Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Teologie Ortodoxa Dumitru Staniloae Iasi

Lucrare de seminar la Liturgica:

Instituirea Sfintie Liturghii, texte scripturistice. Liturghia in veacul Apostolic

Student: Sectia Pastorala, anul IV, grupa a IV a

CUPRINS

1. Introducere 2. Instituirea Sfintei Euharistii 3. Liturghia in veacul Apostolic 4. Concluzii 5. Bibliografie

1. Introdcere
In Biserica toti suntem datori, sub forme si masuri diferite, a-I sluji lui Dumnezeu. Prin aceasta slujire, manifestata mai ales prin participarea la cultul divin al Bisericii, aratam ca viata noastra este permanent indreptata catre Dumnezeu, iar noi incercam sa fim asemeni ingerilor care-I slujesc neincetat luiLui. Acest lucru se arata mai ales in Sfanta Euharistie, slujba care ne poarta din aceasta lume in Imparatia lui Dumnezeu, unde, in mod duhovnicesc, aducem doxologie inaintea Tronului lui Dumnezeu. Sfanta Liturghie este o slujba de o frumusete divina. In timpul ei cerul coboara pe pamant si oamenii se inalta la cer. Scopul Liturghiei facandu-ni-se cunoscut chiar de la inceputul eiprin cuvintele rostite de catre preotBinecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Parintele Alexander Schmemann ne spune: a binecuvanta Imparatia nu presupune doar sa o aclami. Presupune sa o declari a fi scopul, sfarsitul tuturor dorintelor si intereselor tale, ale intregii vieti, suprema si valoarea ultima a celor ce exista.1 Deplina comuniune cu Hristos, ca madular al Trupului Sau i unitatea tuturor crestinilor n Hristos, se realizeaza n Sfanta Euharistie. Prin Euharistie, Hristos este deplin in comunitatea ecleziala si n fiecare membru al acestei comunitati, iar comunitatea i fiecare membru al acesteia cresc in Hristos care s-a situat n centrul ei si in adancul de taina al fiecaruia in parte. Sfnta Euharistie reprezint ncununarea urcuului nostru duhovnicesc, deoarece prin aceasta oamenii se unesc cu Hristos nsui, izvorul Vieii i al harului, fiina noastr ntreag ajunge ptruns de prezena Mntuitorului, devenind astfel una cu El. Toat creaia se bucur de o transfigurare liturgic pinea i vinul aduse ca prinoase de credincioi primesc o destinaie sfnt, cci acestea nu mai sunt simple alimente, ci devin Pinea Vieii, adica Trupul i Sngele Mntuitorului. Astfel, n Sfnta Liturghie toat suflarea este chemat s laude pe Dumnezeu n stare de recunotin.
1

Alexander Schmeman: Introducere in Teologia Liturgica Ed. Sophia, Bucuresti 2009

2.Instituirea Sfintei Euharistii

Sfanta Euharistie a fost instituita in cadrul Cinei Celei de Taina. Despre acest moment gasim mai multe citate la Evanghelistii Sinoptici: Matei, Marcu si Luca precum si la Sfantul Apostol Pavel. In Evanghelia de la Matei avem in capitolul XXVI, versetele 26-29: 26.Iar pe cand mancau ei, Iisus, luand paine si binecuvantand, a frant si le-a dat ucenicilor, zicand: "Luati, mancati, acesta este Trupul Meu". 27.Si luand paharul si multumind, le-a dat, zicand: "Beti dintru acesta toti, 28.ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei Noi , carele pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor. 29.Si va spun Eu voua ca de acum nu voi mai bea din acest rod al vitei pana in ziua aceea cand il voi bea cu voi, nou, intru imparatia Tatalui Meu". De asemeni, dupa cum am mentionat acest moment este relatat si de Sfantul Evanghelist Marcu in capitolul XIV al Evanghelie sale in versetele 22-25 22.Si pe cand mancau, Iisus a luat paine si, binecuvantand, a frant si le-a dat si a zis: "Luati, mancati, acesta este Trupul Meu. 23.Si luand paharul, multumind, le-a dat si au baut din el toti; 24.si le-a zis: "Acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, carele pentru multi se varsa. 25.Adevar va graiesc ca de acum nu voi mai bea din rodul vitei pana in ziua aceea cand il voi bea, nou, intru imparatia lui Dumnezeu". Acelasi moment il gasim si in Evanghelia Sfantului Apostol Luca in capitolul XXII versetele 16-20 16 Ca va spun Eu voua ca de-acum nu le voi mai manca pana cand se vor plini intru imparatia lui Dumnezeu. 17.Si luand paharul, multumind, le-a zis: "Luati-l si impartiti-l intre voi; 18.ca va spun: De acum nu voi mai bea rodul vitei pana ce nu va veni imparatia lui Dumnezeu. 4

19.Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat, zicand: "Acesta este Trupul Meu, cel ce se da pentru voi; aceasta sa faceti intru pomenirea Mea! 20.Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: "Acest pahar este Legea cea Noua, intru Sangele Meu, cel ce se varsa pentru voi. Sfantul Apostol Pavel, in Epistola I catre Corinteni in capitolul IX intre verstele 23-25 fixeaza locul Sfintei Liturghii in centrul cultului crestin: 23.Dar pe toate de dragul Evangheliei le fac, ca sa-i fiu partas. 24.Nu stiti ca cei ce alearga'n stadion 6 alearga toti, dar numai unul ia premiul? Alergati asa ca sa-l luati. 25.Si orice luptator, de la toate se'nfraneaza. Ei insa, ca sa ia o cununa stricacioasa; dar noi, una nestricacioasa. In cea de a patra Evanghelie, cea a Sfantului Apostol Ioan relatare momentului instituirii Sfintei Liturghii lipseste deoarece acesta din urma nu a considerat necesar sa repete acest moment. De fapt, Sfantul Evanghelist Ioan vorbise despre aceasta taina, cand reprodusese, indata dupa inmultirea painilor, cuvantarea Mantuitorului despre "painea vietii", adica despre impartasirea credinciosilor cu insusi Trupul si Sangele Sau (Ioan VI, 48): Eu sunt Painea vietii., asa incat si pentru acest motiv nu mai avea nevoie sa revina asupra unui subiect atat de cunoscut. In completarea Evanghelistilor sinoptici, el noteaza asa dar doar faptul ca Mantuitorul, ramas numai cu cei unsprezece Apostoli dupa plecarea tradatorului, respira usurat, ca dupa eliberarea de o povara apasatoare si zice: "Acum s-a proslavit Fiul Omului si Dumnezeu s-a proslavit in El. Daca s-a proslavit Dumnezeu in El, si Dumnezeu il va proslavi pe El in Sine si indata il va proslavi" (Ioan XIII, 31-32). Prin aceste cuvinte, Mantuitorul face aluzie la moartea Sa pe Cruce, la inviere si la inaltare si incepe sa pregateasca pe ucenici pentru clipa despartirii. Instituirea Sf. Euharistii este descrisa aproape cu aceleasi cuvinte si de catre Evanghelistii sinoptici si de catre Sf. Apostol Pavel: "Deci mancand ei, a luat Iisus painea si multumind, a frant si a dat Ucenicilor zicand: Luati, mancati, acesta este Trupei Meu. Si luand paharul si multumind, le-a dat zicand: Beti dintru acesta toti, acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi se varsa, spre iertarea pacatelor" (Matei XXVI, 26-28; Marcu XIV, 22-24; Luca XXII, 19-20; I Cor. XI, 2325). Sf. Luca (XXII, 19) si Sf. Pavel (I Cor. XI, 24) ne informeaza ca Domnul, indata

dupa cuvintele de instituire a Sfintei Euharistii, a adaugat: "Aceasta s-o faceti spre pomenirea Mea". Concordanta dintre Evanghelistul Matei, martor direct la Cina cea de Taina si Apostolul Pavel, care a primit dogma euharistica chiar de la Iisus Hristos, printr-o revelatie directa si personala - de pe o parte - si dintre Evanghelistii Marcu si Luca, ucenici directi ai Apostolilor si martori ai traditiei si practicii Bisericii Primare - pe de alta parte - are o deosebita insemnatate, caci ne arata ca dogma euharistica n-a suferit niciun fel de evolutie in dezvoltarea vietii crestine si ca Biserica Ortodoxa a pastrat-o asa cum a primit-o dela insusi intemeietorul ei, Domnul nostru Iisus Hristos. Cuvintele biblice despre instituirea Sf. Euharistii constituesc prin urmare un document istoric original, inzestrat cu puterea unei marturii directe, obiective si sincere despre origina si intelesul acestei Sfinte Taine. Aceste cuvinte ne arata ca, la Cina cea de Taina, Domnul a prefacut cu adevarat painea dospita (artos) in insusi Trupul Sau, iar vinul in insusi Sangele Sau, rostind pentru fiecare o rugaciune speciala si impartasind apoi cu fiecare pe ucenici. In noaptea cand a fost prins - deci cu o zi inainte de Pastile iudaic - Domnul a instituit asa dar o adevarata sfanta si dumnezeiasca Taina, oferind credinciosilor un nou si supranatural mijloc de comuniune cu El. In istorisirea instituirii Sfintei Euharistii, se disting doua momente diferite: momentul prefacerii si momentul impartasirii. Momentul prefacerii coincide cu rugaciunea speciala rostita de Domnul mai intai asupra painii si apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioara impartasirii. Ea necesita o rugaciune anumita, epiclesa, pe care Biserica Ortodoxa o cunoaste din cele mai vechi timpuri si pe care liturghisitorul o rosteste totdeauna asupra cinstitelor Daruri. Dupa savarsirea prefacerii, Domnul ofera ucenicilor Sai nu paine si vin, ci insusi Trupul si Sangele Sau.

3. Liturghia in veacul Apostolic

Sf. Liturghie ocupa in viata Bisericii un loc central. Este cunoscut faptul ca organizarea primelor comunitati crestine s-a facut in functie de savarsirea Sfintei Euharistii. Deci cei ce auprimit cuvantul Lui s-au botezat; si in ziua aceea s-au adaugat ca la trei mii de suflete. Si staruiau in invatatura Apostolilor si in comuniune, in frangerea painii si in rugaciuni(Fapte II,41-42). In primele secole cei care doreau sa devina crestini erau pregatiti in chip special.Catehumenatul, se poate spune, constituia nu numai invatarea doctrinei crestine, ci si o initiere invederea intelegerii lucrarii tainice a lui Dumnezeu prin Biserica in lume. Catehumenii eraupregatiti pentru intelegerea tainei tainelor, Sfanta Euharistie. Dintru inceput, credinciosii se straduiau sa inteleaga adevarurile de credinta si sa participe, prin traire, la cult. In nazuinta de a intelege ceea ce se savarsea s-a simtit nevoia unei explicari aranduielii si a simbolismului actelor cultice. Se poate spune, in acest sens, ca cei ce participau la Sfanta Liturghie in care se recapituleaza simbolic activitatea Mantuitorului intrupat , inviat si proslavit, traiau bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Fata de alte servicii religioase, Sfanta Liturghie era inteleasa chiar si cand limba de cult era straina. Pe la mijlocul veacului al II- lea se iveste un document de o valoare exceptional pentru cunoasterea liturghiei crestine din acea vreme. E vorba de descrierea liturghiei facuta de Sf.Iustin Martirul si Filosoful intr-una din Apologiile scrise de acest cunoscut filosof crestin si apologet al crestinismului, care si-a pecetluit temeinicia convertirii sale la crestinism prin insasi moartea sa martirica.2 Sf. Iustin a lasat mai multe scrieri de cuprins crestin, insa unele dintre ele s-au pierdut. Dinscrierile sale ne-au ramas in intregime numai: doua Apologii si un Dialog cu iudeul Trifon.3 In prima Apologie si anume in capitolele 65-67, Iustin ne da mai multe informatii asupra serviciului divin din secolul al II-lea, lasandu-ne o sumara dar pretioasa descriere a Liturghiei crestine din timpul sau.

Pr. Magistrand Stoica, Simeon: Liturghia crestina din secolul al II lea, descrisa de Sfantul Iustin in raport cu Liturghia Ortodoxa de astazi. In Ortodoxia, nr 1,1960,p 74 3 Ibidem, p 75

Prima descriere a Liturghiei Bisericii primare dateaza de la jumatatea sec. al II-lea d.H. O suta de ani mai trziu, isa, la mijlocul sec. II d.H, Sfntul Iustin Martirul si Filozoful ne da ceamai amanuntita descriere a Liturghiei din primele trei secole: In asa-zisa zi a soarelui (duminica), se face adunarea tuturor celor ce traiesc la orase sau la sate si se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile) sau scrierile profetilor(Vechiul Testament), cata vreme ingaduie timpul. Apoi, dupa ce cititorul inceteaza, intaistatatorul (episcopul sau preotul ) tine un cuvant prin care sfatuieste si indeamna la imitarea acestor frumoase invataturi. Apoi, ne ridicam in picioare toti laolalta si inaltam rugaciuni; dupa care,incetand noi rugaciunea, ne imbratisam unii pe altii cu sarutarea pacii - si se aduce paine si vin si apa, iar intaistatatorul inalta deopotriva rugaciuni si multumiri, cat poate mai multe, la care poporul raspunde intr-un singur glas, rostind Amin. Si se da fiecaruia sa se impartaseasca din cele ce au fost consfintite prin euharistie, iar celor care nu sunt de fata li se trimite euharistia acasa, prin diaconi."4 De aici reiese ca in acest timp exista o randuiala a Liturghiei, care nu era locala, ci generala sau ecumenical , cunoscuta in toata Biserica. Apologia Sfantului Iustin Martirul este o marturie despre o uniformitate liturgica n veacul al doilea.5 Aceasta uniformitate este atestata si din faptul ca, in aceeasi vreme (anul 155), Sf. Policarp, episcopul Smirnei, coliturghiseste la Roma cu Papa Anicet.6 Alte documente liturgice de mai tarziu (Constitutiile Apostolice), arata ca impartasirea credinciosilor se facea exact cum se impartasesc azi clericii la liturghie: ei primea Sf. Trup din mana, de la preoti, iar Sf. Sange li de dadea de-adreptul din potir, de catre dicaoni. 7Remarcant la Sf. Iustin este rolul diaconului in ritualulimpartasirii. Sfnta Euharistie este prezentata de Sfantul Iustin ca o comemorare nu numai a patimilor, deci a jertfei Domnului, ci si a Invierii Lui (cap. LXVII, 7),fiind pusa ntr-o strnsa legatura Invierea cu misterul instituit la Cina cea de taina (cap. LXVI, 3).Prin urmare, liturghia euharistica celebra, dupa conceptia crestina din veacul al doilea, n toata splendoarea, misterul operei mntuirii savarsita de Domnul nostru Iisus Hristos.8
4

Diacon Ioan I. Ica jr: Canonul Apostolic al primelor secole in vol I Canonul Ortodoxiei Ed. Deisi Sibiu 2008 p.368 5 Petre Vintilescu: Istoria Liturghiei in primele trei veacuri Ed. Nemira, Bucuresti, p.80 6 Pr. Magistrand Stoica, Simeon: Liturghia crestina din secolul al II lea, descrisa de Sfantul Iustin in raport cu Liturghia Ortodoxa de astazi. In Ortodoxia, nr 1,1960,p81 7 Ibidem p.83 8 Petre Vintilescu: Istoria Liturghiei in primele trei veacuri Ed. Nemira, Bucuresti, p.80

Trebuie observat faptul ca la Sf. Iustin binecuvantarea are loc printr-o rugaciune de multumire.9 Tot el reduce faptul ca painea si vinul devin Trupul si Sangele lui Iisus intrupat.10 Liturghia crestina nu era o masa sau un banchet, caci elementele euharistiei nu erau socotite simple alimente comune, ci ele ajungeau prin sfintire Trupul si Sangele Domnului. Ea era un oficiu public, la care luau parte numai cei botezati, iar caracterul social al liturghiei este subliniat prin participarea poporului la rugaciune. Episcopul - sfinteste darurile, el rosteste rugaciunile, iar poporul numai raspunde.11 Persoanele vrednice vizate de Sfantul Iustin sunt echivalente cu ierarhia, care, avand puterea de a liturghisi, era singura vrednica de a oficia serviciul euharistic. Intaiul statator comenteaza locurile din cartile sfinte si administreaza sfaturi prin predica, el concentreaza ofrandele si poarta grija de cei ce au trebuinta de ele.12 In Liturghia descrisa de Sfantul Iustin se oglindesc, cel putin, germenii disciplinei catehumenatului, care s-a tot accentuat din a doua parte a veacului al doilea, divizandu-se cu vremea in unitatile care alcatuiesc astazi cele sapte laude (vecernie, pavecernita, miezonoptica,utrenia cu ceasul I, ceasul III, ceasul VI si ceasul IX) si care pot fi privite ca o prelucrare a mate-rialului ntrebuintat n serviciul divin din vechile adunari zilnice.13 Din aceste precizari rezulta ca in secolul al II-lea serviciul Sf. Liturghii cuprindea urmatoareleparti: 1) Cantarea si citirea unor pericope din Sf. Scripturi ale Vechiului si Noului Testament,dupa care urma predica sau cuvantul de invatatura al proistosului, iar apoi urmau rugaciunipublice pentru diferite stari. 2) Urma apoi sarutarea frateasca (sarutarea pacii sau sarutarea sfanta a iubirii) dintre crestini, dupa care diaconul aducea o parte aleasa dintre ofrandele credinciosilor (paine si vin) si le preda proistosului pentru a le sfinti, iar acesta rostea asupra lor rugaciunea de invocare a Duhului Sfantului pentru prefacerea (epicleza) si binecuvantareadarurilor, la care poporul raspundea: Amin. Apoi urma impartasirea celor prezenti la sfanta slujba, iar celor ce, din diferite cause, nu puteau participa la Sf. Liturghie, li se duce Sf.Euharistie acasa, de catre diaconi; impartasirea credinciosilor se facea sub ambele
9

Karl Christian Felmy: De la Cina de Taina la Dumnezeiasca Liturghie a Bisericii Ortodoxe trad de Pr. Prof. Ion I. Ica, Ed. Deisis, Sibiu, 2008, p.28 10 Ibidem p.29 11 Petre Vintilescu: Istoria Liturghiei in primele trei veacuri Ed. Nemira, Bucuresti, p.81 12 Ibidem, p.81 13 Ibidem, p.82

forme,crestinii primind mai intai Sf. Trup, iar dupa aceea li se da sa bea Sf. Sange din potir. Dupa aceasta urma binecuvantarea poporului de catre proistos (episcop sau preot) si slobozirea lui. Inlocul agapelor care incetasera inca de mult timp, la sfarsitul Liturghiei, preotul primea de la cei bogati si de la cei ce voiau sa dea, ofrande benevole, din care se facea ajutorarea saracilor,orfanilor si a vaduvelor, ca si a celor in lanturi si a strainilor, totdeauna preotii fiind purtatorii degrija ai acestora.14 Sf. Iustin este cel dintai scriitor la care gasim confirmata existenta epiclezei in liturghia crestina. Tot el este primul care a intrebuintat comparatia misterului euharistic cu misterul intruparii lui Iisus. El este, totodata, cel care, pentru prima oara, a incercat sa explice prezentareala a Mantuitorului in Sf. Euharistie.15 Predica sau omilia se tinea imediat dupa citirile din Sf. Scriptura. Descrierea Sf. Iustin ne lasa sa intrevedem clar existenta unei rugaciuni echivalenta cu ecteniile de azi, in randuiala liturghiei pe care o descrie. La aceasta ectenie luau parte toti credinciosii, adica cei botezati, fie recitand in soapta dupa liturghisitor, fie participand prin raspunsuri. Aceasta reprezinta ectenia mare. Apologia I a Sf. Iustin Martirul si Filosoful este un document de o importanta unica si exceptional, ca izvor pentru istoria liturghiei crestine.

4 Concluzii
14

Zagrean Teodor: Sfanta Liturghie privita sub aspect istoric in Mitropolia Moldovei si Sucevei, nr. 1-2, 1964 15 Pr. Magistrand Stoica, Simeon: Liturghia crestina din secolul al II lea, descrisa de Sfantul Iustin in raport cu Liturghia Ortodoxa de astazi. In Ortodoxia, nr 1,1960,p85

10

Din cele expuse in capitolele anterioare reiese ca viata crestinului trebuie safie ancorata in viata Bisericii si in ritmul liturgic imprimat de slujbele care se savarsesc pentru mantuirea tuturor credinciosilor. Nucleul Sfintei Liturghii este Jertfa Mantuitorului care se daruieste spre hrana in chip material si duhovnicesc prin Sfanta Euharistie i prin rugaciunea staruitoare. Astfel, suntem chemati sa intelegem importanta si necesitatea unei apropieri constiente si permanente de Sfantul Potir, intrucat indemnul lui Hristos - Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste apropiati-va! pe care il auzim la fiecare Liturghie, reprezinta momentul de maxim responsabilitate a crestinului care se prezinta de fapt la Cina cea de Taina. Prezenta noastra la Sfanta Liturghie se justifica in primul rand prin nevoia de a fi in comuniune neintrerupta cu Hristos. Participarea la rugciunea de obste a Bisericii culmineaza in Euharistie, care trebuie sa redevina centrul existentei noastre.

11

5 Bibliografie
1. Biblia, Ed. I.B.M.B.O.R. Bucuresti, 2008 2. Alexander Schmeman: Introducere in Teologia Liturgica Ed. Sophia, Bucuresti 2009 3. Diacon Ioan I. Ica jr: Canonul Apostolic al primelor secole in vol I Canonul Ortodoxiei Ed. Deisi Sibiu 2008 4. Ioan Tamas: Mic dictionar teologic Ed. Sapientia, Iasi 2008 5. Pr. Magistrand Stoica, Simeon: Liturghia crestina din secolul al II lea, descrisa de Sfantul Iustin in raport cu Liturghia Ortodoxa de astazi.In Ortodoxia, nr1,1960 6. Petre Vintilescu: Istoria Liturghiei in primele trei veacuri Ed. Nemira, Bucuresti 7. Karl Christian Felmy: De la Cina de Taina la Dumnezeiasca Liturghie a Bisericii Ortodoxe trad de Pr. Prof. Ion I. Ica, Ed. Deisis, Sibiu, 2008 8. Zagrean Teodor: Sfanta Liturghie privita sub aspect istoric in Mitropolia Moldovei si Sucevei, nr. 1-2, 1964

12