Intr-una din catehezele trecute v-am vorbit despre faptul ca
Biserica are 7 Sfinte Taine. Taina este o lucrare sfnt, instituit de Dumnezeu ntrupat, prin care, ntr-o form vzut, se mprtete primitorului harul divin nevzut.
II. Anuntarea te mei
Una din cele 7 Sfinte Taine al Bisericii este Sfanta
Cununie.
III. Tratarea
A sasea Tain a Bisericii este Sfnta Tain a Nuntii, prin care,
dup fgduinta mirelui si a miresei dat n mod liber in fata preotului, li se mprtseste acestora harul dumnezeiesc, care sfinteste insotirea lor dup fire, prefcnd-o ntr-o desvrsit si curat legtur duhovniceasc, ntr-o unire pe viat, dup chipul legturii dintre Mntuitorul Iisus Hristos si Sfnta Sa Biseric.
Cstoria a fost randui de Insusi Dumnezeu nc n Vechiul
Testament. Astfel, n cartea Facerii ni se arat c Ziditorul a toate a asezat cstoria chiar de la nceput, prin cuvintele : Nu e bine s fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru. el (Facere II, 18). El a binecuvntat nsotirea brbatului cu femeia, zicnd : Cresteti siv nmultiti si umpleti pmntul si-l stpniti (Facere I, 28). Dar n Noul Testament cstoria este nltat si asezat de Mntuitorul Iisus Hristos n rndul Sfintelor Taine. El a cinstit-o prin aceea c a luat parte la Nunta din Cana Galileii (Ioan II, 1_11). Iar de cte ori a gsit bun prilej s griasc despre cstorie, El a privit-o ca Sfnt Tain, sublinind importanta ei prin cuvintele: Pentru aceea va lsa omul pe tatl su si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup, asa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ce a mpreunat Dumnezeu omul s nu despart (Matei XIX, 5-6). Credincios urmtor ntru toate Mntuitorului Iisus Hristos, Sfntul Apostol Pavel i ndeamn pe soti s-si iubeasc sotiile, precum Hristos a iubit Biserica, iar pe sotii s fie supuse brbatilor lor ca Domnului, pentru c brbatul este cap femeii, precum si Hristos este capul Bisericii" (Efes. V, 23). Si incheie prin cuvintele: Taina aceasta mare este, iar eu zic n Hristos si n Biseric (Efes. V, 32). Asemenea celorlalte Sfinte Taine, si Taina Nuntii se svrseste n biseric, mai potrivit n zi de duminic, dup Sfnta Liturghie, cnd obstea credinciosilor se afl n casa lui Dumnezeu. Potrivit poruncii a noua a Bisericii, nu se fac nunti ns n timpul posturilor si n anumite srbtori ale anului. Exceptia de la aceast regul o poate ncuviinta numai episcopul. Cununia se ncheie pentru intreaga viat a celor ce o primesc ; o poate desface numai moartea (Matei XIX, 6 ; 1 Cor. VII, 10). Doar necredinciosia unuia din soti fat de cellalt, o poate desface, cci ea nseamn nimicirea iubirii curate dintre soti. Sotul nevinovat poate incheia o nou cstorie, dup desfacerea celei dinti, asa cum poate face si sotul rmas vduv prin deces. Formula Sfintei Taine a Nuntii este : Se cununa robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Duminezeu (N), n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, Amin, svirsitorul ei fiind episcopul sau preotul care administreaz harul dumnezeiesc. Primitorii acestei Sfinte Taine sunt credinciosii crestini - brbati si femei - care au varsta aratat n legile trii, sunt liberi s-si mrturiseasc dorinta de a ntemeia o familie, care nu sunt nruditi n anumite grade si au ncheiat cstoria civil. Sotii uniti prin Sfnta Tain a Nuntii sunt ndatorati la pstrarea dragostei curate si a respectului unuia ctre altul, la cresterea fiilor lor n temerea de Dumnezeu, la cinstirea Sfintei Biserici si la iubirea patriei n care vietuiesc si care lucreaz spre binele lor si al semenilor.
Rostul si datoria nasilor la cununie sunt aceleasi ca ale nasilor
de la botez. Ei sunt martori si chezasi ai temeiniciei fagaduintelor facute de viitorii soti unul fata de altul si ai trainiciei legaturii pentru tot restul vietii. De aceea pun mana pe cununii, atat atunci cand sunt puse pe capul mirilor, cat si atunci cand sunt luate. De regula ei sunt aceiasi de la botez, sau urmasii lor si trebuie sa fie ortodocsi si cu buna vietuire crestineasca, purtandu-se fata de miri ca niste parinti si invatatori ai acestora . In timpul slujbei, nasii tin in mana faclii aprinse, simbol al curatiei mirilor, al luminii darului de sus si al bucuriei nuntasilor. Trebuie sa stim ca cei ce se insotesc prin nunta s-au insotit de la Dumnezeu si sunt curati cu chemarea Celui Curat. Sa pazeasca deci unul fata de altul nunta neintinata si in pace, sa vietuiasca in cucernicie. Cei ce au luat unire de la Dumnezeu, pentru cinste, dragoste intru curatie, insotirea intr-un gand si in pace, sa le pazeasca unul cu altul, ca un odor, pentru ca sa nu li se ceara sa dea raspuns de curatie si de celelalte lucruri dumnezeiesti; si sa se ingrijeasca nu numai de trupul lor, ci mai cu seama de sufletele lor, caci intr-acest chip si Dumnezeu va fi cu dansii. Pe fiii lor sa-i creasca intru frica si invatatura Domnului, precum invata dumnezeiescul Pavel (Efes. 6, 4), si din cele ce castiga de la Dumnezeu sa miluiasca pe fratii cei saraci, ca si ei sa fie miluiti si sa se invredniceasca imparatiei cerurilor, impreuna cu fiii lor. Sa nu uite mirii ca legatura cu care Taina nuntii uneste pe barbat si femeie este sfanta si vesnica, pentru ca este binecuvantata si consfintita de Biserica, adica intarita de Dumnezeu Insusi. Precum auzim in Apostolul ce se citeste la cununie, aceasta legatura e asemanata de Sf. Apostol Pavel cu legatura sfanta si tainica dintre Hristos si Biserica (Efes. 5, 23 s.u.). Ea trebuie sa ramana deci trainica si statornica si nu poate fi desfacuta pentru orice nepotrivire trecatoare, sau pentru alte pricini marunte care tulbura din cand in cand pacea si linistea caminului. Supararile si necazurile, mici sau mari, de care nimeni nu este scutit in viata, pot umbri uneori intelegerea si armonia ce trebuie sa dainuiasca intre soti; dar ele nu sunt temeiuri pentru divort, adica pentru desfacerea casniciilor.
IV. Recapitularea Aprecierea
Cine a instituit Taina Cununiei?(Dumnezeu)
Unde se cuvine sa se faca slujba Cununiei?(Biserica)
Cand se savarseste Cununia?( duminica, dupa Sfanta
Liturghie)
Care este formula de la cununie?
Cand nu se pot face nunti?
Care este rostul nasilor la cununie?
V. Asocierea
Zice Sfantul Apostol Pavel despre cei ce se insotesc prin Taina
nuntii (Efes. 5, 31): Si pe care i-a unit Dumnezeu, omul sa nu-i desparta, adauga Biserica, citand pe Mantuitorul. Numai pacatul adulterului de care s-ar face vinovat unul din soti da celuilalt dreptul de a rupe legatura casatoriei, pangarita prin pacat. Si numai moartea desparte vremelnic pe sotii care s-au iubit in aceasta viata, pentru ca sa-i uneasca din nou, pentru vesnicie, in cealalta viata.
VI. Generalizarea
In viata lor, sotii nu trebuie sa uite niciodata ca primul
scop al casatoriei este mantuirea reciproca, a sotului si sotiri, impreuna cu copiii lor. Deci sa urmareasca acest scop, si nu vor gresi in viata a face cele mai bune alegeri.
VII. Aplicarea
RUGCIUNEA CELOR CE SE CSTORESC
Stpne, Doamne Dumnezeul nostru, Sfintitorul nuntii celei de tain si preacurate, Pzitorul nestricciunii si Chivernisitorul cel bun al celor lumesti, Cela ce din nceput ai zidit pe om si l-ai pus ca pe un mprat fpturii si ai zis : Nu este bine s fie omul singur, s-i facem ajutor potrivit pentru el si, pentru aceasta, ai poruncit s lase omul pe tatl su si pe mama sa si s se lipeasc de sotia sa (sotul su) si s fie amndoi un, trup, iar pe care Dumnezeu i-a unit, omul s nu-i despart ; nsuti Stpne, trimite darul Tu cel ceresc si peste mine nevrednicul robul Tu (nevrednica roaba Ta) si binecuvinteaz cstoria pe care astzi o leg naintea fetei Tale. Curteste toate pcatele mele, iart-mi toate frdelegile, dezleag-mi toate greselile cele ,de voie ,si cele fr de voie ; uneste gndurile, cugetele si inimile noastre n dragoste neftarnic si n credint nestrmutat ; ndrepteaz pasii nostri pe crrile Tale, pentru ca s mplmim pururea voia Ta cea sfnt. Umple casa noastr de toate bunttile cele de pe pmnt si ne nvredniceste s petrecem mpreun vietuirea noastr fr de prihan, ca s sporim spre tot lucrul bun, de folos Patriei si Tie bineplacut. Pzeste-ne ntru toate zilele vietii noastre, ca s plinim cu inim curat poruncile Tale si s ludm si s preamrim Preacmstitul si de mare cuviint numele Tu, al Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, acum si pururea si n vecii vecilor. Amin.