncit Evanghelia
Veche în Lv.12 mai cerea anumite rântuieli de
Domnului în conștiințele creștinilor, au
curăţire a mamei. Dacă năştea băiat mama
formulat învățătura creștină despre Persoanele
trebuia la 40 de zile să meargă la un preot care
Sfinei Treimi, au insituit primele forme de
să aducă pt ea jertfă de curăţire, un miel de un
asistență socială. Acești 3 bărbați sunt darul lui
an sau o pereche de turturele. Pt Iisus au adus
D pentru Biserică care în sec al IV se clătina
ca jertfă o pereche pe păsări mici de unde
din toate părțile și risca să alunece din dreapta
putem vedea că era o familie săracă, nu-şi
credință.
permiteau un miel. Maica Domnului cu toate că
ştia cum l-a născut pe Iisus vine la templu să se
curăţească, primeşte
Spre final vreau să mă opresc la o
poezie care poate că este şi un îndemn
Sigur noi știm că pe sfinții îi cinstim în ziua nu doar pentru mamă ci şi pentru
mutării lor la ceruri. În această lună i-am părinţi şi pt bunici ,iar poezia se
pomenit separat pe cei 3. Pe 1 ian pe 25 și 27
ianuarie. Dar îi pomenim pe toți trei în mod
numeşte Rugăciunea mamei, de
Legea şi o pune în practică. Este un model al Teodor Castrişanu-
solemn pe 30. Acum 900 de ani în cetatea
omului credincios care primeşte Legea şi o
Bizanțului creștinii se certau între ei neștiind
împlineşte. Aceasta era în ceea ce priveşte
care sfânt este mai mare. O ceartă greu de Copilaşi din toată lumea, ştiţi voi
mama. În ceea ce priveşte pruncul, dacă era
înțeles de noi cei de azi care ne certăm pt bani pt
întâiul născut de parte bărtătească era socotit al
averi pt putere pt renume, pt echipa preferată.
cum se roagă mama
Domnului. Dacă vroiai să fie al familie trebuia Pentru voi în orice seară? Nu ştiţi?
Unii spuneau că VcM este cel dintâi și cel Mare
răscumpărat, cu o sumă modică de 5 sicli.
încă din timpul vieții, a fost un bun organizator
Vedem Iisus nu este răscumpărat, încă de atunci
Sigur! N-aţi luat seama
al vieții monahale, el este cel dintâi dintre toți. Când cu ochii plini de lacrimi, la
pruncul Iisus a fost închinat Domnului şi a
Alții spuneau că dimpotrivă este Grigorie. Pt că
rămas închinat Domnului încă de la naştere. La
Bis l-a numit teologul sau cuvântătorul de D, pt
icoana Maicii sfinte
acest moment vin ca martori dreptul Simion şi Îşi şopteşte-n blânde şoapte
că a vorbit și scris ca nimeni altul despre Sfânta
prorociţa Ana despre care ne spune că era
Treime, a fost poet peste 20 de mii de versuri
nelipsită de la templu zi de zi postind şi cintind
rugăciunea ei fierbinte.
este literatul care a știut să facă literatură
Sfintele Scripturi. Aceştia inspiraţi de Duhul
creștină la fel de sofisticată și complexă ca
sfânt văd în acest prunc de 40 de zile pe Mesia
filosofia vremii. Alții spuneau că Ioan Uite-aşa grăieşte dânsa: " Maică
cel aşteptat, pe cel care este chemat să fie sfântă, Preacurată,
neîntrecutul predicator din Constantinopol
lumină spre descoperirea neamurilor păgâne şi
iubitorul săracilor și mare liturghisitor. În aceea
în acelaşi timp slavă poporului Israel. Dacă
Vezi-i ce frumos dorm dânşii?...Ei
vreme episcopul Ioan al Evhaitelor are un vis în îmi sunt averea toată.
citim cu atenţie această Ev vedem de câte ori se
care i se arată cei 3 ierarhi și-i spune: Fil 2,3 du-
spune despre Duhul Sfânt. Lc. 2,25-27 dreptul
te și spune credincioșilor să nu se mai certe pt că Pentru ei din greu mă zbucium,
Simion era un om duhovnicesc. Trebuie să-l ai pentru ei trăiesc în lume
noi una suntem înaintea lui D. suntem uniți în
pe Duhul Sfânt ca să poţi să recunoşti într-un
dragoste în credință și în iubire față de Bis. Așa
prunc de 40 de zile pe Domnul. Cu îi spune
Şi îndur atât noianul de dureri fără
s-a hotărât sărbătoare de astăzi. Ce vrea să ne de nume!
bătrânul Simion pruncului Stăpâne slobozeşte-
spună biserica cu această sărbătoare? Că ea are
mă dezleagă-mă, eliberează-mă de povara
nevoi de toate darurile cu care ne-a înzestrat D.
acestei vieţi. Iar prorociţa Ana plină de Duh Sf I-am culcat şi-acum spre tine vin ca
toți trebuie să ne punem în lucrare darurile pe
plină de curaj le spunea tuturor despre prunc.
care le avem pt ca să creștem împreună. Pt că
Trebuie să ştim să-l întâmpinăm pe Mânt, şi să-l ei să nu mă vază
Bis ne adună și ne unește pe fiecare dintre noi Şi te rog, Măicuţă sfântă, să cobori
primim în vieţile noastre, la fiecare Liturghie.
într-o lume atât de dezbinată ca cea de astăzi. În
Mai ştim noi să-L întâmpinăm pe DIH. Avem
lb grecă la bis i se spune eclezia. și înseamnă o blândă rază,
noi pe Duhul în noi ca cei doi bătrâni de astăzi Raza bunătăţii tale, pe frumoasele
adunare comunitate celor adunați în numele
care L-au văzut într-un boţ de cane şi de sânge
DIH. De aceea am început cu acel verset cu
pe D. La fel şi noi avem nevoie de inspiraţia lor plete,
care și închei Ef 4,3. Să cultivă așadar Ca să n-aibă vise rele şi nici
Duhului Sf ca în potir sub chipul pâinii şi a
unitatea duhului în legătura păcii amin.
vinului să recunoaştem prezenţa fizică a lui D pleoapele muiete.
între noi. Am putea zice fără să greşim că ziuna
de astăzi ar putea fii ziua bătrânilor creştini, care
ar trebui să se uite cu multă luare aminite la Şi le-adu în suflet raiul liniştit al
vieţii tale
icoana bătrânului Simeon şi a prorociţei Ana. Ei
ne arată că nimeni nu poate să se apropie de D Şi mi-i fă ca-n zori de ziuă, când o fi
fără credinţă fără rugăciune şi fără Duhul Sf. ca să se scoale
Când şim că D. Sf este în tine?…….
Să-i văd blânzi, cuminţi şi veseli,
52 îndreptând spre mine paşii
Iată câte taine minunate ne pune Bis înainte
acum când încheiem această acoladă a călătoriei Cum i-ndreaptă către tine, colo-n
începută din 14 noiembrie. cer, sus, îngeraşii
Amin !
 Duminica a 33 după Rusalii Lc. 18, 13 om păcătos. Vedeţi noi în general spune că nu
Începând cu duminica de astăzi am intrat în suntem farisei pt că prin fariseism înţelegem
cele mai profunde perioade ale anului bis. ipocrizie, un om cu 2 feţe. Una spui alta faci. De
ZiditorulPerioada
cerului și al pământului
Triodului care este este
un ținut în
de pregătire Nu
pt aau avut
faţăposibilitate
cu omul îlsălauzi, aducă îi un miel ceea
vorbeşti ce iar în
f frumos
brațe de putea
Simeon primi bătrânul
bucuriacare zice:slăvitului
şi harul de acumpraznic privital mai profund
spatele lui îleste că adevăratul
bârfeşti. Ev de astăzi mielneera spune că a
sunt slobod că am
învierii DIH. văzutSe pe Mânt aşa
numeşte meu.ptStihiră
că la stranăpruncul
se fi acela
fariseu micuțestecare
şi ceea gângurea.
ce afăcutDe aceeade astăzi.
fariseul
din slujba sărbătorii
foloseşte de astăzi Întâmpinarea
o monumentală carte structuratăSimion pe 3 îlSăvede pe prunc
te crezi că eşti ca superior,
adevăratul miel
faţă de care
cel pe care-l
Domnului. Ne ode.
cântări găsim Esteînca inima unei mari
un tomograf ridică păcatul
duhovnicesc, vezi că lumii.
bea Mama trebuia săcă-i
că-i desfrânat, steacurvar.
acasă Tu să te
sărbători ptpecăcare
prin otoateînțelegem
slujbeleîntr-un
care se registru
găsesc în ea, 40 pedupă crezi
naștere că după care trebuia
eşti cineva în faţasăluimeargă
D. Şi ptlaasta să te Vedeţi că noi vrem să facem minuni şi să-i
superficial.
careÎnle sensu
facem înînainte care de ne Paşti
gândim că să
ne ajută templu
ne pt a aduce
umflii jertfă putea
de mândrie, că nusă-leştirăscumpere
atât de nemernic ca vindecăm pe alţii. Dar plăcut înaintea lui D este
sărbătoarea de astăziestarea
redescoperim este păcătoasă
încă o bifare pe care în o avem
cu 5 sicli.ce deMD acolo nucare îl uite
răscumpără
ce viaţă pe murdarIisusduce. Nu cel care-şi vede propriile lui păcate, şi-şi dă
calendarul bisericesc.
înaintea lui Hr. DeTexteleaceea perioada slujbeitriodului
a dimpotrivă
este facem îl dăruiește
şi noi lucrulpt că elacesta?însuși De este câte
cel ori un seama că are atât de mult de făcut. Iar când
sărbătoriiundetimpastăzi ne învață
în care să ne un alt lucru
analizăm și dintre
fiecare care trebuie să împlinească
judecăm noi şi nevoia credemlui Dsuperiori
Tatăl prinsemenilor descoperi în tine câte păcate ai nu mai ai vreme
anume: această
noi, nesărbătoare
facem oeste atât de
revizie profundă
tehnică dacă răstignirea
vreţi. noştri pe cruce.
care poate Simeon suntîl şiprimește în brațe Ce ar fi
ei neputincioşi. de păcatele celuilalt. Nu mai ai vreme pt că ştii
în semnificația
Vedemeice-ar încâtmai nu trebui
ar trebui să ne
ca noi să oprim pe DIH trebuit
mai îndreptăm ca pe un dar fariseul
să facă pe care ptîl aține cu atâtaîndreptat
se întoarce că-s pre multe ale tale şi te ocupi de tine de
la atitudinea dreptului
la viaţa Simeon
noastră. Şi câteși alepăcate
prorocițeinu sunt cinste
în cula atâta
casa sa. înflăcărare
Ceea ceaşiomului care asă facem
noi ar trebui sufletul tău. Te spovedeşti, îi spui lui D lupta ta
Ana. Ferestrele
sufletuluriașe
nostru, princâtecare putem pătrunde
neputinţe nu purtăm întinerit
zi de când datărităcinevacredinței lui. și neunspune
are o neputinţă, păcat șicu care se interioară şi îi ceri harul Lui ca să te îndrepţi
în adânculzi,evenimentului
şi neputinţele de astăziîisunt
noastre pot cei
rănidoi pe ceinouă
din că cel
luptăpe fcare
mult. îl Şi
ținecâte
în brațe
păcatenunue sunt
un singur
în noi cu care aşa cum spune Ev de astăzi. Ar trebui să ne
oameni sfinți.
preajmaDin atitudinea
noastră. De aceea lor învățăm
perioadacăTriodului
prunc. El este lumină,
ne luptăm f multe. este mântuire
Cine poate Iisuscă nu are
să spună întrebăm în această zi. Plec eu mai îndreptat la
omul sfântne invită descoperă întotdeauna
să ne întoarcem spre noi tainaînşine,
înseamnă mântuire
ne păcate, cineșipoate mai să multspunădecâtcă nuatâtinvidează,
cel că casa mea decât am venit de dimineaţă? Poate
Domnului. În general
întoarcem noi suntem
în sufletul nostru obișuniți
şi vedem care toate estenuînbârfeşte,
brațele căluinuvaminte fi uncă semnnu se sprecomportă cu am venit nervos, poate am venit tulburat de
dpdv duhovnicesc
petele negre că de pe D hainani se descoperă
sufletului nostru.contradicție
Pete aroganţă pt toate faţănemurile.
de cei dinEste jur. tot
Cineunne semnpoate spune acasă, poate nu am avut răbdare. După două ore
oamenilor așasunt
care cumacoloeste El.dinSărbătoare
cauza nepăsării de astăzi
noastredefaţăsmerenie
că-şicăiubeşte
El își asumă
semenul împotrivirile
aşa cum D tuturorne-o cere ca pe de liturghie plec mai bun, am o stare de linişte.
ne învață altceva:
de suflet. Aceastră CUM perioadă OMUL a TrioduluiÎL începe
oamenilor noiîncă din pruncie.
înşine. Cine? Nimeni.Vedem aici că estecum
Şi atunci o trebuie Simt că sufletul meu e mai frumos? De aceea
DESCOPERĂ printr-o PEEvD.f frumoastă
și din această care atitudine
este o pildă. a îmbinarenoi minunată
să procedăm a teologiei slavei au
când ceilalţi lui neputinţe?
D a Să venim la biserică. Vin ca să mă rog pt păcatele
celor 2 noi
Neextragem
prezintăcum o poate
parabolăun omvameşului
sfânt să luminiişi a ne nezidite
rugăm ptHrei. Asta este ne lumină
cere D,pt să ne toate
rugăm pt ei mele, vin să mă întâlnesc cu Hr. Domnul să ne
priceapă fariseului.
taina Domnului. DIHerau
Fariseii era unceiprunc caremicîmplineau
popoareleca șisă apoi poatăpt să Israel.
treacăși momentul
după aceeaacela de ajute să luăm aminte şi la fariseu care a fost un
care poate doardată
Legea gâgurea, ce putea
prin Moise. Pe desă altă
le spună teologia crucii
parte vameşii încercare.pe care Astao descoperă
trebuie să MD. Nu poți
facem noi nu să om cinsti care făcea ceea ce D i-a cerut. Dar tot
celor 2 oameni care trăiau
nu se bucurau în sfințenie
de multă simpatie și în
peste
popor, ajunge
pt că lajudecăm,
slavă decât pt căprine f cruce.
simplu să Apoi vedem
judeci. D nu ne-a degeaba pt că el judeca, se credea superior celui
care odihnea
ei adunauharulimpozitele
lui D. nouă de lace ne poate
oameni cum Simeon
pt stăpânirea pus pe îl binecuvintează
noi să fim magazioneri. pe Domnul. adicăNoisă punem din spatele lui. Dar şi la vameş care îşi vedea
spune unromană.
prunc? Erau Mai mult văzuţi decât candoareaaișineamului
ca trădători în general spunem
etichete pe că D ne Nu
oameni. binecuvintează
pt aceasta ne-a pe creat D. sufletul lui plin de rănile păcatelor cu conştiinţa
nevinovăția zâmbetului
evreiesc lui mai şi
dar şi necinstiţi nimic. Cei Aceşti
f corupţi. 2 noi. doiCa în ps 103.
Fariseul dindS Evștie
astacă pruncul
a făcut a pusacela va fără să
etichete trează, vie că l-a supărat pe D prin ceea ce a
sunt cei care
oameni prinseatitudinea
urcă la templu lor prin ca sămodul lor iarrecrea
se roage mai lumea
ştie inima carecelui să fiecare transfigurată
se ruga atât de prinfrumos în făcut.
de viețuire ne arată
plăcut lui Dcăeste episodul
vameşul. de astăzi
De ce de estela vameşul
învierea faţa
celuilui care D. s-a
Câţirăstignit
dintre noi pt fiecare dintre celor pe
ştim inimile
templu concentrează
mai plăcut decât în sine
fariseul mult? Ce maifacemulte noi.Se dS care-i
fariseul? și prorocița
judecăm. AnaPoatene pot un dezvălui
om înjurătaina poate un om
sărbători.duceNe laspune
biserică Evşi de azi căv.11-12.
se roagă Dreptul lui D, nuîi doar
N-a minţit rău, darD este poate celundeva
care seacolodescopră pe
în camera lui îi
Simeon animic
primitdin vestire
ceea de ce-ilaspune
Duhullui Sf.D.ampostea
pute de Sine
2 ori putem
spune și noi
lui D. dacă ajungem
Doamne n-amoameni
reuşitsfinți.
nici astăzi să
spune căpe Simeon
săptămână, ne dădea
binevesteștemilostenie,nouă nu ce eraSfințenia
nici fiu astamaiînseamnă
bun, dă-mi împlinirea
putere ca desăvârșită
să pot birui a patima
înseamnădesfrânat.
să-l aștepți pe D.păcatul
Unde-i imaginea acestuiaceasta a tot
fariseu? Că elceeaaceasta
ce înseamnă
care este înomenesc mine, patimă din pe noicare. a văzu-
îmboldiriia Duhului Sfânt a dreptului
făcut o expoziţie de virtuţiSimeonde fapte ne buneînseamnă
pe o înfrumusețarea
aproapele meu firii care noastre
sigur m-a luminarea
judecat. Câţi nu
îndreptățește
care să le spune
făcea. de I-aospusmicălui Cincizecime,
D. Doamne euei.facOmul sfințitcu poate
se luptă beţia, sau să-lcu descopere să-l Când
duhul desfrânării?
care a știut
astasă şi vadă
cealaltă. dincolo
Şi eradesincerun prunc
în ceea care dezvăluiepoţi
ce spunea. să-L să înțelegă
te rogi ptpeneputinţaD. să avem și noiŞtiţi când
celuilalt?
gângurea,Însă care D anu venit cu părinții
are nevoie ca noisăisă-isă spunem: această atitudine
când îţi dai a celor
seama doicădeşia-L tu primi pe D
eşti neputincios. Să
împlinească prescripțiile
Doamne eu suntLegii. un om Audeosebit,
putut cei am doi răbdare,
ca pe un presupunem
dar. Vedeți când primimunei
că datorită un dar de mare
răceli nici măcar nu
să vadă nucă pruncul
ridic tonu acelela
atuci este
când un STĂPÂN.
cineva mă supără, prețnucu câtă
putem sfială ne uităm
respira. Credeţi la că
el. atunci
Contează cândnuauzim pe
De aceeaînjur,
Dreptul uiteSimeon
ce om îndecântareatreabă sunt lui care
eu. aD nu doararecel ce dăruiește
altcineva că ciseșisufocă,
cel care căprimește.
are asm, Oare credeţi că noi
pătruns înnevoie
slujbelede bis noastre.
această Vedețidecum
înşirare acestNi leavem
virtuţi. ştie noinu-l
această
vomcapacitate
înţelege? să-L Ba da primim
îi vompezice D înuite şi eu
bătrân eraEl.drept
Mai adică
este un împlinea
punct învoia lui D, erasa înbrațele
rugăciunea care noaste
ştiu ceșiînseamnă
să-l păstrăm să tecusufoci.
sfiala cu Şi care
nu-ls-judeci, nu
temător de D era fevlavios
păcătuia tare. Ştiţi și aștepta
care estevenirea
punctul luiîn care
a el raportat
spui nimicși dreptul
de rău de Simeon.
omul acela.SăSă ştiţi ne că şi pe
D. Mângâiere
păcătuia fparaclisis
tare. Dacă near fitrimite făcut doar la aceasă
învredinicească D să tărim
plan spiritual cam ladrept ce ne
fel stau învață Vameşul
lucrurile.
cincizecime.
expoziţie Ceea ce faceîndS
de virtuţi, faţaeste
lui D,nervul
el singuraceastă
cu din sărbătoare
Ev de de astăziastăzi. Să fimcum
ne învaţă niște
ne biruim 53
sărbătoriiDsă
de astăzi.
zicemCei că 2nu părinți
era cu aşapruncul
de grav. ca Dar Simeoni care a ascultat
în patimile. niște Anenucare
Văzânduni-le prinSfviața
altfel. Isaac Sirul ne
să-l afierosească
momentul în să-L caredăuriască
îl disconsideră lui D. ei noastră să
îl dispreţuieşte spune putem
că nu să-L ținem mai
este minune pe mare
D înînviațalumea aceasta
trebuiau şi
să se
aducă
punejertfă
într-un un plan
milesuperior
sau dacăfaţă nu deîși vameşul
noastră. caSăomul pricepem
să-şi vadă că propriile
D este lui mântuirea
pcăcate. și Chiar dacă
permiteaucare2 turturele
îşi plângea sau păcatele
2 pui de este prumbel.
un om mândru slava
un fiecăruia
ar învia dintre
pe ceinoi morţi dacă nu poate să-şi vadă
propriile păcate nimic nu este înainte lui D.
Începând cu duminica de astăzi am intrat în
cele mai profunde perioade ale anului bis.
Perioada Triodului Aceasta începe printr-o
pildă scurtă a vameşului şi a fariseului, 4 fraze
și 2 persoane și o concluzie. O putem numi și
Duminica smereniei. Smerenia este destul de
greu de înțeles este arta de a fi la locul tău sau
virtutea prin care ne vedem așa cum suntem.
Primul era un om obișnuit cu bis, făcea parte
din tagma fariseilor, o elită religioasă apărută
cu 200 de ani înainte de Hr. Fariseu însemna
deosebit, separat de alții. Această mentalitate o
vedem și-n rugăciunea sa. Se considera un om
drept care cunoște Legea lui D, o respecta dar
mai mult din exterior. Însuși Hr îi compară cu
mormintele văruite albe pe dinafară dar
înăuntru sunt pline de putreziciune. Mt 23, 27-
33 Ce este putreziciunea? Sunt gândurile
noastre urâte de hulă, sunt stările noastre de
ură, mânie de gelozie toate acestea sunt
putreziciunea omului. Vedeți când venim la bis
ne smerim, stăm în genunchi, ne închinăm. Dar
să ne întrebăm fiecare dintre noi: Oare și-n
sufletul meu sunt așa cum arăt în afara mea?
Care sunt gândurile noastre față de membrii
familiei noastre copii gineri, față de vecinii
noștri, ne considermă mai buni decât ei? Care
sunt gândurile noastre față de ceilalți oameni
înaintea lui D? Fariseul respecta legea lui D
dată prin Moise, postea, mergea la bis și iată
un singur gând dărâmă tot ceea ce a clădit în
atâția ani prin atenție prin efort și citirea
Scripturilor. Unde greșește fariseul în
rugăciunea sa? Mai întâi era obișnuit cu bis ca
și cu orice rutină nu era pătruns de fiorul
prezenței lui D. era egoist se punea pe sine
mereu în centru, crede că își merită mântuirea
și se compară cu vameșul din spate ascuns
printre coloanele templului. În loc să se
compare cu vameșul ar fi putut spune: Doamne
și pe vameșul acesta care a venit la Tine,
primește-l, iartă-l, dă-i putere și har să se
întoarcă spre Tine cu toată inima și să te
cunoască. Ce ar fi trebuit să facă fariseul pt a
se întoarce îndreptat la casa sa? Ceea ce şi noi
ar trebui să facem când cineva are o neputinţă,
un păcat cu care se luptă f mult. Să ne rugăm
pt ei. Asta ne cere D, să ne rugăm pt ei ca să
poată să treacă momentul acela de încercare.
Asta trebuie să facem noi nu să judecăm, pt că
e f simplu să judeci. D nu ne-a pus pe noi să
fim magazioneri. adică să punem etichete pe
oameni. Nu pt aceasta ne-a creat D Fariseul din
Ev asta a făcut a pus etichete fără să ştie inima
celui care se ruga atât de frumos în faţa lui D.
Câţi dintre noi ştim inimile celor pe care-i
judecăm.
Poate un om înjură poate un om îi rău, dar poate
undeva acolo în camera lui îi spune lui D.
Doamne n-am reuşit nici astăzi să fiu mai bun,
dă-mi putere ca să pot birui patima aceasta care
este în mine, patimă pe care a văzu-o aproapele
meu care sigur m-a judecat. Câţi nu se luptă cu
beţia, sau cu duhul desfrânării? Când poţi să te
rogi pt neputinţa celuilalt? Ştiţi când când îţi dai
seama că şi tu eşti neputincios. Să presupunem
că datorită unei răceli nici măcar nu putem
respira. Credeţi că atunci când auzim pe
altcineva că se sufocă, că are asm, credeţi că
noi nu-l vom înţelege? Ba da îi vom zice uite şi
eu ştiu ce înseamnă să te sufoci. Şi nu-l judeci,
nu spui nimic de rău de omul acela. Să ştiţi că şi
pe plan spiritual cam la fel stau lucrurile.
Vameşul din Ev de astăzi ne învaţă cum ne
biruim patimile. Văzânduni-le nu altfel. Sf Isaac
Sirul pe care îl sărbătorim azi ne spune că nu este
minune mai mare în lumea aceasta ca omul să-şi
vadă propriile lui pcăcate. Chiar dacă ar învia pe cei
morţi dacă nu poate să-şi vadă propriile păcate
nimic nu este înainte lui D.
Rug vameșului este primită pt că el lasă de-o
parte comparațiile cu oamenii și se compară cu
D. Noi de multe ori când ne comparăm cu alții
ne dăm seama cât de buni suntem și cât de răi
sunt ceilalți. Rug vameșului avea 3 calități. Era
smerită Lc 18,13. Era făcută cu credință, sf
Iacov ne spune 1,5-6. și rug vameșului era
făcută cu pace sufletească. Atunci când ai
dușmănie cu cineva nu ai pace în suflet și rug nu
se împlinește. Pacea aceaste a sufletului este
esențială pt rugăcine. De aceea noi începem
Liturghia cu pace Domnului să ne rugăm, să
ascultăm Sf Ev pace tuturor, mila păcii jertfa
laudei se cântă la strană. Vameșul din Ev a
venit la bis cu dorința de pace și împăcare cu D
și cu semenii și cu sine însuși. De aceea s-a
întors mai îndreptat mai împăcat mai liniștit la
casa sa.
Ar trebui să ne întrebăm în această zi. Plec eu
mai îndreptat la casa mea decât am venit de
dimineaţă? Poate am venit nervos, poate am
venit tulburat de acasă, poate nu am avut
răbdare. După două ore de liturghie plec mai
bun, am o stare de linişte. Simt că sufletul meu e
mai frumos? De aceea venim la biserică. Vin ca
să mă rog pt păcatele mele, vin să mă întâlnesc
cu Hr. Domnul să ne ajute să luăm aminte şi la
fariseu care a fost un om cinstit care făcea ceea
ce D i-a cerut. Dar tot degeaba pt că el judeca,
se credea superior celui din spatele lui. Dar şi la 54
vameş care îşi vedea sufletul lui plin de rănile
păcatelor cu conştiinţa trează, vie că l-a supărat
pe D prin ceea ce a făcut.
Cu duminica vameşului şi a fariseului toţi Bis ci în clipa în care ne trezim duminică
sutem
Duminica puşifiuluiîn faţarisipitor
acestei stări de căutare a dimineaţă
puterea şi de nea pregătim
ne concentrasă mergem la bis.
pe ceea ce
uneimai îndreptări duhovniceşti. Duminica prin ea însăşi este o zi a învierii, dar
Cel tânăr care-i mai puţinEcopt momentul
îi cere trebuie
ziua de
să facem.
duminică
Faptul
începe cu
că fiul
pregătirea
este
din
lipsit
ajun.
în Oboseala
care fiecare
Tatălui e ceaarmai
partea trebui
lui bună pernă.
de săavere,ne întrebăm Dacă
el avea eşti
ce de Cum au împărăţia în repede
ei înşişi?14.Atunci
Cândînţelepciune se vede
ne trezim duminică dimineaţăv.începem Ce săa
fsenzaţia
obositnecă
mesaj dormidăaverea oricum.Doar
Hr prin
care această oamenii
i se cuvine învăţătură
e cevacare când
făcut ne
el? dămŞi-aseama că
risipit pe lucrurile
averea trăind din
în
urcăm în pregătierea noastră pt cele sfinte. Dar
sunt
pusă nemulţumiţi
care poateînaintea să fienoastră de ei în
înstrăinat înşişi
de sunt înstare
legătură
Tată, e cu ceva2 lumea aceasta
desfrânări
pregătirea nudene
în ţara
noastră putem
aceea cubizui
îndepărtată.
întâlnire că ele
D începe de nu
Primacu
de
oameni
care viaţă
poate spirituală,
care fimerg
dat de dacă
la la ei
templu.unulau Dacă
conştiinţasuntem
la celălalt căe ne
datăpotEcând
seară. hrăni spiritual
descoperim
o vorbă româneasăvomcă descopei
care se zicealtele
suntem nu
celui
la
atenţi
ceva lipseşte
pela care ceva,
cuvântul acesta
Ev distingem
o pot cheltui e cum
aşa şi scopul
în el
vreau care nu nervos
care este
depindem sedevorsaulua de
că la
tulburat
nimeni noi.
peste
suntem Care
bogaţisunt
măsură ce
postului.
câteva
eu. Fiulelemente E f important
risipitor săcâtexperimenteze,
fundamentale
vrea de mulţumit
pt viaţa lucrurile
facem? Irosim care nulucruri,
trec Viaţa e ceva care
cunoştinţele ni s-
noastre
eşti
noastră
vrea desătine.
de creştini.
plece de acasă Dacă cu privim
toate darurile textul adându-ne
dat pt veşnicie, putereafrumuseţea
mari, irosim de a cunoaşte, de
noastră
O persoană
superficial
primite de la mulţumită
imediat v.13.de
Tatăl situăm îneaacest
Faptul însăşi s-anu
că context duse apriniubi
locurişi distractive.
a primi iubire Chiarnişi atunci
s-a datcândpt
pregătită
pe vameş
într-o ptpe fariseu,
ţarăşiîndepărtată viaţa judecăm spirituală.
arată Viaţa
atitudinea
o dorinţă de veşnicie.
persoan eHrstrângătoare
ni s-a dat nouă pt veşnicie.
risipeşte. Poate să
spirituală
lor şi tragem
autonomie, este
că el dimpotrivă
concluzii
poate singur sentimentul
legate de acei
să-şi poarte că
2 Ce e important
strângă f mulţi labanifiul de
risipitor.
ex. darCărisipeşte
e tânăr
sunt
oaemeni.plin de
Să nevrednicie,
ştiţi că
de grijă. Vedem cum fiul cel tânăr nu Ev sau
de că
astăzi D eîiinfinit
pune iar
timpul vieţii făcând lucruri inutile celor
tinereţea poate fi şi a noastră a mai
bun
înaintea
poate cufolosi
mine
noastră şi eupesunt
lucrurile cei pe2f îndatorat
într-un
care Tatăl Lui.i le-a
context de învârstă care suntem
puţin valoroase decâtcopţi
viaţa.sauUnnu.înţelept al
Ev nu
pregătire ne vb
pt de
efortulfaptul nostru
dat sub privirea Tatălui. L-ar fi stânjenit,că fiul
pe şi-a
care-l venit vom în Cum ne
vremii dămîntrebat
a fost seama ce-lcât suntem
şocheazădecelcopţi.
mai
sine
faces-ar
nu ca săsimţit
în fiPostul se ducăMare.
în largul acasă.
Delui. Starea
fapt Ştim lui
Evintenţia
ne vb de Cât
multde multŞineel dorim
la om. a spus că să omul
trăim însuşi
autonom.
este
îndepărtare
despretânăr
fiului un parcursde şi-a
că tatălduhovnicesc
este averea
cerut sinele pe care
cu care
intenţia l-a
noi Cât de tare
cel mai ne stânjeneşte
şocant. Pt că omulideea că D
trăieşte ca seşi
constatat.
îl facem Noi
atunci ne cândvenim
de a pleca, zice textul nu după multe zile. ne în sine
apropiem când
de gândeşte la noi, cât de tare ne
cum n-ar muri niciodată şi moare ca şi cum sâcâie ideea
vedem
Înviere.
Ne cât
asemănăm de departe
Templul cu înacest VTsuntem era de
tânăr D. Iar
imaginea
când ne că
n-artrebuie
fi trăitsănicio
ne rugăm să ne gândim
zi. Cheltuieşte toatălaviaţa
Hr.
conştiinţa
prezenţei
bizuim pe aceasta
lui Dce înavemcă suntem
lumea aceasta.
noi departe
peTemplu de De
ştiinţă, Să-L facem pe El un însoţitor
lui ca să strângă avere, asta îl duce la boală al vieţii
ofrumuseţe,
au oamenii
locul în care duhovniceşti.
omul
sănătate, şi-a
un reprezentat
job bun, Dacăpeîimodul luăm
faptul noastre.
şi suferinţăCând avemîn astfel
şi-a aduce pragul de de a piedici
cheltui
repede
în care laelîntrebări
că suntem poate sănefie
cunoscuţi învor înspune
legătură
societatea cădeeicu sunt
undeD. suntem su auspiciile
tot ce a adunat pt a-şifiului risipitor.
dobânidi sănătatea pe
fiii
chiarrisipitori.
venim dacă
avembis Fiul
rude nucu risipitor
fi penecare-şi
ar care un deal,vine
înţelegem, chiarîn
că Să
carefima conştienţi
cheltuit-o căpt lucrurile
a strânge pe care le
averea.
fire
dacăe oarolecţie
avem pt în
fi într-un
casă noi.careAceastă
loc neşesvenire sau în
retragem fire
într-ocu avem
Privindîntr-omaizi profund
se vor irosi. Să ne verificăm
constatăm că noi
au verificat-o
prăpastie.
plăcere. ŞiMersul
avem f mulţi
la bis în
tendinţa este
deistorie.
tot
a ne Filofia
unretrage
urcuş. lăuntric
înşine trăimviaţaîntr-o
spirituală
epocă să avedem
fiului dacă este
risipitor.
antică
Când
în de ex acestea
mergem
lucrurile arespreo întreagă
casa
şi aDomnului
nestrădanie
descoperi de a-o
urcăm autentică
Civilizaţiaprin aceeanucămai
noastră avem vreaunautoritatea
gol avem
şi
spreveni
viaţă în
D.departe
legatfire.de Aceştia
de D. Şişi-au
aceste prime
pierdemdat seama
cuvinte cred
dorinţa, că oluisete
D. care
Vrea ne să împing
se bucure spredealtcev
ceeaa ce
decâta
omul
că ar este
setea, fi vremeasub o mortalitate
frământarea sădemedităm
a cultiva şi ffapta
o serios
suferinţă
bună, de lumea
acumulatmaterială.
de ştiinţa lui de bunăstarea lui de
perpetuă.
ceeaa-iceajuta
de Şi că
înseamnă pe adevărata
oamenimergerea dezbatere
a te la bis. a lumii
roaga Noipt confortul pe care îl dă lumea noastră. Noi
acesteia
credem nu înseamnă să
ceilalţi. E asemenea acelui care stăcâteva
că intrăm în bis fugişi de
stăm moarte lângă şi toţi suntem f risipitori. Vedem
Sâmbăta înfricoşătoarei judecăţi căpomenirea
sunt tot
de
sobă suferinţă,
minute iar sau
afarăcâte pteste
că ore
nu poţi.
frig şi
de credemCi săpietrele
crapă găseşti
că prin şio mai multe specii pe cale de dispariţie, că
morţilor în accidente năpraznice
modalitate
acest
el trebuieritualsă dedobândim
a le birui.
iasă afară Şi ola biruinţa
lucruri. morţii
binecuvântare. Şi nu noi poluăm f mult natura, că consumăm f
este
Deja Hr.
zăboveştedacăDe aceea
simţim
nicio f lamulţi
clipăaceastă filosofi
foc,binecuvântare
şi-şi ia hainal-au mult. În Africa sunt persoane care a 10 l
înţeles
îşi pe DIH
cândia intrăm
mănuşile fără
în bis şieVT. Lucrul nu-i
important
cu grăbire acesta
merge lucrune
la de apă potabilă pe zi. Şi noi avem 10 l de
face
puţin. înţelepţi
Dar a faptul
te sui că
la
osteneală chiar dacă afară este frig şi oricâte
templu am
e avea
mai nu
mult apă potabilă într-o singură utilizare a băii.
ne
decâtajută
durează să
atât.mult. ne Fuge
În primul mântuim
rândchiar bis şiestedesăunaceastă
biruim
loc în Dacă punem şi apa cu care spălăm
moartea.
care D se Adevărul
pogoară. acesta
Toată
căldură plină de atractivitate şi se duce îl vedem
arhitectura ănsă- în
şi maşinile sau care ne stropim grădinile
fericirea
pictura
şi întâi pe
biserici
facă treaba. Aşa care ar le
ne cântăm
arată
trebui că fim
să lacerul
sfintele
şi noi se avem 600 l apă pe persoană. Iată tânărul
slujbe.
atraşi deCine
pogoară apecreşteeste în
pământ. acela Aici
bine, care aeste
deeste unsărac
lucra locnoi
cu cu
în risipeşte darurile şi ajunge să rabde de
duhul.
care lumea
înşine Sf a-l
de Simeoncăuta Noul
primeşte D Teolog
peîmpărăţia chiar dacă luineD.spune
nuîntr-
ne foame. v15, unde ne duce uitarea părintelui
sărac
un loccuzidit
lipseşte duhul
nimic deînseamnă
mână să fii conştient
omenească.
din decorul vieţii şi căo
Urcarea dăruitor? Ne duce în postura de slugă.
oricât
noastră ai avea
spre cunoştinţe,
bis începe
ducem f bine. Tânărul din Ev de astăzi avere,
nu putere
atunci eşti
când Sărăcia aceasta îl aduce la cunoaşterea de
sărac
tecemsă
vrea pt căgardul
defacă toate
pe dos.acestea Şi noi nu pot fii un scut
ne asemănăm sine. v.17. tânărul se întoarce acasă la tatăl
care să te când
cu acesta apere căutămde suferinţă să neşisimţim de moarte. bine care îl aştepta încă de când a plecat de
Moartea
cu ceea ceeste avem ceaşicarecândmă nuajută
suntem să dispuşi
înţeleg acasă. Această venire în sine se petrece 55
cum pe toate
la niciun efortavându-le
pt că avem eu parte
sunt sărac, de prea şi într-un moment de criză de foame. Un
duhul meu e sărac pt
mult confort. Confrotul scoate din joc că nu se poate hrăni proverb spune că foamea e cel mai bun
cu lucruri
efortul. materiale.
Atunci cândFericirea
suntem ne spune
într-o starecă învăţător pt rugăciune. .
acelora este Împărăţia
confortabilă scoatem din viaţa noastră Cerurilor la prezent

Suntem în a 2 a duminică din această
perioadă minunată a Triodului, numintă și
a fiului risipitor care se află în inima Ev
după Lc. 15,11-32. Vedem cum Hr
rezumă întreaga Ev într-o pildă care ne
spune nouă adevărul despre Dumnezeu și
despre noi înșine. Vedem în această pildă
Cine este D și cine suntem noi înșine. Un
om bogat și respectat de toți avea 2 fii
care vedem că îi crează probleme. Mai
întâi vine copilul mai tânăr care era mai
puțin copt la minte și îi cere partea de
avere care i se cuvine. Un gest de
răzvrătire și de insultă pt părinte în
vremea aceea. Tatăl îi împlinește dorința
iar fiul cel tânăr merge într-o țară
îndepărtată trăind în desfrânări. Își
cheltuie averea și ajunge de batjocură
străinilor fiind nevoit să îngrijească de
porci. Pt un evreu lucrul acesta era cea
mai mare umilință. Ori starea aceasta de
umilință de foame l-a făcut să se întoarcă
acasă și să spună Lc. 15,18-19 de aceea
este pusă pilda aceasta acum pt a ne
aminti că începe Sfântul și marele Post.
Pt a înțelege că foamea trupului poate să
ne învie sufletul care să se împace cu
Părintele său. Tatăl din pildă care îl
închipuie pe D nu doar îl primește
superficial, ci îi iese în întâmpinare în dă
haina cea mai bună redându-I onoarea, îi
pune inel în mâna sa ca semn al autorității,
îi dă sandale ca expresie a libertății și mai
face încă ceva taie vițelul cel îngrășat și
dă un ospăț cu bucurie fără margini.
Tâlcul acestei pilde este că D se bucură de
omul bun și cuminte, dar atunci când un
păcătos se întoarce face ospăț se dă pe
sine însuși. Ce e important la fiul risipitor.
Că e tânăr iar tinereţea poate fi şi a noastră
a celor învârstă care suntem copţi sau nu.
Cum ne dăm seama cât suntem de copţi la
minete sau înțelepți? Cât de tare ne
deranjează ideea că D se gândeşte la noi,
cât de tare ne sâcâie ideea
că trebuie să ne rugăm, să megem în casa
părintelui ceresc, să ne gândim la Hr. Când
avem astfel de piedici suntem ca și fiului
risipitor. Să fim conştienţi că lucrurile pe
care le avem într-o zi se vor irosi iar
rangurile și demnitățile pe care le-am avut
vor fi ale altora. Referitor la slujirile pe
care creștinii le au în biserică le-am primit
de la Dumnezeu. Sf Pavel plecând de la
faptul că Biserica este un organism divino-
uman al căuri cap este DIH iar noi toți
suntem membre mădulare ale acestui
organism în I Cor.12,12. Fiecare din noi
alcătuim acest mare organism. În duminica
aceasta aducem mulțumită membrilor
consiliului parohial din perioada 2014-
2018 care își încheie mandatul în această
duminică dar care pot fi realeși dacă
doresc. Le mulțumim cum abișnuiește să
spună IPS Andrei de la cer până la pământ
celor care s-au impicat activ în viața
bisericească a parohiei noastre.
Închei cu un fragment din rugăciunea de la
tedeum-un de ziua națională. Nădăjduim să
ne ajute Dumnezeu nu pt faptele noastre că
suntem păcătoși și răi, ci pt credința și
dragostea cea nestrămutată a strămoșilor
noștri către D pe care îi avem mijlocitori
înaintea Lui pt țara și neamul românesc.
56
Duminca Înfricoşătoarea Judecăţi
Este teribilă această duminică a înfricoşătoarei
judecăţi. Este momentul despre care DIH
spune că este final, este momentul judecăţii pe
care nu-l vom putea rata niciunul dintre noi.
Fiecare vom fii în faţa dreptului Judecător şi
vom fii de-o parte sau de cealaltă. Vedeţi că
sunt multe isterii cu privire sfârşitul lumii, la
semnele care însoţesc sfârşitul lumii. Dar nu
aceasta este preocuparea principală a
creştinului, când şi cum va fii ci cum ne
pregătim noi de acest sfârşit. Suntem noi gata
să dăm seama de faptele noastre înaintea
dreputului Judecător. Suntem noi gata să
arătăm viaţa noastră cea ascunsă, pt că ce s-a
şoptit la ureche se va striga de pe casă. Toate
câte s-au scris în cartea vieţii noastre vor fi
scoase la lumină. Dacă am azit cu atenţie Sf Ev
am putea să avem trei nedumeriri. Prima din
ele este aceea că imaginea înfricoşătoarei
judecăţi nu se potriveşte cu imaginea unui D
iubitor. Cel care primeşte iubirea lui D trăieşte
raiul. Cel care refuză această iubire cel care
refuză această iubire trăieşte iadul, iubirea este
ca un foc mistuitor.
Mai întâi că D judecă, El decide iar noi nu
avem niciun rol suntem daţi de-o parte sau de
alta. Oare aşa să fie. Cum începe Ev Mt25
v.32. Nu desparte unele oi de alte oi. Zice oile
de capre. Sunt animale diferite şi ca înfăţişare
şi ca comportament. Noi avem o anumită
înfăţişare şi o anumită manifestare în
momentul acela. Deja am ales să fim oi sau
capre. Oile sunt animale care rămân lângă
păstorul lor, în turmă. Caprele dimpotrivă nu
obişnuiesc să stea unele lângă altele. Fiecare
are altă direcţie, nu ascultă de păstor şi e f greu
să le ţii aproape. Care se urcă peste tot fac
pagube. Iată când dreputul Judecător separă
oile de capre este sunt deja diferite, noi deja am
ales. IGA spune că noi singuri am ales în care
parte vrem să fim El nu face decât să constate
şi să ne separe pt ca amestecarea aceasta să nu
fie aşa cum sunt acum şi oameni buni şi răi.
Vedem cine este adevăratul Judecător. Ne este
frică să fim judecaţi dar ne place să judecăm
noi pe ceilalţi după capul nostru. Aproape de
un bătrân trăia un frate care era puţin mai
trândav în nevoinţă. când trăgea să moară,
văzând bătrânul că se duce din trup vesel şi cu
bucurie, vrând să-i zidească pe fraţii care şedeau
aproape, i-a zis: noi toţi ştim că nu erai prea erai
aşa cum trebuie. Şi i-a răspuns fratele: crede,
părinte, de când m-am făcut monah, nu ştiu să fi
judecat om, sau să fi ţinut pomenire de rău asupra
cuiva, ci de s-a întâmplat cândva vreo prigonire
cu cineva, în acel ceas m-am împăcat cu el.
Deci voi să zic lui Dumnezeu: Stăpâne, Tu ai zis:
Lc 6,37! Deci i-a zis bătrânul: pace ţie, fiule, că şi
fără osteneală te-ai mântuit!
Un al 2 lea lucru care ne poate nedumeri este
faputl că criterile judecăţii nu par a ţine de
credinţa pe care o mărturisim. Am putea zice
iată nu spune acolo că trebuie să fii neaparat
creştin ci doar dacă ai făcut faptele milosteniei.
Că ni se cer doar fapte şi nu mărturisire de
credinţă. Cine ne spune Ev v.31 Ne înfăţisăm
înainte lui Hr toţi creştini şi necreştini cei care l-
am ales şi cei care nu l-am ales. Toţi ne vom
raporta la El fie prin legea creştinească fie prin
conştiinţa noastră prin legea noastră moral
naturală. De aceea e f important să ne întâlnim
cu El acum pt a putea da răspuns potrivit a fi cu
el şi dincolo în veşnicie.
Iar al 3 lea lucru ar fi acest aparent schimb cu
D. Pare că noi nu primim raiul dacă nu facem şi
noi ceva ca să-l primim. D le zice celor din stg
că nu au făcut animite lucruri. Este un soi de
ecou al legi talionului, ai făcut ceva pt mine fac
şi eu pt tine n-ai făcut nici eu nu fac. Când zice
că nu ai dat de mâncare sau apă celui însetat,
sau haină celui gol. Dar de unde aveai tu
mâncare, apă sau haine? Nu de la D. măcar de
m-ai fi cercetat cât am fost bolnav sau când am
fost în temniţă. Ne cere Ev să facem bine celor
mai mici nu celor mai înalţi. Ce este mai uşor
să te apleci sau să te întinzi? E clar să te apleci.
Nu ne cere D să facem lucruri înalte pe cei mai
mici ca voi pt cei mai săraci ca voi şi făcându-le
să intraţi în împărăţia lui D.
Ne cere D doar bunăvoinţă de a ne deschide
către celălalt. Se cere f puţin de aceea este
înfricoşătoare judecata. Vedem că noi nu vrem
să facem nici măcar acest lucru.
D se smereşte şi devine accesibil tuturor sub
forma aceasta văzută a pânii şi vinului care sunt
trupul şi sângele Lui. D se smereşte vine şi pe
acest Sf. Altar. Răspundem noi iubirii lui. Când
auzim chemare cu frică de D cu credinţă şi cu
dragoste apropiaţi-vă care va fi răspunsul nostru
? al oilor sau al caprelor. Ne vom strânge în
jurul potirului precum oile în jurul păstorului
sau rămâne fiecare în ale noastre. Să ne
deschidem inimam cu bunăvoinţă spre semeni
noştri pt a primi iubirea Lui D cel în Treime
slăvit, T şi F şi Sf Duh.
Săptămâna care urmează este una specială. Azi
este duminica lăsatului sec de carne iar în
timpul săptămânii se mănâncă ouă lactate de
aici şi numele de săp brânzei sau albă.
Miercuri şi vineri zile aliturgice, adică nu se
face Liturghie.
Mai avem o săptămână de pregătire pt Sf și
Marele Post. Am avut la începutul perioadei
Triodului pilda vameșului și a fariseului care
ne-a arătat importanța smereniei iar duminica
trecută pilda fiului risipitor care ne-a arătat
umilința sau pocăința. iată cum primele 2
duminici ne spun pt ca postul nostru să fie cu
adevărat creștinesc trebuie să aibă aceste 2
virtuți al smereniei și a căinței. Însă pt ca să nu
ne închipuim cumva că D este numai milă și
bunătate așa cum l-am văzut în pilda fiului
risipitor că tată a fugit în întâmpinarea fiului
risipitor și a căzut El pe grumajii lui și a plans
și la sărutat. Spune Sf Grigorie Palama în
omilia sa. Dumnezeu este și bunătate dar este și
dreptate pt aceasta s-a pus Ev de astăzi numită
a înfricoșătoarei judecăți. Din Ev de astăzi
vedem că modul în care ne trăim viața ne
hotărăște veșnicia, iar la Judecata faptele
noastre bune vor fi răsplătite. De aceea una din
cântările de la înmormântarea pr zice: De ai
miluit omule pe vreun om și tu acolo vei fi
miluit, de te-ai îndurat de vreun orfan și tua
colo vei afla îndurare, de ai adăpostit pe vreun
gol în viață și pe tine te va adăposti acolo
cântarea: Aliluia. Așadar criteriile judecății de
apoi vor fi faptele milei sufletești și trupești.
Este o Ev despre sfârșitul fiecăruia dintre noi pt
că sfârșitul dă măsura tuturor lucrurilor.
Sfârșitul vieții noastre dă măsura întregii
noastre vieți, iar acest sfârșit este însoțit de o
judecată. Creștinismul ne vestește despre că
toate lucrurile vor avea un sfâșit iar noi vom da
socoteală pt tot ceea ce am făcut, este firesc
lucrul acesta. Până și unui păgân care nu a auzit
niciodată de Hr sufletul lui îi spune fieresc să
facă aceste lucruri. Glasul conștiinței din noi ne
spune fieresc că trebuie să facem toate aceste
lucruri. Deci D cere firescul omului la
înfricoșătoarea judecată și nu mai mult. Pt că
judecata aceasta este un teribil examen ni se dă
și bibliografia minimă pt a putea obține notă de
trecere în Împărăția lui D. această bibliografie
înepe de la v 35-40. Să nu te gândești numai la
tine să te gândești și la ceilalți. Asta e
subiecutul de 5. De aceea postim, ne abținem
de la alimentele de dulce pt a simți în trupul
nostru ce înseamnă să fii flămând, să fi sărac și
lipsit. Și dacă vezi pe propria piele aceste stări
înveți să nu mai fi insensibili față de cei care
sunt în nevoie. Spune Sf Ioan Gură de Aur:
Hristos spune: "Eu sunt Părintele tău, Eu sunt
Fratele tău, Eu sunt Mirele sufletului tău, Eu
sunt Scăparea ta, Eu sunt Hrana Ta, Eu sunt
Îmbrăcămintea ta, Eu sunt Sprijinul tău, Eu sunt
tot ce-ţi doreşti tu. Pentru tine, Eu M-am făcut
sărac şi pribeag, pentru tine am ridicat crucea şi
am coborât în mormânt, am venit pe pământ
pentru tine, iar în cer Mă rog pentru tine Tatălui.
Tu eşti totul pentru Mine, şi frate şi împreună-
moştenitor şi prieten şi mădular al Trupului
Meu." Ce vrei mai mult decât atât? De ce alergi
în zadar? Toate au sfârșitul lor. Toate sunt
deșertăciune. Să mergem la morminte? Unde
este cel care purta haine împletite cu aur? Cel ce
avea putere peste viață și peste moarte? Eu nu
văd nimic alta decât oase şi viermi. Toate acele
sunt pulberi şi vis şi umbră, un chip sec, ba nici
măcar un chip. Si dea Dumnezeu ca la sfârşit
numai acesta să fie răul. Cinstea, traiul cel bun
şi bogăţia sunt, negreşit, aici numai o umbră, dar
cele ce au fost legate cu ele, cele ce au urmat din
ele: zgârcenia, desfrânarea, acestea nu sunt
umbre, ci sunt scrise în cer, fie cuvinte, fie fapte.
Cu ce ochi vom privi noi la Hristos în Ziua
Judecăţii? Lucrul acesta ne învață duminica de
astăzi.
Dacă la prima Sa venire Hr a fost judecat de
oameni, la a doua sa venire El îi va judeca pt
toți. și toți vor fi siliți să-l recunoască ca Împărat
al lor chiar fără să vrea, chiar dacă au fost atei
sau potrivnici lui D. Nu ne cere D să facem
lucruri înalte pe cei mai mici ca voi pt cei mai
săraci ca voi şi făcându-le să intraţi în împărăţia
lui D. Ne cere D doar bunăvoinţă de a ne
deschide către celălalt. Se cere f puţin de aceea
este înfricoşătoare judecata. Vedem că noi nu
vrem să facem nici măcar acest lucru.
Duminica aceasta se mai numește și a lăsatului
de carne. Duminica aceasta ne arată că intrăm
într-o perioadă de așteptare. Asta este firea
postului de a ne introduce într-o stare de
tensiune care ne dă speranță într-o călătorie de
primăvară către învierei. Postul Paștilor se mai
numește și postul mare nu pt că este f lung ci pt
că îți deschide cerul și te duce până la Înviere.
Zilele de miercuri și vineri din săptămâna
aceasta ne vestesc acest lucru, sunt zile
aliturgice nu se face Sfânta și dumnezeiască
Liturghie este dezlegare la lapte brânză ouă dar
nu dimineața spre seară doar. Din miercurea 57
săptămânii acesteia la sfârșitul slujbelor de
dimineața și de seară se spune rugăciunea Sf
Efrem Sirul, care este un rezumat al Sf și
Marelui Post.
Mt.6,21 Iubiți cred ne găsim în aceată duminică
dinaintea Postului Mare. Duminica este înainte
de toate ziua Domnului sau ziua învierii, dar în
același timp această duminică se mai numește
duminica iertării și a izgonirii lui Adam din rai.
Vedem oarecum o contradicție pt că noi știm că
duminica este ziua care ne deschide raiul și în
același timp vorbim despre duminica izgonirii
lui Adam din rai a celui dintâi om. Ori lucrul
acesta nu este de mirare pt că noi trăim raiul și
iadul în același timp. Într-o zi suntem în rai în
alta suntem în iad. De fiecare dată când venim
și ne spovedim, ne lepădăm de relele pe care le-
am făcut. De ce facem lucrul acesta? Tocmai pt
a recâștiga starea de rai. pt că lucrul acesta
presupune smerenie, presupune primirea iertării
din partea lui D. dar în același timp înseamnă și
judecată. Spovedania este judecata noastră
înainte de judecata lui D. Pt că la spovedanie ne
judecăm noi pe noi. Venim și îi spunem lui D
iată cine sunt. Nu trebuie să ne spună D cine
suntem noi. Sf Maxim Mărturisitor numea
spovedania: judecata dinaintea judecății lui D.
de ce le-am amintit pe cele trei? Smerenia
iertarea și judecata. Pt că au fost titlurile
duminicilor trecute care au avut ca scop
pregătirea noastră pt Postul cel Mare. Toate
acestea smerenia iertarea și judecata lui D le
regăsim în Spovedanie. Dacă nu suntem smeriți
nu putem să mergem la spovedanie și să
recunoaștem sunt un păcătos, sunt neputincios
iată care sunt păcatele mele și te judeci pe tine
însuți. De ce ne scapă această judecată a
noastră proprie? Ne scapă de izgonirea din rai.
Vedeți Adam nu și-a recunoscut păcatul lui în
rai ci s-a ascuns. Dacă ar fi să ne referim la noi
exact așa facem. Când avem păcate mai mari
lăsăm orgoliul să câștige, să crească în noi și
ascundem sub orgoliu păcatele noastre. și
spunem: de ce să mă duc eu să-mi spun
păcatele la un preot care e la fel de păcătos ca
mine, ba mai păcătos ca mine pt că știu eu cine
e el și ce face el. Și orgoliu acoperă păcatele
noastre și ne împiedică să fim ca vameșul să ne
judecăm pt ca să nu fim osândiți la judecata lui
D. Iată cum scăpăm din izgonirea din rai. Ev de
stăzi este un fragment din Predica de pe munte
a Domnului și ne pune înaite tot 3 lucruri. Mai
întâi este vorba despre iertare Mt 6,14. Este un
lucru aparent ușor dar pt aceasta D însuși a
trebuit să se pogoare pe pământ să se
răstignească și să se roage pe lemnul crucii:
Părinte iartă-i că nu știu ce fac. Apoi este postul
v 17. Prin mâncare prin nepostire Adam a fost
izgonit din rai, iar tot prin mâncare Hr ne
întoarce în rai. Postim ne înfrânăm de la
alimente de dulce, de la păcate pt a pune în
viața noastră voia lui D. postim de la voința
noastră omenească pt a primi voia lui D.
Iar în al treilea rând ne îndeamnă să fim
milostivi. În milostenie este iertarea. Această
ușa mare a raiului se deschide cu aceste 3 chei:
iertarea, postul și milostenia. Hr nu ne-ar fi
cerut aceste lucruri dacă El însuși nu le-ar fi
practicat. Mai întâi El ne-a iertat pe noi, El mai
întâi a postit 40 de zile în pustiu și El mai întâi
a fost milostiv lăsând bogăția cea cerească
starea lui de-a dreapta Tatălui și a venit către
noi. Ca să nu cumva să zicem: Da tu ești D
undeva acolo departe, dar cât e de greu să
trăiești ca om pe acest pământ. și întradevăr nu
este lucru ușor. Când începem postul vin cele
mai mari ispite asupra noastră. Dar să nu ne
lăsăm. Este o istorioară din sec al 7 lea.
Monahii sau călugării când începea Postul
mare ieșteau în pustiu și tăriau ca pustnicii. Iar
pustnici precum îngerii. Creștinii sunt
îndemnați să trăiacă ca și călugării sau monahii
din mănăstire iar monahii ca și pustnicii.
Sfinții Părinți spun că aceste 40 de zile este
zeciuiala noastră pe care trebuie să i-o dăm
Domnului într-un an, a 10 parte din nopțile și
zilele unui an. Renunțăm în post la carne. Dar
carne nu înseamnă numai carnea animalelor. Și
noi suntem făcuți din carne. Sfinții Părinți ne
spun că în post trebuie să renunțăm nu doar la
cele ale pântecelui ci și la cele de sub pântece.
Un părinte din Palestina iese în pustiu și-și
găsește o peșteră. și dintr-o dată toată peștera se
umple de viermi. și-a dat seama că este o ispită
de la cel rău. Dacă ies cum voi suporta arșița
zilei dacă stau aici mă mănâncă viermii. Dar pt
Hr voi sta aici. 3 săptămâni a conviețuit cu
viermii și s-a rugat neîncetat. Iar după 3
săptămâni o invazie de furnici au prins viermii
și i-au scos afară. Și părintele și-a dat seama cât
de mare este darul lui D. Iată că trebuie să ne
pregătim de ispite atunci când începem postul 58
însă să nu ne descurajăm. Pt că fără post fără
milostenie și fără iertare poata raiului rămâne
închisă. Să ne ajute Hr Domnul pe fiecare
dintre noi.
59
În Duminica Ortodoxiei, Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a
transmis o scrisoare
pastoral. Prima Duminică a Dumnezeu, nu ființa Sa. Aceste vedenii erau
Postului Sfintelor Paști este
dedicată biruinței credinței
ortodoxe asupra ereziilor. Sfinții
Părinți care s-au reunit în
Sinoadele Ecumenice din secolele
IV-VIII au statornicit dreapta
învățătură despre dumnezeirea
Fiului și a Sfântului Duh, precum
și despre adevărata cinstire ce se
cuvine sfintelor icoane. Instituită
de către Sinodul de la
Constantinopol din 11 martie 843,
această sărbătoare a fost închinată
biruinței dreptei credințe asupra
celor care luptau împotriva
cinstirii icoanelor, a Sfintei Cruci
și a sfintelor moaște, fiind
totodată și sărbătoare a biruinței
dreptei credințe asupra tuturor
ereziilor sau învățăturilor greșite,
în general. D.O. amintește despre
biruința ortodocșilor împotriva
ereticilor, culminând cu
restabilirea cinstirii sfintelor
icoane. Mai puțin cunoscut este
faptul că această sărbătoare
a Duminicii Ortodoxiei s-a
suprapus peste vechea
comemorare a profeților Moise,
Aaron și Samuel, atestată cu un
secol înainte, în timpul
patriarhului Gherman al
Constantinopolului. Postul Mare
era odinioară plin de comemorări
biblice: în Săptămâna a 2-a era
comemorat Dreptul Noe, în
Săptămâna a 4-a jertfa lui Isaac
și în Săptămâna a 5-a Patriarhul
Isaac însuși. Sărbătoarea
prorocilor se potrivea cu prima
Săptămână a Postului Mare și cu
atmosfera vechi-testamentară a
lecturilor citite la sfintele slujbe.
Această sărbătoare închinată
fletului așa cum și apostolii au privit slava lui
Hristos pe muntele Tabor, iar vedeniile
profeților erau arătări ale lucrării lui
„imagini” anticipate a ceea ce avea să fie
descoperit pe deplin prin Întruparea Cuvântului
veșnic al lui Dumnezeu. Din acest motiv, în
Legea cea nouă, vedeniile profeților din
Vechiul Testament au fost înlocuite de sfintele
icoane, care au drept fundamentare teologică
evenimentul Întrupării Fiului lui Dumnezeu,
întrucât Hristos este chipul (icoana)
Dumnezeului celui nevăzut Col.1,15. Deoarece
vedeniile profeților erau prefigurări ale
Întrupării lui Hristos, Cel ce este „Icoana
naturală a Tatălui”, prorocii pot fi sărbătoriți
împreună cu cinstirea sfintelor icoane în
Duminica I a Postului Mare, spune Macarios
Simonopetritul în frumoasa sa lucrare despre
Triod. Prin această dublă sărbătorire a
prorocilor și a sfintelor icoane, Duminica
Ortodoxiei ne descoperă o lucrare minunată a
lui Dumnezeu în istoria mântuirii. Căci, deși
nimeni nu a văzut fața lui Dumnezeu până la
Întruparea Fiului, până la asumarea de către
Acesta a firii omenești, totuși profeții L-au
vestit văzând duhovnicește, cu anticipație, peste
timp, chipul lui Dumnezeu Întrupat, pe Iisus
Hristos. Cuvântul veșnic sau Fiul lui Dumnezeu
aștepta „plinirea vremii Gal. 4,4 pentru a Se
arăta ca Mântuitor al lumii, iar aleșii Săi,
profeții, au primit această descoperire în arvună
pentru a menține în popor credința trează
privind venirea lui Mesia – Hristos. Icoana
este o fereastră spre Absolut, care ne descoperă
lumea transfigurată, adică lumea celor care se
împărtășesc de slava harului dumnezeiesc și
totodată ne dezvăluie conținutul acestei
transfigurări, adică sfințenia. Reprezentarea
sfinților în icoane confirmă credința Bisericii în
Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, după cum
mărturisește Sf Ev Ioan când scrie: In 1,14. Iar
în prima sa Epistolă sobornicească, același
Sfânt Apostol mărturisește: 1 Ioan 1,1-3. De
asemenea, Sfântul Ioan Damaschin ne întărește
în adevărul legitimității reprezentării lui
Dumnezeu în icoană zicând: Zugrăvesc pe
Dumnezeul nevăzut, nu ca nevăzut, ci ca pe
Desigur, icoana se fundamentează nu numai pe
Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ci și pe Învierea
Lui. Fără Învierea lui Hristos, icoana nu ar fi o
reprezentare a vieții cerești transfigurate, ci
numai un tablou comemorativ. Icoana ne
prezintă pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care a luat
trup omenesc, a trecut cu el prin moarte și
Înviere. În sfintele icoane, descoperim chipul lui
Hristos cu aureolă, adică luminat de slava
Învierii, chipul Maicii Domnului și chipurile
sfinților, toate luminate de aceeași slavă
necreată a Împărăției cerurilor, exprimată în
nimbul de lumină din jurul capului. În sfintele
icoane descoperim chipul uman restaurat, înnoit
și sfințit, luminat de slava Împărăției lui
Dumnezeu, ca o chemare la dobândirea
asemănării cu Dumnezeu, prin strălucirea
chipului slavei lui Dumnezeu pe fața sfinților.
În acest sens, citim în Sfânta Scriptură că omul a
fost creat de Dumnezeu după chipul Său Fac.1,
27. Spre deosebire de Fiul lui Dumnezeu, Care
este deoființă cu Tatăl, Adam putea să
dobândească asemănarea cu Dumnezeu prin har,
în permanentă ascultare de Dumnezeu și
împlinire a voii Lui. Însă dorind să ajungă ca
Dumnezeu, dar fără Dumnezeu, Adam a pierdut
chipul de lumină, căzând în neascultare și
îndepărtare de Dumnezeu, Izvorul vieții,
decăzând astfel până la moarte, spirituală și
trupească Rm.6,23. De aceea, pe chipul lui
Adam cel neascultător de Dumnezeu nu mai
strălucea lumina dumnezeiască dăruită lui de
Dumnezeu când l-a creat. Privind la chipul lui
Hristos din icoană, adică la Noul Adam, care S-a
smerit și S-a făcut ascultător de Dumnezeu până
la moarte Fil 2, 8. al lui Hr și a-l face lucrător,
prin rugăciune și iubire milostivă, prin
comuniunea cu Dumnezeu și cu sfinții Săi trăită
în Biserică. O astfel de înțelegere a sfintelor
icoane ne ajută să privim cu speranță și bucurie
taina vieții noastre și a aproapelui. Sfintele
icoane ne încredințează de valoarea persoanei
umane, a persoanei noastre, dar și a semenului.
Hristos și sfinții ne privesc din icoane și ne
îndeamnă să avem o privire curată, sinceră și
binevoitoare. Această privire curată se cuvine să
o îndreptăm și spre semenul nostru care poartă
pe chipul său pecetea chipului lui Dumnezeu,
60
Acest chip al lui D. în om poate fi întunecat
din pricina păcatelor, a patimilor egoiste, a
lipsei de iubire smerită și milostivă. Dar
acest chip își poate redobândi strălucirea
prin rugăciune și pocăință, prin participarea
la viața liturgică a Bisericii, prin
împărtășirea cu Sf Taine, prin cultivarea
dragostei frățești împreună cu toți care Îl
mărturisesc pe Hr ca Mântuitor și
Tămăduitor. Fiecare creștin poate participa
la împlinirea acestei lucrări duhovnicești de
restaurare și sfințire a chipului său și al
semenului său, după chipul luminos al lui
Hristos și al sfinților Săi. Fiecare dintre noi
poate deveni Samarineanul cel milostiv care
îl ajută pe cel căzut în suferințe să se ridice
și îl conduce pe drumul vindecării spirituale
și trupești. Să nu uităm că Părinții Bisericii
văd în Samarineanul milostiv din parabolă
Lc.10,25-37 pe Însuși MIH, Care a venit să
ne ridice din boală, din păcat și din moarte.
Așadar, fiecare dintre noi poate să Îl urmeze
pe Hr și să devină aproapele celui aflat în
suferință. Iar această lucrare se împlinește
de la vorba cea bună și întăritoare în
credință și nădejde, continuând cu
ajutorarea semenului și. oferind darul
material necesar pentru lucrarea filantropică
sau social-caritabilă a Bisericii crarea
liturgică a Bisericii la care participăm se
cuvine continuată prin programe de
asistență socială și filantropică, prin
construirea de lăcașuri de cult și de
așezăminte ale Bisericii, precum: cantine
pentru săraci, cămine pentru copii, case
pentru bătrâni, unități medicale pentru
bolnavi și altele asemenea.
După cum cunoașteți, BOR a inițiat și a
amplificat în ultimii ani multe astfel de
proiecte. Există deja multe așezăminte de
asistență socială înființate și susținute de
Biserică, prin mari sume de bani alocate,
precum și cu semnificative cheltuieli de
întreținere. Pentru a continua aceste
programe și pentru inițierea altora, a devenit
o tradiție ca, în D.O să se realizeze în toate
bisericile din Patriarhia Română o colectă
pentru susținerea Fondului Central Misionar
Hr Însuși ne îndeamnă Fiți
precum și Tatăl vostru este milo
36. Milostivirea față de cei afla
ne aseamănă cu Dumnezeu În
ajută să dăm un răspuns bun
Dumnezeu Mt.25. Iar Sf Ap Pav
între roadele Duhului Sfânt și
bine, prin care se manifestă cred
22-23. Prin această enumerar
Pavel dorește să ne încred
prezența Duhului Sfânt în viața n
semne vizibile pentru cei din ju
Virtuțile pe care semenii noș
vedea în mod direct sunt:
bucuria, pacea, îndelungă
bunătatea, facerea de bine,
Facerea de bine față de cei car
au nevoie de ajutorul nostru nu
urmare, doar un act obișnuit de s
umană. Ea este semnul prezențe
în viața noastră, este dovada
creștini care facem vizibilă
Duhului în lume. Prin facere
oferim altora nu numai un ajuto
ci însăși mărturia lucrării Duh
face roditoare în lume, în viața
iubirea smerită și milostiv
Dumnezeu. Cu nădejdea că
nostru părintesc va fi o întărire
și o chemare la fapta cea bună
aproapelui, ne rugăm lui Dumn
binecuvinteze cu darurile Sale c
și să vă ajute în urcușul duho
Postului Sfintelor Paști. Totod
Centenarului Marii Uniri (1918-
prilejul binevenit să dăm mărtur
de unitatea noastră de credință ș
adică poate fi prilejul întăririi c
frățești a tuturor românilor în
acestei lucrări filantropice fa
săraci și suferinzi, triști și
Harul Domnului nostru Iisus
dragostea lui Dumnezeu-
împărtășirea Sfântului Duh să fie
toți! 2Cor.13,13. Preşedintele
Sinod al BOR D A N I E L
prorocilor nu a fost suprimată, ea unul Care S-a făcut văzut pentru noi prin fiecare om fiind o persoană unică și irepetabilă, al Bisericii noastre. De aceea, vă îndemnăm
rămânând legată de participare la trup și sânge. Nu zugrăvesc plină de mister, o ființă cu vocație de a trăi să oferiți după posibilități ajutorul necesar
praznicul Duminicii Ortodoxiei, dumnezeirea nevăzută, ci zugrăvesc trupul veșnic în iubirea lui Dumnezeu cel veșnic. lucrării Bisericii în societate.
justificarea aflându-se în faptul că văzut al lui Dumnezeu.
profeții au anticipat și au vestit
Întruparea Cuvântului pe care o
mărturisesc sfintele icoane. În
această privință în slujba
Vecerniei de la D.Ortodoxiei se
spune: Strălucit-a harul
adevărului: cele ce s-au însemnat
de demult umbros, acum s-au
săvârșit arătat. Căci iată Biserica
se îmbracă cu chipul cel după trup
al lui Hristos, ca și cu o podoabă
mai presus de lume, chipul
cortului mărturiei cel mai dinainte
însemnându-l și credința cea
dreaptă cinstind. Sfântul Ioan
Damaschin arăta deja, în
Tratatele sale despre icoane,
analogia ce există între sfintele
icoane și vedeniile prorocilor.
Aceștia n-au privit vedeniile
sfinte cu ochii trupești, ci cu ochii
duhovnicești ai su-

61
În prima Duminică din Postul Mare sărbătorim Ați văzut din scrisoarea pastorală cum suntem
triumful dreptei credințe asupra tuturor obișnuiți deja ca să facem colecta pt fondul
ereziilor. În fiecare an în duminica ortodoxiei central misionar. Am văzut în ultimii ani cât de
avem o scrisoare pastorală din partea unui mult a ajutat acest fond parohiile sărace.
sinod al bisericii locale. Peste tot se întâmplă Parohiile din Covasna și Hrghita, parohiile din
Duminica a doua
lucrul acesta, toțidinepiscopii
Postul Mare Mc. 2,cu
în frunte 5 Iată iubiţi sau
Basarabia, credincioşi
cele dinînValeaaceastă perioadădina
Timocului
În casa în care
Patriarhul care Hr era nu sesinodul
alcătuiesc mai puteabis sfântului şi marelui
Serbia. Încă din 1948post suntem preocupaţi
patriarhul Justinian aşifost
de
intra. Atât trimit
respective, de mult iubeau laoamenii
o scrisoare toate tămăduirea
inițiat acest sufletului,
fond central numisionar.
doar a trupului.
Cu aceștiŞibani
noi
comunitățiile vrem să-lsăauzim pe Domnul iertate îţi sunt
cuvântul Săudeîncât
pe teritoriul
au făcutuneiunpatriarhi,
zid viuptîna a reușit tipărească milioane de cărți de
proclama păcatele
rugăciuni tale. Iar această lucrare minunată de
jurul Său.anPe
de lângă
an dreapta
toţi credință.
aceşti oameni care și Biblii
iertare a depăcatelor
în țară și-n diaspora. Slujba
aveau nevoie să audă cuvintele dătătoare vecerniei la ora 16 se facedeîncateheză.
urmată Taina Sfintei
Spovedanii.
Săptămâna care În slujbele
vine avem postului maredarurilor
liturghia sunt f
de viaţă era şi un om care avea o nevoi multe
înainte cântări care
sfințite de vor8.săVănerugăm
la ora conştientizeze
să partipați
fizică. Era un paralitic care nu se putea la fiecare
pe dintre noisăcă nu
aceste Liturghii acumne este
vedemo periodă
numai
ridica care trebuia mişcat de colo până duminica
de pt că așa de
pocăinţă nici nuîndreptare
știi că este post.
care
colo. O situaţie cu care fiecare dintre noi Sâmbăta viitoarecuLito abună
sefinalizează sf Ioansufletească.
Hrisostom. Uşile
ne vom confrunta mai devreme sau mai pocăinţei deschide-mi Dătătorule de viaţă.
târziu, pt că într-o formă sau alta cam toţi Că mânecă duhul meu la biserica Ta cea
acolo ajungem. Neputinţa trupească va fii sfântă, purtând locaş al trupului cu totul
pt fiecare dintre noi o realitate pe care nu spurcat. Ci ca un îndurat, curăţeşte-l cu
o putem evita. Un lucru obişnuit şi pt mila milostivirii Tale. Ne sunt deschise
vremea de atunci şi pt vremea de acum. uşile pocăinţei pt a ne curăţi sufletul şi
Ceea ce ne mira este mulţimea aceasta trupul. În bis primară cei care cădeau în
care stătea în jurului lui Iisus rămâne păcate grave, nu se împărtăşeau şi trebuiau
insensibilă la nevoia acestui om. Cu toate să facă penitenţă. Stăteau în spate la uşile
că era mult mai bolnav decât majoritatea bis trebuiau să reînveţe credinţa, şi de aici
mulţimii, nimeni nu s-a dat la o parte să-i şi această cântare. Pocăinţa ne spune Sf
facă loc. Cei 4 semeni ai slăbănogului Ioan Damaschin este întoarcerea cu lacrimi
care îl şi purtau pe o targă nu se lasă de la păcat la virtute şi de la diavolul la D.
descurajaţi de acest blocaj spre DIH. Se pocăinţa ne e schimbarea confesiunii ci ea
urcă pe acoperiş şi pe o deschizătură îl este schimbarea vieţii. În sf Scriptură sunt
pogoară pe prietenul lor paralizat înaintea multe locuri în care D ne îndeamnă să ne
Domnului. Iar Dumnezeu Fiul întrupat a pocăim, să ne pară rău de păcatele pe care
văzut credinţa acestor oameni ca pe un fel le-am făcut Ioil 2, 12. un alt moment al
de motiv f puternic pt a aduce iertarea pocăinţei este hotărârea fermă de nu mai
păcatelor şi vindecarea acestui om. Cu alte păcătui. Lc.15,18. Al 3lea este
cuvinte este necesar să faci lucruri aparent mărturisirea păcatelor Lv.5,5-6, Iac 5,16.
ciudate, aparent ieşite din comun pt ca să urmează canonul iar apoi dezlegarea aşa
ajungi în faţa lui D. Mesajul pe care ni-L cum l-am auzit pe Hr în Ev de astăzi Fiule
trimite Evanghelia de astăzi este că iertate îţi sunt păcatele tale.
Domnul Hristos este doctorul tupului şi al Închei cu un fragment dintr-o rugăciune pe
sufletului. Şi nu există om care să spună care o auzim la Liturghia Darurilor mai
că este deplin sănătos şi că el nu are înainte sfinţite peste săptămână în Postul
nevoie de vindecare, că nu are nevoie de Mare a Sf Grigorie Dialogul. În rugă
mângâierea Vindecătorului. Ev de astăzi amvonului zicem dă-ne Doamne calea
ne învaţă că între nenumăratele suferinţe postului să o săvârşim capetele nevăzuţilor
şi boli şi păcat este o legătură directă. Sf balauri să le sfărâmăm biruitori asupra
Ap Pavel vrând să ne arate cauza păcatului să ne arătăm şi cu bucurie să
62
suferinţei şi a morţii zice aşa Rm 5, 12. ajungem să ne închinăm şi Sfintei Învierii
Aşadar este o legătură logică între păcat Tale. Amin
suferinţă boală şi moarte. De aceea înainte
de a-l face sănătos DIH i-a iertat păcatele.
 Suntem în Duminica a 3 din Posul Mare,
la jumătatea drumului în toiul luptei cu
patimile. Ev pe care a auzit-o azi este
scurtă şi directă. V 34 este ideea centrala a
pericopei, cel ce nu-şi duce crucea şi nu se
smereşte, nu poate să se mântuiască. Pt a
înţelege mai bine contextul în care DIH e
bine să vedem câte versete înainte. V 27-
33. Hr se îndrepta spre Ierusalim şi de 3
ori îi avertizează pe ucenicii Săi ce se va
întâmpla cu El acolo. Primul avertisment
în găsim în Ev Mc 8. care e chiar în
mijlocul Ev. Următoarele 2 sunt citite în
duminicile care vor urma din Sfântul şi
Marele Post. După ce Hr a făcut minuni a
înmulţit pânile a vindecat orbi se retrage
în muntele Hrmonului în afara ţării sfinte
şi le pune întrebările v 27. Lumea îl vedea
ca pe ioan botezătorul înviat din morţi ca
Irod Antipa alţii ca un alt Ilie sau alţii
dintre proroci. La întrebare Petru răspunde
v29. Hristos ca şi Mesia înseamnă cel uns,
adică tu eşti regele urmaşul lui David. Iar
Iisus departe de a se bucura de lucrul
acesta îl ceartă: taci nu mai spune lucrul
acesta, pt că nu şti ce spui. Iar în
continuare Iisus pt a arăta cine este El
spune v 31. când aude asta începe Petru
să-l certe pe Iisus, cum adică tocmai te-am
făcut rege, un om care se pregăteşte de
moarte nu e un rege. Cum spune şi
înţelepciunea populară că mai bine un
măgar viu decât un leu mort. Cum să fie
rege unul care o să aibă parte de o moarte
de sclav. Moartea pe cruce era una dintre
cele mai umilitoare şi mai degradantă. Ap
nu au înţeles evenimentul spre care se
îndreptau. Dovadă că Petru îl dojeneşte pe
Iisus când aude de pătimirea Sa iar Iacov
şi Ioan încearcă să obţină un loc lânga
tronul Fiului. Mc 10, 35. Lui Petru îi
spune V33. iar celor 2 Ap nu ştiţi ce
cereţi. Care Hr rezumă toată EV. 34. aşa
cum întreg creştinismul poate fii rezumat
într-un singur semn acela al crucii. Crucea
nu-i un lucru uşor din ea iasă
binecuvântarea lui D iasă înviere dar la
capătul suferinţei.
Aceasta este semnificaţia duminicii de
astăzi care e şi înviere dar şi cruce în
acelaşi timp. Avem şi cântarea aceasta
învierea lui Hr văzând... Fără cruce nu
suntem ai lui Iisus Hr ca şi ucenicii care
umblau în spatele Domnului neînţelegând
cine este El cu adevărat. Ca să-L putem
înţelege pe Domnul trebuie să renunţăm la
noi înşine, să ne lepădăm de dorinţele
noastre cine ştie să dăruiască acela
dobândeşte, cum spune părintele Nicolaie
de la Rohia într-o carte faimoasă de
predici. Crucea Domnului este oaspetele
nostru de seamă în mijlocul marelui Post.
Am putea înţelege postul ca fiind o zi. Iar
duminica a 3 este amiaza, la amiază
aşezăm crucea. Această zi trebuie parcursă
pt a ajunge la ziua neînserată. Constatăm
că osteneala potului a ajuns la jumătate.
Acum greutatea ispitele, slăbirea trupului,
dar şi rutina îl fac pe creştin să lase
postirea, ispitit de demnonul de amiază ps
90. ori steagul crucii ne este pus înainte
spre a ne însufleţi a ne încuraja în faptele
noastre bune cum spunem într-o cântare la
Taina Sf Maslu. Iată Crucea e şi la începtu
ca pom al vieţii e şi la sfârşit ca semn al
creaţiei cele noi este şi la mijlocul postului
dar şi al istoriei. Dar trebuie să fie şi-n
mijlocul inimilor noastre.
Să punem la sufletul noastru dorinţa de a
face binele de a persevera, să nu ne lăsăm
atraşi de dorinţele noastre de moment de
ispitele celui rău de a nu posti, de a nu
merge la bis, de nu citi cuvântul lui D, ci să
le spunem cu tărie asemenea lui Hr.
Înapoia mea satano. Coloana vertebrală a
ortodoxiei este Crucea lui Hr. El nu stă pe
cruce umilit, stă ca un D care ştie că o să
învie pentru ca să ne fie începătură învierii
noastre.
63
Lc 1,28 Fără răspunsul MD dat îngerului Gavriil Iată
Sărbătoarea Buneivestiri face parte din cele 12 roaba Domnuli fie mie după cuvântul tău nimic
praznice împărăteşti, dedicate DIH care azi se nu s-ar mai fi putut întâmpla, nici naşterea nici
zămisleşte în pântecele fecioarei. În această zi botezul nici învierea lui Hr. Ne spune cântarea:
avem o mulţime de taine care ne arată în planul Dacă prin Eva dedemult am primit toţi moartea
lui D de mântuire a lumii. Astăzi Fiul lui D prin gustarea din pomul binelui şi a răului, prin
părăseşte slava Sf Treimi se smereşte şi gustarea din pomul cel feciorelnic Hristos
împlineşte ceea ce ne spune Ap Pavel Col 1, 26 Domnul întrupându-se din tine, Evă nouă ni te
În fiecare an cade în Postul Mare, fiind singura dăruieşti pentru mântuirea sufletelor noastre.
zi pt care postul s-a suspendat. Sărbătoarea de Sărrbătoarea de astăzi ţine de timpul acesta
azi este una a bucuriei, ea începând chiar cu cronologic pe care-l măsurăm dar şi de veşnicie.
aceste cuvinte: Bucură-te ceea ce eşti plindă de Este cu 9 luni înainte de naşterea DIH.
har. Mai presus de toate ne bucurăm de însăşi Împăratul Justinian în veacul al 6 lea care era şi
prezenţa acestei fecioare, al cărei chip este un bun creştin a zis că această sărbătoare este f
cunoscut de întreaga lume, ne priveşte din importantntă şi de aceea ea se sărbătoreşte
icoane de pe uşile altarului. Ne bucurăm de indiferent de zi cu Liturghie deplină. Praznicul
cuvântul ei adresat îngerului, de credinţa ei de azi ţine şi de veşnicie, ne zice troparul astăzi
puternică, de curăţia şi smerenia ei adâncă. Ne este începutul mântuirii noastre. De acea noi o
spun cei care au explicat Sfintele Scripturi să mai sărbătorim acest eveniment în săptămâna
printre care şi Origen că acest salut al îngerului a 5 a în ziua de sâmbătă, prin slujba numita
a fost unic în istoria lumii, el fiind rezervat doar denia Acatistului Buneivestiri. De ce? Pt că
Maicii Domnului. Salutul acesta este împlinirea orice sărbătoare din Postul Mare se făcea
unei profeţii din V.T. din cartea profetului sâmbăta sau duminica putând astfel să păstreze
Zaharia 9, 9. Iată nu un simplu om i-a spus postirea.
aceste cuvinte ci trimisul Domnului
arhanghelul Gavriil. De ce să se bucure Fec
Maria pt că este înzestrată cu har, este plină de
har şi pt că Domnul este cu tine. Is 7,14. înainte
de fi cu noi oamenii în primul rând a fost cu
MD. Tot în VT vedem cum aceste cuvinte de
încurajare au fost rostite cuiva. Jud. 6, 12-14.
Ce putem să înţelgem că izbăvirea pt noul
Israel adică noi creştinii vine prin Maica
Domnului aşa cum pt evrei a venit prin
Ghedeon.
Binecuvântată eşti tu între femei ne arată
statutul cu totul aparte pe care Maica Domnului
îl are în planul lui D. O cinsteşte Tatăl
alegâdnu-o, o cinsteşte F întrupându-se din ea
din precuratele sale sângiuiri şi o cinsteşte şi
Duhul Sfânt. În vizita la verişoara sa Elisabeta
aceasta umplându-se de Duhul Sf spune.
Lc.1,43. Şi atunci cum putem noi să spunem 64
că a fost o femeie oarecare. Astăzi Hr îşi ia trup
omenesc din MD ca un veşmânt. Să luăm şi noi
trupul şi sângelel Domnului pt că astfel vom fi
într-o legătură intimă şi cu preacurata sa Maică.
D a 4 din PM /fiul lunatec /predica de pe munte
Am trecut de jumătatea Sf şi Marelui Post,
miercuri am avut înjumătăţirea acestei perioade
atât de minunate. Am avut toată săptămâna
trecută în mijlocul bis acel semn sfânt al
cinstitei şi de viaţă făcătoare cruci. Ne-am
întâlnit la începutul postului cu pomul vieţii, la
mijlocul lui cu duminica a 3 a şi ne mai
întâlnim şi-n vierea mare. Crucea lui Hr rezumă
această minunată periodă de 40 de zile care ne
sunt date săre răstignirea patimilor şi-a poftelor
cum spunem în rugăciunea de la sfârşitul Lit
Darurilor înainte sfinţite. În duminica de azi şi
în duminica viitoare avem ca modele doi sfinţi
un bărbat şi o femeie. Am văzut la începutul
Potului tot un bărbat şi-o femeie care au fost
izgoniţi din rai iar acum după ce am trecut de
semnul sfintei Cruci avem un bărbat şi o femeie
care au ştiu să-şi ia crucea şi să-l urmeze pe
Domnul. Este vorba de Sf Ioan Scărarul sau
Sinaitul şi de Maria Egipteanca. Ioan Sinaitul
sau Scărarul de la marea sa lucrare
duhovnicească numită Scara raiului, în care ni
se arată ce trebuie să facă creştinul adevărat ca
să câştige raiul. Și dezvoltă aceste virtuți în 30
de capitole încheindu- cu credința nădejdea și
la final dragostea. Zice de pildă: nădejdea este
o comoară sigură pe care și-o câștigă sufletul
în viața de aici, mai înainte de a dobândi
comoara nepieritoare din ceruri. Aceasta
este odihnitoare a ostenelilor icoana
bunurilor care nu sunt de față. Mânia
rispește nădejdea. Pe când însă nădejdea nu
ne rușinează, omul mânios își schimonosește
fața prierzându-și seninătatea.
Această carte a fost adusă în Ro de părintele
Arsenie Boca de la Muntele Athos şi tradusă în
limba română de Pr Dumitru Stăniloae. Ioan
Scărarul fost un creştin desăvârşit, a intrat în
monahism şi-a dus crucea vieţii până la capăt.
A trăit la sfârșitul sec 6 începutul sec 7, a fost
starețul mănăstirii Sf Ecaterina din Sinai.
Zicea părintele Arsenie să nu lipsească de pe
chipul omului seninătatea, adică nădăjduind în
ceva mai presus de veacul acesta. Noi creştinii
nu nădăjduim în cele văzute care sunt
trecătoare ci în cele nevăzute care nu sunt
trecătoare. Nu zice Mânt în predica de pe
munte Mt 6, 16-18. adică o luminare dincolo
de orice tulburare a veacului acesta. Aşa cum
Sf Pave zice 1 Tesalonicenilor 4,13 . câţiva
părinţi greci de la mănăstirea Grigoriu din
Athos au plecat să propovăduiască în Africa.
Foarte mulţi negrii s-au botezat în credinţa
ortodoxă. Mai târziu au venit tot felul de comisii
ale Bisericii Greciei să vadă ce se întâmplă pe
acolo. Şi povesteşte cineva din acele comisii că
au ajuns într-un sat din Zair şi au fost primiţi ca
nişte prieteni apropiaţi, cu toată dragoste i-au
pus pe masă tot ce aveau ei mai bun, le-au dat
cele mai bune aşternuturi pe care le aveau în
amărâta lor de izbă. Şi au zis extraordinar câtă
dragoste poate să aibă femeia aceasta faţă de
noi, câtă atenţie. Şi după puţin timp au aflat că
cu câteva zile înainte să vină ei. Femeii i-a murit
fiica cea mare care era mâna ei dreaptă. Dar nu
s-a văzut asta, tot timpul cât au stat ei acolo. Şi
nu înţelegeau cum e posibil aşa ceva. La noi
cred că dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva poate un
an de zile nici măcar nu deschideam uşa la
cineva. Dar să-l cinsteşti, să-l preţuieşte şi să nu-
l încarci cu greutatea ta. Cum s-a putut întâmpla
asta au întrebat-o pe femeie. Noi avem nădejde
în DIH, dacă El așa a voit știe El mai bine de ce
a îngăduit. Această nădejde i-a depășit cu totul.
De aceea prin acești oameni simplii D făcea
minuni zi de zi. La noi poate cinva deosebit om
duhovnicesc să nu se simtă e dupâă vreo 2 zile
că i-a murit cineva drag. Iată un exemplu că am
pierdut seninătatea credinței în Hr. Noi pt
lucrurile cele mai simple ridicăm cuvânt
împotriva lui D. Un părinte Filotei din Grecia
înainte de războiul din 1820 cu turcii s-a dus la
armata grecilor și aceștia înjurau de D, drăcuiau.
Și a zis vai vai s-a dus la rege și i-a cerut
poruncește să nu se mai înjure căci cum o să ne
ajute D facă soldații vb așa. Iar regele a zis nu
pot se mai descarcă și ei. A mers și la trupele
turcilor pt că era respectat și de turci și aceștia
așa cum erau ei nu scoteau un cuvânt rău
împotriva lui Alah. Și a zis părintele. D va
îngădui să ne bată turcii pt că hula pe care i-o
aducem. Acest lucru ne spune și părintele
Arsenie Boca cum vorbea el: Mă aveți grijă să
nu scoateți pe gură tot ce vă trăznește dracul
prin minte. Pt că cuvintele care vă ies pe gură
sunt ființe vi care vor merge cu voi până la a
doua venire. Și acolo la trecerea prin vămi sunt
diavoli vicleni de care nu veți trece.
65
Duminica a 5 a din Postul Mare, este ultima din
această minunată călătorie. Toată săptămâna
aceasta a fost pusă sub semnul pocăinței. În
prima săptămână și în săptămâna a 5 a am avut
canonul de pocăință a Sf Andrei episcopul
Cretei, tot acum s-a citit și viața Cuvioasei
Maria Egipteanca. Întreg Postul Mare este o
meditație asupra propriei responsabilități. Este
un timp de îndreptare și ridicare din păcat. În
această perioadă învățăm ce este pocăința.
Aceasta nu este să memorez păcatele să le
notez pe o coală de hârtie, și să mă spovedesc.
Pocăința înseamnă să-mi revin la starea cea
dintâi, să încerc să las deoparte neputințele care
s-au așezat în viața mea. Starea aceasta de
pocăință este o revoluție interioară. Să fiu
capabil să trec de la această delăsare, de la
această înțelegere stâlcită, a locului meu în
trupul lui Hr. care spune cu foarte multă
emfază: se poate și așa. Se poate să fiu
credincios și să fiu răutăcios. Se poate să fiu
ortodox și să mă îmbăt din când în când, sau să
mă cert cu cineva ca tot omul. Pocăința este
trecerea de la cuvintele: se poate și așa la așa nu
se mai poate. Să-mi zic în sinea mea nu se
poate să mă prefac că nu cunosc Ev. Această
determinare în trezirea spre adevărata stare este
esențialul pocăinței. Să știți că D nu este naiv,
știe D că ne este cu neputință să ne schibăm în
toate momentele vieții noaste. Nu ne
bulversează să scoatem din noi toată mizeria.
Dacă ar fi să iasă din noi toate neputințele, ne-
ar doborî, am cădea într-o stare de deznădejde.
Dar pe măsură ce se încălzește inima omului de
lucrarea lui D omul se face mai sensibil la cele
duhovnicești și rând pe rând revin în conștiință
lucruri care s-au adâncit în firea omului. Când
D ne cheamă la pocăință ne cheamă la o
atitudine schimbată față de lucrurile asupra
cărora conștiința ne atrage atenția. Dar în clipa
în care sunt conștient de-o stare păcătoasă în
care mă aflu. Nu mai pot să spun lasă că și alții
fac acest lucru. Sau nu-oi fi eu mai păcătos ca
ceilalți. În clipa în care mi-am adus aminte de
un păcat, eu trebuie să fiu conștient că nu mai
trebuie să-l las în viața mea ca și comportament
ci trebuie să-l schimb imediat, să alerg spre
mărturisire și punând înaintea lui Hr să-mi
schimb viața. Noi ne spovedim de mai multe
ori pe an, unii doar o dată pe an. Dacă te
spovedești doar o singură dată pe an câte lucruri
Nu s-au adunat în acest răstimp. Iar când totă
lumea vine spre spovedanie în același timp nici
pr nu are atâta disponibilitate de a mă ajuta să
scot din mine profunzimea răutăților. Nu mai
reușesc să fac această mișcare a sufletului a.î
mișcarea mea să fie deplină. Spovedania o dată
pe an este doar un gest liturgic aproape formal.
Pt mine cea mai bună imagine mi-a fost dată
văzându-o pe mama mea cum făcea supa de pui.
Și o întrebam eram copil? De ce stai cu lingura
să iei spuma de pe supă. Și-mi zicea: Pt că dacă
nu o iei supa e tulbure și amară. Să știți că așa e
și cu viața noastră, se leagă de firea noastră
păcate, neputințe care ne tulbură viața și ne-o
fac amară. Și așa cum gospodina nu ia spuma cu
cuțitul, nici nu învârte în oală ca să-o găsească.
Ci așteaptă să fiarbă și pe măsură ce se ridică la
suprafață să o ia afară și să-o arunce. La fel și
noi, nu putem scoate cu bisturiul păcatele din
inima noastră. Dacă nu ți-ai făcut tu acasă un
proces de conștiință. Sigur pr pune câtava
întrebări dar nu reușește să scoată mizeria din
sufletul tău așa cum gospodina nu poate scoate
din firea cărnii și a legumelor amărăciunea,
decât pe măsură ce acestea fierb. La fel pe
măsură ce inima omului se încălzește, pe măsură
ce omul devine conștient de lucrarea lui D, se
ridică la suprafață neputințele și rând pe rând
după zeci de ani de fierbere în legătură cu Hr. Se
ridică la suprafață neputințele și reușim să le
lepădăm. Altfel dacă nu avem dinamică a
pocăinței nu trăim cu adevărat în Hr. E f
important să înțelegem natura pocăinței. Și a
înțelege natura morală, nu de a plânge într-un
mod culpabilizator, ci să hotărâm schimbarea
vieții noastre. Să știți că nu posturile, sau
acatistele sau paraclisele ne fac vrednici de
împărtășanie în primul rând. Ci această
schimbare de viață. Să nu credeți că dacă v-ați
spovedit, a-ți postit și v-ați rugat sunteți mai
vrednici de împărtașanie decât un om care s-a
trezit din nebunia păcatului și în această trezire
are dorul de a se împărtăși. IGA cine se
pocăiește se împărtășește și cine nu se pocăiește
nici nu se împărtășește. Dorința de a ne
împărtăși trebuie să nască în noi schimbarea
vieții. Din păcate noi facem invers. Ne 66
spovedim și credem că astfel merităm să ne
împărtășim. Ori trebuie ca din dorința de a ne
uni cu Hr lepădăm păcatele și ne spovedim. De
aceea e o mare problemă să dorim să ne
împărtășim doar o dată pe an.
 Suntem în zi de duminică, este o
duminică specială în care nu am auzit nimic din
cântarile învierii DIH. Cred că este singura
duminică din cursul anului în care nu se cântă
imnele învierii. Încă de ieri din sâmbăta lui
Lazăr a început pt DIH ultima lui săptămână
săptămâna pătimirilor Sale. Duminica de
astăzi se mai numește duminica stâlpărilor. Ce
or fi stâlpările acestea? Erau ramuri de
palmieri, ramuri cu care o parte din poporul lui
Israel l-a primit pe Mântuitorul la intrarea Sa
în Ierusalim, la capătul îndelungatei Sale
călătorii. Am crede că a fost un eveniment
fericit, că Iisus Hr are parte de o oarecare
înțelegere. De ce a avut partea Domnul de o
astfel de primire? Am auzit ieri, pt că îl înviase
pe prietenul Său Lazăr. Aceste semn miraculos
pe unii i-a entruziasmat iar pe alții i-a înrăit
socotindu-L pe Iisus un om periculos. In 11.45-
50; 12, 10. Minunea aceasta a avut loc într-un
sat Betania care înseamnă în română casa
săracului, situat la 3 km de Ierusalim spre
răsărit. L-am văzut pe Iisus intrând într-un
conflict cu moartea și cu stăpănul morții, adică
cu diavolul de la care îl smulge pe Lazăr dar
cu un preț, cu propria Sa viață. Să ne gândim că
peste nexact o săptămână Iisus va fii în mormât
în locul prietenului Său. Prețul prieteniei și al
iubirii este jertfa, mă pun eu în locul celui pe
care-l iubesc. Iisus strigă deasupra
mormântului lui Lazăr ca și Dumnezeu Tatăl
asupra apelor la facerea lumii, să fie lumină să
scoată pământul ființe vii. Învierea lui Lazăr
este nedeplină, este o reîntoarcere a lui la
aceeași viață pământească, pe care o avem cu
toții. De aceea Lazăr este omul care va muri de
două ori ca și fiica lui Iair și fiul văduvei din
Nain Seara are loc o cină, Maria varsă un vas
cu mir pe capul lui Iisus, prevestindu-i prin
aceasta moartea. Este o manifestare a iubirii pe
care Maria îl arată față de Hr. Un vas de
alabastru cu mir era f scump de 300 de dinari
spre marele scandal al lui Iuda. Trebuia să
muncești un an de zile. Aceste miruri și le
permiteau doar oamenii bogați, care obișnuiau
ca la sfârșitul petrecerilor de obicei să spargă
acea fiolă iar tot mirosul de mir să cuprindă
întreaga încăpere. Ceva asemănător facem noi
cu focurile de artificii pt a ne spori bucuria.
Iată cum dimineața Iisus a fost schimbul din
fața morântului ieși afară Lazăre ca să intru
Eu, iar seara simbolic Iisus e deja îngropat. D
este prietenul nostru, oare noi prietenii cui
suntem?
. Prietenia se arată acolo unde ești, asta e o
formă de prietenie de a fii alături de Iisus
Domnul nostru. Am încheiat postul Păresimilor
de 40 de zile și 40 de nopți vineri seara, iar
începând de ieri suntem deja în Săptămâna
Pătimirilor Domnului. Asta nu înseamnă că
încetăm postirea, ca abținere de la alimentele
de dulce, dimpotrivă o accentuăm ca un elev
care este îndemnat să învețe pe tot parcursul
anului iar în sesiune să sporească în învățătura
sa. Dacă până vineri seara am postit pentru a
ne aminti de îndepărtarea noastră de D prin
păcat. Începând de ieri din sâmbăta lui Lazăr
postim pt a ne umple de lucrarea lui Iisus Hr.
De aceea postim 40 pt a putea sta o săptămână
cu Mântuitorul nostru. Călătorim iată în
săptămâna care se deschide de la înviere la
Înviere. De la învierea lui Lazăr la învierea de
la poalele Golgotei. A doua zi HR merge spre
Ierusalim, însoțit de apostoli și de mulțimile de
pelerini care veneau la sărbătoarea paștelui
iudaic, în care ei serbează eliberarea din robia
egipteană și acum este primit cu acele stâlpări,
ca pe un rege care credeau ei că îi vor elibera
de robia romană de data aceasta. Cu 200 de ani
înainte de Mânt. a avut loc o eliberare de sub
stăpânirea grecească pe timpul lui Iuda
Macabeul. 2 Mac.10,7. Iată care au fost
speranțele mulțimilor cu privire la Iisus. Iar
strigătul de Osana înseamnă salvare acum. Iar
Iisus le răspunde cine este El urcându-se pe un
mânz de asin, împlinid o profeție din Za. 9,9-11.
Oamenii se bucurau că l-au găsit pe Mesia, însă
majoritatea nu au înțeles ce fel de uns al
Domnului este El. Duminica trecută i-am văzut
pe doi dintre Ap cerându-I Domnului să-i pună
de-a dreapta și de-a stg când va fi rege. Ap
credeau că la Ierusalim va fi bătălia finală iar Hr
va fi rege. De aceea Toma i-a spus mergem să
murim și noi împreună cu Tine, iar Petru până în
grădina Ghetzimani avea la el o sabie. Suntem
în săptămâna Pătimirii, Domnul știe că merge
spre moarte să o trăim împreună cu El în
slujbele bisericii din fiecare zi. Seara vom face
sluba deniilor de la ora 18, o utrenie săvârșită
seara. Miercuri ultima lit a darurilor de la ora
8. joi dimineața tot de la ora 8 liturghia cinei
cele de Taină, seara denia celor 12 Ev. Vineri
seara slujba prohodului. Ziua de sâmbătă în 67
care DIH s-a odihnit în mormânt, seara de la 12
slujba învierii. Duminică dumnezeiasca Lit de la
ora 10. Spovedanii în fiecare zi de la ora 7
dimineața. La mulți ani cei cu nume de flori.
Iubiți cred Hr a înviat! Mare este
acest praznic al Învierii Domnului nu
doar în BO nu doar în lumea creștină,
ci în întreaga umanitate și-n toate
culturile. Taina învierii îi fascinează
chiar și pe cei care nu cred. E o
speranță pt noi toți care ne
confruntăm cu moartea, care e
absurdă. Au o speranță poate există
ceva dincolo de moarte. De aceea și
aceștia iubesc învierea. Învierea DIH
nu este doar un eveniment petrecut
cândva într-un miez de noapte.
Învierea este un întreg proces este o
lucrare care se află în desfășurare. Nu
degeaba Hr învie în prima zi a
săptămânii, ziua în care D a făcut
lumina și toate lucrurile au reînceput.
Ați văzut că slujba din noaptea
aceasta sfântă nu este deschisă nici de
troparul învierii atât de drag
creștinilor: HR a ...nici de salutul
repetat de sute de ori în perioada
Penticostarului...., ci de chemarea
veniți de primiți lumină. Suntem
îndemnați de această invitație nu doar
să ne luminăm fețele prin flacăra
lumânării aprinse de la preot, ci să ne
luminăm sufletul din izvorul luminii
duhovnicești venite de la singura
persoană care a putut să zică despre
sine Eu sunt lumina lumii. D nu este
doar lumina lumii, El este mai ales
lumina oamenilor. Auzim în această zi
a învierii faptul că Lumina luminează
în întuneric și întunericul nu a
cuprins-o. În ciuda faptului că
întunericul este atât de grosier, atât de
prezent lumina oricât de firavă și de
discretă ar părea ea este cea care va
învinge.
De aceea ne îndeamnă cuv lui D în Ef.
5,8 umblați ca fii ai luminii. Am văzut
că slujba aceasta plină de lumină s-a
săvârșit dincolo de zid pt că Hr a
înviat pt toată lumea, și a ridicat
această povară a morții de pe umerii
tuturor.
Învierea este focul și lumina dragostei
lui D, este un dar al lui D pe care-l
face tuturor. Felul în care primim acest
dar va fi învierea vieții sau învierea
osândirii și a judecății. Ne cheamă Hr
Domnul să luăm lumină, lumina Lui.
Depinde de fiecare dintre noi dacă
putem să găsim drumul spre lumina
Lui, să-l înțelegem. Lumina pe care a-
ți primit-o în această seară este doar
începutul. Să-o lăsăm să ne lumineze
cu adevărat și să o primim cu gând
curat. Așa să ne ajute D fiecăruia.
Mulțumim celor care au dat paștile
anul acesta. Mergeți la casele dvs
salutați-vă cu salutul Hr gustați din
sfintele Paști și apoi de celelalte
bunătăți. Nu prea mult pt că mâine la
ora 10 vom săvârși dumnezeiasca Lit.
Se vor da paștile la cele 2 ieșiri în mod
tradițional cu oale, după ce vă voi
mirui.
68
 Cinstită familie iubiți credincioși Hr a
înviat! I Cor 15, 13-14 Știm cu toții că ne
găsim în a 3 zi de Paști este o zi festivă,
este un praznic în care prăznuim învierea
DIH. De aceea am venit în veșminte
deschise pt a fi un semn al Învierii, care
vrea să ne transmită iară și iară că niciun
mort nu e mort ci rămâne un candidat al
învierii. Cel care a murit și a înviat pt noi
arătându-ne că moartea nu are ultimul
cuvânt în viețile și-n existențele noastre.
Și iată ieșind de la slujba dumnezeieștii
Liturghii ne confruntăm cu o realitate f
dură, ne-am confruntat cu moartea ca
despărțire a sufletului de trup. În cuvântul
de astăzi ași dori să vb despre viața în
Hristos care biruiește moartea. Așa a-și
putea să intitulez cuvântul de astăzi. Sf
Scri vb în mai multe rânduri despre acest
lucru, despre îniverea lui Hr despre
biruirea morții de către Mânt. Precum în
Adam toți mor la fel în Hr toți vor învia.
Unul dintre cele mai importante locruri
despre viața cea de apoi II Cor 5,1. Iubiți
cred se spune adevărul credința unui om
este un dar. Părintele Teofil Părăianu
spunea credința noastră este
despovărătoarea este aceea care ne ajută să
nu ne temem când alții se tem, ea ne ajută să
avem liniște pace sufletească și seninătatea
vieții. Se cuvine în aceste zile ale învierii să
vorbim despre moarte, ca să ne amintim cât
bine ne-a făcut nouă D. Cine dintre noi nu s-a
întristat la moartea unui prieten? Cine dintre
noi nu este îngrijorat de propriul său sfârșit? Și
cine cu frumusețea lui sau cu averea lui, sau cu
știința lui poate să lupte cu puterea morții?
Nimeni dintre oameni nu poate face acest
lucru! Și niciodată nu a fost cu putință victoria
omului împotriva morții. Deși dea lungul
timpului au fost f multe civilizații și de
credințe de tot felul nimeni nu a reușit să
biruiască moartea. De aceea un părinte al
zilelor noastre a asemănat lumea cu o
moară a morții. O moară care ucide
destine sfârșește biografii indiferent de
cine este vorba. Aceasta este lumea în care a
venit Hr și din această moară a morții ne-a
69 izbăvit El prin Învierea Lui. Și de aceea
evenimentul învierii Lui este cel mai mare și
mai durabil în bucurie și-n lumină din toate
câte au fost pe cuprinsul lumii acesteia și din
toate câte s-ar mai putea întâmpla. Pt creștini
Învierea lui Hr.
este sfârșitul unei lumi care se măcina în
ea însăși prin păcatul lui Adam. Pt o
universalitate a morții era nevoie de o
universalitate a învierii. Ei bine Fiul lui D
s-a făcut om pt ca să ridice această povară
imposibil de ridicat pt noi oamenii.
Aceasta este învierea Domnului. Ea nu este
eveniment care s-a petrecut doar în viața
lui Hr. și care se va petrece în viața noastră
la sfârșitul acestei lumi. Învierea DIH este
un eveniment în care noi trăim deja prin
botez. De aceea viața noastră spirituală
începe cu moartea care dă naștere vieții
prin botez. Pt că omul vechi din noi la
botez moarte și naște o viață nouă în
Biserică și-n Sfintele Taine. Trăim o viață
nouă în cultivarea virtuților, în multa
rugăciune și-n tot ce ține de viața
duhovnicească. Numai așa iubiți creștini
noi putem birui moartea care-n fiecare zi pare
să ocupe viața noastră.Numai în învierea lui Hr
noi putem să umplem toate neputințele toate
suferințele și toate căutările noastre. De aceea
fiecare creștin este chemat să se bucure în zilele
acestea nu doar cu bucuriile lumii ci și să
mediteze la adâncul înțelepciunii lui D și a
multei lui iubiri care ne-a scos din moara morții.
Aceasta este și pricina pt care adormita în
Domnul Maria a avut parte de-o slujbă de
înmormântare cu totul specială care se
săvârșește în săptămâna Luminată. Sunt 5 slujbe
de înmorm. a copiilor, pr, călugărilor, ale
creștinilor maturi și în săptămâna luminată care
primează înaintea tuturor. D în scrisoarea lui de
dragoste consemnată de sf Ap Pavel ne spune să
nu ne întristăm cu o tristețe păgânească. Noi
creștinii știm că sfârșitul nu e aici. Azi am
celebrat o trecere a chipului slavei lui D în
Împărăția Cerurilor. Prin credință trebuie să
convertim tristețea noastră firească într-un fel în
nădejdea învierii. Dacă l-ați muta din patul lui
într-un pat de spital și de acolo într-o luntre
de lemn care este acest sicriu. Mai faceți o
mutare mutați-o pe Maria în inima dvs. În
aceste clipe își îndreptă gândul prin noi către.Se
îndreptă apoi către surorile... spre nepoții... să
știți că am știut cuvântul psalmistului care spune
ce bine este ca să fie frații împreună. Și am trăit
această frățietate cât s-a putut fiind unul ajutorul
celuilalt.Își ia cuvânt de iertare de la ...noi nu
ne despărțim când pășim în registre de existențe
diferite putem să rămânem împreună prin rug în
special prin dumnezeiasc Liturghie, prin
împlinirea binelui. Își exprimă gratitudinea
Icoana învierii în ortodoxie este o reprezentarea
a nevăztului. Primul cuvânt al DIH este
bucurați-vă că avem multe lucruri de făcut
împreună. Hr a plecata în cea mai formidabilă
călătorie. Aici e ochiul duhovnicesc Sf Părinți
care îl înfățișează pe DH în acel fulger alb care
nu-I trupul lui este sufletul lui de Fiu care intră
în dimensiunea morții definitive ca pedeapsă
ultimă a păcatului. El desfințează puterea
morții asupra tuturor strămoșilor noștri.
Învierea lui Hr cuprinde totul mai întâi
cuprinde iadul, după aceea cuprinde pământul
și apoi cerurile. Iisus se întâlnește cu femeile
venite la mormânt și le dă întâlnire ucenicilor
în Galileea de unde a început toată poveste
Evangheliei. Deci învierea este un nou început.
Începând de la Paști și până la Cincizecime Ev
după Ioan ne însoțește în acest pelerinaj cu
Iisus cel înviat. Bis niciodată la Lit nu citește
Ev învierii aceasta se citește la slujba Utreniei.
În Sâmbăta mare a fost Liturghia unită cu
vecernia. Învierea se vestește în mod obișnuit
la Utrenie, pr o citește din partea stângă a sf
mese care în acel moment închipuie mormântul
Domnului, ușile altarului sunt deschise arătând
piatra dată la o parte de pe mormânt și vestește
învierea Domnului. Ea îl aduce pe Iisus Hr în
mijlocul nostrum după care noi intrăm la masă
cu El, așa ne întâlnim și noi cu Domnul.
Iisus cel înviat este prin icoană, este prin
cuvântul său şi mai cu seamă este prin
Euharistie. Aceasta este taina acestor zile ale
săpămânii luminate dar şi a tuturor duminicilor.
Ev de astăzi ne dă o provocare: cum este Iisus
cel înviat împreună cu noi? Este o întâmplare
simplă, în zi de duminică prima zi de lucru la
evrei 2 dintre ucenicii lui părăsesc Ierusalimul
probabil de frică sau de întristare. Am auzit
Duminică că ucenicii stăteau închiși în casa cu
etaj de fica iudeilor. Pe drum li se alătură un
Străin pe care nu L-au recunoscut. De aici
putem să înțelegem că isus Hr cel Îniviat este
tot timpul împreună cu noi însă ochi noștri sunt
întunecați și ținuți de păcatele noastre ca să nu-
L vadă. Când ochiul tău e format numai după
bani numai după câștigurile acestei lumi cum să
îl mai poți vedea pe Hr cel care vine cu
cuvintele cerului. Ba îl mai iau și la rost. Numai
Singurul ești venetic în Ierusalim. Nu ai auzit ce
s-a întâmplat cu acel profet despre care noi
credeam că aduce mântuirea lui Israel că este
Mesia dar iată că ne-am înșelat. Mesia ca și Hr
înseamnă cel uns. Ori 3 categorii de oameni erau
unși ai Domnului. Regii profeții și pr. Cei 2
ucenici se așteptau la Iisus să devină împăratul
lui Israel. El vine cu puterea iubirii pe când cei
2 ucenici aveau iubirea de putere din pricina
aceasta nu puteau să-l recunoască pe Iisus. Pe
cale Domnul începe să li se descopere. O
oamenilor lipsiți de minte și cu inima întârziată
oare nu trebuia Iisus să pătimească. Și ne arată 2
forme în care Iisus este împreună cu noi. Mai
întâi prin Scripturi, le explică profețiile
mesianice din Isaia. Iar când au ajuns în sat Iisus
se făcea că merge mai departe. Iar ucenicii l-au
invitat să mai stea de vorbă despre Scripturi. Cei
2 ucenici erau dornici să primească explicații
despre Scripturile pe care le știau. Domnul
acceptă iar la masă ia pâinea o binecuvintează
frânge pâinea printr-o rugăciune specială pe care
o știau numai ucenicii. Iar în clipa aceea L-au
recunoscut pe Domnul care s-a și făcut nevăzut
de la ei. Acestea sunt modurile prin care Hr este
cu noi în toate veacurile prin Scripturi și prin
frângerea pâinii prin Împărtășanie. Aceste 2
forme de a fi cu Iisus le facem chiar acum la Sf
Liturghie. Prima partea se numește liturghia
cuvântului, când citim Ev. Iar a 2 parte este cea
a frângerii pâini în liturghia credincioșilor.
Să-i promitem lui D că ne vom stădui să primim
darul învierii sale prin citirea Scripturilor și prin
împărtășirea mai deasă din trupul și sângele lui.
70
 In.7,37-38. În vinerea săptămânii La picioarele crucii Maria se uita la Fiul ei cu
Luminate se prăznuiește Izvorul inima sfâșiată de durere dar și plină de iubire.
Tămăduirii. Originea sărbătorii este din Nimeni nu poate să desrie ce era în sufletul ei
atunci. Ea a fost până la capăt alături de Fiul ei.
timpul imperiului bizantin într-o asemenea
La cruce așa cum vedem în icoane se află
zi de vineri după Paști să se fi vindecat întotdeauna MD și Sf Ioan Ev. Dacă ic este mai
persoane bolnave de ochi la izvorul M.D. complexă vom vedea și sutași și pe Longhin
o cinstim în chip special pe Fec Maria și centurionul roman care a spus cu adevărat Fiul
acum pentru rolul ei important din timpul lui D este acesta. Ce vrea să ne arate icoana?
pătimirii, a punerii în mormânt și a Crucea este pomul vieții din care Adam și Eva
învierii DIH. Cu MD se împlinește nu s-au învrednicit să guste. MD este noua Evă
profeția spusă de dreptul Simeon: iar prin care prin ascultare totală de D repară gresala
strămoașei noastre. Prin MD vedem cu se
sufletul tău va trece sabie. Despre
recrează lumea într-o nouă legătură cu D.
suferința MD sf Siluan Atonitul spunea că Să învățăm de la ea: credința ei statornică,
nu a fost o asemeanea durere și nici nu va discreția ei constantă, învățăm să avem grijă de
mai fi în inima unui om. Pt că nimeni nu l- credința noastră pe care să o transmitem copiilor
a cunoscut pe D mai bine ca MD. Viața noștri.
DIH care este dumnezeiască ni se
comunică nouă sub formă de lumină, de
aceea am avut o săptămână luminată dar
azi când sărbătorim izvorul vindecărilor
vedem cum lumina se preface în apă.
această săptămână luminată se numea așa
de la noii botezați din noaptea de Paști
care umblau în haine albe simbolul
curăției. Atunci când am fost botezați noi
ne afundăm în apă, în duh și în lumină. De
aceea cântăm Gal 3,27. Sărbătoarea de
astăzi ne arată că pe Iisus cel înviat îl
primim împreună cu Sfânta lui Maică.
MD este tot ceea ce noi oamenii am putut
să dăm mai curat și mai sfânt lui D. Ea nu
este doar mama Lui Iisus ci este și mama
noastră a credincioșilor. În cântările
noastre noi o numim Maica Luminii și
vrem să arătăm că lumina spirituală a
învierii lui Hr cel răstignit și înviat ne vine
prin Fecioara Maria. Am primit lumina de
71 paște să ne facem și noi lumină, să se vadă
lucrul acesta în familiile noastre, la
serviciu și oriunde în lume. Să ne întărim
în credința plină de iubire a MD.
Toma In 20,28 este rugăciunea cea mai
potrivită pt a-I mulțumi lui D. Dacă ne îndoim
de Învierea lui Hr. nu păcătuim neaparat.
Opusul credinței este necredința nu îndoiala.
Def cred Evr.1,11. Credem că Domnul Hr a
înviat, l-au văzut o mulțime de oameni și noi
prin credință credem acest adevăr mântuitor.
Un părinte din Pateric spunea foarte concret
faptul că a avea credință înseamnă a petrece cu
smerenie și a face milostenie.
Credința creștină nu se bazează pe principiul
crede și nu cereceta. Aceasta este o vorbă
atribuită pe nedrept creștinilor de secole de
către un filosof creștin. În Biblie scrie exact
contrariul Mt.22, : Rătăciți neștiind scripturile.
Cercetați și vă încredințați că Hr a înviat. Hr se
arată ucenilor în duminica învierii Ap făra
Toma, iar după 8 zile și lui. O primă învățătură
din aceasta arătare a DIH lui Toma. Când avem
îndoieli în inimile noastre, când ne smintește
ceva în biserica noastră, când nu înțelegem
ceva din slujbele noastre când ne smintește
preotul să nu ne îndepărtăm de Bis să nu ne
însingurăm ca Toma care nu era împreună cu
frații săi în dimineața învierii. Să nu zici acum
am îndoieli, nu mă bagă în seamă pr o să stau o
perioadă acasă până mă va lumina D. Iisus se
descoperă celor care stau adunați căutându-l.
Cu cei 10 Ap s-a împlinit cuvântul Scripturii:
In.6 Doamne unde ne vom duce, tu ai cuvântul
vieții veșnice. De aici vedem că este f
importantă taina adunării noastre în bis. Mt
18,6. Cu Ap s-a împlinit și cuvântul acesta,
chiar dacă s-au adunat cu frică și fără prea
multă credință. Domnul s-a artătat în mijlocul
lor, fără să-i sperie fără să-i certe. Le-a zis
cuvintele Pace vouă!, pt că inimile lor erau
tulburate. Ei se raportu la Hr ca la un șef
pământesc.
Învierea Domnului ne aduce pace sufletească,
ne dă un sens vieții noastre. Această pace este
pt necazurile și ispitele care vor veni peste noi.
De acest lucru ne încredințează Domnul și prin
promisiunea Iată Eu sunt cu voi până la
sfârșitul veacurilor. Dacă ar crede omul aceasta
nu ar mai avea frică de nimic. Gândiți-vă ce
liniștiți se simt deminitarii care au o gardă de
corp de 5-6 oameni, nu le e teamă de nimic. Și
dacă îngăduie D oricând pot să moară chiar
dacă au 100 de oameni în jurul lor. Și noi dacă
îl avem pe DIH cel înviat în noi câtă odihnă nu
are un creștin care crede în învierea lui Hr.
Uneori oamenii nu au credință pt că sunt prea
plini de ei îșiși și nu mai au loc în ei nici pt D
nici pt semenii lor. Prin ce ne întărim în
credință? Prin adunarea noastă din fiecare
sărbătoare. Venim la bis unde auzim Cuvântul
lui D.dar numai simpla auzire nu este mare
lucru. Precum a intrat Domnul prin ușile
încuiate înaintea ucenicilor Săi, așa ar trebui să
intre și Cuvântul lui D prin urechile noastre până
în inimă. Acest fapt l-au realizat sfinții. Sf
Serafim de Sarov putea avea o credință atât de
puternică în Iisus Hr cel înviat pt că citea zilnic
Scriptura, într-o săptămână citea tot NT. De
aceea pe toți îi saluta cu cuvintele acestea Hr a
înviat bucuruia mea, tot anul nu doar până la
înălțarea Sa la cer. Sau acel creștin din pustiul
Palestinei care atunci când a venit la el un arab
ca să-l omoare, a ridicat sabia ca să-l lovească și
pustnicul i-a zis: dacă ai poruncă de la Hr să mă
ucizi ucide-mă, iar dacă nu, nu. Și a înțepenit cu
sabia deasupra capului fără să se mai poată
mișca. Sau în viața Sf Siluan aflăm că pe când
era soldat și deja voia să meargă la Muntele
Athos. Mergând pe un deal a văzut un câine
turbat venind spre el. Și a zis: dacă ai poruncă
de la D să mă muști mușcă-mă iar dacă nu nu. Și
s-a izbit câinele ca de un zid a făcut crize iar de
el nici nu s-a atins. Aceasta este puterea
credinței pe care ne-o dă Hr. Iar când nu avem
credință în Domnul cel înviat devenim fricoși și
vulnerabili. Iar diavolul șite f bine cum să
folosească de frica noastră pt a ne distruge. Daca
tu crezi că-n mâna lui D sunt toate de cine te vei
teme? Dacă credința ta este știrbită toate
celelalte virtuți ale tal63legerea. Tuturor
virtuților le premerge credința. Credința e un dar
al lui D dar ea este și rodul strădaniilor noastre.
Dacă facem faptele oamenilor credincioși ne
vom spori și noi credința.
72
73
Suntem în lumina învierii la paștele cel mic așa
cum îl numea pr Galeriu. El spunea că
săptămâna luminată face legătura între paștele
cel mare și paștele cel mic. Este o nouă arătare
a DIH cel înviat înaintea sf săi ucenici și Ap. în
special înaintea lui Toma, o dovadă în plus a
credinței noastre în înviere.
În fiecare săptămână la utrenie se citește o Ev a
învierii. Sunt 11 Ev care se tot repetă de la 1 la
11. Ori ciclul acesta al Ev învierii începe din
duminica Tomii. Acum încept toate arătând că
de la învierea lui Hr toate își iau lumina. Hr
intră prin ușile încuiate și îi salută cu aceleași
cuvinte ca în duminica învierii Pace vouă! De
ce credeși că Domnul folosește cuvintele
acestea? Intră prin ușile încuiate pt ca să nu-i
sperie pt temerea lor, nu pt a le arăta neaparat
că are trup duhovnicesc și că poate să pătrundă
prin materie. El a venit așa pt ca să le
odihnească inimile și să-i liniștească. Spune Sf
Nicolae Velimirovici că Iisus nu a bătut la ușă
pt că asfel s-ar fi înfricoștat de moarte Ap și nu
ar fi crezut că este Domnul. Văzându-i cât sunt
de speriați Hr nu a mai vrut să-i treacă prin
stările acestea de frică. Ap stăteau închi în casa
cu etaj de frica iudeilor dar și de frica lui Hr. Pt
că ei credeau că Hr va fi împăratul lui Israel.
Iar când l-au văzut răstignit au dar bir cu
fugiții. Acum sunt puși față în față cu
Dumnezeu înviat. Ca oameni credeau că o să-i
certe mai nemernicilor m-ați lăsat acolo pe
cruce singru nu vă e rușine. Ce nu am făcut pt
voi, v-am vindecat, am înmulțit pâine nu ați
dus lipsă de nimic v-am făcut oameni. orice șef
pământesc ar fi procedat așa. Hr însă nu. A
venit în mijlocul lor și le-a arătat semnele
pătimirii sale. Și le zice In 20,21-23. Adică în
propovăduirea voastră la care vă trimit nu o să
fiți singuri. Unde veți merge în Arabia în
Etiopia în India și oriunde pacea Mea vă va
însoți. Învierea Domnului ne aduce pace
sufletească, ne dă un sens vieții noastre.
Această pace este pt necazurile și ispitele care
vor veni peste noi. De acest lucru ne
încredințează Domnul și prin promisiunea Iată
Eu sunt cu voi până la sfârșitul veacurilor.
Dacă ar crede omul aceasta nu ar mai avea
frică de nimic.
Gândiți-vă ce liniștiți se simt deminitarii care
au o gardă de corp de 5-6 oameni, nu le e teamă
de nimic. Și dacă îngăduie D oricând pot să
moară chiar dacă au 100 de oameni în jurul lor.
Și noi dacă îl avem pe DIH cel înviat în noi câtă
odihnă nu are un creștin care crede în învierea
lui Hr. Precum a intrat Domnul prin ușile
încuiate înaintea ucenicilor Săi, așa ar trebui să
intre și Cuvântul lui D prin urechile noastre
până în inimă. Acest fapt l-au realizat sfinții. Sf
Serafim de Sarov putea avea o credință atât de
puternică în Iisus Hr cel înviat pt că citea zilnic
Scriptura, într-o săptămână citea tot NT. De
aceea pe toți îi saluta cu cuvintele acestea Hr a
înviat bucuruia mea, tot anul nu doar până la
înălțarea Sa la cer.
Credința lui Toma devine o iubire fără sfâșit
după Domnul. Dovadă că este așa, Toma își
alege cea mai grea zonă unde să-L mărturisească
pe Hr cel înviat, în India. Acolo în lumea
hindusă toți aveau o credință metafizică în care
erau f bine ancorați, cum sunt până azi sistemele
yoghinice. Lor Toma le propovăduiește despre
răstignitul și înviatul Hr, adică lucruri concrete a
murit și a înviat, iar în urma propovăduirii lui
primi creștini s-au numit tomiți. De aceea și pe
MD o vede ultimul. Iată dorul lui Toma: Hr și
Preasfânta lui Maică, două iubiri pe care le-a
purtat toată viața. Dacă știm și numai aceste
puține lucruri cum am putea zice că este
necredincios. Dintre noi f puțini avem credința
lui Toma. Dragostea lui față de Domnul merge
până la jertfă, când moare Lazăr, Toma spune
In.11,16. Iată că Toma este model de credință
și nu de necredință.
74
Îl sărbătorim astăzi pe Sf Mare Mucenic
Gheorghe. Un sf mare pt că poporul are mare
evlavie la el. O evlavie care nu rămâne
nerăsplătită de D cel minunat întru sf săi. O
evlavie care și acum la 1700 de ani de la
trecerea sa la cele veșnice, omul acesta încă ne
mai vb despre Iisus Hr, despre creștinism și
despre cum îți arăți apartenența la Bis. și despre
felul cum trebuie să trăiască fiecare creștin.
Dacă ne uităm la chipul sf M Mc Gheorghe nu
vedem o realitate f confortabilă. A fost un tânăr
născut în Capadocia, un ținut cu oameni
extraordinarii cu un creștinism autentic. La 30
de ani devine comandantul imperiului roman de
Răsărit. Pt mulți tineri funcția acesta era țelul
suprem al vieții, însă G se bucura în simplitatea
lui de întâlnirea cu D. Și cu toate acestea a fost
ucis pt credința lui. Mc. 8,36 Atunci când
auzim de victime ființa noastră se răzvrătește pt
această nedreptate. Arătând prin aceasta că nu
ne simțim confortabil în fața acestei persoane.
Sf Mucenic Gheorghe a fost o victimă a unei
intoleranțe care timp de 3 sec. a atacat bis cu o
forță nebănuită. Împăratul Dioclețian pornește 4
campanii militare împotriva creștinilor.
Începând cu simpla ardere a cărților de slujbă
până la uciderea credincioșilor care nu se
închinau împăratului. În anul 303 Dioclețian dă
un decret special de pedepsire a celor ce nu vor
jertfi zeilor. Tânărul G a refuzat declarându-se
creștin. Când află că și comandatul G este
creștin s-a șocat și nu a crezut. l-a chemat în
audiență, i-a spus să i se închine iar sf i-a zis că
pt el Hr este totul. L-au torturat în fel și chip,
aruncându-l într-o groapă cu var... cu toate
acestea Sf Gheorghe a rămas ferm în crezul
său. Ea adevărat că DIH în avertizează pe
ucenicii săi In 15, 18-20 și totuși ne-ar fi
plăcut să vedem în aceste modele pt viața
noastră spirituală ceva mai ușor de urmat și de
înțeles. De urmat pt că nu e ușor să-L
mărturisești pe D. și acum la 2000 de ani de
creștinism. Lucrul acesta ne învața Sf G să dăm
și noi mărturie despre D, să-i cinstim numele și
să nu ne rușinăm că suntem creștini. Aceasta
este calea cea mai directă de a ne întâlni cu D.
mărturisirea. Cum mărturisești tu despre D așa
se mărturisește și D în inima ta. Sf G a fost un
tânăr care avea în față o carieră extraordinară,
avea posibilitatea întemeierii unei familii, putea
duce un trai decent care putea să se termine cu
o moarte decentă în patul lui înconjurat de cei
dragi ai săi. Sf Mare Mucenic
Gheorghe ne spune că în viața omului trebuie să
fie ceva mai mult decât acestea. Comoditatea ne
învață că trebuie să-ți cauți de cele ale trupului
cât mai des cu putință. Comoditatea ne învață să
fim mici să trăim între cei 4 pereți ai casei
noastre și până la urmă comoditatea este cea
care ne va ucide sufletul. Probabil la noi în Ro
nu se va ajunge ca în Siria ca cei care îl
mărturisesc pe Hr să fie uciși sau batjocoriți pt
credința lor. Deși dacă ne uităm în cărțile de
istorie vedem Faptul că ceva de felul acesta s-a
întâmplat în închisorile comuniste.
Sf Mare Mucenic G l-a mărturisit pe Domnul Hr
cu semerenie, cu fermitate și putere de pătimire,
tu ce efort ești dispus să faci pt Iisus Hr. care
este în viața ta. Pt credința lui D i-a dat darul
facerii de minuni, multe din ele sunt scrise în
Viețile Sfinților, cea mai cunoscută fiind
reprezentată în icoană a omorârii balaurului. În
părțile Siro feniciene era era un dragon care
otrăvea fântânile și îi speria teribil pe oameni.
sf s-a arătat și a ucis aceast balaur pe când se
pregătea să ucidă o fecioară nevinovată. În urma
acestei minuni locuitorii cetății s-au botezat în
credința creștină. Această minune ne îndeamnă
și pe noi săfim curajoși și să omorâm răutatea
din noi și să biruim ispitele celui rău cu puterea
Crucii și a credinței în Hr cel răstignit și înviat.
La această lucrare ne îndeamnă și Sf Ap Pavel
Ef. 6, 10-17
La munți ani celor care poartă numele acesta
frumos de Gheorghe.
75
Bunul păstor sau păstorul plin de zel poate să Trăim vremuri sub presiunea unor mode și
fie oricare dintre noi. Și o mama și un tată și nu ideologi. După o săptămână de muncă plecăm în
profesor și o bunică și un muncitor și un patron weekend care a devenit un laitmotiv. De luni ne
și un pr și un episcop poate să fie un bun păstor anunță la radio că vine weekend. Cu tot felul de
dacă pune munca aceea în serviciul celorlalți ideei unde să mergi la mute mare city break în
adică și din iubire. Pictorul Van Goh spunea că străinătate. Dar nu ai auzit pe unul să vb despre
până să-și găsească meseria ce să facă el în Bis. Despre datoria lui de a se întâlni cu Hr în
viață, nu își găsea sensul existenței sale, nu Euharistie în paștele săptămânal. În sec V
avea niciun rost nu își găsea sensul existenței patriarhul Chiril de Alexandria le spune
sale. Din momentul în care și-a descoperit credincioșilor. Când călătoriți în alte cetăți aveți
vocația de a fi pictor tot ceeea ce făcea o făcea grijă să întrebați unde este bis și să mergeți
cu mare pasiune și acolo era toată ființa sa. acolo unde este Hr întreg. Pe atunci erau multe
Indiferent de munca pe care trebuie să o erezi care minimalizau persoana lui Hr la un om
împlinim că trebuie să facem curățenie pe deosibit.
coridoarele unei instituții, munca nu se Vă încredințez exercițiul discernământul. Dacă
diferențiază în funcție de obiectul ei ci de Iisus este bunul păstor al vieții mele nu voi duce
modul în care te raportezi. Să o faci ca pt D din lipsă de nimic.
tot sufletul. Atunci ea devine loc de mântuire pt
tine.
Sigur în zilele noastre să vb despre păstori și oi
poate părea anacronic. Fiecare dintre noi se
crede o personalitatea și nu se vrea să fie
înregistrat într-o turmă undeva. Și totuși prin
mijloacele de comunicare în masă devenim și
noi turmă devenim și noi masă. De aici și mass
media. Adică mijloacele care masifică care
uniformizează în modul nostru de a trăi de a
vobi de a ne îmbrăca, de a mânca. Aproape ni s-
a dus cu totul discernământul nu mai avem
reacție la așa ceva. Mâncăm ceea ce se
promovează la TV sau pe panourile publicitare.
Nu ar fi aici lucrul cel mai grav, mai grav este
că începem să gândim așa cum gândesc toți și
spunem păi așa face toată lumea. Când avem o
astfel de mentalitate că așa fac toți deja suntem
masificați. Suntem păstori și ai ființei noastre
nu doar ai celora care sunt dați grijii noastre.
Heidegger spunea că omul este păstorul proprie
sale ființe, să-și dezvolte acest discernământ
prin care să vadă ce este bine și ceea ce este
rău. Fiecare dintre noi primește astăzi un fel de
sugestie recomandare pt a-l imita pe Bunul
Păstror, prin participarea la misiunea lui Iisus 76
din iubire oferind munca sa și spre binele
celorlalți. Păstorul este cel care privește departe
unde e locul potrivit pt a păsuna cu oile sale. E
un fel de obișnuință o a doua natură prin care să
vadă că acolo este păsunea bună.
LC 24,1-3 Suntem în duminica a 3 a dupa La crucea lui Hr nu era decât Ioan, un
Pasti. Această perioadă de la Înviere până la adolescent, alături de el erau femeile mironosițe.
Înălțare ne invită pe fiecare dintre noi să ne Acestea știau că trebuie să fie împlinită legea
împărtășim
Rm. 5, 3-4 de Suntemroadele învierii. Mironosițele
în Duminica a 4 după veche.
Probabil Apavea de vreo
frică50s-au de ani.ascuns în timp
Nu știm cine l-a ce
femei au
Paști. ajuns cunoscute
Miercurea din săptămâna până astăzi pt că într-
aceasta este femeile
adus pes-au expus la
paralitic ca scăldătoarea
să ungă cu mir trupul
oilor de luila
o duminică dimineața
înjumătățirea praznicului. și-au lăsattace
Timpul familia,și trece. au Iisus. CuPoate
Vitezda. toate soția
că știausaucă locul acela
părinții, e păzit
dar cert este aucă
iești
Avem
Ev dinaceste
Ioan. starea
Cuvântul de
zileconfort
minunate
de și au spus:
învățătură în se careEu mă
opreștebis duc ne
la continuat
aceeasăstriga
peDeparcursul meargă.
anilor Cu
a rămas
David toate
singur.
disperat: că Slăbănogul
nu bărbați
mă depărta au
la
propune
aceastăHr. și săaune
idee. primt
Cine amai
adâncim fostmult în taina
Ioan decât
Teologul sperau
învierii. și ce s-au
Cinene primit
dinlaEv
de odeslujire
fața Ta.astăzi
Cum îneste
sălume
fiiun prin deap.
îndemn
iubit Femeile
puternic
Domnul când s-au
spre
tu
întâlnit
știe
învață tainaelreal cu Hr
peÎnvierii
noi. După cel ce
știe înviat.
de ce DSă
DIH a afostavem
făcutbotezatși noi
lumea în bucurat
răbdare. Ne
nu vii în casa de putem
Sa,înviereaacasă Domnului
staiimagina laceTV înseamnă înaintea
să stai
sau pescuiești.
iubiți
întregăcredincioși
Iordan. de
A doua ce amzifost aaceastă
făcuțidin
trecut disponibilitate
noinouoamenii.pe lângăde râu.a bărbaților.
și săînviere
La aștepținu Duminica
fără
s-asădus aceasta
poți
după faceToma este prin
nimic ziua
pentru în tine.
oraș care
să-l
primi
Toate
In bucuria.
Ev citite
1. 35-40. Această
in această
Iat celălalt bucurie ne-o
perioadă
era tocmai dă
Sf de Hr
Ioandupă în
Ev. Bis
Cândașează
caute înfemeia
eștimagazi.
la putereAlavenit
șiadevărata poți ei
maiduminica fecebinecuvântare.
ceva pt tine
următoare tot
fiecare
Paști au duminică
legătură indiferent
cu învierea
Știm că 2 perechi de frați l-au urmat pe Domnul că suntem
DIH. femei
Am sau
văzut Napoleon
mai acel
ai nădejde
în foișorul fost întrebat
dedarsus.când odată
îți pierzide ce areputerile
toate nevoie
bărbăți,
încă de pt
îndoiala laluică în
Toma
început: duminica aceasta
în pătrunderea
Andrei și Petru îi pomenim
,cuIacov trupul și
și Franța
cum
În al pt
este? aToate
3 rând fii ucenicul
ogândurile
țară mare iubitvinșialasupra
puternică?
Domnuluita și De te
îl
pe
înviat
Ioan. Iosif aldin
Toți Arimateea
Domnului
erau prin
din Betsaida.și pe Nicodim.
ușile încuiate.
Ioan era cel Le-am mai mame
macină. conștiincioase.
mărturisește Pânăpe undeHr. Inmerge Are24-25.
21, nevoie suferință
această lumea dea
Hr și-a
văzut
tânăr alesSf.
duminica
dintre ApAp. cuEl
trecută slăbiciuni
peslujit
l-a femeileomeneștipurtătoare
pe Domnul caIisus
noi,
de femei responsabile.
gândului. Nu este aparat Femeia de prin
măsură.ceea Știm
ce aredoar ea
cu
mir
pânăcare ola capăt
înțelegere
îl văd multălimitată
cuprimele pe Mânta Hr.înțelesurilor
dăruire. precum și însăși
că D nu prin viața eimai
dă omului estemult o binecuvântrare
decât poate duce. pt
duhovnicești,
pe Iosif
Este bineșisăNicodim. nu că
știm erau Iarînstare
de laacum
oamenii să prima
la pătrundă
care vedere
au stat cu lume.
Începând Vedem că femeile
cu versetul 5 alsuntEv de mai aziperformante
citim lucru
inima
parcă DIH
lângă și am
nu cu avem mintea
maicelvorbi maiîn despre
tainele
mult la
deînviere. care Parcă
învățat. Pt erau
că decât
următor.bărbații
In.5,în5-8. multeOmuldomenii.
acesta a așteptat 38 de
martori.
minunea
ei au avutaceasta Dar cel se mai aîngrijește
treia pe care
bun Învățător D ca o de acolo
face sub Domnul unde
soare. În duminica
ani. Dacă n-ardefi astăzi la Ap s-a
avut virtutea citit n-ar
răbdării despre fi
mintea
nu are
Un omului
de a face
învățător nu cu
care poate să pătrundă
învierea.
învăța În lb să
și atunci lucreze
greacă
când la
nu alegerea
rămas acolo celor 7atâta diaconi, timp.care Avea
organizau agapele
răbdare și
harul
înviereLui.
rostea se Deși
niciun spune la Apostolie
cuvânt. anastasis
Ce ne învață aucare fostSfînseamnă
ales
Ioandoar pe mesele
nădăjduia decădupă va veniLiturghie
ziua înde care după
și pefrângerea
el îl va
bărbați
noi? pesculare.
ridicare lângă ei, alăturiPăcatulde ne Domnul face auoameni fost și pâinii. Iar
tămădui prin slujirea
Dumnezeu. Așa acestora
ne spune se înmulțea
și Sf Pavel
femei
Primulcare
slăbănogi, lucru încercau
neputincioși,
îl aflăm să păstreze
ori din2-27.
In.19, înaceastă
inima loriubim
să-ostare cele
în credința
Rm. în popor.
5, 3-4. VedețiCu cetimpul
legătură diaconii
logică auesteintarat
între
ce vedeau.
careMaica
pe ne aduce Când păcatul
Domnului. l-a Un ziditcreștin
D peadevărat
Iisus neom scoală
bărbat nu se și
în în altar carăbdare
suferință să-i ajute pe pr sau
încercare și episcopi
nădejde. iarPrin în
femeiesăl-a
picioare,
poate n-ofăcut.
ne redă A pus pe D
verticalitatea.
iubească MD. înAsta fiecare
Ioanînseamnă calități
a scris 5î locul lor voastră
răbdarea au fost veți hirotesite
câștiga diaconițe. Aceste
sufletel voastre.
daruri
cărți înînproba
înviere Sfașa fel
Scrip. încât
verticalității.
În Ap să se 12completeze
De aceea
spune reciproc.
canonul
despre Maica 20 diaconițe
Oare de ceslujeau biserica perioada
ne dă Scritura prin fireasuferinței lor,
Omul
de laLui
Sf. sinnu este
I Ec
Ioan desăvârșit
opresc
nu i-a fost în aceste
rușinedoarzile
decaDomnul,
debărbat
la Înviere nici
nici participau
paraliticului lade botezarea
38 de ani. femeilor,Sf Părinți altele ne spun se
doar
până
la cruce,ca Rusalii
la femeie.
nici Încununarea
îngenunchierile
în curtea arhiereului, bărbatului
în nici
bis cândși acasă este
l-a îngrijeau
faptul că de princei3 bolnavi.
Dumnezeu Sf Ap Pavel ne vb
se descoperă ca
femeia
atunci
văzut pe iarDomnul
când încununarea
ne rugăm. scuipat, femeii
Pt ca săeste
înjurat, bărbatul.
nebatjocorit.
aducem despre dediaconița
Treime Persoane: Febe. Tatăl, Fiul În șiultima
Duhul Sf. vremeIar
Are
aminte
Nici nevoie
de cefaptul a atât căbărbatul
făcut laMântuitorul
poalelecât și ptfemeia
crucii noi a fost de
din patriarhia Alexandrieizileiîna Africa
8 este preînchipuirea 8 a ziua aîmpărăției
reînviat
complementaritate.
slăbănogibărbat.
singurul paraliticiSă fim Există
ne-a oridicat
complementaritate
întotdeauna în picioare
cu Domnul această
cerurilortradiție
care vacanonică.
să vină. șiPenoi careavemsă ofemei
așteptăm care
ași manifestărilor
asemenea
când îți merge unor oamenilor
soldați.
bine și când înîțiaceastă
De merge lume.
aceea începem
rău. Să suntrăbare
cu misionare ale bis chiar
și nădejde dacă nu le numim
în milostivirea lui D.
știți
Al 2căleași lucru
Liturghia Hr
cu când
binecuv a chemat
îl aflăm mare.
în 1In lumea să-L urmeze
Binecuvântată
4, 8-10; este
20-21. diaconițe neaparat.
minunea aceasta a sculării paraliticului
i-a chemat
Îpărăția,
Dacă prima șiînvățătură
înseamnăpe bărbați că este și pesă-o
suntem femei aici
iubimîntr-o
pt pe caslujire
MD să-La Primi popi învierea
preîncipuie pt copiiDomnuluiîn viața care de familie
ne izbăvește sunt
aparte.este
primim
doua Hrpesă-ia asumat ca fire
D iubimpe împărat. bărbătească,
semneii Îi noștri.
spune dePentruaceea
DIH mamele.
de toate. Am zis popi pt că popii sunt acei stâlpi
apostolii
slăbănogului.
aceste învățăturiau fost trimiși
Scoală-te Ioan ia-ți în
estelume
patul
numit ca
tăuo și continuă
umblă.
apostolul deFără
metal sau lemn lui
cunoașterea careDsusțin
ca Treime planșeul când se
de Persoane
prezență
Adică dacă
iubirii. a lui
Această amHr. fost Deridicați
iubire aceea
trebuie șisăepiscopii
de Mânt și prnu
în picioare
fie concretă și toarnă
nu poțicentura
să te bucurisau placa de unei
ziua construcții. Așadar
a 8-a a împărăției
diaconii săsunt
trebuieteoretică.
doar umblăbărbați.
Ce săvirtuți Pt căavea
purtăm preoția
în Ev lume pe
Ioan care
luminade-lo femeile au pt pruncii
Sale. Exemplul lor otepreoție,
absolul răbdarecare duce cu
îl știm la
săvârșesc
învierii
iubea Domnul luiaceștia
Hr.cel îieste
mailăsăm a lui pe
mult? Hr. alții
Dar aceastasă umble nu așezarea
toții: esteCuvântului
vorba de dreptul lui D înIov inima dinlor.
VT. Iov era
înseamnă
Ucenicul că firea
polițiștii penticostali
care femeiască
îl iubește sau martorii
pe Iisus estenu îl mai
știu cui.prejos.
recunoaște Să Vă
un om spun
bogat toate acestea ptbinecuvântat
și credincios a mărturisi decâtD de cu
Este
purtăm
în oriceo și lucrare
noi taina
împrejurare. aparteînvierii pe
In. care
21.prin D mărturisirea
a rândui-o
Apostolii după important
toate darurile. esteDar ca lafemeile
un moment să fie dat prețuite
este jefuit la
bărbatului
credinței
înviere s-anoastre și una
dus să prinaparte faptele
pescuiască. pe Toată
care anoaptea
noastre rândui-o
așa cumn- adevărata
de sarazini, lorrămânând
valoare. fără avere, ai mult decât
femeii.
au fost Bărbatul
au prins FA. Că are
nimc.dintr-o de inițiativă,
aceeadată au eauzit
citim mai în superficial,
obisvoce acestă pe D să
atât un ne binecuvinteze
cutremur îi omoarăsătoți înțelegem
copii. Șicuvântul
cu toate
repede
carte înainte
țărm. se
In 21. 4-5;apucă
de Ev. de anumite lucruri
7. Este Domnul. Nimeni dinre la fel de Scripturii
acestea bietul într-o Iov,lectură
om plin a devieții nu doar
răbdare zice Iov. una
repede
Am
Ap putea
nu sel-aulasă de ele, este
să recunoscut,
tragem mai
o concluzie
înafarăimpulsivsimplă pecăcare
de ucenicul în teoretică
1, 20-21. deÎnconjurat
proclamare. de Să atâteafim necazuri
în stare n-a să
aiubit.
dezvoltat-o
zilele Îlde de-a oriunde
sărbătoare
recunoștea lungul D ne vremii.
pe îndeamnă
Domnul. Pe femeie ÎnsăCânt nea vedem lucrarea
păcătuit, ci a răbdat.lui DConcluzia
în viața noastră o găsimprin toate
iubiților
făcut-o
aducem
Cânt 5,2D amintemaiașa
zice sensibilă
dedecei frumos ca Eu
bolnavi, să dormfie
de cei capabilă
dar necăjiți.
inima să prin care D ne-a
la Apostolui binecuvântat.
Iacov, în cap 5 al cărții sale,
transmită
Putem să stări
veghează. L-a și
fim înțelegeri
încredințați
întrebat celor
că D din
un filosof nupe jur.
ne Ap
un uităcopac au
în versetele 10 și 11. Să ne dea Bunul D putere să
fost chemaținoastre,
suferințele
vorbește-mi de Hr să-L
despre toate
Domnul urmeze tăuîn și
sunt știute slujire
deaD.înfloritșichiar
am ne ridicăm din slăbănogirea și neputințele
văzut
dacă nimeni
copacul căacela.la nu mai ne statornic
bagă în seamă decât eiD au știefost de noastre, pt a putea face din bis noastă adevărată
femeile.
durerile
fost celfiecăruia, atât cel trupești care sunt ce maia o anticameră a Împărăției lui D.
A
evidente
mai aproape de Domnul. La cina 77
de taină cât stătea și cele din inima
cu capul rezemat noastră. de pieptul lui
Iisus. Îi auzea inima bătând. Să fim și noi
aproape de Iisus, în fața Lui, prin mai mulță
rugăciune, mai mult post, mai deasă
împărtășire.
Amos 8, 11
Se cuvine să-i mulțumim Domnului în această
duminică a samarinencei, duminică în care este
vorba despre apa cea dătătoarea de viață, pt
toate binefacerile Sale pt că a revărsat ploaie și
a binecuvântat pământul cu rod. Chiar și acum
în mileniul al III-lea sunt oameni care suferă de
foame și sete în special în așa zisă lume a treia.
În Africa sunt persoane care au 10 l de apă
potabilă pe zi. Şi noi avem 10 l de apă potabilă
într-o singură utilizare a băii. Dacă punem şi
apa cu care spălăm maşinile sau care ne stropim
grădinile avem 600 l apă pe persoană. Dar pe
cât de teribilă este foamea și setea trupească, pe
atât de gravă este și foamea și setea spirituală.
De aceea am citit acest cuvât proroces din Am.
Acest adevăr îl mărturisește și Ev care s-a citit
astăzi în a 5 duminică după Paști. Domnul Hr
călătorea din Ierusalim, unde l-a vindecat pe
paralitic, spre Galileea, călătorie care dura cam
3 zile pe jos, de obicei se călătorea noaptea.
Ajunge în cetatea Sihar cam pe la ceasul al VI,
peste doi ani și jumătate Iisus va fi răstignit în
afara Ierusalimului și pe cruce va spune Mi-e
sete! Ucenicii s-au dus în cetate să cumpere de
mâncare, iar Iisus s-a așezat lângă fântâna lui
Iacov. Din cetate a ieșit o femeie samarineancă
care voia să scoată apă. Apa e de mare valoare
în acele zone sterpe iar oamenii adeseori suferă
de sete. In.4,7. Să stai de vorbă cu un
samarinean pentru un evreu era o înjosire dar să
vorbești cu o femeie samarineancă era cu totul
nepotrivit, mai ales dacă o vezi pentru prima
dat. Dialogul dintre Hr și această femeie este
deosebit de important pentru mântuirea noastră.
Hr îi spune v10. Hr îi vorbește despre apa
cunoașterii lui D, apa cuvântului dumenzeiesc.
Vedeți apa aceasta fizică are o funcție foarte
importantă pt noi. Ea preia hrana și o duce în
sânge pentru ca apoi această hrană să ajungă la
toate celulele. Dar apa nu este suficientă în ea
însăși, ea ne hidratează, dar dacă nu transportă
împreună cu ea și hrana pe care o mâncăm nu
este suficient. Apa trupească are această funcție
de a fii un vehicol pentru hrană, de a dizolva și
a duce trupului hrana necesară vieții de zi cu zi.
Hr în Ev de astăzi pornind de la apa din fântâna
lui Iacov vorbește de apa cuvântului lui D. Hr
ne ridică de la o mentalitate pământească spre
cele de sus spre o perspectivă spirituală.
Un poet indian descria f frumos o întâmplare din
viața sa. Era într-o barcă, pe un lac liniștit, spre
amurg. În barcă doar el și-un barcagiu. Apa era
limpede, soarele își reflecta în apă ultimele raze ale
zilei, păsărelele din arborii de pe mal își încetau
rând pe rând ciripitul. În fața celor doi, săreau muți
peștișori jucăuși. În tot acest timp poetul se gândea
la frumusețea lumii rostind Ps 103,24. dar barcagiu
se gândea în sine: Doamne ce ciorbă bună s-ar face
cu peștii ăștia... Ne invită Domnul să dăm o
valoare spirituală la tot ce ne înconjoară. Apa
firească cea din fântână se bea iar apoi setea
revine. Cuvântul lui D apa cea vie odată primit
în noi se înmulțește el însuși prin lucrarea
harului dumnezeiesc. In.7.37-39.
Noi toți dpdv spiritual avem nevoie de apa cea
vie care se înmulțește în inima ta în râuri de
apa. Avem nevoie de Cuvântul lui D cuprin în
S.S. după cum DIH zice Mt.4,4. Iar pe de altă
parte pe lângă Cuvântul Lui avem nevoie de
Sfânta Cuminicătură. În Ev după In 6,53-54.
spre amândouă se cuvine să arătăm aceeși
importanță. Sf Părinți au experimentat acest
lucru. Părintle Pimen spune: Scris este în ce
chip dorește cerbul izvoarele apelor, așa te
dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule.
Fiincă cerbii mănâncă mutel gângănii și
târâtoare, iar când îi arde otrava doresc să vină
la ape, și după ce beau se răcoresc de otravă.
Așa și creștinii, se ard cu otrava păcatelor și
doresc duminica să vină la izvoarele apelor,
adică la trupul și sângele DIH, ca să se curețe de
amărăciunea celui rău.
Iată cum pentru o lume însetată de sens DIH
este adevărata mâncare și adevărata băutură.
Din nefericire vedem că noi nu ne dorim mai
des să bem din apa cea vie. Se adeverește
spusele prorocului Ieremia 2,13. fântânile sparte
sunt preocupările deșarte bunurile materiale cu
care ne amăgim. Să nu uităm să ne dorim apa
cea vie adică cuvântul lui D și împărtășirea cât
mai deasă cu Trupul și Sângele lui Hr. Amin
Hristos a înviat!
Vestiri.
78

Suntem în duminica a 6 după Paști în care am
auzit despre vindecarea unui orb din naștere.
Minunea aceasta este fără îndoială un fapt
excepțional. În Scriptură găsim ami mute
vindecări de orbi. Ne vorbește Mt despre
vindecarea a doi orbi și a unui mut în cap 9.
Despre un alt orb pe care știm și cum îl chema,
Bartimeu ne vorbește Mc în cap 10 din
Evanghelia Sa. Acesta striga către Mânt. Iisuse
fiul lui David mântuiește-mă! Mulțimile îl
opreau iar el le-a biruit și a primit vindecare.
Această minune o găsim și la Lc care era medic
și care insistă pe alte detalii în cap 18. iar în
această perioadă pascală Sf Ion consemnează
minunea vindecării acestui orb din naștere.
Sigur putem să cădem în ispita de a compara
minunile să spunem că una este mai mare decât
cealaltă. Că învierea unui om mort de 4 zile e
mai importantă decât vindecarea unui orb din
naștere. Am greși dacă am face lucrul acesta. Pe
Ev In nu vindecarea în sine îl impresionează, ci
ceea ce a iscat ea. Hr i-a făcut pastă din țărână
și l-a trimis să se spele pe orb la scăldătoarea
Siloamului. Tot orașul sfânt se zguduise din
temelii auzind de această minune. Era un orb pe
care toți îl cunoșteau din copilăria lui afară la
periferia societății întinzând mâna și cerșind.
Ce face DIH? Îl vindecă trupește de neputința
lui. Ne spune Scriptura că s-a întors văzând. A
plecat la Sioam uns cu mâl pe ochi și s-a întors
văzând. Dar pe Ioan Evanghelistul nu asta îi
atrage atenția. Minunea vindecării orbirii s-a
produs înlăuntrul său. Vindecarea orbului a
adus și izolarea lui. Primii l-au îndepărtat
prietenii și cunoscuții ceilalți cerșetori probabil.
Nu e acesta cel ce cerșea probabil că se făcea,
era viclean. Apoi fariseii l-au chemat la templu
și l-au judecat aspru. I-au adus părinții care de
frică s-au lepădat de fiul lor. El însă a
mărturisit tuturor cât bine i-a făcut lui Domnul.
Cu toate acestea orbul nu a fost înțeles de
nimeni. Pt că oamenii se refereau numai la
orbirea fizică. Dar la orbirea sufletului n-ar fi
trebuit să se gândească. Mât mărturisește în Ev
In 8,12. Hr este fântâna luminii, este izvorul
vederii noastre nu doar fizice cât mai ales
sufletești. Mama când își ia pruncul la sân nu-l
privește numai cu ochii fizici și îl privește și cu
sufletul ei.
Această vederea duhovnicească ne-o arată Ev
de astăzi, punându-ne în față două timpuri de
vedere. Una fizică și o vedere spirituală. Când
mergem la duhovnic de multe ori simțim că
părintele citește ca într-o carte în noi. Părintele
Paisie Olaru de la Sihăstria când vedea că omul
care se spovedea se rușina să-i spună ce-l doare
spunea: frate dar oare nu s-a întâmplat să faci și
cutare lucru? Și omul rușinat spunea Da părinte.
Oamenii se vedeau văzuți în adâncul sufletului
său. Se spune că la Sf. Munte Athos trăia un om
duhovnicesc orb din naștere. Ucenicii îl iubeau f
mult și-l călăuzeau de-o parte și de cealaltă spre
biserică, spre trapeză, spre ateliere unde lucra și
el ceea ce se numește rucodelie. Mănăstire
veche afumată pt că acolo bisericile nu sunt
luminate elecric, cu pictura înnegrită de fum.
Călugării au decis să refacă pictura iar în spate
era două profiluri de sinți care nu se mai puteau
identifica nici citi numele lor. Iar călugării se
întrebau unul pe altul cine o fii. Și părintele
bătrân a pus mâinile pe-o icoana și cealaltă
mână pe următoare și a zis: aceasta este sfânta
Ecaterina iar aceasta este împărăteasa Elena. Au
rămas uimiți tinerii părinte de unde știi aceasta ?
una este slava Sf Ecateria și alta slava
împărătesei. Iată un exemplu de nevedere fizică
și de vedere duhovnicească. Noi nu vom ajunge
la măsura aceasta dar să fim încredințați că
suntem văzuți de D. el ne privește cu ocii
iubitori de Părinte. Din păcate noi nu realizăm
acest dialog al vederii cu D. Câți dintre noi am
privit un semen de-al nostru în ochi și am zis: În
ochii tăi îl văd pe D. această nevedere a noastră
a lui Hr în semenii noștri arată cât de orbi
suntem. Sau câți dintre noi privind într-o icoană
am încercata să trecem prin icoană cu ochii
Dicolo cu D mare? De aceea într-un bob de
lumină cât un sâmbure de mac din candelă poate
să te lumineze interior și să ai cele mai
frumoase experiențe. Un gânditor Andre
Frossard a scris o carte D există eu l-am întâlnit.
Era fizicean nu credea în D și într-o seară
plimbându-se prin Paris a intra într-o bisericuță
și acolo la lumina candelei l-a văzut pe Mânt
precum este. În aceea clipă s-a tansformat total
devenin alt om. L-a văzut pe Domnul, care îl
privea. Fericitul Augustin spunea: Te-am văzut
târziu frumusețe străină atât de veche și atât de
nouă. Să mergem la casele noastre și să-L
vedem pe Hr cum lucrează pentru noi prin toate
căile, de la omul pe care nu-l iubim și până la
cel mai drag om nouă. De la îndoielile noastre
până la cele mai mari certitudini. Orbul de astăzi
ne dă acest exemplu prin însăși viața sa. De
aceea să zicem din toată inima rucăciunea
aceasta Vino Iisuse, fii lumina vieții mele , ca să
pot și eu să fiu lumină pt alții! Amin
Ne aflăm în duminica a 5 după Învierea DIH.
Toate duminicile de după Paști ne transmint
într-un fel sau altul bucuria luminoasă a
învierii. De aceea duminicile dintre Paști și
Înălțarea D sunt considerate praznice, mai
speciale decât celelalte duminici de după
Rusalii. Am văzut în a 2 duminică de după
Paști îndoiala lui Toma în pătrunderea cu
trupul înviat al Domnului prin ușile încuiate.
Le-am văzut apoi pe femeile purtătoare de mir
care îl văd primele pe Mânt Hr. și care sunt
primii martori ai Învierii. Dar după aceea ar
părea că următoarele duminici a slăbănogului și
cea a femeii samarinence nu ar avea legătură
cu Învierea. Este important să ne amintim
miercurea trecută am avut înjumătățirea
praznicului. În Ev de miercuri Hr era
înjumătățirea praznicului sărbătorii corturilor.
Este una dintre cele mai mari sărbători ale
iudeilor în care ei timp de 8 zile locuiau în
corturi aducându-și aminte de cele 40 de zile în
care au călătorit în pustie și de darurile lui D
revărsate peste ei. Dar și faptul f important că a
fi împreună cu D este a fi în cortul lui D. în bis
slavei Sale. zice Domnul cele ce însetează să
vină la Mine și să bea și râuri de apă vie vor
curge din pântecele lui. Aceste le spunea cu
referire la Duhul Sf. S-a mărturisit pe Sine ca
plin de Duhul Sf. Și pt acest praznic al
înjumătățirii dintre Paști și Rusalii din ziua de
miercuri Ev din duminica dinainte și cea de
după au legătură cu apa, dar și cu învierea.
Ev slăbănogului ne-a vorbit despre învierea
trupurilor noastre închipuite de acel paralizat de
38 de ani. Așa cum acela nu mai avea pe nicio
nădeje că se va face bine și DIH l-a ridicat
numai cu un singur cuvânt. Tot așa și trupurile
noastre la glasul arhanghelului se vor ridica din
morminte. Iar dacă duminica trecută s-a vb
despre această înviere a trupurilor în duminica
de astăzi ni se spune despre învierea sufletelor.
Despre bucuria fără margini pe care o simte
sufletul omului atunci când se împărtășește de
apa cea vie care este Duhul Sfânt. Hr călătorea
din Ierusalim, unde l-a vindecat pe paralitic,
spre Galileea, călătorie care dura cam 3 zile pe
jos, de obicei se călătorea noaptea. Ajunge în
cetatea Sihar cam pe la ceasul al VI, peste doi
ani și jumătate Iisus va fi răstignit în afara
Ierusalimului și pe cruce va spune Mi-e sete!
79 Ucenicii s-au dus în cetate să cumpere de
mâncare, iar Iisus s-a așezat lângă fântâna lui
Iacov unde dialoghează cu o femei samarinen-
că. Dialogul dintre Hr și această femeie este
deosebit de important pentru mântuirea noastră.
Hr îi spune v10. Hr îi vorbește despre apa
cunoașterii lui D, apa cuvântului dumenzeiesc.
Hr în Ev de astăzi pornind de la apa din fântâna
lui Iacov vorbește de apa cuvântului lui D. Hr ne
ridică de la o mentalitate pământească spre cele
de sus spre o perspectivă spirituală. Ne invită
Domnul să dăm o valoare spirituală la tot ce ne
înconjoară. Apa firească cea din fântână se bea
iar apoi setea revine. Cuvântul lui D apa cea vie
odată primit în noi se înmulțește el însuși prin
lucrarea harului dumnezeiesc. In.7.37-39.
Noi toți dpdv spiritual avem nevoie de apa cea
vie. Avem nevoie de Cuvântul lui D cuprins în
S.S. după cum DIH zice Mt.4,4. Iar pe de altă
parte pe lângă Cuvântul Lui avem nevoie de
Sfânta Cuminicătură. În Ev după In 6,53-54.
spre amândouă se cuvine să arătăm aceeși
importanță. Sf Părinți au experimentat acest
lucru. Părintele Pimen spune: Scris este în ce
chip dorește cerbul izvoarele apelor, așa te
dorește sufletul meu pe Tine, Dumnezeule.
Fiincă cerbii mănâncă multe gângănii și
târâtoare, iar când îi arde otrava doresc să vină
la ape, și după ce beau se răcoresc de otravă.
Așa și creștinii, se ard cu otrava păcatelor și
doresc duminica să vină la izvoarele apelor,
adică la trupul și sângele DIH, ca să se curețe de
amărăciunea celui rău.
Iată cum pentru o lume însetată de sens DIH
este adevărata mâncare și adevărata băutură.
Din nefericire vedem că noi nu ne dorim mai
des să bem din apa cea vie. Se adeverește
spusele prorocului Ieremia 2,13. fântânile sparte
sunt preocupările deșarte bunurile materiale cu
care ne amăgim. Să nu uităm să ne dorim apa
cea vie adică cuvântul lui D și împărtășirea cât
mai deasă cu Trupul și Sângele lui Hr. Amin
Hristos a înviat!
Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sfântul
pomenti astăzi are un nume profetic. Asemenea
poporului evreu care dădeau nume cu un sens și
numele soldatului și apoi împăratului
Constantin are un înțeles profund. Constantin
ca și în limba română vine de la constanță sau
cel care este preseverent cel care nu dă înapoi
care își urmărește planul cu statornicie. Pentru
creștinism împăratul Constantin împreună cu
mama sa Elena au un merit esențial și anume
convertirea unui imperiu cu fața către DIH.
Sunt ca un nou Adam și ca o nouă Evă cu care
începe o nouă lume. În lumea păgână a zeilor și
a cruzimii odată cu ei se naște o nouă lume o
lume a legii a dreptății și a milei. Să ne gândim
că Sf Constantin cel Mare a dat liber creștinilor
duminica să poată săvârși sf Liturghie. A oprit
răstignirile, a interzis jocurile de gladiatori, a
oprit sacrificiile animalelor ca jertfe. A
reconstruit Ierusalimul a redescoperit crucea
Domnului, a construit biserici monumentale.
Asta într-o epocă în care creștinii erau
minoritari. Când urcă pe tron creștinii
reprezentau 3% din populația imperiului în
Occident și maxim 20 % în Răsărit. Să întorci
un imperiu la o minoritate și aia urâtă și
persecutată de majoritate nu e puțin lucru.
Sfinţii Împăraţi se remarcă nu numai prin rolul
pe care l-au avut pentru libertatea creştinilor ci
şi prin grija lor deosebită pentru unitatea
creştinilor. În anul 325 când Imperiul era
tulburat de erezia lui Arie din Alexandria care
învăţa că Iisus Hristos nu este Dumnezeu ci
doar o creatură deosebită binecuvântată de
Dumnezeu. Atunci împăratul într-o localiltate
de lângă Constantinopol la Niceea a convocat
primul sobor, prima adunare a episcopilor din
toată lumea. 318 părinţi episcopi care au
formulat prima parte a crezului cel pe care îl
rostim noi în cadrul Sfintei Liturghii. În care se
afirmă că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat
din Dumnezeu adevărat născut iar nu făcut. La
puţin timp după sinod Sfânta Elena, mama
Împăratului Constantin s-a dus la Ierusalim şi a
căutat crucea Mântuitorului pe care a găsit-o
îngropată pe dealul Golgotei. Şi de aceea în
iconografia ortodoxă Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena apar ca şi descoperitori ai
crucii. În mod semnificatin Sfântul Constantin
a văzut crucea de lumină pe cer iar mama sa a
descoperit crucea în pământ.
Crucea de pe pământ pe care s-a răstignit
Mântuitorul s-a arătat pe sub formă de lumină.
Foarte interesant întâi a văzut crucea pe cer
apoi a pus-o pe scuturile soldaților lui pe coiful
lui și abia după 20 de ani mama lui a fost
trimisă la Ierusalim cu ordin imperial să
demoleze templul zeiței Venera construit
deasupra Golgotei și căutați crucea pământească
a DIH. iar deasupra construiți marea basilică a
Sfântului Mormânt și a Învierii lui Iisus. De
aceea în icoane în vedem pe cei doi împăraţi
mărturisind puterea crucii. El spunea despre
sine că este episcopul celor din afară pe când cei
din bis sunt episcopii celor dinlăuntru. Nu a
închis teplele păgâne pt că zicea că oamenii
trebuie să fie liberi la Iisus Hr.
Sf Constantin cel Mare nu și-a ținut credința la
privat a mărturisit-o și a propus-o tuturor
popoarele lumii de atunci. Avea 64 de ani când
a primit o veste din Persia despre persecutarea
creștinilor. Planul lui a fost să plece din
Constantinopol pt a-i elibera pe creștinii
persecutați din Persia cu mâna militară. După
eliberarea creștinilor planul lui era să se
întoarcă la Ierusalim să traverseze Iordanul unde
să se boteze. Să lase haina de purpură
împărătească și să se îmbrace în haina albă de
creștin să urce la Ierusalim unde să-și pună
coroana lui pe Sfântul Mormânt la picioarele
DIH. și să-l proclame pe Hr regele întregii
umanități. Asta a fost planul lui însă pe drum
spre Persia s-a îmbolnăvit f repede și în curs de
o săptămână s-a mutat la Domnul fiind botezat
pe în grabă. Sfântul Constantin s-a și botezat pe
patul de moarte și astăzi este ziua lui în care
botezul a coincis cu moartea lui. Era 21 mai
anul 337 în ziua de Rusalii. Un împărat care
moare în ziua de Cincizecime ziua darurilor.
Să-i mulțumim Domnului pt aceste uimitoare
daruri pe care să nu le uităm și pe care să le
spunem și altora. Dacă nu putem să-i imităm
măcar să le cunoaștem viața și să o spunem și
altora arătând astfel cât de minunat este D întru
sfinții Lui. Fie să stea împreună cu noi și cu
copii noștri așa cum au fost împreună cu
strămoșii noștri în veacul veacului Amin. 80
In 9,5 Suntem în duminca a 6 după Paști.
Pasajul care s-a citit astăzi la dumnezeiasca
Liturghie ne-a relatat minunea unui orb din
naștere. L-am văzut pe DIH duminca trecută
spunând despre Sine că este apa cea vie, iar în
duminica de astăzi îl auzim spunând că este
lumina lumii. Minunea vindecării orbului din
naștere o face pt a ne spune tuturor că El este
lumina adevărului care se ciocnește de
întunericul orbirii noastre. Întâlnindu-se cu un
orb oarecare Ap îl întreabă pe Iisus In9,2.
Răspunsul lui Iisus este neașteptat v3 și este o
soluție în explicarea suferinței pe care nu o
înțelegem. Există o suferință pt păcatele
noastre, există o suferință pt păcatele părinților
noștri, dar mai există o suferință pe care o
îngăduie D și pe care noi nu o putem înțelege.
În această ultimă suferiniță îl putem găsi foarte
ușor pe D. De multe ori prin suferință D
vorbește celor din jurul nostru. Așa lucrează D
cu noi, nu doar prin binele cu care ne
binecuvintează viața dar și cu suferința pe care
o îngăduie în viața noastră pt a ne întoarce la
El. Dacă avem o suferință, ne îndeamnă Ev de
astăzi să încercăm să-L vedem pe D prin ea.
Orbul din Ev de astăzi vine să ne învețe pe
fiecare dintre noi să-L întâlnim pe D în
simplitatea vieții. D ne vorbește foarte simplu.
Duminica de astăzi nu mai este a orbului ci a
omului care vede cel mai bine pt că L-a văzut
atât de bine pe D. A plecat la Sioam uns cu
mâl pe ochi și s-a întors văzând. Dar pe Ioan
Evanghelistul nu asta îi atrage atenția.
Minunea vindecării orbirii s-a produs înlăuntrul
său. Vindecarea orbului a adus și izolarea lui.
Primii l-au îndepărtat prietenii și cunoscuții
ceilalți cerșetori probabil. Nu e acesta cel ce
cerșea probabil că se făcea, era viclean. Apoi
fariseii l-au chemat la templu și l-au judecat
aspru. I-au adus părinții care de frică s-au
lepădat de fiul lor. El însă a mărturisit tuturor
cât bine i-a făcut lui Domnul. Cu toate acestea
orbul nu a fost înțeles de nimeni. Pt că oamenii
se refereau numai la orbirea fizică. Dar la
orbirea sufletului n-ar fi trebuit să se
gândească. Mât mărturisește în Ev In 8,12. Hr
este fântâna luminii, este izvorul vederii
noastre nu doar fizice cât mai ales sufletești.
Această vederea duhovnicească ne-o arată Ev
de astăzi, punându-ne în față două timpuri de
vedere. Una fizică și o vedere spirituală. Se
spune că la Sf. Munte Athos trăia un om
duhovnicesc orb din naștere. Ucenicii îl iubeau f
mult și-l călăuzeau de-o parte și de cealaltă spre
biserică, spre trapeză, spre ateliere unde lucra și
el ceea ce se numește rucodelie. Mănăstire
veche afumată pt că acolo bisericile nu sunt
luminate elecric, cu pictura înnegrită de fum.
Călugării au decis să refacă pictura iar în spate
era două profiluri de sinți care nu se mai puteau
identifica nici citi numele lor. Iar călugării se
întrebau unul pe altul cine o fii. Și părintele
bătrân a pus mâinile pe-o icoana și cealaltă
mână pe următoare și a zis: aceasta este sfânta
Ecaterina iar aceasta este împărăteasa Elena. Au
rămas uimiți tinerii părinte de unde știi aceasta ?
una este slava Sf Ecateria și alta slava
împărătesei. Iată un exemplu de nevedere fizică
și de vedere duhovnicească. Noi nu vom ajunge
la măsura aceasta dar să fim încredințați că
suntem văzuți de D. el ne privește cu ocii
iubitori de Părinte. Din păcate noi nu realizăm
acest dialog al vederii cu D. Câți dintre noi am
privit un semen de-al nostru în ochi și am zis: În
ochii tăi îl văd pe D. această nevedere a noastră
a lui Hr în semenii noștri arată cât de orbi
suntem. Un gânditor Andre Frossard a scris o
carte D există eu l-am întâlnit. Era fizicean nu
credea în D și într-o seară plimbându-se prin
Paris a intra într-o bisericuță și acolo la lumina
candelei l-a văzut pe Mânt precum este. În
aceea clipă s-a tansformat total devenin alt om.
L-a văzut pe Domnul, care îl privea. Să mergem
la casele noastre și să-L vedem pe Hr cum
lucrează pentru noi prin toate căile, de la omul
pe care nu-l iubim și până la cel mai drag om
nouă. De la îndoielile noastre până la cele mai
mari certitudini. Orbul de astăzi ne dă acest
exemplu prin însăși viața sa. joi înălțarea
Domnului. Duminca 20 mai este resfințirea bis
din Vultureni slujba este oficiată de Ips Andrei
începând cu ora 9 urmată de Sf Liturghie. Vom
fi acolo. 21 mai luni facem Lit ca în zi de
săbătoare utrenia de la ora 9 lit 10 iar de la 16
botezul Anastasiei Ilinca.
81
Mama când își ia pruncul la sân nu-l privește
numai cu ochii fizici și îl privește și cu sufletul
ei.

82
Suntem astăzi martorii nașterii Bis. în anul 33
la Ierusalim. Ar trebui să ne spunem la mulți
ani! Adică să ne dorim mai mulți ani cu DIH și
cu Duhul Sf. La Cincizecime Ap au primit DS
în chip de limbi de foc și i-au botezat pe primii
creștini. În această zi erau adunați la Ierusalim
oameni din totă lumea. Iar rezultatul imediat
era că ei vorbea mulțimii iar oamenii îi auzeau
în limba lor. Nu a fost o vorbire într-o limbă
bolborosită, sau necunoscută ci Ap vorbeau în
limba lor iar cei care îi ascultau deși de
naționalități diferite înțelegeau în lb lor.
Până la Rusalii nu a fost nici Botez, nici preoție
nici iconă niciun fel de slujbă de sfințire. Pt că
aceasta este cea mai deosebită lucrare a D S
sfințirea omului și a lumii. De aceea prima
duminică de după Rusalii este dedicată tuturor
sfinților. DS sfințește omul și întrega creație,
de la spicele de grâu până la case. Sărbătoarea
de astăzi încheie ciclul pascal de aceea se
numește în cărțile de slujbă praznicul cel de
după praznic. La Cincizecime DS s-a revărsat
peste MD peste Ap și peste întreaga lume totă
plinătatea darurile lui D.
În istorisirile celor care a emigrat în SUA după
primul război mondial se povestește despre o
familie foarte săracă care au reușit să facă rost
de bani au cumpărat bilete, au urcat pe un vapor
și au plecat. și-au luat și provizii de mâncare
dar pt că erau săraci nu aveau decât pâine și
brânză care putea să reziste la o călătorie de 3-
4 săptămâni. După 2 săptămâni în care au
mâncat doar brânză cu pâine copilul îi spune
tatăului său. Tată dă-mi și mie un bănuț să-mi
iau o înghețată ca ceilalți copii. Tatăl i-a zis:
bine ia bănuțul asta pe care îl mai am și
cumpără-ți înghețata. După o vreme se întoarce
numai zâmbet. și tatăl îl întreabă ți-a ajuns de
înghețată. Iar copilul îi răspunde păi am luat 7
nu una și am luat și o friptură. Pt un bănuț a zis
tatăl. Nu nu bănuțul nu mi l-au cerut mi-au spus
că mâncarea este inclusă în prețul biletului. Ei
după 2 săptămâni și-au dat seama că puteau să
mănânce în fiecare zi dar nu au știu lucrul
acesta. Ori iubiți credincioși se întâmplă și cu
noi lucrul acesta, noi am primit în prețul
călătoriei noastre la Botez pe Duhul Sfânt.
Acesta este în noi cu darurile sale dar vai ne
comportăm de multe ori ca și cum nu am știi, ca
și cum nu am aflat că îl avem pe Duhul Sf.
Să mănânci pâine și brânză în continuu
dăunează sănătății trebuie să mai iei și câte o
înghețată. Aceaste alimente în plan spiritual
sunt darurile Duhului Sf.
Acest lucru îl vedem în Ef. Pt fiecare dintre
noi atunci când am fost botezați am
experimentat fenomenul Rusaliilor. Darurile
Duhului Sf au coborât în noi Is. 11,2 aceste
daruri au căzut ca niște semințe în ogorul
sufletului nostru și stau gata gata să încolțească.
A-l înțelege pe DS înseamnă a fi o țarină
roditoare pt darul cuvântului lui D. Degeaba ne
numim creștini dacă în loc de roadele Duhului
dăm roadele trupului. Gal 5,19-21. Dacă nu
suntem în stare să alegem sămânța bună de cea
rea. Chemându-l în ajutor mai ales în vremea
ispitelor, ostenind spre bine vor încolți și vor
crește în noi roadele Duhului Sf.
Fiți oameni ai Duhului Sfânt și nimic niciodată
nu vă va putea sta împotrivă. Iar când vă e greu
și nu puteți să vă ziceți nici măcar rugăciunile
aduceți-va aminte de cea mai frumoasă dintre
rugăciuni: Apropie-te Doamne, apropie-te.
Rm8, 26 Dacă îl chemăm să-L primim din
toată inima. Nu cu orgoliile și indiferența
noastră. Să ne ajute Bunul și Înduratul Duh pe
toți să ne mângâie în întristările noastre și să ne
întăreasă în dreapta credință. Amin
83
I In 5,7 În numele T și a F și a Sf Duh, asta
este semnătura Sfâintei Treimi pe noi. și dacă
suntem nebotezați suntem tot lucrarea Sfintei
Treimi. Pe noi dacă vreți s-ar putea pune o
semnătură de autor care este Sfânta Treime și
lucrul acesta îl mărturisim ori de câte ori ne
însemnăm cu semnul Sfintei Cruci și spunem în
numele TFși Sf D. așadar când facem semnul
Sf Cruci este mărturisirea credinței în Sf
Treime. Trebuie să recunoaștem că și noi
trecem prin dreptul unei bis sau răstigniri și ne
în semnăm în grabă cu semnul Sfintei Cruci
fără să ne mai gândim la persoanele pe care le
pomenim. Noi am primit această amprentă a
Treimii la Botez și ori de câte ori facem semnul
Sfintei Cruci botezul se activează în noi. Sf
Treime este o mare și adâncă taină, e greu să
spui cum cele trei persoane ale Sfintei Treimi
sunt un singur D. matematic putem vedea
lurcul acesta dacă înmulțim 1 cu 1și cu 1 nu ne
dă tot 1. Pt ca asta este Sf Treime structura
supremei iubiri. Natura Treimii se traduce prin
iubire dăruită celuilalt și atunci devenim una.
Despre primii creștini ne spune cartea FA că
erau una în credință în frângerea pâinii în
rugăciune în împărtășirea bunurilor materiale
și spirituale erau una. De ce? Pt că iubirea
dintre ei îi ținea în unitate. Dacă o familie nu
are acest principiu de a fi pt celălalt acea
familie se distruge. Relația dintre tată și mamă
într-o familie e la fel adică cineva iubește pe
celălalt și iubirea lor se concretizează într-un
copil pe această legătură de iubire viața se
transmite mai departe. Dacă o comunitate cum
este parohia nu are la bază acest model al Sf
Treimi devine o epavă se distruge.
Sau chiar o națiune tot la fel. La originea
sărbătorii de astăzi în ortodoxie se află un
sfânt monah Sf Serghie din Radonej care a trăit
în veacul al 14 lea. Principatele rusești erau
într-o luptă nesfârșită între ele însele. Iar ca și
Cum asta nu ar fi fost de ajuns din veste
veneau regatele maghiare și polone iar din
răsărit tătarii turcii. Era o situație cumplită.
Iar Sf Serghie din Radonej i-a dat ca hram
mănăstirii sale Sf Treime. El le spunea
ortodocșilor să vină să se întoarcă la D cel
unul în Treime. Pt că se vor întoarce la Sf
Treime vor avea un
model de armonie de dragoste de pace care să-i
facă să se împace între ei și să reziste la
pericolul care venea din exterior. Tot în veacul al
14 lea se înfințează tările române ȚR și Moldova
ca state ortodoxe. Atuci apar biserici cu hramul
Sf Treimi pe pământ românesc pe Siret în
Moldova, apare Cozia ctitorită de Mircea cel
Bătrân. Au simțit strămoșii noștri că fără Sf
Treime creștinismul e incomplet și pe lângă asta
era și o chemare națională eram 3 țărișoare care
voiam să fim una.
Bis este plină de Treime așa cum spunea un
scriitor în veacul al 3 lea. F se explică prin Taltăl
iar T se explică prin F pt că îl iubește pe F și
toate ale sale le dă Fiului. DS nu este totul așa
cum cred unii protestanți cum că Hr dacă s-a
înălțat la cer rămâne acolo împreună cu T și noi
pe pământ trebuie să ne descurcăm numai cu
DS. Dragostea cere cel puțin 2 persoane pt ca să
fie desăvârșită. D este unul al dragostei unul al
dăruirii. Iisus se roagă ca toți să fie una, dar nu
orice de unitate. Nu e vorba de unitatea
imperiilor, unitatea comunismului. Să fie una
așa cum suntem Noi, T F și DS. Noi creștinii
trebuie să fim o mărturie vie că D există. Noi
trebuie să fim icoane vii noi suntem cărămizile
din explicația Sf Spiridon al Trimitundei.
Dacă vrem să-L înțelegem pe DS trebuie să fim
duhovnicești să ne sfințim viața, dacă vrem să-l
înțelegem pe Iisus Hr trebuie să ne facem fii. Iar
dacă suntem fii și duhovnicești îl avem pe D ca
Tată.
84
Duminica tuturor sfinților
În Duminica Rusaliilor noi am prăznuit
întemeierea Bisericii. Prima duminică după
Rusalii este numintă a tuturor sfinților, a celor
care își trăiesc viața lor în cadrul Bis. Toți
sfinții sunt sărbătoriți astăzi atât cei știuți cât
mai ales cei neștiuți. Strarea de sfințenie este
una firească în Bis. A fii sfânt înseamnă a trăi
după cuvântul lui D. Cinstirea sfinților
înseamnă privirea către modelul vieții lor.
Credința că sfinții sunt mijlocitori înaintea lui
D. este proprie credinței noastre.
De aceea s-a pogorât Duhul Sf peste Ap pt că
stăruiau în citirea Scripturi și-n frângerea
pâinii. și a făcut din ei ceea ce nu erau înainte,
au făcut din ei un singur corp, a făcut din ei
Biserică. La pogorârea Duhului Sf s-a petrecut
apariția a ceva nou în lume. Iar această noutate
o reprezintă Bis. Cuv bis vine din lb latină
basilica și denumea un edificiu. Era casa
împăratului. Din păcate bis pentru noi cei de
astăzi a ajuns să însemne o construcție, un locaș
de zid, care are turle, are alt tip de ferestre, și
spațiul interior e amenajat într-un anume fel.
Ori bis nu se rezuma la așa ceva. Pentru că
primii creștini nu au avut nici turle nici ferestre
nici clopot, nimic din toată această dispunere
spațială arhitectonică, artistică. Această
dispunere ar trebui să ne învețe, ceea ce nu
prea știm noi cei de astăzi. Creștinii primelor
secole erau ei înșiși biserica Dumnezeului celui
viu, de aceea puteau să se adune în case
obișnuite. Biserica nu este doar locașul de zid,
ea este doar o anvelopă, un veșmânt exterior al
unei taine, iar taina este dumnezeiasca Lit.
Spunea patriarhul nostru arhitecților, care este
principiul arhitecturii bis. ceea ce se vede în
afară biserica pictată trebuie să fie învelișul
Liturghiei. Pictura, arhitectura bis trebuie să
reproducă în vizual ceea ce se petrece în taină
Lit. Din păcate de multe ori Lit la noi a început
să semene cu un ritual exterior cu pompa
aferentă, iar conținutul duhovnicesc este în
subsidiar. Noi spunem sf Lit, grecii spun mai
exact dumnezeiasca Lit. Pt că e o conlucrare a
noastră a oamenilor cu D. Este lucrarea lui D pe
pământ. Lucrul acesta îl făcea Bis. dintr-o
simplă adunare de oameni deosebită de
sinagogă. Sinagogă=eklesia = adunare. Care
este deosebirea adunării creștinilor de adunarea
evreilor sinagogă, sau adunarea stadioanelor.
Cei care sunt adunați în numele DIH în jurul
Împărăției Lui, devin un singur trup, un singur
corp și nu-și mai aparțin lor înșiși ci DIH. Așa
cum aparțin membrele unui singur corp. Așa
cum un organ nu trăiește, de unul singur ci
numai în interiorul unui corp iar corpul este unul
singur care primește inteligență de la cap, și
viață de la suflet care îl animă. La fel și creștinii
erau una împreună în același loc. Peste aceea se
coboară Duhul Sf. peste cei ce stau în același
gând, cu aceeași inimă, care au același cuvânt
în Iisus Hr și ei devin un singur corp. Aceasta
este Bis realitatea cea nouă pe care o aduce
Duhul Sf. nu doar descoperirea Lui ci și
noutatea aceasta. Din păcate noutatea aceasta
s-a cam învechit pt mulți. Deși folosim
cuvintele Ap, deși folosim ritualuri care par a fii
cele de atunci, acoperirea lor de realitatea
noastră trupească și sufletească nu mai există
demult.
Astăzi am ajuns la marele paradox că poți să fii
creștin și să nu vii niciodată la Bis. poți să fii
botezat și tu să nu ai nicio obligație față de Cel
în care te-ai îmbrăcat. Sau să vii la bis ocazional
la motive festive. și cel ce vine la Bis vine ca
spectator.
Când vine, bis trebuie să fie teatru, alții să se
roage preoți călugări, alții să mănânce în locul
celorlalți. Și a celor ce sunt în bis și a celor ce
nu sunt. Acesta este secretul pervertirii bis. pe
care-l facem noi chiar din evlavie. Din evlavie
nu venim, că ne socotim păcătoși, rugăciunea e
pentru sfinți pt îngeri. Împărtășirea e pentru
cuvioși, cel puțin serafimi trebuie să fii. Din
evlavie am transformat Bis dintr-un corp într-o
sală de spectacol. Ba mai rău. La un spectacol
toată lumea se adună înainte de a începe piesa,
după care se închid ușile și nu mai poți intra
decât la pauză. Noi credem că putem să ne
adunăm în bis când vrem noi. Nu să ascultăm ce
vrea D de la noi ci să-i spunem noi lui D.
Dumnezeu să se facă nouă toate făra ca noi să ne
facem lui D ceva nimic.
85
În Duminica Rusaliilor noi am prăznuit care am participat astăzi sunt viețile noastre a
întemeierea Bisericii. Prima duminică după celui botezat în primul rând, ale nașilor, ale
Rusalii este numintă a tuturor sfinților, a celor părinților și ale noastre ale tuturor. Toată
care își trăiesc viața lor în cadrul Bis. Toți comunitatea este responsabilă de creșterea unui
sfinții sunt sărbătoriți astăzi atât cei știuți cât creștin, nu doar nașii, părinții și rudele pentru că
mai ales cei neștiuți. Strarea de sfințenie este toți formăm trupul lui Hr
una firească în Bis. Sfinții sunt roadele D.Sf în
Bis. fiecare Sf nu este altceva decât o Bis a lui
D. Noi toți venim în Bis pt a deveni Bis.
Spunem despre Bis că este casa lui D, dar El nu
dorește să locuiască în noi, de aceea venim la
Bis. De aceea s-a pogorât Duhul Sf peste Ap pt
că stăruiau în citirea Scripturi și-n frângerea
pâinii. și a făcut din ei ceea ce nu erau înainte,
au făcut din ei un singur corp, a făcut din ei
Biserică. La pogorârea Duhului Sf s-a petrecut
apariția a ceva nou în lume. Iar această noutate
o reprezintă Bis. Din păcate bis pentru noi cei
de astăzi a ajuns să însemne o construcție, un
locaș de zid, care are turle, are alt tip de
ferestre, și spațiul interior e amenajat într-un
anume fel. Ori bis nu se rezuma la așa ceva.
Pentru că primii creștini nu au avut nici turle
nici ferestre nici clopot, nimic din toată această
dispunere spațială arhitectonică, artistică.
Această dispunere ar trebui să ne învețe, ceea
ce nu prea știm noi cei de astăzi. Creștinii
primelor secole erau ei înșiși biserica
Dumnezeului celui viu, de aceea puteau să se
adune în case obișnuite. Biserica nu este doar
locașul de zid, ea este doar o anvelopă, un
veșmânt exterior al unei taine, iar taina este
dumnezeiasca Lit. Prin taina Botezului noi
putem să ne împărtășim de toate tainele Bis.
Prin botez noi devenim oameni noi așa cum
spune sf Ap pavel în versetul pe care vi-l repet
II Cor 5, 17. Nu te poți apropia de D și să rămâi
rob al păcatului pentru că Dumnezeu te
înnoiește. Așa cum haina pruncului este
luminoasă este albă, imaculată așa ar tebui să
fie și faptele sale. Astăzi am ajuns la marele
paradox că poți să fii creștin și să nu vii
niciodată la Bis. poți să fii botezat și tu să nu ai 86
nicio obligație față de Cel în care te-ai
îmbrăcat. Sau să vii la bis ocazional la motive
festive. și cel ce vine la Bis vine ca spectator.
Închei prin a vă spune că cel mai bun
comnetariu că am înțeles taina noii creației la
 Din nou suntem copleșiți de emoții acum la
final de an școlar. Încă un an care ne spune că
timpul tace dar trece foarte repede. Parcă doar
ieri am început cursurile anului școlar 2016-
2017 și iată acum încheiem acest an școlar. Un
foarte scurt cuvânt a-și vrea să vă pun la suflet
pornind de la Sf IGA. El spunea așa copii voștri
au nevoie în primul rând de pedagogi buni și
apoi de aur. Vrem să credem că ceea ce fac
doamnele învățătoare, ceea ce fac domnii
profesori este o pedagogie de bună calitate. E
foarte important ce facem noi la școală. Un
mare pedagog le spunea așa elevilor care nu
prea iubeau cartea. Ce este copilul bogat fără
să învețe? Un biet purceluș îngrășat cu tărâțe.
și ce este cel sărac care nu vrea să învețe? Un
biet măgăruș condamnat să ducă poveri. și ce
este copilașul frumos fără să învețe? E ca un
păun împodobit cu pene. Noi vrem ca voi să nu
vă asemănați cu niciun caz prezentat ci
dimpotrivă străduindu-vă mult la învățătură să
aduceți bucurie părinților voștri, profesorilor
învățătorilor, bisericii și nouă tuturor.
Vă dorim o vacanță plină de bucurii, ca în
toamnă, cu forțele sufletești și trupești pe care
le veți aduna să începeți un nou an școlar”.
Din nou suntem copleșiți de emoții acum la
final de an școlar. Încă un an care ne spune că
timpul tace dar trece foarte repede. Parcă doar
ieri am început cursurile anului școlar 2017-
2018 și iată acum încheiem acest an școlar.Cred
că realizați că astăzi scrieți ultimele rânduri
dintr-un capitol care se află pe sfârșit. După
orice sfârșit este un nou început, astfel că de
mâine vă veți pregăti să scrieți de la capăt cu
anineat cu literă mare așa cum ați învățat. La
cumpăna dintre cele 2 capitole vă dorim gândul
nostru cald și optimist care să vă însoțească pe
drumul sinuos și promițător care vă așteaptă.
Vă rog să fiți oameni de omenie așa cum ați
învățat în școala gimnazială Borșa. Felicitări
absolvenților, mult succes la examene și D să vă
ajute.
87
Mt. 4, 19-20 în duminica de astăzi a 2 a după
R. Bis ne pune spre meditație duhovnicească un
text în care ni se spune despre chemarea Ap. la
slujirea de propovăduire și de urmare a lui Hr.
DIH se întâlnește cu Ap în timp ce aceștia
munceau, încercau să-și câștige pâinea lor de
zi cu zi din pescuit. Prima dată îi cheamă pe
Andrei și pe Petru iar apoi pe fiii lui Zebedeu,
Iacob și Ioan. Ev Mt ne spune că imediat,
deîndată cei 4 ucenici l-au urmat pe Hr. fără să
se mai gândească ce înseamnă a fii pescar de
oameni, sau ce presupune urmarea lui Hr. Ap
sunt luați prin surprindere așa cum este luat
fiecare slujitor al Bis. Ucenicii aceștia îl
urmează pe Domnul fără să-i ceră niciun fel de
explicație. Nu știau nici ce înseamnă a fii
pescar de oameni. Iacob și Ioan l-au lăsat pe
tatăl lor lângă barcă și l-au urmat pe Hr. nu s-a
întrebat: Doamne ce vom face cu cei din
familia noastră. Cum vom trăi dacă te vom
urma? Niciunul nu a întrebat așa ceva. Pur și
simplu l-au urmat pe Hr. chemarea lui
Dumnezeu a fost irezistibilă. Dacă Hr ar veni
acum și ne-ar spune uite tu cutare cutare vino
după mine. Am merge? Mulți am refuza cel
puțin nu acum până îmi mai aranjez lucurile.
De ce? Pentru că pe primul loc în viața noastră
sunt propriile dorințe. Domnul să ne ajute să
avem și noi această promtitudine a Ap de a-L
urma pe Hr integral.
Poezie despre Bis care este un atelier de
sfinţenie în care noi devenim mai buni aşa cum
spune Maxim Mărturisitorul. Poezie de Traian
Dorz.
Bisericuţă Transilvană,
tu pari un psalm sfios şi sfânt,
uitat de îngeri pe-o sprânceană
mai mult de cer ca de pământ.
Ce sfinţi ţi-au măiestrit fiinţa,
din ce divini stejari şi brazi,
că tu ne-nveşniceşti credinţa
şi dragostea ne-o ţii şi azi!
Ce Soare ţi-a sfinţit aúra
din vârful unghiului divin,
că şi-azi, lumina şi căldura,
întregi în noi, din El ne vin!
Ce taină-i orişice icoană,
ce jertfă-i orişicare dor,
că-n orice zid, când plânge-o Ană,
moare-un Manole-ntr-un izvor!
Ai numai lacrimi şi iubire
la orice-ncheieturi de trunchi;
spre sfânta ta alcătuire
nu pot să vin, numa-n genunchi.
…Bisericuţă Transilvană,
azi pari un grai tăcut şi frânt,
a-nştiinţare şi-a dojană
că noi uităm un legământ…
Vino după mine! Este la imperativ. Asta
înseamnă ascultare. Ne spune cuvântul lui D că
cine nu ascultă în lucrurile mici nu va asculta
nici în lucrurile mari. Până să ajungem să
ascultăm de D trebuie mai întâi să ascultăm de
părinți, să ascultăm de soț. Duhul Sf se dă doar
celor care ascultă de El. Lc. 6, 46. De ceîmi
spuneți Doamne Doamne dacă vă blestemați, nu
veniți la Biserică, dacă vă dați toți banii pe
băutură, dacă vă înșelați nevestele. Mulți sunt
cu Dumnezeu pe buze puțini îl au și în inimă.
Vino după mine înseamnă pocăință înseamnă
supunere. Mt 11, 29-30. Cine pune mâna pe
plug trebuie să are să nu se uite în spate. Vino
după Mine presupune și dedicare. În clipa aceea
spune Ev. că au lăsat totul. Nu-ți cere D să
renunți la viața ca și martirii îți cere să renunți la
acele bucăți din viață care te îndepărtează de El.
Trebuie să-i dăm lui Iisus totul din viața noastră
pt că și El a dat totul. Punga cu bani a dat-o lui
Iuda. Trupul și l-a lăsat lui Iosif din Arimeateea.
Pe Maria a lăsat-o lui Ioan, Hainele le-a lăsat
soldaților, pacea Sa sufletească a lăsat-o
ucenicilor. Pacea Mea o dau vouă. Evanghelia a
dat-o lumii. Azi îi pomenim și pe toți sfinții
neamului nostru. Ei nu au făcut altceva decât să
ia aminte la această pildă a Ap de urmare a lui
Hr. D ne-a dăruit f mulți sfinți din neamul
nostru pe care ar trebui să-i cinstim mai mult.
Cum putem face lucrul acesta? În primul rând
citindu-le viaţa şi urmându-le credinţa. În
calendarul nostru f uşor îi putem identifica pt că
sunt trecuţi cu culoare albastră. 1 Tes. 4, 3; 7
Din darul lui D poporul nostru a avut sfinți încă
din primele sec. Începând cu Sf Ap Andrei până
la martirii care au murit în închisorile comuniste
mărturisindu-și credința. Simion Mehedinți într-
o carte intitulată creștinismul românesc spunea
fiecare dintre noi și tot neamul românesc la un
loc atâta valorează cât a înțeles și cât pune în
practică din Ev DIH.
88
Duminica a 4 a dupa Rusalii
Această minune s-a întâmplat după ce Hr a
coborât de pe muntele fericirilor unde a ținut
aceea cuvântare numită predica de pe munte,
care cuprinde esența învățăturii creștine.
Coborând de acolo a vindecat un lepros și
imediat s-au înfățișat înaintea Lui bătrânii lui
Israel și îi spun lui Iisus Lc. 7, 4-5. Acest sutaș
sau centurion era un fel de ofițer în garnizoana
din Capernaum, cel mai important oraș de la
marea Galileii. Ce la determinat pe Hr să
meargă să-l tămăduiască pe servul sutașului?
Cu siguranță credința lui. Lc. 8,48. Ce este
credința ne spune Evr. 11,1. Ce fel de credință
avea acest sutaș asemănător cu sutașul Corneliu
pe care l-a încreștinat Petru? În primul rând
avea o credință lucrătoare prin fapte bune.
Iac. 2, 26. Deci ce merge înaintea omului
înainte de toate înainte de rugăciunea lui au
ajuns la urechile Domnului faptele bune pe care
le-a făcut. Înaintea noastră chiar și înainte de a
muri merg faptele noastre înaintea lui D. Aceste
fapte ale noastre coboară milostivirea lui D sau
mânia Sa. Învățăm în primul rând să avem o
credință lucrătoare. Al 2 lea lucru este
milostivirea dragostea sutașului. Avea o
credință plină de dragoste pt cei care suferă, o
credință care se frânge de durerea celorlalți. Nu
s-a îngrijit nici de copilul său bolnav, nici de
un cetățen roman ca și el, nici chiar de un
soldat din subordinea sa, ci de un sclav al său,
pe care unii din acea vreme nici măcar nu-i
considerau a fii oameni. Pe acesta sutașul s-a
rugat dând dovadă de nemărginită milostivire și
compasiune. Sf Ioan de Kronstadt supunea:
roagă-te pt toți întocmai cum te rogi pt tine
însuți, cu aceeași sinceritate, cu aceeași
ardoare. Consideră ca și pe ale tale proprii
bolile și neputințele lor. greșelile lor ca și
propriile tale greșeli. Ispitele, necazurile și
durerile lor ca și cum ar fii ale tale. O
asemenea rugăciune este primită cu cea mai
mare bunăvoință de Tatăl ceresc. Aceasta este
dragostea cea fără de margini care îmbrățișează
toate făpturile. Credința sutașului era
rugăciune, era o vorbire cu D. pt altul nu pt
sine. Ex cu botezul țiganului poate am accepta.
Dar dacă ar vrea un țigan din sat să ne boteze
copilul, nu știu dacă am accepta. prima ar fi o
evidențiere că suntem buni, a doua ar fii o
smerenie. Credința lui smerită se poate vede
și din faptul că nu a îndrăznit el să mergă să-i
ceară lui Hr vindecarea slujitorului, el care era
păgân. Apa nu se adună pe vârfurile munților ci
în locurile joase. Nici binecuvântarea lui D nu se
sălășluiește în cei mândri, ci în cei smeriți. Is.
57 , 15. Acest roman vede în DIH un stăpân,
care poruncește și se face. Nu i-a zis ca Marta:
știu Doamne că tot ce vei cere de la Tatăl ți se va
da ție, adică ca pe cineva care are mare trecere
la D. A crezut că Hr este D care este
atotprezent. Acest roman îl vedea pe D
pretutindeni în el suntem ne mișcăm și suntem.
Acest centurion are o credință vie, adevărată
Apoi avea o credință plină de nădejde. Dacă
nu ar avea nădejde nu ar mai fii trimis la Hr. pe
bătrânii lui iudei pe prietenii săi. Apoi a mers el
însuși cu gândul că nici măcar nu trebuie să vină
Iisus în casa mea și se va tămădui sluga mea.
Credința sutașului presupune risc și depășește
toate obstacolele care-i apar. Mai întâi
deznădejdea ne spune Ev Luca faptul că
bolnavul era pe moarte, oricum nu se mai
putea face nimic. Credința lui a fost plină de
încredere. Când te încrezi în cineva știi că la un
moment de încercare te poți bizui pe aceas
persoană. A trecut și peste obstacolul etnic chiar
dacă Iisus putea face ceva, oricum nu va veni la
tine pt că ești de alt neam, ești roman. și
obstacolul religios. Câți zei avea lumea romană
de atunci, inclusiv cezarul era zeificat. Mt 8,5.
Credința acestui sutaș este una a întâlnirii cu Hr.
Nu poți să crezi în cineva și să nu te întâlnești cu
el. Zicem uneori nu-i nevoie să mă duc la bis, pt
că pot să mă rog și acasă. Ba e nevoie să te duci
pe că acolo te întâlnești cu D cum nu nu te
întâlnești acasă., te întâlnești cu Hr în Euharistie.
Aceasta înseamnă să fii om credincios.
Închipuiți-vă că vb despre o persoană că este
minunată, că este bun că-l iubim atât de mult. și
te va întreba cel căruia îi spui. L-ai întâlnit
vreodată. Ce-i vei zice nu l-am întâlnit, nici nu
vreau să merg la întâlnire cu el. Nu o să-l
convingi niciodată că tu îl iubești. Pe cine
iubești cu acela vrei să te și întâlnești. Doamne
sporește-ne credința. Lc. 17, 5.
Tabăra de vară zile de poveste 10-14 iulie la Rogojel,
85 km de Cluj, pt tineri 11-17 ani. 15 lei pe zi include
3 mese. Cazarea se va face în corturi personale.
Program drumeţii ateliere, drumeţii, jocuri de grup,
sport, rugăciune dimineaţa și seara, discuţii cu tematică
duhovnicească, foc de tabără, cântece la chitară și alte
activități specifice de tabără.
89
 Duminica a 6 după Rusalii. Imediat după ce Domnul a spus aceste
Mt. 8, 20. Nu era neaparat nevoia unei cuvinte au apărut cârcotașii acest om
locuințe. Capernaumul era un oraș lângă hulește. V. 4 . vrei să fii fericit? Vrei să-ți
lacul Ghenizaret, probabil în acest oraș meargă bine? Scoate răul din gândul tău,
Iisus ar fi stat în casa lui Petru. Nu despre nu cugeta rău, scoate-l din inima ta. În
Îi sărbătorim
locuință ne spune astăzi Ev pe Mt aiciSfinții ci de Petru faptul și Sf Ap Pavel
momentul în acare
fost răul
la început
îți intră uninpersecutor
minte și
Pavel.
că Domnul O sărbătoarenu aveacare timpa fost pt El. marcată D care de al creștinilor.
de acolo coboară Așa cum sunt
în inimă, începepersecutați
căderea
Sărbătoarea
post, caredeneaziarată a Sf importanța
Proroc Ilie împreună ei pttimp noi Regele Ahab
creștinii din vremea musulmane, prorocului Ilie
este creatorul timpului, nu avea ta. Chiarșidacă acum viiînlazonele
Bis. Dacă tu începisau să
cu sărbătoareaAp
creștinii. de Sânzâiene
au fost şiceicu ceacaredincum 29
prin pentru
în că rău
comunism se temea
erau de năvălirea
închiși asirienilor,
în temnițe pentru
pentru
iunie a El.
Sf ApAm văzut
împodobeşte duminica anotimpultrecută verii. gândești despre unul despre celălalt, tot
propovăduirea lor augadarenilor
răspândit cuvântul s-a aliat cu
credința lor.regele
Sf Pavel Sidonuluiamersfostcare i-a dat
Hr a trecut
Aceste în ținutul unde de i-a ceea ce faci rugăciune, la labis,început
post,
în 3toatăsărbători în vechime se bucurau fiica de soţie şi care era păgână. Aceasta îl
Ev.
vindecat pelumea. acest Ap demonizați.
sunt stâlpii BisPrin lui fariseu
metanii, aproape că nu are niciun rost. bun
și se numea Saul, un De
un mare prestigiu. Iată în acestă parte a influenţează peLegii
regele Ahab să aducă în
Hr.
vindecarea care prin cuvântulHrlorne auspune
gadarenilor cucerit că cunoscător al VT. A
ce? Pt că inima ta nu bate pt D. Zice Sf pornit împotriva
Tarnsilvaniei eraulacomunităţi de rugăciune
iobagi care Israel şi Cabasila
credinţele eiSiria
păgâne, căne
Oriunde
lumea mergem
întreagă, nuBiseste caseun de loc astăzi şi
în creștinilor ascunși în pt spune
oricât
lucrau zi de
şi jos
noapte ai
în ajuns
duminici nu
şi-n dispera.
sărbători. Nicolae despre D a-i persecuta,
este mai
vedem
lume că se să
unde roagă
nu în ajuns
fii mod primitiv
Ev. să ştiţi că Scriptura
iată căîntâlnit
aduce cu 850Hrdecel preoţi păgâni.
Niciodată
Dar făceau nu
totul veiposibil
putea ca să de fii Sfântul
atât deIlie jos iubitor decât orice prieten, mai dreptșidecât
că s-a înviat și-a
nu
Ev e care bine.amDcitit-o nu astăzi aşteaptă rugăciuni Aceştia slujea
viața,idolului Baal şi decât
unei zeiţe
să nupese
încât sălucreze,
necuviincioase
nu te urlete iubească
lucruzbierăte,
care D.s-a șine săvbte despre
păstrat
bolboroselile
ridice
şi-n schimbat
orice stăpân,
feminine Astarta.
maidevenind
mângâietor
Ori care
această
Sf Ap Pavel. Am
orice
Sf
dacă
regimulPetru.
tu vrei. A De fost
aceea un Bisom îl simplu,
condamnă era
pe auzit
tată și astăzi
mai de la trebuință
Ap s-aînstăinare
nouă citit
decâtcâte
de
chiara
ficăruia cât mai tare. Aceste rugăciunepână
comunist. Sf. Ilie se bucură l-au credinţa cea adevărată a adus mânia lui D.
pescar,
omulpe carecă avea
unîșisă un temperament
iale viața. vulcanic, îndurat Pavel pentru credința în Hr. și pt
astăzi
făcut de Ilie cult spună.PtStrigaţi
deosebit, că
atâtunînmai om lumea care
tare inima noastră. Sigur inima ne este de
AEv: fostbătăi
o secetă cumplită cu foamete. Se
adică
ajungezeul secâtenerva
într-o şi-nasemeneaf repede. Era unastăzi om f 70,batjocuri naufragiu.ar fi săMărturia
creştină
poate vostru lumea la fază
este iudaică. și-a
piaţă,Până saupierdut poate trebuință
murea deAp foame
80. . .Binr ducem
, şidar
și de sete, una din
aspru,
credința
evreii
doarme. Aîn
care durnu
venitD.probabil
Doar
sunt
şi dacă
creştini
rândul
pt că
lui omul
când
Ilie.
muncea
acela
se puneste din
la vieții
viața Sf aceasta Petru Pavel
după neaceea
dă nouă nucele
celor
mai
greu. Și iată că Hr l-a chemat să-i fie mai umilitoare
care-i cinstim forme curaj.
ale morţii. căIlie stăteaîn
bolnav
masă
A psihic
luatla12cină, pietrelasăBis nu îl
un scaun
necioplite, condamnă. De
liber oşimasa
a făcut fapt
pun avem ce face cumult ea, pt că nu Pt mai lumea
poate să
ucenic, l-a chemat lapeșcoala apostoliei. Era lândă
care un sângele.
tărim pârâu
nu estecare nu seca, dineste valea
Bisaltar.
acolo
de nu condamnă
farfuria,
A pus tacâmurile
viţelui nimeni,
tăiat cupe ideea
altar, omul
aceasta
a pus se pulseze D cu însănimic dacă mai prejos în
cel mai învârstă dintre Ap, verhovnicul, Hozevei.
decât lumea De înaceeacare auprorocul
trăit Ap. Ilie
vedem esteși
condamnă
că
să poate
se toarne singur.apă
apare profetulÎlpestevedem pe DIH
Ilie.jertfă.
Aceasta A sufletul tău îți pulsează acea stare de
considerat modelul nu călugărilor
dar Domnul l-aşiajutat care sunt
alergând
datorită
îngenunchiat dintr-o
faptului căparte el să-și
s-a înrugăt
n-a vadă
muritaadevărata
alta înlacului,
Doamne mod azi această
bucurie
protejaţi
carepersecuție
de creștinilor.
secare
către D. I Rg.17,
maise declanșează
poate
2. La un
opri
lui măsură.
vorbind
obişnuit
Dumnezeu Înainte
cicaanostru
nimeni
fost înălţat de
altul pătimirea
la cu
ascultă-ne cer.timp peMânt
Potrivit și fără
noi Ptr
Sf
şi împotriva
niciodată. Dar pentru aceasta noi Ap Mărturia trebuiene
îi spune Domnului. Mt. 26. 33-34. Apoi moment
încurajează datînpârâul nu anesecat,
săpractică abandonămcorbii Domnului
n-au mai
credința,
timp,
Scrip.căîn tu
arată înmulțindu-le
special pâinile,
în cartea Apoc.
eşti dumnezeu vindecând
Sf proroc
cel adevărat. În să punem cuvintele
după învierea Mânt. venit. Depropovăduitori,
ce seacă uneori fim şi Ap.resursele
mulțime
Ilie
acel împreună
moment de bolnavi.
acu Enoh de
coborât În
unfoc3altori
casa l-a
drept
din cerîntrebat.
în care
dincare VTera
a ci să fim
citite
noastre:
la Apostol. Rm să
sănătatea, bunurile
12, 6-11.
materiale?
Sigur
Ne
Pt
L-a
Hr. . repus
.
vor veniviţelul
mistuit în
în lume starea
lemnele, lui de Ap
pt a-Lşipropovădui și
pietrelel-a pus s-aupesă că ne întrebăm:
îndeamnă D ca tot Cum ceeasă ce fiufacem
eu Ap.îndacăaceatănu
propovăduiască ca să ne înveţe Darcapesă trăim şi fără
cineele şi să
Hr Domnul
DIH.
topit. AşaNumele cum vede laînlucrurile
Bis. Ilie
vremea
de Despre
saîn Ioan moartea
profunzimea
Bot l-a
înseamnă ne
sunt
viațăpreot?
punem
să-l facem
nădejdea
copii
din totdvs.
în D.am
sufletul,
Iliefaceputea
îi învaţă
având
Ap
lor. nu
vestit
Dumnezeulcunoaștem
pe vede
Mânt. doar
meu că pleacă
uneste
Sf Proroc bolnav, din
cel ci
Ilie apareRoma
îi vede
adevărat. şi înînși cele ale credinţei.
conștiința că Hr Orice este prezent în să-şi
orice am
viața
timpul persecuțiilor, și pe cale s-a întâlnit pună
lucra nădejdea în corbi sau în apa pârâului.
pe cei
NT de mai
Poporul 4, nu
s-amute vede
întorsorispredoar
pomenito suferință
D şi ca şi David
a început ci vede
să, noastră.săDacă depunem
facem binele o mărturiesă-l facem viefărăa
Însă D deîi spune: ca Ilie
cu nu de pârâul facacesta
ca oDomnul
și şi
plouă. dorință
Avraam
Sf Părinţi pe
șicao care
iubire,
şi l-a fvede
Moise.
explică întrebat:
Părinţii
frumos și jertfa bis
aceastăUnde pe
au credinţei.
părere Adică
rău șiorice
cum fac
l-am să face ca
pt D. pt
mergi Doamne. Iar Iisus i-a depinzi tu, nici de corbi ci tu depinzi Şi de
care
văzutadusă
jerfă o presupune
în sfântul
de Prorocul prietenia
Ilie Ilie. prefigurare duc
spus
o Jertfelnicul mă
adevărată. dea Domnul,
Numai așaşi în
Mine. Doar
o numele
acum
să ne Domnului.
vei de
putem ridica
înţelege cândceea
aşa
din
nu le
la
MântRoma
Domnului
pe Carmel vede caHr. săPe
tot, mă
simbolizează dar răstignesc
Tabor alăturiînrând
în Golgota
primul locul
de Hrvede
şi altarul tău.
au devenim
neputința Aplumiipt lumea
acesteia. astăzi.
Nefăcând ce
Este o carte care se bazează pe Tradiție. mai ai. Ilie se încrede în Domnul şi merge
păcatul.
fost
fiecăre Bis.Mt.
prezenţi 9, 2.
Moise
Cele 12 Ev prinMt.
pietre aleCând
care ni s-au
altarului descrie
dat îi ne îndeamnă Ap de astăzi devenim
Putem spune într-un pământ păgân Nu în Sarepta Sidonului,
această
cele 10 porunci
închipuie pe că
minune cei de
şipune
Ilie.
12la Ne începutul
un accent
Ap.aducem pe care chemării
deosebit
aminte se paralitici
laTabăra
o văduvă
sufletește.
credincioasă
este chin
aşa cum
mai mare
am auzit
sale până când
pe atunci
că iertarea
întemeiază labis.
sfârșit
păcatelor,
Domnul
Viţelul Petru săadusa fost
ane avut
amintim și scăpări.
răstignit
şi pregătit că de Mta pt un om decât să facă ceea ce nu-i iulie
de vară zile de poveste 10-14 place,
Însă după fiecare scăpare Petru și-a înla Ev sărbătorii deCluj,azi. ptAici tineri D la
a fost
strigateste
jertfă înainte
în limba vameș
o prefigurarelui maternă oameni
a jertfei Eli D. care
EliCele erau
lama 4 darRogojel,
nu este 85 km de
lucru pe lumea aceasta 11-17
dacă
revenit rugăciunea profetului a 3înmulţit făina şi
sabahtani.
vase dinîncare
considerați fire.
Ceicorupți
deÎn faţa
s-a Cezareea
și păcătoși.
turnat care apanu Petru
Ce inspirat
putea
cunoşteau
însemnează să ani.
atunci când îl faci crezi că îi faci ca pt Hr.se
15
undelemnul
lei pe zi include
acele personale.
văduve încât
mese. Cazarea
au avut cât
de
limba
cei Duhul
îndrăznească
4 stăveche Sf
Ev. Iar acest spune
au
cele despre
zissărman
3iată Hr că
paralizat
îl strigă
turnări este
ne peaduce Fiul
din
Ilie. va face în corturi Program
lui adrumeţii
ţinut Săseceta.
ateliere, drumeţii, jocuriînaintea
venim Ilie la seD înfăţişează
cu credința deacestui
Ev Ddecelui
Lăsaţi
aminte astăzi
săde vedem viu.despre
persoanele Mt.
dacă16, Sf16.Treimi.
care
vine nu
Ilie Iarsă-l
înainte
știm dacă
scape!
Şi noide grup,
pătimirea Sa sau Ptbotezaţi
îinu?
spune Domnului: regelui
slăbănog Ahabși a şi-i
celor aminteşte
4 prieteni despre
care îlcauzăpurtau, a
putea
De
când aici săvedem
suntem vb că atâtÎndrăznește
pt
de evrei
3 oricât săsă
suntem nu-
şicrezi
pt sport, rugăciune dimineaţa și seara, discuţii
ți secetei auzişiși anumea
pt atematică noi cuvântul faptul că de
îndrăznește autabără,
întors
iertate
căfie
romanila ție
cuvundaţi DIlie aceasta.
totul eraeste
în apa Adică
posibil,
protectorul de ce
botezlului. că să
celor mori?
orice aifocul
disperaţi,
Iar De
face cu duhovnicească, foc
spatele adevăratului
îți sunt păcatele
la chitarătale. D activități
şi se închină lui
ace
ești săînfiimânile
celor
reprezintă pus
condamnaţi pe
revărsarealuicruce?
D. Sf peNu DuhIar Iisus lume.
așteapta
nedrept,
peste aîiDspune
de la
celor cântece
Baal.
și alte
Şi pt a te convinge cine este
specifice
piei
noi decât
împovăraţi înapoia să Mea satano.
deîndrăznim
greutăţi să ne După
insuportabile. încredem ce
Încăîn îi de tabără.
vorbeșe despre descoperirea Dumnezeu cel adevărat să facem o probă.
El. atunci
de Să îndrăznim se credea să credem că Iliecăpe D
e s-a carefăcut
grabnic i-a
Să aducem jerfă pe muntele Carmel câte
făcut-o
om ca către
rugător Tatăl
și noiiată D. ptCă acum
a rugneîilui arată
putea arecăridica vorbește
putere din
să un viţel atât lui Baal cât şi Domnului
străbată până la D prin porţile cerului. Aşaîi
de la
neputința cel rău.
noastră. De fiecare dată Domnul
căruia îi slujec. Şi Dumnezeul care va
ajută s-a
cum pe Petru
întâmplat să găseasă in timpul calea cea vieţii dreaptă
sale
în ceea ce face. Asta pt ca să înțelegem că mistui jertfa cu foc acela să ştim că este
pământeşti cu 850 de ani î HR. Atunci cel adevărat. S-au rugat preoţii lui Baal în
Ap au fost
poporul pe deplin
israelit s-a oameniîndepărtat ca noi de și D, au 90
fost chemați credinţa așa cum au fel şi chip în mod primitiv.
pierzându-şi ceafost ei cu voința
adevărată. Şi
lor, cu întreaga lor
pierzându-şi credinţa cea adevărată viață pe care au pus-oşi-au
în mâinileşi luislubele
pierdut D. pe care D le-a
descoperit.
Sf Ioan Iacob de la Neamţ Lc 2,41 subiectul este PELERINAJUL. Este
Am auzit
Iubiţi credincioşi
în această să primească
duminică Dunaceste text ceasuri
din Ev expresia
Oameni ceacare
mai nu puternică
își maia credinței.
ascultă propriiDe aceea lor
după
de rugMt.9
care nu cares-a nefăcutprezintă
numai de două cătrevindecări
noi cei copii.
am început
Copiicu acest
care verset
nu mai în care
ascultă
ni se cuvintele
spune că
minunate
care suntem făcuteîn debis.MântÎnainte
Hr. Asupra
de noi aşi 2cu orbi
mai și ziditoareDIH
părinții ale în
bunicilor.
fiecare an Familii
se duceaucare se în destrama
pelerinaj
a unui putere
multă surdo decât mut. Va noastră
27 . eraau greufostptalţii
orbicare
să sel- pt că
la Ierusalim.
nu se mai și nuascultă
era aproape
unii pe alții.câteva Privită
zile de
în
ținăcinstit
au după şiHrîl ținând
cinstesccont acum că pepeSfundeIoanmergea
Iacob. aceastăpeperspectivă
mers jos. Ps 41,1-2 Ev depsalmistul
azi vedemDavid că cei dă 2
Domnul
D este cel mulțimile
dintâi care-şi
îl îmbulzeau.
cinsteşteșisfinţii
textulşiEvcarene orbi și cela surdo-mut
expresie dorului de vindecați
a se întâlni decuDIH D. se
Ps referă
83,1-
spune
se aratăv 28.minunat
Textul întruEv aresfinţii
mai mutesăi. Îngerii
înțelesuri.
de la noi
2. Pelerinajul
înșine. La este
sfârșitul
exprimarea
Ev vedem doruluiși carenostru
este
Unul dintresunt
asemenea acestea
cei care este sefaptul
bucură că cei
văzând2 orbică cale vindecării
după D. Aceastănoastre. formă aMai credinței
întâi atrebuie
fost pusă să
reprezintă
fături din neamul
pământ ales și din caresuflare
nu au dumnezeiască
văzut în Iisus învățăm
în practică de înla mod
cei 2excepțional
orbi că în ciudade Sfdificultăților
Ioan Iacob.
din ajuns
au Nazaret la unpeașaFiul gradlui de D. sfințenie
Iar cel încâtmutse pe care lângă
Născut le avem Botoșani
să ne încă
ținemdedupă mic Hr.a avutSă dorul
nu-L
reprezintă neamurile
aseamănă cu ei. Apoi păgânecândcare unneauzind
sfânt este de urmămD.pe
după A Hrrămasstând orfan
departe
la 6 de lunicasa
de mamă,
Lui, ci de să
Legea luiînDumnezeu
prăznuit ziua în carenua puteau fost rânduită
să vorbească
de Bis venim
tată la la4 casa
ani aluifostașa crescut
cum ceide 2 orbi
bunicaau intrat
sa careîn
despre
toți ceilalți
D într-un
sfinți modse bucură
drept.împreună.
Ce importanță E un arefel casa unde
pleacă la Domnul
era Domnul pe cânddupăavea ce l-au
10 ani.
urmărit
Într-oprin
zi
textul
de aniversare
Ev pt noiînceicer de ptastăzi?
sfântul Pt că sărbătorit.
nu sunteam Sf toată
de Paști
cetatea
dupăCapernaumului.
ce i-a murit și bunica Orbii nu pe au care
fost
o
nici Iacob
Ioan orbi nici se bucură
muți în această
cea mai zi de
marepomenire
parte. vindecați
iubea din încaledrum,
afară,înplecat
apartamentul
pe mormântul lor, ci înbunicii
casa
Potrivit Sf cu
împreună PărSf omulprorocare 2Ilie
feluri
al decăruivedere.
numeMai l-a lui Hr. Iar
plângea, iar această
uitându-se casăspre careBisne l-avindecă
văzut de pe
întâi vede
purtat din botez,
cu ochii pt fizici
că s-alumeanăscutînconjurătoare
în jurul datei indifernetismul
Domnul Hr care-i nostru
zâmbea esteși Biserică
care i-a zis: lui nuHr.mai
Ba
și are
de sărbătorire
un fel de a sf vedere
proroc cu Ilie.
mintea Se bucură
la care sf îi mai profund
plânge. Termină
Ev ne spuneliceul, căseHr S-a călugărește
atins de ei. la
spunemIlie
proroc înțelegere.
și într-unMinteafel îl cinstește
vede înțelesurile
el pe sf Ioanașa Nu doar simpla
mănăstirea Neamț. lor Aici
prezență
a fost în casa
bibliotecar.
lui D Cu i-a
cum ochii
Iacob, deșifizici
au trăitvădînlucrurile
epoci diferite,
din jur. timpul
Orbii din în vindecat viitorului
binecuv ci atingerea patriarh
de Hr. Nicodim
Această atingere
Munteanu de
Ev dea astăzi
care viețuitnesfarată proroc că omul
Ilie șipăcătos
timpul orbește
în care șia Hristos,la de
pleacă locurile
trupul sfinte.
lui S-a
omenesc
nevoit închipuie
la Sf Sava,Sfa
nu vede
trăit Sf Ioannici cu Iacob.
ochii Într-o
fizici peșteră
nici cu aminteafost Ilie
nu Cuminecătură.
fost superiorul schitului
Doar prinSfacest Ioan medicament
Botezătorul de al
înțelege.de
cercetat EvDdeși astăzi
sf Ioaneste Iacobfoarte
tot actuală,
într-o peșteră
pt că nemuririi
la Iordan ne şi putem
dorind vindeca
o nevoinţă de orbirea
şi mai noastră.
aspră s-a E
trăim
nu departe
într-odelume Carmel a imaginii.
a fost cercetatUndedeimaginea
D. Se semnificativ
retras la mănăstirea
faptul căSfcelGheorghe
mut nu aHozevitul,
venit singur la
este maiastăzi
bucură importantă
cu Sf Ioan decât Iacobrealitatea.
sf voievod
Astăzi la Hr Cherit
pârul ci a fostsau adusHoraz.
la Domnul
A fost un caremare
l-a vindecat
ascet un
suntem ctitorul
Ștefan bombardațimănăstirii cu Neamț,
imagii mănăstire
din filme, în fără ca
mare iubitor
el să deceară
D șilucrul
un mareacesta.
român.În acest
Dorulmut dupăși
reclame
care s-a nevoit
sau ptșiinternet.
Sf Ioan Iacob.
Dacă evreiiSe bucură aveau aziunși surd
D l-aputem
dus pesă-i sf vedem
Ioan Iacobpe ceilacare locurile
nu îl sfinte,
urmează și
văl Ana,
Sf peste pt ochiică lor,
în peștera
se uita la în Hrcareși nu
s-avedeau
rugat că ea pe Hr încă,
întreaga sapeviața
cei careca nuși insistă
a noastră să se ațină fostde Hr
un
este Mesia.
acolo s-a rugat Astăzi și Sfpatimile,
Ioan deprejudecățile
la Neamț. Șisunt Sf prin cetatea
pelerinaj care
lumii
nu acesteia.
e f lungÎi și vedemcare pe seceitermină
ce nu
ca unBotezătorul
Ioan văl pt ochiiptnoștri, că a fost
care5 nu animaiegumen
pot vedea
la un vin în casa
destul de repede.
Domnului Zice
și peSfcarePavelalțiiEvr.13.
trebuie să-i14.
lucrurile
schit ocrotit
în înțelesul
de Înaintemergătorul
lor spiritual. Unul Domnului.
din cei aducă, alții trebuie
Important este casă pelerinajul
se roage pt ei. noastru
Prin aceste
prin
doi orbi
Iată ce mare îi simbolizează
binecuvântare pe cei că care
nu am privesc
fost vindecăriviață
această Hr sesăarată
se termine
pe sinecu că bine.
este lumina care
lumea aceasta
singuri în această înconjurătoare
seară de rug darșinunufac vom nicio
fii ne ajută să înțelegem lumea aceasta. El spune
legătură nici
singuri între mâine
ele și Dlacare dumezeiasca
le-a creat. Celătlat
Lit. Ci despre Sine In 8, 12. Hr este și Cuvântul care
orb îi închipuie
suntem împreună pt părtași
noi cei cu de astăzi
sfinții cinstindu-i
omul robit dezleagă limba celui neînțelegător și mut.
de cunoștințele
pe sfinți. Și dacă sale,la deînceputul
știința saslujbei
de rutină
a fost
lui și
o Creștinismul și fiecare Ev în parte nu este
nu renunță
oarecare osteneală
la convingerile
din pricina sale căldurii,
pt a primi dar altceva decât ca noi să ne facem din Hr o
adevărul
atâția ani de Sf credință
Ioan Iacob, carecâteste s-a mai
nevoitpresus
pustiul
de persoană care ne însoțește peste tot. Și așa cum
minte și de
Hozevei ce cuvânt.
temperaturi mari a trebuit să îndure. atunci când mama ne părăsește sau atunci când
Celeălat
Și dacă noi vindecat
am stat dinînEv picioare
de astăzi câteva
esteceasuri,
surdo- bunicul ne părăsește ne străduim să-l ținem în
mut,Sfare
dar Ioan un Iacob
înțelescâte profund
nopții pentru
nu a priveghiat,
noi care sufletul nostru cât mai mult, tot la fel un creștin
trăim
cât nuîntr-o
a statlume în genunchi.
în care se Oarevb nuf mult,
se cuvine
pe toatesă care citește din cuvintele Domnului, care se
canaleleși Tv.
facem noi Vorbim
puțină nevoință.
f mult și Primească
facem f puțin așadarîn împărtășește îl aduce în viața lui cât mai real pe
acord
D osteneala
cu ceea dvs ce spunem.
și la puținătatea
Atunci cândostenelii un om Hr Domnul. Pt că suntem chemați să-l vedem
foloseșt să
noastre multe adaugecuvinte,
bunătatea
dar nușivorbește
mila lui. adevărat
Astfel să-l auzim și să vb tot mai des despre D. 91
sau să
ca drept
mergem
este calao muțenie.
casele noastreSe aseamănăconvinși cu cel
că
mut dindinEv.totPentru
nimic ce facem că acesta
pt sfdeși nu vorbește
va rămâne nu
spune nimicSăziditor.
nerăsplătit. ne ajute AmD văzut
și în această
că cel vindecat
seară să
era și surd.
rămânem cu Trăim
gândulîntr-ola Sf Ioan
lumeIacob în care și mâine
oamenii la
nu se mai ascultă
dumnezeiasca Lit.între ei.
 Mt.17,5 Este mare sărb Schimbării la față pt
că acum Hr ni se arată pe munt Tab așa cum este
El de fapt. Cu puţin înainte de patima Sa,
Mânt.a început să zică sfinţilor Săi ucenici:
(Mc.10,33-34). Spunând astfel, ucenicii Săi au
început a se întrista foarte şi voiau să-l oprească
pe Dânsul. De aceea, Mânt. voind să întărească
mai înainte de sfânta Sa patimă credinţa
ucenicilor Săi le-a spus aceste cuvinte:” Sunt
unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta
moartea, până ce nu vor vedea slava Sa, cât este
cu putinţă omului să o vadă. Spunând acestea,
după şase zile a luat, pe cei mai de frunte
ucenici ai Săi: pe Petru, pe Ioan şi pe Iacob şi,
mergând în Galileea, s-a suit pe muntele
Taborului. Acolo, Hristos pe când se ruga, S-a
schimbat la faţă înaintea lor şi S-a făcut chipul
feţei Sale luminos ca soarele şi hainele Sale albe
ca lumina iar Ap au putut să-l vadă pt că și ei
erau în acea lumină, au devenit și ei lumină.
Vedeți noi spunem Schimb la față a Domnului,
dar știm că D este neschimbabil, Hr este la fel și
ieri și azi și-n veci. Adevărata schimbare s-a
petrecut în inima ucenicilor, sufletele lor s-au
luminat, s-au curățit și au putut să-l vadă pe Hr
așa cum este. De ce a ales Mânt. tocmai muntele
Taborului, şi nu alt munte? Răspunsul ni-l oferă
psalmistul David în Ps. 88,13, unde zice că
“Taborul şi Ermonul întru numele Tău se vor
bucura”. Pt aceasta a ales Iisus muntele
Taborului care pt evrei care obișnuiau să se
roage pe înălțimi nu avea nicio importanță. Pt că
așa-I place lui D ca din cele nebăgate în seamă
de oameni să facă un lucru de mare importanță.
Zicem la utrenie Ps 117, 22. Adică un om pe
care societatea nu dă 2 bani în taina inimii lui
poate fii atât de apropiat de D.
Iubiţi credincioşi, Oare, de ce, la această mare
minune, au venit de faţă şi cei doi proroci,
Moise şi Ilie? Iată pt ce. Mai înainte cu şase zile
a întrebat Mânt. pe Petru şi pe ceilalţi
ucenici:”Cine zic oamenii că sunt Eu?” Ei au
răspuns: “Unii Ioan Botezătorul, alţii Ilie, alţii
Ieremia sau unul din proroci”(Mt.16, 13-14).
Acum Mânt., chemând la dumnezeiasca Sa
schmbare la faţă pe Moise şi pe Ilie, a vrut să
arate ucenicilor Săi că El nu este nici Ilie şi nici
Moise, ci este Dumnezeul lui Ilie şi al lui
Moise, Dumenzeu prorocilor. Dar pt ce a zis
Petru către Iisus Hr.
Că este bine să facă acolo trei colibe? Cu
siguranţă, nu pt că nu aveau unde să stea,
deoarece Mânt. putea să-și facă o colibă din norii
cerului, ci pt că acolo au văzut lumină şi
strălucire, slavă bucurie şi mângâierea Duhului
Sf. De aceea Mânt. le spune că trebuie să se
coboare şi să-şi ducă misiunea până la sfârşit,
anume aceea de a mântui lumea. Dragii mei, Aşa
suntem şi noi creştinii. Când avem bucuria
Duhului Sfânt la rug., când străluceşte în
sufletele noastre câte o rază de mângâiere, de
bucurie duhovnicească; când auzim o cântare
minunată, o predică frumoasă la Ev., avem o
bucurie sufletească aşa de mare, că am vrea să
rămânem pururea în acele momente, să nu mai
avem dureri, să nu mai avem întâmplări rele în
viaţa aceasta, ci să rămânem în acele bucurii. Dar
nimeni, fraţilor, nu se poate mântui astfel.
Trebuie să mergem de la Tabor la Golgota,să
primim paharul Domnului, căci zice David:” Ce
voi răsplăti Domnului pentru toate cât mi-a dat
mie? Paharul mântuirii voi lui şi numele
Domnului voi chema” (Ps.115,3-4). Adică orice
creştin trebuie să primească, după puterea lui,
paharul pe care l-a primit Hr.în grădina
Ghetsimani şi la sfintele Sale patimi, dacă vrea
să fie următorul Lui. Nu se poate mântui nimeni
numai cu bucurii duhovniceşti. Toți creștinii
care se vor mântui se vor schimba la față. Sf
Petru unul din martorii acestui praznic ne spune
lucrul acesta că noi toți suntem chemați să ne
schimbăm la față. II Ptr.1, 4-5. Iar Ioan spune și
el despre imaginea aceasta a Domnului
înveșmântat în lumină 1 In1,1
Aşadar, fraţii mei, mesajul sărbătorii de astăzi
este schimbarea sufletuli noastru în bine. Și pt ca
să realizăm acest lucru schimbarea sufletului
nostru Sf Pt ne spune ce să facem 1 Ptr 1, 5-6.
Să ne rugăm Domnului, Care a luminat lumea
zicând Strălucește în inimile noastre ..
Paraclisul la ora 19. Marți ora 10 MARȚI
ORA 10 căminul mare întăbulare terenurilor
INVITATIE LA PELERINAJ , PENTRU
BORSENI, JULENI SI CIUMAFAIENI
Manastirea Salva Manastirea Parva
Manastirea Cormaia Nicula Pelerinajul
va avea loc SAMBATA, 12 AUGUST, si
costa maxim 60 de lei . Centrala luni 92
8975. Cablurile de current mulțumim
BALTĂ VASILE
 Ce fulger de lumină luminează ziua Când spăl rufele zic: Spală-mă și pe mine de
aceasta? Ce îngeri păzitori străluminează păcat precum spăl și eu hainele acestea
Duminica
adormireaa Maicii 11 a după celeiRusalii.
începătoare Mt.18,21-22
de viață. noastră, pt aer,
.albește-mi apă șisufletului
haina sănătatea pe meucare precum
o avem.
Ev de
Ce azi e numită
cuvântări de în D calendargrăitoareEv datornicului
fericesc Am
albesc dotorie
rufele fațăacetea.
de copilul Și meu îi spune să-l împac părintele să-i
Mt 19,21 DOmul
nemilostiv.
îngroparea 12 dRcare
trupului \ 30atunci
primitcând de Stăpânul
către D.Său Sf caut Sigur
Paisie: Tradiția
o școală.
Câte E neoaispune
zile așa săcă materială,
datorie tânărul
te rogi. acesta dar și-a
Adică am
să
Omul
i-a ceruteste o ființă cugetătoare
datoria a ştiut să-i și, în consecință,
ceară îngăduinţă. Şi vândut
datoria totfață
și a urmat
de lui Hr.să-i
copil și căpun el la rândul
în lui
suflet
Ioan Damaschin. Prăznuim Adorimirea facem din fiecare lucrare a noastră o
Există o Îicoană
un
după căutător
ceDomnului.
a primital adevărului.
binecuvântare și depune întrebări
laveche
Stăpânul abinecuvântarea
avut mulți ucenici după aceea. Sinaxarul ne
Maicii din rugăciune.
spune
Iatăpecum careHr D mi-apoate dat-o.
săînțeles
locuiască în
Său nuoriginea
privind a ştiut sa, locul
să răspândească
său în lume și această scopul D este că i-a trebuit
singura persoanăun ancare până nuaașteaptă că
să pt el
i Se
vremea lui Brâncoveanu în care unu din Ap inima
asta este și-n
cale. Asufletul
făcut până noastru.
la urmă Sf Maxim
ceea ce a zis
binecuvântare
pe care îl are, în dincolo
jurul său, de zonaşi celorimediatului.De
care îi erau întoarcă lui datoria. Ci așteaptă ca datoria care i
stă lângă
lui datornici.
aceea
trupulspune
va ziceHrFericitul
neînsuflețit
aceată
Augustin:
al MD
pildă „Ne-ai
și sefăcut
pt a-l lămuri
uită Mărturisitorul
Hr.
Se Darcuvine i-a trebuit spune
lui să acest
căinterval
se întoarcă
și noi îlde naștem
celortimpdin capesă Hr
jurulse
îndelulg.
pe Sf Ap
pentru tine, Privirea
Petru.Doamne,Spune luișiDomnul
nuneliniștită
aratămilă nici
este
am tristețe
inima
venit în inimaÎnnoastră
lămurească
noastru. pe sine.
pilda deprecum
astăzi MD
CeeaStăpânul
ce este L-a nu născut
uimitor însă
se supărăeste
niciaduc
să
noastră disperare
până
şi nusejertfă. ci doar
va odihni În Evuimire.
întru
de astăzi
tine.Privirea
vedem
Sf Părinţi lui
că duhovnicește.
modul
că nu i-a în care
adus Hr Atunci
banii, se când
respectă supără îlcăprimim
libertatea nuceluilalt. în I-a
la iertat Sf
la
pare
iertarea
spuneau a este
spune
un cuvânt
legată cum de este cel
înţelept
milostenie.cu ceputință
Hrvoieşte
ne aratăsăsă sese
în Împărtășanie
respectat
rândul său Hr pe celîlacestui
avem
care îipe eraHrîndatorat.
tânăr deplin
libertatea înEvnoi de așa
de a-i
azi
descompună
mai
mântuiască cu această
multe rânduri întrebarea
că atunci pesă care trebuie
călătorească.
când ești sensibil să nu
Să o
la cum
întoarce
ne l-a că
arată avut D MD.
spatele. ne-a Nuiertat
a zisșiștii ne tu cu cine
iubește vorbești
f mult. Ne
îngropăm.
necazul
uitați niciodată
celuiștimdecă MD atine
cuvântul
lângă fost îngropată
acesta.
ești împlinitor
Încă de de Sf la
al MDsunt
eu
cere adormind
Hr F lui D.sesă
Domnul înalță
Stai să-țide-a
arătăm arăt drepta
ce minuni
creștinismul Fiului potsău
nostru eu
în
Ap în afară
cuvântului
naștere pruncul luideD. unul
strigă,Atuncicare
plânge a de
când lipsitfaptToma
ești întreabă.
milostiv, zis și
să mijlocește
fac. Nu de
nimicurile pururea
a făcut
zi cu aceasta.
zi pe pt care
noi,Nusăeaașa nele
ni dăiertăm
vrea putere
D săunii și
ne
Geamănul.
când
Ce să nu
fac ca eștiA venit
sănepăsător
trăiesc. cuși3mama zilesuferința
cu mai
îl iatârziu
și-lcelui
punedarde laa chem
ne întărește
altora. să-l
Atunci umăm
prin
când ci
ierțicuînsuși
rugăciunile dragostea
ei.
D MD iartăLui prinșitine.
niciodată cu
vrut șitine
lângă
piept. Ațielvăzut
tesăasemeni
oșimai un cu vadă.
animal
Fiul lui A D.
după cerutce
Stăpânulsă fătat
este i l-a
se chemarea
nu îise faci
Tu care
gândeșteloc vine
luilaDdin inima
eaîn însăși
sufletul noastră.
cităumijlocește
să ierte prin pt
iertat
instinctiv
deschidă de datorie
se duce pe
mormântul, la sânul
acest
au mamei
om. lespedea
dat Aștepta
lui, el D caută
la cao Omul
tine.
noi. care
Iertarea
Cum ar aarăta
păcătuit
este ptviața aseară,
creștininoastrăo de asearășiEf
poruncă
dacă până
noi4,30-azi
ne-
binecuvântarea
să trăiască.
parte și au Copilul
constatatLuimic să întreabă
cu dea rod
uimire de mormântul
că ce
în asta sufletul
este dimineață
32
amptgândi se poate
că neiertarea
zilnic pocăi. celuilalt?
lanebinele
torturează. PoateFără să DCum spună
nici pe
ar
acestui
așa, de om
era gol. ceCăzboară
șiFiul
el lasău
păsările,
rândul lui
de să
a ridicat-o cefiene
la milostiv.
naștem,
cer. Maica de
D Doamne
noi
arătaînșinelumea cenurău ne am făcut
putem
aceasta? Săcefim
ierta. păcat
Doar am făcut.
șiîmpreună
noi ca cu și
ne
ce împărtășește
murim dea ce
Domnului din
avut îmbătrânim,
dragostea
așadar olui care care
crăție estearatâtsensul
trebuipe Iartă-mă
Hr
această putem Doamne,
femeie se întoarce
să neștiutoare
iertăm pt de că spre suntem
carte Dcareși ființe
Dși-a îl
să
vieții.
fie contagioasă.
Întrebările Ar
ar trebui să ne ne împărtășim
însoțească iartă.
mărginite.Dar eu l-am
Iertarea judecat,
este fiica nu
mai l-am
mare iertat.
a Vă
iubirii.
pământ cât și dincolo. transformat viața întreagă în rugăciune. Fec
de
până această
laDomnului
moarte.
dragoste Dacă spun o mică întâmplare. Un pr era nu pepoate front să și
Maica a șiavut să
nuorăspândimi
intervine
credină plină în
în viața
jurul
de Cine
Maria nu nu cerepoate să ierte
Nimic pt sine același primește totul,
nostru
noastră acolo totulCine era pe viață
poateși pe moarte. Tot nu ce poate
aveai
iubire.dragoste.
orgoliu
La picioareleautosuficiența
Ev de Cruciiastăzi este secareconcentrată
uita nelazice:
Fiul eu în
ei iubească.
nu
de
urmărește
mâncare
nu
nimic
saupepuțina
și iubi
are petotul.
oameni În chipul
jurulnu
știu acetui
trebuie mesaj:să mă Dacă învețeaveținimeni.
conștiința Sau că dacă D să-L iubească D. Iarapă trebuia
pt a-L iubisăpeo D ții trebuie
pt tine
cu sufletul sfâșiat de durere dar și plin de Maicii
ca să Domnului așa lacum îl vedem în
va ietrata
cineva încearcă
multe,să fiți ne învețe
și voialtfel la rândulde cumvostru știm să fimsupraviețuiești.Și
împăcați cu semenii un noștri.
moment Undatfrate un
iubire.
iertători.
noi
MD
nu primim.
precum a plâns pt
Încercați pt dragostea lui D să nu fiți
Fiul ei atunci icoanele
rănit
oarecare îi cere noastre
era pr care cu
certat
aflăm
eraaltu.acolo ceea
Iarsă-i
ce frate
aceldea
aunpierdul
pic de
vroind
când l-anoi
judecători
Iată că văzutasprii, răstignit
ne întâlnim să în peEvcruce
fim îngăduitori
de astăzi plânge cu un pt
cu lumea
apă pr noastră
să-șișiceară nuiertare
i-a dat.s-a contemporană
și rănitul
dus ca asămurit mândră
după câteva
se împace cu el. și
fiecare
neputința
tânăr caredintre
oamenilor.
întreabă:noi, Doamne
care
Să fim suntem să pe
cecapabili faccrucea
ca
ca să agresivă.
minute.
A bătut și la așa
ușaAflăm
s-a
dar pocăit
acelacompasiune,
preotul
nu a vrut acela blândețe,
rugându-
nicicum să-l
vieții și îi urmăm
răspândim
moștenesc binecuvântare.lui Hr. Dar
viața veșnică? Cum
Acestplânge
setânăr și pt
face era ceif
acest purtare
se tot timpul
primească. de Întorcându-se
grijă
pt omul și smerenie.
acela. spreȘi casă
unNoi o numim
părinte
s-a de la
întâlnit
care nu-L
lucru?
bogat Seurmează
și iată face
că simțeadin pe toată
Hr.
că îișilipsește
ne întrebăm
inima. ceva. cum
Împlinirea și îi Doamna
muntele
cu un bătrân noastră
Athos căruia șii-aÎmpărăteasa
Paisie stați
spussăcevedem Cerului
a pățit. căCă noia însă
care
vrut
este
iertării
spune săv.16.
fii Maica
a milosteniei
Îi răspundeDomnului caresă știi
pe Mânt. oporțifacem durerile
poruncile? și a ea
am
să seseauzit
numește
împace cupe
istorioara sine
fratele roaba
aceasta
său Domnului.
l-am
dar nicișimăcarjudecate ușa nu pe
tuturor șiptbune
faptelor
ținele că
te aivei purtat
trebuiemântui.durerea
să fieToate fiului
făcută le-amtău.
din Cum toată
ținut NoiRespectiv.
pr.
i-a știm că suntem
deschis-o. Dar
Bătrânulsă păcătoși
vedemi-a spus: și slabi
altfel darnuștim
întâmplarea.
poate ți-a
este oare
inima.
Doamne Ladinsă porți
sfârșitul în
Evtine
copilărie. deVedempese
azi Fiul lui DMtînsuși?
spune.
ușurința cu18, care D i-a luatușa
dragostea
deschis harul
lui
pt D căpt pt
o clipă,
tu noiuncare
ai ca
gândsăne-a
nu mai
ascuns discearnă
dăruit-o
în inima pe
Dacădiferența
Este
tânărul MDacesta l-a dintre
purtat în
că sine
spune iertarea pe Fiul
împlinește
pur său, noi
și simplu
poruncile. de ce
Maica
ta, este
cumSa, bine
că ca nuși aice este
mamă nicioarău, ca ȘisăSă
noastră.
vină. se facem
așa gândească
pe tinedin te
formă
Vedem
oare cum șiastaiertarea
și când
îl purtăm? dinneÎlinimă.
spovedim:
purtăm Noi
atunci credem
eu cândnu am căîl egoist numai iar
îndreptățești
viața noastră lao el.
peDar el îl
rugăciune D învinovățești.
a de
avutziun cuplan luându-i
Pt
zi. Credințaaceea
greșala
omorât
primimpeîn și nimeni,
iertarea
Sf nu sunt
am făcut
împărtășanie, lucruirău nimănui,
atunci matematice
când nu ne harul
nu-i
Maicii dăînlui acel moment.
D putere
Sfinte a ca Acel
fostsă-ți muribund
deschidă
manifestată și să avea
printe
lucruri
am aprins
lepădăm concrete.
decasa cuiva.
păcatele Nu eDar chiar
noastre dacăașa. îl întrebi
prin Greșala
spovedanie darestede nevoie
primească.
rugăciune. de rugăciune
Pt că
Ea nutua nu și mergi
vorbitpt căf mult,
pr
la nuel cui-asinceritate
ea datrugat.
s-a apa a
rodul
înjurat unei
și renunțămai înjurat.
vieți
la ele Pă
în ca nerânduială.
tot omul. Când
punându-ne nădejdea un om de început
văzând
Am văzut săpartea
seîn roage
EvtacăzideMaria
devină,
zi pt el,
mergemergica lași verișoara
cumelel cu
la ar
fii
greșește
Și a zis în
mântuire Domnul
înmodDIH.repetatuna
Îl purtămîțișimainu lipsește
e în când
atunci stare
ca acasă
să fii
se sa fost
fățărnicie. de vină
Elisabeta Du-te șicăacolo
a murit
iară șise acelînom
puneroagă inima șișidăîltaslavă
pomenea
cum lui că
îndrepte
desăvârșit. dinV.21. zilnic.
doarSăelștiți că atunci șicând nu vinovat
putem ierta și
ne punem îngreșala Iar lui,
genunchi tânărulînseamnă
și ne a plecat
rugăm că întristat
înseara
spatele pt
și nu
D. Mărește asufete
greștit alcimeu tupeeștiDomnul. Așaiar facpe
acestei
că spunegreșeliev. pte avea o întreagămulte neputință
bogății. Ceea aceasta ce iubi,
dânsulatuncidacă se cândpoate grăimsă nu-l de învinovățești.
rău pe altul, atunci Și așa
dimineața. O femeie care nu știa să citească oamenii
harul credincioși. cu Să ne ajute pe D să ne trăim
este iertarea
arată că inima din suflet
lui eraatunci stăpânită
când iert de și lucrurile
fac tot D îi vane-a da părăsit,
lui umilință l-ași părăsit
se va împăca acest cupr.tine.și
ajunge la un părinte duhovnic, părintele credința
trebuie luând
să-l aminte
cerem cu lagărbire
MD care să ne D ajute
ce-mi stă înpeputința
materiale care mea le ca avea.
să nu se Vedemmai ajungă cum Așa a făcut bătând la ușa, aceladea la deschis prinși
Paisie
la o astfel
cuvintele de Domnului
la
demănăstirea
situație.nuEsunt Sihla.
mult maiȘi
uşor de îlpurtat.
ușor întreabă
să cred De întru
înaintetoate.
rugăciune. să-i Săceară petrecețiiertare acest acelaal 2 s-a lea Paște
închinat al
pe părinte:
noi cândoare
că cerându-mi
aceea venim
iertare o lasă Bismă
am mântuiesc
rezolvat
ascultăm problema.
Sf Ev. Ca cu anului
Marti
zicând:29 cuaug
Iartă-mă pace fratesănătate
tăierea că te-am și
capului zi bucurie
de
supărat. post.
Și așa prin
Luni s-
rugăciunea pe care o zic captsădecă nusăștiu știți să arugăciunile
seara mare și
făcutvecernie mijlocirile
de la întreora 18. Născătoarei
Cu luna august de D. se
Datoriile
să ne pătrundem
citesc?
pe care le
la avem
suflet, față ne
alțiirăscolească că bucurie ei. 93
nu sunt Dar
inimile. doar
Ne spune cum
materiale. te rogi
textul că întreabă
Cele tânărul
duhovniceștis-apărintele.
întristat
sunt încheie anul bis.
Lecția iertării Acesta
este nu începe
o lecție după
de viață stele Să
pt noi. ci
Așa măs-arog
mai importante.
adânc, trebăluind
schimbat Toți cei toată
la defață.aici Dacă ziua. suntem
suntem Când
datori începe
știm sădupă lucrarea
iertăm mântuitoare
din toată inima anu
luidor
Hr. de pe
mătur Suntem
cuiva.
creștini casa
și ascultămzic:
datori Doamne
cuvântul
părinților curăță-mă
lui D
care se au și pe
presupune
ales să vârful buzelor, să știm să ietăm și cu judecățile
mine
ne
că nu devom
naștem
ne păcate
și nu săcum
întrista neatuncicurăț
avorteze.când și Suntem
leeuauzim.praful datori și și cu gândurile. Este și ceea ce ne îndeamnă Sf
murdăria.
lui D pt lumina ochilor, pt mintea și inteligența Pavel, Col 3,12-13.
29 august In 3,29-30 Sunt cuvinte profetice care îl descriau pe
Ne spune Ev despre Ioan Bot că a fost prietenul Mesia prin fapte lui. Dupa plecarea celor 2
Mirelui Hr. L-a iubit pe Domnul, l-a ucenici, Iisus a inceput sa vorbeasca multimilor
Episodul întâlnirii
propovăduit cu foarte dintre
multHr curajși tânărul
și dragoste.bogatÎn despre
la strană. Ioan
Zice zicand:”
Ap Pavel Ce creștinilor
ati iesit sa dinvedeti
Colose in
este relatat
moartea lui deSf 3Ioan
dintrea trăit
evang.pe propria
Un dregător piele care
ceea cap
pustie,
3, 13-14.
o trestie Cuvinte
clatinata f profunde.
de vant, dar Nu cespune
ati iesit
Hr
ar putea
ce el însușifi și pt propovăduia.
zilele noastre La un model
marginilede iubiți-vă
sa vedetiunii, un peom alții
imbracat
precum in haine
îl iubiți
moi, peiata
D, cei
ci
succes. Esteunde
Iordanului și bogat
Ioan boteza
și tânărcând și cuminte
îl vede pt pe că
Hr spune
ce poarta îngăduiți-vă
astfel de haine
unii pe suntalții
in casele
în legătura
regilor,
vedem
care nu își
faptulîncepuse
că seactivitatea
străduia publică
să împlinească
a strigat: dragostei.
atunci ce-ati Îngăduința
iesit saeste vedeti
începutulun prooroc.
urcușuluiSi
poruncile
In 1,29. și plin Într-o
de evlavie
oarecareși respectuos,
măsură sf nuIoan se duhovnicesc.
acuma parteaCa ceea
să înțeleg
ce ne intereseaza,
că cel de lângă partea
mine,cea
mulțumea cuînstarea
Botezătorul moartea în care
lui trăiește
se afla dorindmoarteamai lui soțul
mai meu,iumportanta
copilul vecinul
a acesteisaumarturii colegul meupe care de
mult și
Hr. SfînIoan viațamoare
spirituală.
din pricina
Ce l-a împiedicat
faptului căpea muncă
Mantuitorul
sunt îngăduiți
o da desprede D inaintemargatorul
în viața mea pt casau. eu
acest tânăr un
descoperit să-L mare
urmezepăcat.peMoartea
Domnul.sfAm sărbătorit
putea să
Pemă candmântuiesc
acesta seînafla contextul
inchis inacesta.fata mortii
Am eu sale.
o
răspunde
astăzi estecăcauzată
bogățiilede materiale.
curajul săuLc extraordinar
18,22-23. de atitudine
Si zice de astfel
îngăduință
Mantuitorulfață de:”totdaceea si ce
maieste mult
în
Hr spune
a-i de multe lui orine
Irod Agripa:
arată cătuaverea
trăieștiși în bogăția
păcat.nu Hr jurul
decatmeu?un prooroc
Să știțicacăelneeste mântuim
acela despore
în lumeacare în
aeste
murit
un de semn asemenea
al binecuvântării
pt păcatelelui noastre,
D și sărăcia,
Sf Ioan care
s-a scris
noi trăim,
iata eu cu trimit
familiainaintea
pe care feteio avem tale în pe
lipsurile și moare
Botezătorul necazuriledin cauza
nu sunt păcatului
un semn acestui
al contextul
ingerul meu în care caretrăim.
va gati Totinainte
ceea ce ta noi
calea trăim
ta ,
ppărăsirii
rege desfrânat.omului Nedespune D. Ev Sf Luca
Ev căprezintă
însuși Irodîn este
adevarat
îngăduit
va zicde voua
D pt ca : Nu nois-asă ridicat
ne mântui.din femeie
Soțul
cărțile sale
Agripa cât de multe
păcătos
exempleera avea
de undeva
săraci, bolnavi,
în inima sau
vreunul
soția mai
nu semare mântuiesc
decât Ioan decât Botezatorul..
împreună cu cel iata
copii,
lui un femei
respectîntr-ofață dedescriere
Sf Ioanpozitivă.
Bot. Și îlDe considera
ce? Pt pe
in care
aceastaD a îngăduit
marturie săa DIH ți-l iei.avemSă le foarte
purtămbine pe
că Luca
drept și sfânt
scrieșiptîi păgâni
plăcea să-l
pt neevrei.
asculte. Ne De arată
aceea toate
precizate
dând locul
slavă lui
lui Ioan
D și Botezatorul..
să înțelegem Imediatcă nu
Evangheliaatunci
cumpănea că ceeacândcea în fostfața
pusoamenilor
în fața faptului
este întâmplător
dupa moartea se profetului,
petrec acestea după în jertfa
viața
aceasta
noastră.
a sa
slab,a vulnerabil,
de se ține de promisiune
în fața lui Dde nua-i estedaașa.pe Hrtipsie
îi Cheia
Domulmântuirii
a inmultitnoastre
cele cinci se paini
găsește si doi
în pesti
Ap dein
spune Sfântului.
capul acestui tânăr: una singură îți mai lipsește. astăzi
pustieîn cuvântul
S-a petrecutîngăduință,
in acestînsoțit
moment de celelalte
in acest
Mt.19,21.
Ce învățăm Vedem noi de la cum Sf Ioan
în fațaBot? acestei
A fostchemări
un om dragoste,
context. Asadar
răbdare, acelei
pace.multimiSă ne Domnul
ajute I-a D spus
să
clare a sincer
foarte Mânt. și acest
corecttânărîn s-a
relația
întristat
sa cuadânc,
DIH. Ar s-afi înțelegem
i-a indicat aceste
sa se așeze
lucruipesăiarba,ne îngăduim
in mod grupat
unii pe pe
schimbat
putut să laprofite
față și des-a retras.
neștiința mulțimilor care alții
prieteniile
așa cum lor,Hrpenevecinatatile
îngăduie pe lor,fiecare
pe familiile
dintre
Mt 7,13-14.
veneau la malul OareIordanului
cât de strâmtă și care estenucalea
știaucarecine noi.
lor, pe
Pecunostintele
calea spre Betleem
lor . Sa sea postului
puna ca laNașterii
o masa
duce el,
este la confundându-l
viața veșnică. Ca cu Mesia.
să poți Ioan trece Botcu ce?
este Domnului
de praznic să . Sinea îmbogățim
inmultit Domnul spiritualpainile
prin siaceste
pestii
Doar cu
foarte smerit
sufletul
și spune:
doar. Asta
Nu! Nu înseamnă
sunt eucăHristosul.
nu poți virtuți.
si s-auHr saturat
nu poatemultimile
veni în sicasa s-ausufletului
saturat nostru
si s-au
lua sunt
Eu nimiccelmaterial.
care am Când venit teîn desparți
lume ca desă ca
saturat
într-o .casăIncat
pustie.auSăadunat
învățămsisă-l12primim. cosuri de
pământul acesta
pregătesc calea celui
te desparți
care era de maitoateînainte
lucrurile de Joi
farimituri
30 noiembrie
. Parca Sf Apvedem Andreiaici cel întâi
in afara
chematca
materiale
mine. Aceluiape carenu-ile sunt
lași aici,
vrednicte desparți
să-i dezleg chiarnici
și ocrotitorul
inmultirea painilor Românieia prefigurat și mitropolitul
vestirea
de trupul
măcar cureaua
tău peîncălțămintelor.
care îl lași în pământ.de
Eu vă botez aceeacu Transilvaniei
Euharistiei , Andreiadica dimensiunea
Șaguna. sacramentala a
ne și dar
apă, zicecel EvcareLc 18,25.
vine după Cuvântul
mineacestavă botează
l-a spus cu Vineri
domnului ziua nostru
națională Iisus
liturghie
Hristos obișnuită
la care de n-ala avut
ora
Mânt Sf.
Duh pt că Vedeți
existacâtîn de cetatea
smerit Ierusalimului
este Sf Ioan. de 8acces
și slujba
si Sfantul
de tedeumIoan Botezatorul. Parca sesizam
atunci o poartă
Smerenia este artanumită
de a urechile
fii la locul acului.
tău. Nici
Era atât
mai si parte a doua, aspectu al doile a acestui
de strâmtă
sus, dar nici încâtmaicămila
jos. nu putea să treacă decât eveniment ,. Oamenii stau jos si mananca
dacăaltîngenunchia
Un lucru pe care și îlmergea
învățămtârâș din sărbătoarea
cumva pe praznuiesc ca la un praznic un praznic de
burtă,
de astăzi
adicăeste dacăputearea
se smereașif tare. curajulAceastasf de estea pomenire. De aceea, fie la Biserica cand se face
imaginea sufletului
descoperii păcatul șinostru
trezi conștiința
care trebuie semenilor
să se pomenirea de obste a mortilor, cand oamenii
smerească,
săi. Tare bine să se concentreze
ar fii dacăla propria ceea ce noastă
poate dupa slujba stau si mananca toti se impartasesc
duce dincolo
conștiință s-ariarasemăna
acestea cu suntsfcele
Ioanduhovnicești.
Bot să poată din bucatele lor , fie cand se face astfel de
Prin întâlnirea
scoate din adâncul Mânt ei toate
cu tânărul
rădăcinilebogatpăcatului.
ne arată prazinc la casa familiei care face parastasul care
nouă
Și DIHfaptul a dat
că trebuie
o marturiesă ne cercetăm
cu totul sufletul
deosebită, și ii pomeneste pe mortii sai . Dupa inmormantare
să vedemlocul
arătând undepeeste care împovărat
Ioan Botcuîl ce arenuinpoate
viata sau la 40 de zile sau sau la 6 luni sau la un an.
duce dincolo.
bisericii in viata Decrestina.
aceea îi spune
Pe când Hr eratânărului
inchissăîn Iata ca la un praznic de pomana . Domnul
vândă averea
temnita Ioan trimite
sa pt auno grup converti.
dintreCând uceniciimergi
sai Hristos a inmultit painile ca sa ii sature pe
într-o
la M. cațarăsa-lstrăină
intrebe
ce faci
:”Tucu esti
banii
cel care
din țara
trebuia
ta. Tesa oameni , a inmultit painile ca sa prefigueze
duci in
vina și îilume,
schimbi
tu estiîn mesia
valuta saurespectivă.
sa asteptramVrei să pe dimensiunea sacramentala a trupului sau si in 94
mergi? Si
altul dinatunciîmpărăția
Mantuitorul
aceastapentru lumească
a-I da în un acelasi timp a dat u n praznic de pomana pentru
ÎmpărățialuiCerurilor,
raspuns Ioan se adreseaza
convertește ucenicilor
bunurileacestuia
tale în Ioan Botezatorul. Si este foarte frumoasa aceasta
:ceea
MTce 11,2poate fi valoros acolo. De aceea suntem vecinatate aceasta invecinare a inmultirii
îndemnați și noi să facem milostenie. La pâinilor cu jertfa lui Ioan Botezatorul.
aceasta ne îndeamnă și Ap pe care l-ați auzit
Duminica a 13 după Rusalii. Cel mai infricoșător lucru care i se poate
Vechii greci pasionați de artă pictură sculptură întampla unui om nu este acela de a fi pedepsit
spuneau că D este frumosul. Au venit romanii de Dumnezeu, ci acela de a fi lasat de
au cuceritNașterii
Troparul lumea MD: bazațiNașterea
pe o ta, disciplină
de D Dumnezeu
Zice DIH saLc.10,42.
plece in treaba
Fericitălui,era
in Maria
ideile lui,
pt că
in
puternică. ȘiFecioară,
Născătoare au spus bucuriecă D este a vestit
puterea. la toată
Cine necredinta
asculta cuvântul
lui, inDomnului.
pacatul lui.Așadar prima taină a
are puterea
lumea, 1că din acela
tine aconduce
răsărit Soarele
lumea. Dreptății,
Au venit bucuriei
Era în cartea
și adefericirii
citire o omului
isorioarăestecu unascultarea
tată care
evreii
Hr Dumnezeul
care suntnostru.
pasionați 2Și de dezlegând
Torah sau blestemul
Lege și avea un fiului
cuvântului camD obraznic.
și împlinirea
și ori
a ceea
de câtece ascultă.
ori făcea
aaudat spus:binecuvâtare
D este Legea și 3stricând
este regulamentul
moartea,cune-a cât câte alo prostie
Iar 2 lea bătrânul
pt ca omul tată lua
să șifiebătea
împlinit
un cuieste
în
sunt mai
dăruit nouă multeviață
legiveșnică.
cu atât Această
mai bine, sărbătoare
cu atât nea tocul ușii.deLa
nașterea prunci
un momendat
și creștereacopilul
lor învedefică de
că D
suntși
facem viața
Nașterii MDmai aduceușoară. multăA venitbucurieDIHînși toatăne-a cam multe
iubire de neam
cui înLc.11,27.
ușa? Ce poate Mulțisă însemne
dintre dvs asta?
ați
spus: D Atunci
lumea. e și frumos,
când dar într-onu famdoar se atât,naște
D e unși și îl întreabă
putea da diferitepe tatal
def fericirii.
său. CeSă înseamnă
fi împlinit asteprin
ce
puterea este
copilaș dar onubucuriedoar puterea,
deosebită.e Cu și atât
legeamai și te-a apucat.
ceea ce ești, Păipirin
amcelbătut
de câte
lângăuntine.
cui Împlinirea
de fiecare
dreptatea
mult Nașterea
dar nuMD numai a produs
atâta. Dîneste lume
iubire.o mare dată când nu
creștinilor estem-ai
cuprinsă
ascultat,
în de
puținele
fiecarecuvinte
dată cândale
Astăzi înTema
bucurie. duminica
bucurie a 13 apare
d Rf desam în auzit
sărbătorile
o pildă ai făcut
MD cea doar
care ce se ți-a
naștetrecut
astăzi.
ție In.2,5
prin minte, se mai
am
care rezumă
MD. Lucru pe toată
careEv.îl sau
vedem vesteadinceacântările
bună. Este
care bătut câte
numesc și un
Ev cui
MD. deAceastă
fiecare dată
Ev estecând scurtă
ai jignit
dar pe
de
pilda
se cântălucrătorilor
în acele răi zile.aiIata
viei.deCândpildăunuila Învierea
evreu i cineva, la fiecare
împlinirea ei țineînjurătură.
bucuria Vazândnoastră
ușa plină
sau dea
se spunea despre
Domnului, cântăm vie, la dumnezeiaca
el ca un cunoscătorLit. Îmgeru al cuie ajunsnoștri.
urmașilor la concluzia
MD se duce că e larău
fiulcăei el
fără
nusămai
fie
legii știa
strigă cătrela MD ce se....referă.curatăIs fec 5,1-2.bucură-te
Prietenul și poate continua
rugată iar minunea așa. seȘi-a
petrece
dat seama
numai că dupănu cee
marelui
iarăși zicprofet
bucură-te
Isaia că careFiulașteaptă
tău a înviat
cu răbdare
a 3 a zi.ca grozav șiîmplinesc
nuntașii nici istețcuvântul
pe care Fecioarei.
îl laudă prietenii de
via să rodeascăAceeași
Luminează-te... Is.5,5;7. temăViaa bucuriei
Domnului o pahar. Nu este un om rău! și cuiele alea era
închipuieșipoporul
întâlnim la sărbătoarea
sfânt Ps.79,15-16.
Duhui Sf. Bucură-te
Dacă via mărturia faptului că era un om rău. Și-a propus
aceasta nu Maică
împărăteasă face struguri
lauda fecioarelor
buni ci că aguridă,
toată înaintea lui D și a tatăului său să își repare
struguri
gura cea acrii.
limpede Pentru
grăitoare
aceasta vorbind
voi face nu viate poate
mea greșelile. A zis tată am să-mi repar geșelile dar
una cu
cânta după
pământul.
cuviință. DacăNu izbutește
Isaia profețește
nicio minteprin să promite-mi că pt fiecare lucru bun ai să scoți
această pildă
priceapă Naștereadistrugerea
ta, pt aceastaIerusalimului
cu un glasfapt pe cuiele astea. și ori de câte ori făcea un lucru bun
întâmplat
tine te mărim. în anul
Bucuria
70 dHr; este DIHo virtute
ne spune
esențială prina tatăl scotea câte un cui din tocul ușii. Până ce
această pildă că
creștinismului. AceastăD ne virtute
maia optimismului
dă o șansă le-a scos pe toate. Iar fiul f bucuros a venit la
atrimițându-L
bucuriei șipeseninătății
Fiul său în a adus-o
lume. Ne în spune
lume tatăl său și i-a zis uite nu mai sunt cuie în ușă.
Domnul căMD.
Nașterea a fost un În Stăpân
cuvinteleal vieiacestui
care a plecat
tropar Nu-i așa că sunt un om bun? Da fiule am scos
undeva cedeparte
vedem înseamnă lăsândoptimismul
via pe creștin.
seama Să unorle toate cuiele, dar au rămas urmele. Cu astea ce
muncitori.
luăm pe rând. Și a așteptat
Din tineStăpânul a răsărit...Dreptății.
ca atunci când faci? În toată viața noastră oricât de buni am fii,
se coc
Ce estestrugurii
pt noi soarele?
să-i trimită În vedem
roadelerăsărind
viei Sale. în oricât am postii, sau am face milostenii tot
Pentru dimineață.
fiecare aceasta dinEste când un înmotivcândde trimite
bucurie.mai Pt timpul să ne gândim la niște urme de cuie pe
multe
că ne-apersoane
ajutat D să depetrecem
încredere, noaptea
iar laînsfârșit
pace să îl care le-am lăsat noi în mâinile și picioarele
trimitesănătoși.
fim pe fiul său. Dacă În legea
răsărituliudaică
soarelui
dacă 3fizic ani Fiului Stăpânului. Acele urme rămân acolo,
de zile nu
produce atâta reușeai
bucurie, să-ți
cu atât
menții maiproprietatea
mult răsăritul o chiar dacă noi am scos cuiele. Însă cu toate
pierdeai.celui
soarelui Ce auneapus
zis lucrătorii
Hr. El este cei răi:
cel care
Îl omorâm
aduce aceste Stăpânul ne iubește. Poate că cel mai bun
pe fiul stăpânului
bucurie și dă sens șivieții ne facem
noastre.noiOri proprietarii
MD este semn al păcatului este pironul. Ori de câte ori îți
vie. care
cea Pânăa acuma
făcut posibil
a venit ca contabilul,
Hr să fie unprotatul,
răsărit vine să faci un păcat gândește-te că este ca un
delegatulDin
neapus. Stăpânului
Preacurata acum
Fec M a venit
a luat chiar
Hr turpFiul ca cui care se înfinge în mâna lui Hr. Păcatele
Stăpânului,
al nostru pe care o șansăl-a desăvârșit.
pt noi și să ne-adevenim
deschis noastre îl fac pe Domnul să sufere. Acest lucru
proprietari
și nouă posibilitatea
Lc.21.38-39. ca să gustăm din Împărăția îl vedem la oamenii care sunt f apropiați de D
Pe D
lui fiecare
plină dintre
de bucurie.
noi D ne-a pus în rolul acesta dar se văd pe ei ca cei mai păcătoși oameni.
de dezlegând...binecuvântare.
Și lucrători ai vie. Pe cei răi spune În cartea
Scriptura
Faceriicu Lucrul acesta îl mărturisește și Scriptura nu este
rău îi ce
după va pierde.
protopărinții
Aceasta noștri
este Adam
crunata șirealitate:
Eva a un om drept nu este niciunul pt că toți împreună
faci rău Dprimești
păcătuit a spus Fac.rău faci 3,15.bineAceastă
primeștidușmănie
bine. netrebnici s-au făcut. Să punem întotdeauna răul
aEști
dispărut.
în neorânduială?
Acest perete D teal lasă
vrajbei
în voia
printa,Nașterea
te lasă în față, și să de bunul D să fim surprinși de
de capul
MD s-a surpat
tău caEf.2,să faci 14-15.
ce crezi MDtuprin că este
viațamaisa iubirea Sa mântuitoare căre să ne zică vino, vin
bine pta făcut
aleasă tine. ca Și acest
este blestem
cel maialînspaimantator
neascultării să o la mine, lasă și ușa lasă și cuie lasă și urme și
lucru
fie înlocuit
care cunibinecuântarea
se poate intampla,caascultării. bunul vino la Mine. 95
Dumnezeu,
Stricând moartea...
privind veșnică.
la toate Prin celenașterea
pe careMD le
facem
s-a stricat
noi, la moartea
un moment necunoaștereii
dat, sătul lui să ne D totși
puna laavea
putem indemanaviața mijloace
veșnică. de Ev îndreptare,
sărbătorii de
întoarcere,
astăzi vedem de2sfințire,
motive pt de care
creștere,
oamenii să ne au lase
fost
pur și simplu.
fericiți, pt care au fost bucuroși.
96
D aceasta este numită cea dinaintea Înălțării Sf
Cruci. În general în Bis când avem praznice
importante prăznuirea este anunțată cu o
duminică înainte și cu o duminică după. Unul
din aceste cazuri este și cel al Înălțării Sf Cruci
pe care o vom serba joi în săptămâna care
tocmai începe. Atunci când a fost descoperită
Crucea DIH și pusă la închinare poporului, a
fost încă o încredințare despre realitatea
patimilor, morții și învierii Domnului. Este
nevoie ca omul să ajungă să înțeleagă tainele
dumnezeiești. Acceptă D să se smerească și să
ne dea semne văzute pt a ne întării în credință.
Împărăteasa Elena cere fiului ei Constantin să
facă săpături pe colina Golgotei pt a găsi
semnele pătimirii Domnului. Bucuria pe care a
avut-o Elena când a aflat Sf Cruce a marcat
întreaga lume. Pt că prin Crucea văzută a
Domnului prin minunile pe care mulți le-au
văzut mulți au crezut în DIH. De atunci această
bucurie a martact viața creștină. Noi în rug pe
care o facem pt mirii care se căsătoresc cerem
de la D să le dea bucuria pe care a simțit-o
împărăteasa Elena când a aflat sfințita cruce?
Ce bucurie a simțit atunci împărăteasa Elena.
Bucuria încredințării. A simțit că cele
nădăjduite nu sunt zadarnice. Este bucuria
omului care simte lucrarea lui D în viața sa.
Aceeași bucurie o chemăm și noi în ziua de azi
în praznicul de azi.
Ev de astăzi ne spune In,3,14. Am putea să ne
cutremurăm când ascultăm aceste cuvine. Cum
să asemănăm noi pe Hr cu șarpele? Nu firea
dumnezeiască a fost răstignită pe cruce. Iisus
Hr urcându-se pe cruce a răstignit păcatul și
moartea necunoașterii lui Dumnezeu. De acea
când ne închinăm cu semnul Sf Cruci noi
mărturisim cu mintea cu inima și cu lucrul
mâinilor noastre credința în Sf Treime. Dar în
același timp ne aducem aminte că în fața crucii
lui Hr fiecare dintre noi trebuie să răstignim
păcatul. Răstignind păcatul ajungem să-l
transformăm în înviere. Ce înseamnă să
răstignim păcatul? Înseamnă să-l punem pe
cruce și să nu-l mai ascundem în sufletul
nostru. Pt cu creștin păcatele săvârșite și lăsate
în urmă nu mai sunt tainice. La începutul
creștinismului credincioșii își mărturiseau
public păcatele. Din mărturisirea păcatelor
izvorăște libertatea noastră.
De aceea Ev de astăzi ne aduce aminte de acel
episod din istoria poporului ales pe când
rătăceau prin pustie. Erau mușcați de șerpi
veninoși încât mureau pe capete. Moise înalță un
șarpe de aramă pe stâlp iar cei care priveau cu
credință la acesta se vindecau. Nm.21,8-9. Nu
întâmplător părinții înduhovniciți se roagă cu o
rugăciune care pe unii se poate să-i tulbure.
Spune ei: Doamne dă-mi să văd pururea înaintea
mea păcatele mele. Doamne lasă-mă să văd așa
cum au văzut șarpele înălțat pe stâlp să privesc
spre păcatele mele pt ca de acolo să-mi vină
izbăvire. Sau cel care-și vede propriile păcate
este mai mare decât cel care învie morții. Atunci
când noi privim spre păcatele noastre, când
reușim să le vedem în toată greutatea lor, nu mai
vedem păcatul în cel de lângă noi. Când noi nu
ne vedem păcatele noastre parcă ies din pământ
păcatele celor din jurul nostru. Și ajungem să
judecăm. Cel mai sigur mod de a ne câștiga
mântuirea este să nu-i judeci pe ceilalți. De
aceea a privi spre păcatul răstignit înseamnă a
primi eliberarea de judecată și odată cu aceasta
și învierea. La această lucrare ne cheamă D. Să
răstignim păcatul prin spovedanie prin părere de
rău. și odată iertați fiind să privim spre trecutul
și viitorul nostru cu nădejde. Evr. 6,18-19.
Iertarea păcatelor este primul rod al Sf Cruci.
Lc.23,34 Hr este mielul lui D cel ce ridică
păcatele lumii, dar și al celor care se recunosc
neputincioși și își văd păcatele lor.
D să ne binecuvinteze.
Vestiri DUMITRAȘ RAMONA FIICA LUI
DĂNUȚ ȘI MARIAN CU ITU CRISTIAN
FIUL LUI IOAN ȘI CORNELIA 30
SEPTEMBRIE.
97
Praznicul împărătesc al înălțării Sf cruci își are
originile în anul 335 când s-a găsit lemul crucii
pe care s-a răstignit DIH. După ce împăratul C-
tin cel mare a dat edictul de la Milano în 313
prin care a dat libertate creștinismului, mama sa
Elena a făcut cercetări arheologice în țara
sfântă. Pe Golgota a descoperit sub ruine
lemnul sf cruci. Acolo a construit o biserică
numită a Învierii unde au așezat ca o relicvă
Cinstita Cruce a Domnului și pe care au sfințit-
o în 13 septembrie 335. Fiindcă s-au adunat
mult popor la sfințire a 2 a zi după sfințire
patriarhul Macarie al Ierusalimului înconjurat
de soborul său a înălțat în văzul tuturor Crucea
Domnului pt ca toată lumea prezentă să o poată
vedea și să se poată închina. De atunci se
păstrează în bis drept slăvitoare această
rânduială pe care o săvârșimi în fiecare an de a
scoate crucea în mijlocul bis. Într-o invazie a
perșilor Crucea Domnului a fost răpită iar în
anul 660 Crucea a fost recuperată și Patriarhul
Zaharia de atunci a făcut din nou înălțarea ei tot
în data de 14 sep. De la o sărbătoare locală
această sărbătoare s-a generalizat în întreaga bis
creștină. Dincolo de originea istorică ziua de
astăzi are o semnicație duhovnicească
profundă. Această profunzime ne-o descoperă
Sf Ap Pavel în 1 Cor. 1,18. Sf Părinți spun f
furmos Crucea este trofeul lui Hr, ne însemnăm
cu semnul Crucii noi ne însemnă cu semnul
iubirii lui Hr. Roadele crucii le putem vedea în
cuvintele pe care Domnul le rostește și care au
valoare de testament. .................
Întreg creştinismul poate fii rezumat într-un
singur semn acela al crucii. Crucea nu-i un
lucru uşor din ea iasă binecuvântarea lui D
țâșnește înviere dar la capătul suferinţei. Fără
cruce nu suntem ai lui Iisus Hr. Ca să-L putem
înţelege pe Domnul trebuie să renunţăm la noi
înşine, să ne lepădăm de dorinţele noastre cine
ştie să dăruiască acela dobândeşte, cum spune
părintele Nicolaie de la Rohia într-o carte
faimoasă de predici.
Într-o familie mama care avea meseria de jurist
era necredicioasă însă fiica cam de 16 ani ei era
evlavioasă. Într-o zi mama primește o veste
cutremurătoare. Fiica ei avea cancer osos. A
început tratamentul, a urmat operația f dificilă.
Mama venea zilnic la spital pt a-i fi alături și nu
știa ce să faca. După operație au adus-o în salon
și după ce și-a revenit din anestezie pt ca avea
mari dureri, mama a vrut să-i facă pe plac ca să-i
aline durerea. și a întrebat-o ce ai dori să-ți fac
să-ți cumpăr ceva să-ți cânt ceva, să-ți pun
muzică. Iar fata i-a spus mamei știi ce, citește-
mi patimile Domnului Hr. Mama a rămas
încurcată pt că nu știa de unde să citească. S-a
dus la pr spitalui și i-a spus lucrul pe care vrea
să-l facă să citească patimile Domnului. Și pr i-
a dat o Biblie și i-a arătat de unde poate citi. A
venit în grabă la căpătâiul fetei și a început să
citească încetișor dar hotărât pătimirile. În timp
ce citea fiica ei a adormit senină, iar mama
continua să citeasă. Iar când a terminat s-a
convertit. Momentul morții fiicei a fost
momentul nașterii mamei. Iată cu crucea și
astăzi mai face minuni. De aceea coloana
vertebrală a ortodoxiei este Crucea lui Hr. El nu
stă pe cruce umilit, stă ca un D care ştie că o să
învie pentru ca să ne fie începătură învierii
noastre.
98
 Sfântul Nichita Romanul este un martir mai Odată cu martiriul pr Nichita și-au
puțin cunoscut, este un rod al crucii DIH. găsit sfârșitul cel puțin 350 de creștini în
Numele de Nichita este echivalentul grecesc crunta persecuție a lui Atanaric. Acest
a lui Victor care înseamnă biruitorul, rege got păgân plimba un idol într-o
învingătorul. și întra-devăr Nicihita căruță și cine nu se închina era persecutat
Romanul a fost învingător prin puterea și martirizat. Bis noastră stă pe martiriu
crucii și a Ev. și orice creștin trebuie să fie un martor al
Primul sfânt care este sărbătorit imediat DIH.
după înalțare Sf Cruci este Nichita Romanul Aceasta este lecția minunată pe care ne-o
sau gotul așa cum apare în unele sinaxare. A pune la inima sf pomenit astăzi: că fără
fost un nobil got care s-a convertit la ardere fără jertfă nu se poate face nimic
creștinism și l-a mărturisit pe Iisus Hr la N durabil. Sigur nu o să fim puși noi pe rug
Dunării. L-a mărtirisit pe Hr într-o perioadă ca sfântul Nichita dar suntem chemați să
de mare tulburare, într-o noapte a istoriei. ne aprindem de flacăra Duhului Sf. Este
Începând din sec al 3 peste Europa a venit o o chemare la jertfă, o chemare la cruce.
lungă noapte. Noaptea invaziilor barbare, De aceea în fiecare biserică pe Sfânta
începând cu goții, ostrogoții vizigoții și masă se afla moaștele unui martir.
terminând cu hunii avarii cumanii până la Culoare sângelui e și culoarea focului
otomani. Popoarele de origine romanică dar și culoare iubirii și a dragostei lui D.
care erau la N Dunării au trăit o lungă Dacă vrem să-i cinstim pe sfinți să fim
noapte a istoriei, din care au ieșit cu mare alături de ei să fim unde sunt ei. Unde
greutate. Singurul reazem al popoarelor sunt ei? În flacăra iubirii lui Hr și în
romanice a fost creștinismul și Ev DIH. Ev sângele Lui vărsat pe lemnul Crucii. Să
a fost candela care a luminat în istoria de fim vrednici de acest dar minunat și să-l
sute de anii a popoarelor de la N Dunării. prețuim așa cum se cuvine.
Pt curajul propovăduirii lui a fost ars pe rug
de către goți pe la anul 374. A fost
ieromonah, a reușit să-și construiască o
biserică și a fost ars pe rug în fața altarului
bisericii sale. A propovăduit ca o făclie
aprinsă popoarele goților. Relicvele lui
sfinte au fost duce în Cilicia, în Mopsuestia
în S Asiei Mici unde s-a făcut o biserică
spre pomenirea lui veșnică.
Iată ce sunt bisercile noastre decât un imens
rug care arde fără să se mistuitie, să avem
întotdeauna această imagine atunci când
99 intrăm într-o bis. Ev în sine este Cruce și
Duh Sfânt, este ardere. Arderea sufletului sf
Nichita biruitorul a fost mai mare decât
flacăra rugului de lemn în care a fost aruncat
de către goții lui Atanaric.
Duminica
DIH era îndupă N-ulÎnălțarea Sfintei Cruci.
țării în Galileea și vorbea Dacă pe PtV5a Pt
merge pe calea
cuvântul lui Hr creștină
Simon trece este peste
necesarălogicao
Duminica
țărmul trecută
lacului s-a citit din EvF Inmulți
Ghenizaretului. 3 în oameni
care Hr purtare
sa a Crucii.
și îl ascultă. EsteDoar purtându-ne
momentul în care crucea
omul din ne
i-a arătat lui unii
se înbulzeau Nicodim și prinalții
să-l asculte el șisă-lnouăvadăcinesau putem întâlni ecuimposibil
el îi spunea D. Mc.8,34 să cine
prinzivreacevasăptvină că
estese El
să cu adevărat
vindece. Aceasta șiar trebuicum se să împlinesc
fie starea după Mine,
noaptea alături de iar
se pescuiește, Mine să se îi
sufletul lepede
spunea: de
profețiileînîntru
noastră bis. Sine
Aceastaastăziar ne spunesăEv
trebui fieMc cât
râvna sine, să
Dacă tu te puiam
zici pesătine
dauîn ascultare.
paranteză Niciși să măcar
te umplii nu
de
noasăimportantă
și draguleste luareafață
noastru Crucii și urmarea
de cuvântul lui lui
D. de D. Să tecum
a întins-o lepezi de ceea
trebuie și acesimțit
este egoismul
că devinetăudin și
Hr.
De aDenumulte ori noi
lăsa nicio privim să
dumincă purtarea
nu te duci Crucii și ca
să apoi
ce în cesă-ți
mai lărgești inimași pe
grea. Îi strigă și prietenii
pt alții.luiCândIoan
pe asculți
nu ceva dureros,
cuvântul lui trist,
D. oO dumincă
purtăm pt că așa
în care nu recunoaștem
și Iacobă să vină că nusă-lsuntem
ajute în centru
și cu lumii,
2 bărci abiaabiaau
trebuie,
te-ai ca pe
hrănit cu oLitpovară care ne produce
cu rugăciunea și cuvântuldurere.lui atunci să
reușit îl cunoaștem
aducă la mal pe oD,mreajă
doar așa îi vedem
plină de pește. pe
Ori
D estenu este o așa, nu astaîneste
dumincă careimaginea
ai fost crucii.
sărac.Pt cei
Ajunsdinla jurul nostru.cade
mal Simon Egoismul dacă vnu8. este
în genunchi Din
adevărații este
Duminica creștini Cruceatăușica purtarea
pt sufletul un plus de ei lepădat construiește
minunea aceasta a pescuiriiîn jurul nostrufăcute
minunate un zid cu
înseamnă care
vitamine bucurie. Zicea Hr
îl revigorează. N. eraSteinhardt
pe malul nevăzutPetru
Simon care neînvățăm
separă de că tot ce netreaptă
prima înconjoară.
pt a-L
călugărul
lacului iardemulțimeala Rohiamaifaptul mai să-Lcă pt împingă
un creștin în Să-și pe
primi ia crucea și să-ltaurmeze
Hr în viața pe Hr. 1Ptr.2,21.
este bunătatea. A2a
primaÎnși această
apă. cea maisituație
importantă Iisusîndatorire
vede pe este țărmul să Iată ascultarea
este așadar iubiți de D.credincioși
Iar în al 3 înțelepciunea
lea rând este
fie fericit.
lacului Și părintele
2 corăbii cu câteArsenie
2 pescari Boca spunea
fiecare, Ioande crucii. Să
necesar să punem crucea în Să
pui în practică. mijlocul
nu facibis.voiaIartanoici
multe
și Iacob,ori Andrei că șiseniătatea
Simon. Îl roagă trebuie Domnul să pe ne înșine
voia luisuntem
D. Așabis, cumînPetru
ființași-anoastră.
tăiat voiaDoar sa șiașaa
caracterizeze
Simon să-L lase pesănoi cei în
se urce ce corabia
suntemsa.creștini.
Simon putem
făcut ceînțelege
a zis D.chemarea lui D de cu
Așa se întâmplă a-Lcel urmacareșisea
Seninătatea
pescuise toatăcă noaptea
toate lucrurile
iar acum sunt în mâna
stătea cu plasa lui intra în Împărăția
nevoiește sau își Sa.taie voia, primește de la D
D. careîneste
goală mână iubire.
și o De aceea
curăța de ocrengi
certa de pe frunze
maica Vasile Voiculescu
binecuvântare care a suferit în închisorile
nesperată.
Marina
de oricedeînla afară Bic când de era
pește. tristăCuși toate
bolnavă, că eraera comuniste
Urcând pe scrie acesteo frumoasă
trepte vom poezie
putea în săcarevedem
arată
multă lume
supărat obositcare și venea la părintele
îngândurat ce să pună Arseniepe masăcare iubirea lui șiHrbelșugul
minunile față de noi luiiubire care merge
D revărsat până
în viața
venea săsale,
familiei vb cuîl eldășiDomnului
din când în când îi
corabia spunea
care face la Cruce. Se numește Crucea mireasă-
noastră.
maicii.
din ea un Maică
amvon ai plutitor.
3 lei, iarDe eaaici
zicea Hr am părinte.
îi învăța pe Răstignirea.
Apoi vorbea
oameni cumcunimenialți oameniniciodatăși o totnuîntrebai-a mai din Năprasnică, spăimantatoare nuntă (nunta dintre
când în când
învățat. Toatepepredicile
maică aide tu 3lalei. Sau să-ți
sinagogă nudau se Hr și noi care merge până la cruce).
eu
puteadacăcompara
nu ai. Nucupărinteceea că ce am. Atuncilacului
pe malul mergi Cu îngeri plânși, haini legionari, (romanii care
tu și cumpără-ți oglindă. Să vezi cum arăți cu
auzeau. l-au batjocorit în fel și chip)
chipul
Lc. 5,4 tristmână
și plictisit
la adânc și supărat.
ne spuneCât v-am
Domnul Tragic alai și băuturi amari,
învățat sădintre
fiecăruia fiți senini,
noi așacă cum
toatei-a suntspusdeluila D și să
Simon. Mire Hristos, mireasă Crucea cruntă
nu
Adicădeznădăjduiți.
dacă vrei să Unpescuiești,
creștin posomorât nu sta doar este ca la Tovarașa infamilor tâlhari.
o casămării,
malul cu luminile
ci ieșițistinse.
în larg,Ori nu purtatea crucii
vă dați bătuți.
înseamnă
Dacă vrei bucurie.
să realizezi Ce cevaînseamnă în viață pt creștini
nu fiți "Vin' din Liban"...
Ps 126 cânta odinioară
purtarea
superficiali Crucii? Să-ți trăiești viața
ci perseverenți. ta așa cum
Un exemplu de Miresei sacre, marele-ntelept...
2 Tes 3,10
e ea, cu copii sau
perseverență pe carede îimânare
ai așa cum la estesunteCiprian
ei, să și ea-nalțataIacov
dintr-un cedru drept
4, 13-15
nu te rușinezi de
Porumbescu. Erapărinții
atât de pe pasionat
care îi ai de de vecinii
vioară în brate prinse pe Iisus, la piept
pe
încâtcare îi ai,multe
sutida cu zona
ore pe în zi.care te-aișinăscut,cu
Chiar când era șiVestiri
osândițiiDUMITRAȘ
miri se-mbrățișară,
RAMONA FIICA LUI
posibilitățile
grav bolnav nu intelectuale,
a renunțat să materiale
cânte. Tatăl pe care
său pr le soptindu-și
DĂNUȚ ȘIunul altuia "deCU
MARIAN cândITU
te-aștept" !
CRISTIAN
ai, să îlfiiruga
Iraclie mulțumit cu ce
să să nu-și ți-a dat
ia vioara cu D.el caSpunea
să nu FIUL LUI IOAN ȘI CORNELIA 30 sept.
Părintele
se obosească. Stăniloae
Dar elcănulumea rezistat întreagă
multă avreme fost
creată
fără ea.deRezemat
D ca dar de pentru
o stâncă, oma și crucea
cântat a fost
pt ultima MORAR MARIA IOANA FIICA LUI MORAR
pusă peste
dată Balada acestsau dar.Doina
Toate seîncerItalia. după cruce
Suntem pt VestiriȘIDUMITRAȘ
IOAN MARIA CU RAMONA FIICAFIUL
BADIU MIHAI LUI
că toate să
chemați celemânăm
zidite mai
de Dlaștiu adânc că numai
fiecare crucea
dintre DĂNUȚ
LUI BADIU ȘI MARIANA CU ITU CRISTIAN
MIHAI ȘI LĂCRIMIOARA DIN
deschide
noi în ceea cerul. A ne purta
ce facem. Adică slujbaCruceata,numeseriase referă ta FIUL
SÂNICOARALUI 7IOAN
OCT. ȘI CORNELIA 30 100
numai
fă-o la nu
deplin, necazurile
cu jumătăți și desuferințele
măsură pt căvieții. știm SEPTEMBRIE.
Necazuri
că cel careși face
suferințe
ceva au toți oamenii
în doru și chinezii
lelii obosește mai
și
tateindienii
decât șicelceicare caremuncește
nu au auzit cu de cruce în
pasiune și
viața lor.
perseverență.
Am
Ap 8,11
Toată Efnoaptea
4, 24. au Şi stat
să vă Ap,îmbrăcaţi
au pescuit în și omul
nu au Rog nu lasa Doamnede
Apostolul să azi
mi se ne întâmple
îndeamnăceva să
Suntem
prins
cel nou, încel
nimic. a 22 a duminică
D, ziditdupă
Închipuiți-vă
după ceîntruRusalii
înseamnă însoțiți
dreptate pt unși grav
avemca curajul
să te pot săiubi. A 3 oară
ieșim din bogatul
minciună. insistăSăv
de de cuvintele
pescar ce înseamnă Domnului
acest lucru,din Ev după Lc.Vine
e tragedie. Am 30. Pocăința este întoarcerea cu lacrimi și cu
sfințenia
auzitși ospune
adevărului.
Ev care rezumămreaja
curajul
f bine întreaga
să ieșim
istorie
înțelegem că diavolul este tatăl minciunii și
Hr aruncați în dreapta și aua părere de rău de la păcat la virtute și de la
din minciună.
persoanei umane. Episodul descris astăzi nu să
diavolul laAdevăr.
trăim în D. nuCum să trăim în
înseamnă adevăr
schimbare
prins mulțime de pește. Ap au uitat efectiv că
Astăzi
este
au statdoar Apostolul
o simplă
o noapte pildă
întreagă, Pavelrostită
s-au tot ne aratăacolo.
dechinuit
Domnul că
Hr. când toatăPocăința
confesiunii. lumea este staretrăiește
care îl face modape
netrăirea
Ests
și vinemaiaceastăîn decât
mult adevăr
bucurieo pildă – pt neîmbrăcarea
neașteptată că știm f bine de
a pescarului în aparențelor
om să evite ?stareaRevenind de iad.la lucrurile
Fărăă căință simple!sau
Omul
obicei
care cel
pildele
vede nou, deeste
nu conțin
mulțime nume
pești. de Nude fapt maitrăire
i-apersoane. în
Ori
interesat Să ne cerem
spovedanie iertare devieții
și schimbarea la soț chiarsau dacăsoție
va
în
pe Ev eșecul
minciună,
Ap de astăzi apare
rămânerea
acela numele
de toatăla amăgirile lui Lazăr
noaptea care
ptvechilor
că erau învia cineva
pentru din morținutot ne-am
că adesea în iad vom ajunge.
recunoscut
înseamnă
metehne!deceva.
fascinați clipaDaceea
Trăim este de
într-o ajutorul
bucurie
lume meu și apare
a năvodului
dominată de știm care a fost
neputința. urmarea
Să avem Lazăr asăînviat
curajul din morți
recunoaștem
numele
plin patriarhului Avraam.
minciună și este foarte important să pescari
de pești. DIH le spune vă Pe
voi evreii
face care
putem și pt aceasta oamenii căutau să-l
în fața copiilor că i-am certat pe nedrept.ucidă și pe Iisus
auzeau
de acesteAp
oameni. cuvinte
înfață ale Mânt.
bucurie aceste
nuMinciuna
mai cerpersoane
nicio care l-a înviat și pe Lazăr. In.12.10. Bogăția în
să
erau
ne imunizăm
cunoscute
deceea. este Să ne asumăm faptul că nu suntem
explicație, omulînsăîn ceea
bucurie nu
nu știau
mai ei esteniciun
cere ceea sine nu este rea. Bogăția care îi ajută și pe
pusă
ce de în mintea
s-aexplicație.
întâmplatNu și
după inima pruncilor
înmormântare, ce din
s-a neapărat
semenii săi mai deștepți decât
construiește raiul. colegul
Cu ce care ne
a grești
fel îl întreabă pe Domnul: dar
primele
întâmplat
ce înseamnă zile
după demoartea
pescarviață. Chiar că
bogatului
de oameni suzeta
și pusă
nuaștiu
săracului
cu ceîn este subaltern.
bogatul? Nu ni se spune că a furat, că avea
gura
Lazăr. pruncilor
Unul din este
mesajele o Ev
se mănâncă asta, Ap s-au înfruptat de bucurie. minciună.
de astăzi (Nu
este Să
bogățianu obținută
avem pepretenția ca pruncii
căi necinstite. Care a fost să
întâmplător
îndemnul
Da Doamne așa este
la mergem
pocăință la și
după numită învieții
schimbarea
Tine. popor).
după compenseze
totuși greșala lui?prin calea delor
Este vorba în viață
indiferență. Era
cuvântul lui D. celeîi2 învățăm
De la grădiniță persoane din pe Ev Lazărsă
prunci și indiferent față
frustrările de un om care nu cerea mare
noastre.
bogatul
doreascăsunt opuse atât
aprecieri în viața aceasta
nemeritate. Îi lăudămunul lucru. Bucățile acelea
Să prețuim de pâineșidacă
sinceritatea să totnule arunci
avem
bogat
când –nusărac, cât șiși-i
merită în viața
certăm viitoare. Lazăr tace
tot nemeritat la câini măcar
pretenția ca ceidămi-le
din jurmie.să neA fispună
indiferent
ce vremfață
în timp ce bogatul vorbește în continu cu de soarta semenilor tăi înseamnă a te izola în
pentru că suntem stresați sau am venit
Avraam. v24. Bogatul nu reușește să-și
noi să auzim ! … Dacă tăcem câteva
egoism care te duce spre iad.
epuizați
depășeascădeegoismul la serviciu. nici după Evaluările de la
ce părăsește clipe…
Nu au fostconștiința
indierenține fațăvadearăta fiecăruia
biserică .... alte
grădiniță
lumea aceasta și-l vede pe Lazăr tot ca pe șio
până la universitate căi pentru a rămâne
Crăpatul lemnelor. în adevăr. Nu e atât de
calificativele
slugă care trebuie de să-l
la doctorate
slujeacă. Avraam sunt și însăele îl complicat, dar e foarte
Ieri de la presiunea greu pentru
din instalație o țeavă acăcedatam
afectate
refuză întrede noi nerelvanță
și voi v26. Din și fericire
au aerpt noi de primit de s-a
și toată apa generații minciuna ca mod de
scurs în pământ.
această
minciună. prăpasite În a fost umplută ne
familie de dragostea
mințim viață ! Haideți să proclamăm ziua de azi ca
lui Hr care a sărăcit
considerându-ne părințipt doar noi pentru
pt ca să că ne ne zi fără minciuni ! Veți vedea că e foarte
îmbogățească.
pupăm copiiiÎnîncomparație somn lăsându-i cu sărăcia lui Hr
peste zi greu, dar sunt convins că se poate !
pt noi, fiecare din cei prezenți în bis suntem
"mamei„ de-mprumut, în
bogați. Hr pe cruce era fără mâncare, fără Ap,
timp ce ne-am
vândut
fără o haină carierei
pe El.șiA ne sărăcitrăscumpărăm
complet pt caprin pe
cadouri
noi să necompensatorii.
îmbogățească. Așadar câtă vreme ai
Concediul
un acoperiș deasupramedicalcapului, pentruo haină a pleca pe tine,în
vacanță
un pahar de tot apăminciună
și un pahar estecu! apă Să poți
nu să mai te
consideri
vorbim despre un om bogat.pensionareaÎn al 2 lea pe rând
motivebogatul
de
în chinuripentru
boală fiind își căamintește
suntem de ceiprieteni
5 frați ai săi
cu
de pe pământ v 28. Însă
medicul de medicina muncii. Mâncăm și de data asta este
refuzat. Părintele Avraam îi reamintește de
iarna roșii și primăvara struguri forțând
proroci v29. Ce spun prorocii Am 8,11. Sunt
natura
oameni să carenu-și respecte
așteaptă să le moară ritmul. Gustul
cineva dragfadca
vădește și aici Scripturii.
să audă cuvântul minciuna.Sau să Postim
le iasăcuo
gusturi vegetariene
analiză greșită ca sădesecarne și îi judecăm
pocăiască și să-și 101
pe cei ce
schimbe nu De
viața. știuaceea
ce-inepostul.învață Ev Mădeopresc
astăzi
să
aicinufiind
așteptăm dejasăde avem ajunsnecazuripentru în viață pt a ne
a înțelege
aduce
mesajul...aminte de Domnul. Folosește cât mai
bine aceste căi ale mântuirii sufletului calea
Scripturii și a pocăinței. Cere-ți lui D : te rog
102
Duminica a19 a după Rusalii. Lc. 6,35 Ev adevărat pt că nu putem să luăm dincolo acela
duminicii de astăzi se mai numește și Ev este mai milostiv, poate dărui lucruri fără
regulii de aur și ne cere să ne iubim vrășmașii speranța de a le mai recupera. De aceea ne sunt
noștri. Dacă cineva ne-ar întreba să facem un date lucrurile materiale în dar de către D pt ca
rezumat al Ev pt că nu are timp să citească noi să dăruim altora, făcând astfel legături între
putem să-i zicem aceste cuvinte ale poruncii noi. Iar al 3 lea lucru pe care-l putem face pt a
iubirii de vrășmai. DIH nu doar spune aceste ne iubi vrășmașii este că numai împreună ne
cuvinte ci le și împlinește. El a întors și celălalt putem mântui. Numai împreună ne putem
obraz, când i s-a luat haina i s-a luat și cămașa, îmbunătăți sufletește. Sf Siluan Atonitul era un
El i-a iertat pe cei care-l răstigneau. Iubirea de om pragmatic și spunea. Cel mai înalt scop al
vrășmași este semnul dinvinității creștinului este să păstreze în suflet harul
creștinismului. Aceste cuvinte fac parte din așa Duhului Sf. Dar pt al păstra trebuie să faci 2
numită predică de pe munte. Hr se roagă toată lucruri: întâi să te rogi pt vrășmașii tăi, iar al
noaptea, îi alege pe cei 12 Ap, coboară la loc doilea să-i mulțumește lui D pt toate și pt cele
șes și este înconjurat de mulțimi de oameni. Lc bune și pt greutăți și necazuri. Făcând aceste
6, 17. Ne aminitim că în ținuturile Tirului și al lucruri vei păstra în sufletul tău harul Sf Duh.
Sidonului nu erau evrei, erau păgâni. Așadar la Adevărata iuibre de vrășmași este posibilă doar
Iisus veneau mulți evrei dar și mulți păgâni și în Hr. El ne ajută să ne vedem păcatele, El ne-a
erau primiți toți. Ori între evrei și păgâni era o dat măsura că lucrurile acestei lumi sunt
ură și o dușmanie de veacuri ca între 2 pisici trecătoare, și tot El ne încredințează că doar
turbate. Aceste îndemnuri de a ne iubi împreună ne putem mântui. Așadar dacă suntem
vrășmașii sunt spuse în acest context. Oamenii creștini trebuie să avem iubire față te toți
virtoși atât în VT cât și în NT și-au putut iubi inclusiv față de vrășmașii noștri.
vrășmașii. Atunci când din cauza păcatelor lui
Saul regele Domnul îl trimite pe prorocul MORAR MARIA IOANA FIICA LUI MORAR
Samuel să-l ungă rege pe David. Din această IOAN ȘI MARIA CU BADIU MIHAI FIUL
cauză Saul îl prigonea pe David și căuta să-l LUI BADIU MIHAI ȘI LĂCRIMIOARA DIN
omoare. Citim în I Rg. 24, 3-9. Iată cum David SÂNICOARA 7 OCT.
își iubea vrășmașul și nu i-a făcut niciun rău.
Iar în NT Sf Ap Pavel Rm 12, 17. De ce să ne
iubim vrășmașii? Pt că Doamne tare greu mai e.
Fiecare dintre noi dacă privim în adâncul
sufletului noastru vedem că este greu să ne
iubim apropiații. Că părinții adesea obosesc în
a-și iubi copii. Că uneori soții obosesc să-și
manifeste iubirea dintre ei. Că și copii mari
fiind ajung să nu-și mai poată iubi părinții
învârstă. Sf Păr ne învață că este posibil ca să
ne iubim vrășmași dacă avem conștiința
păcatelor noastre. Când o persoană își vede
greșelile sale neputințele lui începe să vadă
mai puțin greșelile altora. De aceea majoritatea
rug bis ne amintesc de importanța Spovedaniei.
A 2 condiție pt a ajunge la împlinirea poruncii 103
iubirii de vrășamași este conștientizarea că
nimic din lumea aceasta, niciun lucru material
nu este mai important decât viața sufletească.
Mt 16,26. Cine poate să înțelegă că nu posedă
nimic cu
 Lc 7,14 Duminica a 20 a după Rusalii este zi Cred că acest cuvânt adresat sufletului tânărului
de bucurie, este zi de înviere. Duminca trecută din Nain ne sună și nouă. Oare de ce a fost nevoi
l-am văzut pe DIH coborând din munte și să-i spună ție îți zic, de ce nu a spus doar soală-
ținând o cuvântare specială în care ne învăța să- te. Pt a ne arăta că Hr se adresează sufletului
i iubim pe toți semenii noștri inclusiv pe nostru personal. Pt că Domnul știe că noi
vrășmași. Ev de astăzi ne pune înaintea ochilor sunteam oameni nepăsători și credem chiar și
noștri sufletești realități crude. În primul rând atunci când auzim cuvintele Domnului că ele se
este vorba despre moartea ca mister ca taină iar adresează altcuiva. De aceea spue Hr ție îți zic
în al doilea rând de omul doborât de durera nu te uita în dr și-n stg la altul. Pe tine te cheamă
acestei realități a morții celor dragi și în al trei Domnul fie că ești tână fie că eși mai puțin
le rând de solidaritatea celor din cetate pentru tânăr. A fi tânăr nu ține numai de vârstă ci este
sărmana văduvă căreia îi murise unicul ei fiu. vorba și de tinerețea spirituală.Oamenii morți
Poate că cei mai mulți a venit fie din milă sau spiritul sunt la fel ca morții biologic. Poți să le
din curiozitatea sau poate din solidaritate. În spui despre D ei nu aud. Sf Pavel ne îndeamnă
lumea antică văduvele erau lipsite de orice ca noi creștinii să fim morți față de păcat. Rm 6,
sprijin. Dacă aveai nefericirea să-ți moară și 2 Mai simți tu atracție față de păcat? Dacă da
copii erai a nimănui. Această femeie a trăit înseamnă că nu am murit față de păcat. Ev de
drama morții soțului ei iar acum din nou o astăzi ne îndeamnă la a muri păcatului și a trăi pt
vedem la moartea fiul ei. Întrebarea pe care ne- D. Rm 14, 8
o putem pune este: câți dintre cei care au fost
prezenți la această prohodire sau înmormântate
a fiului văduvei din Nain l-au căutat și în
timpul vieții. Ne putem da seama din
experienta noastră de zi cu zi. De câte ori îi
căutăm pe cei care pleacă în lumea de dincolo.
Atunci când cineva moare ne dăm seama că
parcă nu l-am iubit îndeajuns, parcă nu l-am
căutat destul, parcă nu am fost extrem de atent
cu el. Locuitorii cetății Nain l-au căutat pe
tânăr doar după moarte. Poatea nu au făcut
acest lucru în timpul vieții sale pământeși.
Poate nu tânărul ci sărmana lui mămă văduvă
amărâtă care rămâne singură pe lume. Cei care
au fost prezenți la slujba înmormântării l-au
căutat pe acel tânăr în moartea biologică. Cred
că nici ei nu l-au căutat atunci când el în
rătăcirile vieții a trăit acea clipă amară a morții
spirituale. Hr în momentul în care intră în
cetate și vede această puzderie de oameni vede
atâta tristețe și supărare se apropie de femeie și-
i spune: Nu mai plânge! Dar nu se mulțumește
să-i spună doar acest cuvânt consolator care pt
acel moment nu înseamna mare lucru. Hr mai
face ceva. Pune mâna pe sicriul acestui mort
și-i spune: Tinere ție îți zic soală-te. Iisus se
atinge de targa tânărului și prin atingere ia 104
moartea asupra Lui și dă viața Sa celui mort.
Domnul ia asupra Sa cele ale noastre ca să ne
dea cele ale Lui se petrece un schimb.
Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. In 15,17
Cuvântul pe care doresc să vi-l pun la suflet l-
am intitulat așa: Iubirea adevărată este mai
tare decât moartea. Hr ne poruncește să ne
iubim unii pe alții, precum El ne-a iubit. Ori
constatăm faptul că în general iubirea noastră
este slabă este anemică. Ori porunca aceasta a
iubirii ni-l oferă sfinții. Iubirea este mai
puternică decât moartea, iar lucrul acesta s-a
arătat cel mai bine în sfinții mucenici, în sf
Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Sigur
viața lui este rezumată în troparul pe care l-am
auzit de mai multe ori. Mare apărător te-a aflat
întru primejdii lumea, Purtătorule de chinuri,
pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum
mândria lui Lie ai surpat şi la luptă îndrăzneţ
ai făcut pe Nestor, aşa Sfinte Dimitrie, pe
Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască
nouă mare milă. A trăit pe vremea împăraților
Maximian și Dioclețian. Era în timpul celei de-
a 10 persecuție împotriva creștinilor. Împăratul
roman venea biruitor dintr-o luptă cu sciții. A
trecut prin orașul Tesalonic unde Dimitrie era
guvernator. Împăratul a organizat în Tesalonic
lupte cu gladiatori. Constatând împăratul că
Dimitrie nu participă la manifestările victoriei
și că a recunoscut că este creștin. La închis în
temniță. Aici în temniță pe Dimitrie l-a vizitat
un tânăr creștin pe nume Nestor care trebuia a 2
zi să se lupte în arenă cu temutul gladiator Lie.
Sf Dimitrie l-a încurajat pe Nestor zicându-i
printre altele. Și pe Lie îl vei birui și pe
Domnul îl vei mărturisi. și întradevăr chiar
dacă Nestor era mai neexperimentat în
comparație cu Lie l-a biruit. Împăratul supărat
că luptătorul lui preferat a pierit, i-a martirizat
pe Dimitrie și pe Nestor în 26 octombrie 296.
Sf sărbătorit astăzi îl urmează pe Hr până la
capăt chiar și-n moartea fiind străpuns cu sulița.
Atunci când a fost ucis a ridicat mâna dreapă ca
să-l străpungă ca pe Hr. În fața morții omul este
cel mai sincer. În trecut se adunau părinții și
văzând cum moare vreun frate știau cum a fost
viața lui. Ultimul gest pe care l-a făcut Sf
Dimitrie amintea de Dumnezeu. Acest lucru
arată că mintea lui neîncetat era îndreptată spre
D și iubea fiecare geste al lui Hr.
Nu a răbdat nedreptatea, s-a rugat pt Nestor iar
rugăciunea i-a fost ascultată. Rugăciunea sa a
fost una puternică pt că el a făcut multe de
dragul lui Hr. Așa de multă putere are rug
noastră cât facem noi pt Hr de dragul Lui. Sf
mucenici au îndrăzneală către D. știm lucrul
acesta din Sf Scriptură. Ap.6, 9 ne spune că Sf
Ioan Ev l-a văzut pe DIH având în mână o
cartea mare care avea 7 peceți. În cartea
respectivă era cuprinsă toată istoria omenirii.
Nimeni nu a putut deschide pecețile decât Hr.
Iar când a deschis pecetea a 5 a v.9. mulți au fost
omorâți ca și ei. Sf Dimitrie, Nestor și chiar și-n
zilele noastre în Siria, în Africa. Sf Dimitrie
izvorâtorul de Mir este exemplu de iubire
absolută față de D. și față de semenii săi.
1058.3-4. D i-a dat lui David un răspuns
Înmormântare preacucernice Părinte iubită
familie binecuvântată adunare!
Motivele pt care suntem aici sunt multe.
Primul și cel mai important este izvorât din
credința noastră creștină. Am venit să ne rugăm
pt adormita în Domnul Aurel care a plecat în
veșnicie, pt ca Domnul să-i facă parte de
odihnă după toate greutățile prin care a trecut.
De ce trebuie să ne rugăm pt cei adormiți?
Greșită este părerea celor care spun că odată cu
moarte s-a încheiat totul și că nu se mai poate
schimba destinul celui care a plecat din lumea
aceasta. Moartea nu este un punct final al vieții
noastre ea este doar o virgulă care se pune între
propozțiile aceleiași fraze care alcătuiește viața.
Avem temeiuri în SS care ne îndeamnă să ne
rugăm pt cei adormiți și că D se milostivește
spre ei. Iată unul dintre ele. Bar. 3,5. iată o
rugăciune adresată lui D ca El să ierte
nedreptățile și greșelile părinților pt ca să
nu sufere urmașii lor. Iată iubiților că
avem datoria să ne rugăm atât pt cei vii
cât și pt cei adormiți, astăzi în special pt
adormitul în Domnul Aurel.
A te ruga pt cineva care a părăsit această
viață nu este o simplă datorie creștinească
ci este o continua declarație de iubire. În
taina Învierii lui Iisus Hr suntem toți
împreună. Credința în înviere este
imposibilul devenit posibil. Ne aducem
aminte cum romanii și iudeii care l-au
răstignit pe Domnul au crezut că moartea
are ultimul cuvânt. Și iată că s-au înșelat,
e o putere în lumea aceasta care este mai
tare chiar decât moartea și aceasta putere
este dragostea care nu cade niciodată. 1
Cor. 13,8; 13.
În al 2 lea rând pt a medita la ce este
omul? Cred că i se potrivesc cuvintele Ps
arătând și neputința și fragilitatea noastră
dar și valoarea omului înaintea lui D. v.5-
6. În om se oglindește chipul lui D. atunci
când D l-a făcut pe om a ținut sfat
între persoanele Sfintei Treimi și au zis
Fac1,26. Zicem în slujba înmormântării Chipul
salvei tale celei negrăite sunt măcar deși măcar
port rănile păcatelor. Asemănarea cu D au
realizat-o cel mai bine sfinții Sf Muc Dimitrie
izvorâtorul de Mir. care ne spune prin viața lui
adevărul că Iubirea este mai tare decât
moartea. Hr ne poruncește să ne iubim unii pe
alții, precum El ne-a iubit.
Hr Domnul din multa Sa iubire fața de noi a
gustat moartea pt a ne scoate pe noi din moara
morții alimentată de păcatele noastre.
Al 3 lea motiv pt care suntem aici este să
încercăm prin slabele noastre cuvinte să
aducem mângâiere celor întristați.
Mângâierea nu este de la noi ci este de la
D. cuvintele noastre sunt slabe, dar
cuvântul lui D este puternic. Atunci când
murise Lazăr DIH le-a consolat pe surorile
acestuia Marta și Maria. In 11,25-26. Noi
creștinii credem că despărțirea este
vremelnică. Aurel s-a mutat astăzi în
eternitate, mâine ne mutăm noi. Prin
slujba înmormântării ne aduce aminte
tuturor de efemeritatea vieții noastre, de
faptul că niciunul nu avem pe pământul
acesta cetate stătătoare ci o căutăm pe cea
care va să vie. De aceea prohodul nu este
slujba aceea cu multe lacrimi care îți dă
senzația că moartea are ultmiul cuvânt. Ea
este plină de optimismul învierii în acord
cu Ev care ne dă această veste bună:
Oricine crede în Mine zice Domnul nu a
murit ci s-a mutat din moarte la viață. În
Scriptură moartea este sinonim cu păcatul.
Când Mânt spune: Lăsați morții să-și
îngroape morții lor. Ne spune lăsați-i pe
păcătoși să-și îngoape păcătoșii lor, tu vino
după Mine așa îi spune Apostolului.
Nădăjduim ca adormitul în D să se mute
acolo unde nu mai este durere nici durere
nici osteneală ci viață fără de sfârșit.
Sfânta Cuvioasă Parascheva. Cine vrea să se
întâlnească cu D să se tăgăduiască pe sine. Sf
Simeon Noul Teolog. O prăznuim astăzi pe
precuvioasa noastă maică Parascheva mult
folositoarea. Din viața sfintei cunoaștem cu
toți episodul în care copilă fiind aude cuvintele
lui Hr. Mc.8,34 și le-a asumă cu o
responsabilitatea matură. Poate vă veți întreba:
cum poate un copil să înțeleagă atât de bine
cuvintele lui Hr. Când noi cei maturi nu reușim
să metabolizăm tot ce bis ne pune la îndemână.
Cum o fetiță de 10 a reușit să pună în propria
ei viață cuvintele Domnului? Împlinira
cuvântului lui D a dus-o pe cuvioasa
Parascheva pe culmile sfințeniei, pe culmile
împlinirii sale ca om. Pt că asta înseamnă un
om sfânt: a te împlini a-ți activa toate
potențialitățile pe care D ți le-a dăruit. Asta
înseamnă sfințenia, a fi om după chipul și după
asemănarea lui D. A înțeles cuvioasa că în acest
cuvânt al lui Hr este toată iubirea Lui. Și
întotdeauna măsura sfințeniei unui om care îl
urmează pe D se măsoară în intensitatea care o
are. D nu se uită nici la pozițiile noastre sociale,
nici la frumusețea noastă, nici la inteligența
noastră ci se uită D la intensitatea cu care noi
reușim să-l iubim. Se uită D la capacitatea
noastră de a ne dărui Lui. Vedeți la copii
capacitatea de a se dărui integral celorlalți.
Copii nu-ți oferă dragostea în rate pe bucăți, ei
când îți supun că te iubesc sau când te
îmbrățișează sau când îți spun un cuvânt
frumos smiți că aceste cuvinte sau gesturi vin
din toată ființa lor și te învăluie pe tine care ai
nevoie de această dragoste. Harul lui D a ajutat-
o pe sf Parascheva să-și asume această
intensitate a iubirii față de El, urmându-l și
lepădându-se de sine, renunțând la egoism.
Sfinții sunt oameni ca noi care renunță la sinele
propriu se golesc de sine pt a se umple de
dragostea lui D. Asta înseamnă să fii sfânt să te
lepezi de orice formă de afirmare de sine, de a
te pune pe tine în primplanul vieții tale. Lumea
în care trăim ne invită să ne afirmăm pe noi
înșine. Să facem caz de toate calitățile pe care
le avem și dacă se poate toți ceilalți să se
învârtă în jurul nostru. Învățăm din viața Sf
Parascheva că ascultarea de D nu trebuie
amânată, este pt astăzi. Evr 3,15. Nu pt că D
nu ar putea vb și a 2 a zi. Dar s-ar putea să nu
mai aibă la cine vb a 2 a zi.
Sf Parascheva ne învață pe noi cei de astăzi că D
se uită întotdeauna la Intensitatea iubirii pe care
noi i-o dăruim. și El așteaptă de la noi iubire
totală fără pauze. Cel mia mare pelerinaj din țară
se face la Iași cu prilejul sărbătoriri cuvioasei
Parascheva. Să fie viața noastră ca un pelerinaj,
ca o așteptare înspre Împărăția lui Dumnezeu.
Nu dați crezare niciunui gând ideologic care ne
spune că pelerinajul ține de lumea veche, că
suntem pupători de moaște. Nu țineți cont de
lucrurile acestea. Oriunde în lumea aceasta este
un respect pt viața privată și pt credința fiecărui
om iar lucrul acesta ține de modernitate: ca să
respecți credința celuilalt chiar dacă tu nu o
împărătășești.
Să ne ajute D cel minunat întru sfinți. Sf Cuv
Parascheva ca noi să trăim iubirea lui D cât mai
intens în viața noastră. Acolo unde e iubirea lui
D și în casă este pace și binecuvântare. Acolo
unde este iubirea lui D și copii sunt cuminți și
înțelepți. A întrebat cineva de departe pe un
părinte. Părinte noi suntem din B, acum de hram
e multă lume la Iași. Oare n-ar fi bine să
mergem altă dată. Dacă e ziua ta și cineva îți
urează la mulți ani mâine sau poimâine sau peste
3 zile, te simți la fel de bucuros ca și cum ți-ar
spune de ziua ta. Bucură-te Sf Parascheva mult
folositoare, pe toți primitoare ocrotitoarea
pelerinilor și aducătoare de sfinți, anul acesta
este la Iași și moaștele sf Tecla împreună cu Ap.
106
107
 D 21 d R Is.55.10-11 Suntem în zi de
duminică zi de înviere, zi de bucurie. Cea de-a
4 duminică în care suntem însoțiți de Ev după
Lc. Suntem în cap al 8 al Ev după Lc și nu-l
pomenesc degeaba săptămâna viitoare mirecuri
este ziua lui de pomenire. Este numită
duminica de astăzi și a Sf Părinți de la sin 7 Ec.
din 787 de la Niceea, care au arătat învățătura
de credință a cinstirii icoanelor porinind de la
Sf Scr. Col 1,15. De atunci părinții bis au
hotărât că nu ne putem apropia de altar fără să
avem de-a dr și de-a stg față DIH și chipul
Maicii Sfinte. Pt ca să-ți dai seama că atunci
când se citește Ev, când se dă pace tuturor sau
când ne împărătășim în spatele tuturor este
DIH. În Ev duminici de astăzi Hr vorbește
despre Împărăția Cerurilor. Și pt că oamneii nu
pricepeau f bine a spus mai multe pilde pornid
de la exemple concrete din viața de zi cu zi.
Era toamnă, timp în care se ară și se fac
semănăturile de grâu. Iar Hr pornind de la
această activitate a ajuns la o realitae spirituală
sau duhovnicească. Spune Pilda semănătorului
pe care tot El o și explică pt a nu crede că este o
lecție agricolă. Este vorba de un Semănător,
care este D cel ce ne transmite Cuvântul Său
simbolizat în pildă prin sămânță 1 Ptr.1,23. Ne
spune pilda că a semănat din belșug peste tot. și
pe drum și pe loc pietros și între spini și în
pământul cel bun. Cele 4 categorii de pământ
sunt 4 categori de oameni, 4 categorii de inimi.
Sămânța este aceeași și este Cuvântul lui D
doar pământurile sunt diferite. Unii oameni au
inima superficială. asemănându-se cu
semințele căzute lângă drum. Sunt oamenii cu
inima ușuratică care s-au obișnuit să se
preocupe cu lucruri de nimic. Aceștia nu iau
nimic în serios nici măcar pe cele mai sfinte.
V12. Păsările cerului care zboară pe deasupra
arată trufia aroganța. Suntem prea deștepți, prea
cultivați ca să mai ascutăm Ev. DIH. Vin
păsările cerului adică diavolii și ne iau
cuvântul lui D in inimă. De ce? Pt că el știe mai
bine decât noi că prin cuvântul lui D împlinit ne
putem mântui. Pasărea trufiei, a neascultării , a
indiferenței. Iac. 1,21.
Sămânța căzută în loc pietros îi închipuie pe cei
cu inimă împietrită. Aceștia primesc cuvântul
lui D cu bucurie dar la vreme de înceracare de
presecuție de frică se leapădă. Ei nu au nicio
motivație a credinței lor. Dacă nu ai motivația
credinței tale poate să vină cineva la tine și să
semene îndoiala. De ce crezi
în D? L-ai văzut vreodată. De ce te închini la
ic? Ori a crede în D care se poate reprezenta
vizibil în Iisus Hr a crede în sfinți sunt armele
credinței tale. Vedeți diferența dintre piatră și
pământ mănos nu este f mare. Un pământ
roditor poate să devină pietros dacă este uitat
acolo vreme îndelungată. Iar un teren stâncos
dacă este fărămițat poate deveni pământ roditor.
D vrea să spargă împietrirea inimilor noastre.
Cealaltă categorie a seminței căzută între sipin
îi arată pe oamenii cu o inimă împărțită,
oameni duali. Jumătate cu D, jumătate cu grijile
și averile noastre. Ne spune Domnul ce sunt
spinii plăcerile distracțiile acestei lumi. Sunt
oameni care spun ași merge la bis duminca, dar
cum să-mi închid magazinul? A-și vrea să mă
rog dar am atâtea pe cap că mintea nu-mi mai
stă la rug. Bogăția grijile lumeșt și poftele
acestei lumi sunt 3 cat de spini care înăbușă
sămânța cea bună. Ți cont de ce spui ceilalți f
mult. Într-o povestioară se spune că a fost un
concurs între broscoțe care urcă mai repede într-
un turn. și pe margine erau altele care le făceau
galerie. Le spunea nu se poate nicio broască nu a
reușit să urce până sus. și după primul etaj
jumătate din ele au renunțat. Cele de pe margine
râdeau de cele care se chinuiau nu aveți nicio
șansă. și din toate câte au dorit să urce doar una
singură a reușit. și aceasta era surdă. Sămânța
căzută în pământul cel bun sunt cei care au o
inimă dedicată. Ce este pământul cel bun?
Inima frumoasă și bună în care sămânța rodește
din belșug. Nu este omul nici a trufiei minții,
nici a fricii de suferințe de dureri și încercări
nici a goanei după plăcere. Cine are urechi de
auzit să audă. Adică atenție cum ascultați. Este o
diferență majoră între a auzi și a asculta. Poți să
auzi un lucru printr-o ureche și-ți iese pe
cealaltă. A asculta înseamnă că auzi cuvântul, l-
ai primit în sufletul tău și îl și aplici. Hr în Ev de
astăzi ne spune că vrea din partea noastră
ascultare. Sf Părinți ne spun f frumos cea mai
lungă dinstanță din lumea este cea de la ureche
la inimă. Unii reușescă sa ducă cuvântul de la
ureche la minte și să-i priceapă sensul, dar cel
mai greu este ca el să coboare din minte în
inimă. Numai dacă ajunge în inimă cuvântul
rodește și nu devine o simplă informație. 108
Roadele au venit ne spune Ev prin răbdare și
stăruință. Închei cu îndemnul prorocului Os
10,12.
Duminica a 23 după Rusalii În momentul în care mă mândresc distorsionez
viziunea asupra realității. Mândria
uniformizează adică transformă persoana într-un
obiect. Am un spirit critic exagerat văd numai
partea negativă a celuilalt. Singurii vinovați de
iadul din familia noastră suntem noi înșine, nu
ceilalți.

109
 D 23 d R După ce Hr spune pilda
semănătorului pe care am auzit-o duminica
trecută, s-a urcat în corabie și a traversat lacul
Galileii. Călătorim așadar împreună cu DIH pe
cărările mântuirii și acum vedem cum acestea
cuprind atât uscatul cât și apele. Pe mare se
stârnește o furtună violentă pe care Domnul o
liniștește doar cu cuvântul, descoperindu-se
înaintea ucenicilor săi ca Stăpân al stihiilor
naturii. Ajunge în ținutul Gherghesenilor care
era păgân. Aici ne spune Ev Lc Hr liniștește
sufeltul unui om tulburat de duhul cel rău. Așa
cum Domnul a liniștit valurile așa va potoli și
patimile noastre omenești. Lc. 8,27-28. Lucru
curios este că dacă oamenii se îndoiau că Iisus
din Nazaret este Fiul lui D. demonii din acest
sărman posedat îl mărturisesc ca fiind F lui D
celui Preaînalt. Ori Iisus le interzice această
mărturisire, această laudă. El nu se bucură că
demonii îl recunosc ca Fiu al lui D. Noi ca
oameni dacă am fi lăudați de vrășmașii noștri
ne-am bucura. Dacă acesta care mă urăște mă
apreciază înseamnă că este ceva adevărat. Hr le
interzice demonilor să-l vestească pt că ei nu
făceau aceasta cu gând bun. O făceau ca să-i
zădărnicească planul de mântuire. De aici
învățăm un lucru: pe Hr nu-l propovăduim
oricând oricum oriunde. Pt că s-ar putea să
facem mai mult rău decât bine. Trebuie să
cerem de la D înțelepciune pt a vedea când este
momentul și care este măsura pe care omul o
poate primi. Hr le permite demonilor să intre
în turma de porci care se arună în mare. au
venit locuitorii cetății Lc 8.35-37. Paguba a
întunecat mintea oamenilor acelui ținut,
câștigul lor material însemna mai mult decât un
om câștigat pt familia lui. Ev de astăzi ne
dezvăluie două realități teribile. Cea a unui om
cu duh necurat și cea mister al morții, legată de
faptul că își făcea locuință din mormite.
Înțeleasă adânc moartea este despărțirea
spirituală de D. prima despărțire de D a făcut-o
demonul așa cum ne învață profetul Isaia 14,2;
13-14. vedem aici pricina căderii care este
orgoliu sau mândria de a fi asemenea celui
Preaînalt. Sf Ap Pavel învață în Biserică I Tim
3,6. Legătura aceasta dintre mândrie cădere și
moartea ne apare atât de cutremurător în Ev de
azi. Mândria începe ca libertate absolută dar
sfârșește ca robie absolută. Ea te face să-i
disprețuiești pe ceilalți. Dacă eu sunt în centru
universului? Ceilalți au preț sau nu? Atunci
înseamnă că-i disprețuiesc. dacă eu sunt
bucricul universului în cine am încredere? În
mine și apare lepădarea de D.
Mândria se grefează pe niște calități ale tale
exagerate. Mândria îți dă mincinoasa convingere
că ai tot timpul dreptate. Apare dorința de a-i
învăța pe alții, de a-i stăpâni, ca episcop ca
politician ca părinte, dorința de a-mi impune
voia mea asupra celuilalt care este o manifestae
clară a mândriei. Sf Siluan. Tu spui că viața ta
este tare amară, că ai necazuri. Dar Domnul îți
spune smerește-te și vei vedea că nenorocirile
tale se vor preface în tihnă. Domnul iubește pe
oameni dar îngăduie întristări ca oamenii să-și
cunoască neputința și să se smerească. Iar pt
semerenia lor să-L primească pe Duhul Sf cu
care toate sunt bune. Războiul spiritual este
crâncen pt cei mândrii iar pt cei smeriți este
ușor. Din păcate noi nu vrem să ne smerim,
vrem doar să ni se împlinească voința noastră.
Omul mândru refuză orice critică nu suportă să i
se poruncească nici măcar să i se spună ceva. E
agresiv, ironic. De multe ori face pe prostul sau
pe mutul, nu mai are liniște lăuntrică, tot timpul
este bănuitor. Când bănuim tot timpul că ala este
așa celălalt așa este din mândrie. Catalogează
imediat, nu are încredere în oameni, ți-e frică ca
să nu-ți facă nimeni vreo pagubă. Cel mândru
nu-și poate cere iertare public nu uită jignirile
chiar dacă aparent le-am iertat. Cel mândru este
permanent într-o împrăștire a gândurilor. Risipit-
a pe cei mândrii în cugetul inimii lor. Diavolul
așadar nu poate lupta împotriva smereniei pt că
smerenia este haina lui D. Sf Antonie cel Mare
s-a rugat lui D ca să-l ierte chiar și pe demon. și
îngerul lui D a venit la Sf Antonie și i-a spus: D
îi iartă chiar și pe diavol dacă se smerește și își
cere iertare de la D. Dar el nu vrea să facă lucrul
acesta din caza mândrie de a fii una cu D.
110
Duminica a 24 dupa Rusalii Iair Evr. 11, 6 În sufltetul lui Iair se dădea o luptă crâncenă. O
Zi de duminică, zi de înviere. Cuvântul pe care luptă între credință și tăgadă, această luptă este
a-și dori să vi-l pun la suflet l-am intitulat așa: dată în sufletul oricărui om. În această luptă Iair
Apropierea
În sufltetul luide Iair Dumnezeu
se dădea o luptă se crâncenă.
face prin O are de trecut mai multe obstacole în credința
credință.
luptă întreAm văzutșicătăgadă,
credință azi Evanghelistul
această luptăLuca este lui. Mai întâi vin slujitorii săi și îi spun: fata ta
de
datădouă ori vorbește
în sufletul oricărui despre
om. Încredință.
această Mai luptăîntâi
Iair a murit nu-L mai deranja pe Învățătorul. Adică
spune
are de despre
trecut credință
mai multe ca obstacole
forță, iar apoi despre
în credința din moment ce fata ta a murit Învățătorul acesta
credință
lui. ca formă
Mai întâi de cunoștere.
vin slujitorii Femeia
săi și îi spun: fata cu
ta nu mai are ce să facă. Vedeți îndoiala și tăgada
scurgere
a murit nu-L de sânge vine lapeHr
mai deranja să ia o putere
Învățătorul. Adică credinței lui Iair. Hr îl întărește pe Iair în
magică
din momentiar HrceDomnul
fata ta aîimurit
dă o Învățătorul
lecție și prinacestaea și credință spunându-i nu te teme, nu te lăsa
nouă:
nu maică arenece vrea pe Vedeți
să facă. noi înșine într-o
îndoiala relație
și tăgada intimidat crede numai. Nu lăsa îndoiala să
personală cu
credinței lui El. DinHr
Iair. această minune pe
îl întărește noi Iair
vedem în biruiască credința din sufletul tău. Ajung în
modul cum
credință lucrează
spunându-i nu teDumnezeu
teme, nu cu te lăsanoi casă cei care îl văd pe Domnul că îi
oamenii.cine
intimidat se apropie
crede numai. de NuEllăsa
cu credință
îndoialaeste să îmbărbătează pe Iair fata nu a murit ci doarme
înfiat. O numește
biruiască credințafiică.din Îndrăznește
sufletul tău. fiică . Lc. în
Ajung 8, râd de El. Este f important iubiți credincioși ca
48.
casăce cei mai care
putea îlsă îndrăznească
văd pe Domnul biata femeiecă îi în această luptă dintre credință și tăgadă să
după 12 ani depeneputință
îmbărbătează Iair fata trupească
nu a muritșicinecurăție
doarme trăim într-o stare de har. E important să nu ne
spirituală?
râd Înrăznește
de El. Este să crezi
f important că ecredincioși
iubiți posibil, că ca D pierdem reperele credinței noastre care sunt
poate să facăluptă
în această cu tine minuni
dintre dacă și
credință te apropii
tăgadă de să sfinții slujbele bis. Așa cum Domnul i-a dat lui
El, așa
trăim cumstare
într-o eștide tu,dar
har. E cu sinceritate.
important să nu Nu ne Iair reper pe cale vindecându-o pe femeia cu
așteaptă Dreperele
pierdem de la noi decât sănoastre
credinței îndrăznim care săsuntne scurgere de sânge. Din păcate atmosfera în care
apropiem
sfinții de bis.
slujbele El Așaprincumcredință.
DomnulOricât i-a dat luide tărim noi nu este una favorabilă credinței. Se
nevrednici
Iair reper pe ne-am
cale socoti să venimpeînaintea
vindecându-o femeiaLui cu spune că era un om care venea cu regularitate la
personal.de
scurgere Femeia
sânge.seDin apopie
păcatedeatmosfera
Hr cu credință în careși bis și de cum venea se punea în genunchi și
simte noi
tărim cumnudin esteDomnul iese o credinței.
una favorabilă putere care Se prin diferite gesturi arăta cât e el de credincios.
împletită
spune că era cuuncredința
om care ei facecu minunea.
venea regularitateNu la După ce ieșea din bis era cel mai rău om. Și
întâmplător
bis și de cum Domnul
veneao se vindecă
puneaacum pe această
în genunchi și oamenii curioși l-au întrebat pe pr : ce ziceți de
femeie.
prin diferiteEa gesturi
are o arăta
scop cât
foarte
e el bine precizat,
de credincios. el se va mântui sau nu. Iar pr a zis depinde unde
pentru
După ce a-iieșea
întăridincredința
bis eraluicel
Iairmaiși rău
cu aceasta
om. Și îl prinde moartea. Dacă îl prinde în bis
ne arăta curioși
oamenii o altă l-aufațăîntrebat
a credinței
pe pr :cace șiziceți
formăde pocăindu-se de faptele sale cele rele se va
adevărată
el se va mântui de sau cunoaștere.
nu. Iar pr a zisNe depindearatăunde că mântui dacă nu Dumnezeu știe. Soluția nu este
repreznetanții
îl prinde moartea. legeii vechi
Dacă trebuie
îl prindesă înțeleagă
în bis să stăm toată ziua în bis. Soluția e să mutăm bis
că Mesia a venit
pocăindu-se de și că nu sale
faptele mai trebuie
cele rele să aștepte
se va și în casele noastre. Evr. 12,1-3 lupta dintre
pe altcineva.
mântui dacă nu CăDumnezeu
toate textele mesianice
știe. Soluția pe nu care
este credință și necredință.
ei stăm
să le tâlcuiau
toată ziua la însinagogă
bis. Soluțias-au
e săîmplinit
mutăm bis în
persoana
și în casele lui Iisus.
noastre. Evr. 12,1-3 lupta dintre
Acesta este
credință profundul mesaj pe care Hr l-a
și necredință.
transmis prin minunile săvârșite din
Evanghelia de astăzi.
Să cultivăm credința, să-o mărturisim prin
viața noastră. Mt.10,32, prin rugăciune, prin
virtuți și mai ales prin faptele noastre. Iac.
2,17. pentru că minunile în viața noastră apar
prin apropierea de Dumnezeu pe care omul o
face prin credința Evr 11, 6.
Să-l rugăm pe Domnul să ne dea mai multă 111
credință așa cum au făcut Ap în Lc. 17, 5.
pentru a fii mai aproape de Domnul și de
semneni.
ÎnaltPreasfințite Părinte Arhiepiscop
și Mitropolit Andrei, Prea cucernice
părinte consilier părinte protopop,
stiamată doamnă primar iubiți frați
preoți și dragi credincioși. Vreau să-i
mulțumesc în primul rând lui D cel
minunat întru sfinții săi, care în
această zi ne-a copleștit cu darurile
sale. Dacă împăratul Constantin s-a
mutat la Domnul în ziua Cincizecimii
în ziua darurilor duhovnicești ale
Duhului Sfânt la fel și noi am primit
darui duhovnicești ca și noua botezat
Anastasia. Am fost binecuvâtați și noi
în ziua aceasta cu binecuvântare pe
care a primit-o Sfânta Elena atunci
când a aflat cinstita Cruce.
Mulțumesc Părintelui nostru
Mitropolit Andrei că v-ați ostenit și
ați venit în mijlocul nostru sporind
bucuria noastră. Nu am cuvinte să vă
muțumesc mai mult.
Mulțumesc tuturor celor prezenți la
această Sfântă Taină care să ne trimită
la botezul fiecăruia dintre noi pt care
se cuvine să-I mulțumim lui D cel în
Treime lăudat. Tot ce se întâmplă în
Bis ne privește pe ficare dintre noi pt
că suntem botezați nu preoți monahi
sau teologi. De aceea putem striga
împreună cu Ap Pavel Fil4.4

112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131