Cateheză Sfănta Cruce !

În numele Tatălui și a Fiului și a Sfăntului Duh Amin !

Pregătirea Aperceptivă Domnule Diriginte dragi colegii !
Rolul creștinilor pe acest pămănt este acela de a ne măntui.
Știm din Sfănta Scriptură că Măntuitorul nostru Iisus Hristos,fiul lui
Dumnezeu,a fost trimis pe pămănt să ne dea posibilitatea de a intra în
împărăția cerurilor.Vedem,că Hristos a venit în lume și s-a jerfit încă
de mic copil,venind ca prunc.Prin venirea sa trupească ne-a învățat să
îi urmăm,adică să ne măntuim și să biruim răul și tot odată să înviem
cu el .
Hristos stănd cu trupul în lume a dăruit oamenilor arme împotriva
celui potrivnic ci anume Sfintele Taine unde avem și trupul și săngele
lui,Rugăgiunea și Crucea,toate acestea pentru ajutorul și ușurarea vieți
noastre spirituale pămăntești
Anunțarea temei.Așadar,iubiți credincioși,astăzi cu ajutorul lui
Dumnezeu vom vorbi despre importanța Sfintei Cruci în viața noastră
Tratare
Sfănta Cruce,este primul obiect Sfănt al creștinismului căreia noi
credincioși îi acordăm un cult de venerare.Zicem că este obiect
Sfănt,deoarece a fost sfințită din săngele Dumnezeiesc curs pe ea
pentru măntuirea noastră,de aceea Crucea biruiește pe cel potrivnic.
Este armă de măntuire,obiect de cinstire,semn distinctiv și pricina de
izbăndă pentru creștini.Crucea,ne-a fost lăsată atăt materială căt și
spirituală. Zicem spirituală deoarece Crucea este viața noastră trăită
în Hristos iar pe de altă parte este urmarea necondiționată a
Măntuitorului nostru Iisus Hristos.
Noi credincioși însemnăndune cu semnul Sfintei Cruci primim
binecuvăntare și har de la Dumnezeu pentru a ni se îndeplini toate
cererile noastre spre urcușul spiritual și spre un vădit progres
duhovnicesc.Cei ce se însemnează cu semnul Cruci alungă demoni
deoarece semnul Cruci este de nesuferit pentru ei,ba chiar îi arde și nu
o pot suporta întrucăt Hristos prin Cruce ne-a măntuit din robia
păcatului și a iadului.
Sunt multe Cruci,dar felurile lor sunt trei:I.CRUCEA
EXTERIOARĂ,alcătuită din suferințe,necazuri și în general dintr-o
nefericire lumească,pămăntească.II.CRUCEA INTERIOARĂ,născută
din lupta cu patimile și cu poftele,pentru a căștiga virtuțile iar mai
apoi pentru dobăndirea Împărației Cerurilor.III.CRUCE HARICĂ(DE
DUH ȘI DE HAR)care sunt primite prin totala predare în voia lui
Dumnezeu.
CRUCEA EXTERIOARĂ,este cea răspăndită,putem zice pe toate
drumurile și întălnită aproape la fiecare pas.Aici,putem include
supărările,necazurile,nenoricile etc.Fără acestea ne măntuim mai
greu,iar acestea ne arată că Împăratul Hristos ne vrea de partea
sa,măntuiți pentru că cine dintre noi nu are vreo una dintre aceste
Cruci în viața lui ?
Nici nu se poate altfel fiindcă nici slava nici bogăția nici celebritatea
și nici o mărire pămăntească nu ne scutesc de aceste Cruci exterioare.
A rănduit Dumnezeu,ca nimeni care se află pe pămănt să treacă prin
viață fără necazuri și strămtorări și această hotărăre cu un scop bine
întemeiat,și anume ca omul să nu uite că este doar un exilat și ca să nu
trăiască pe pămănt ca un băștinaș în patria sa și ca un simplu călător
într-o țară străină căutănd adevărata sa patrie.
CRUCEA INTERIOARĂ,o întălnim cănd dorim să ne măntuim și
adică ne luptăm cu patimile și cu poftele trupești.Cruce lăuntrică este
lupta cu ele și adică cănd creștinul răstignește proprile patimi și asta
înseamnă să le facă neputincioase, apoi să le strivească și apoi să le
dezrădăcineze, de va înfrănge credinciosul vreo patimă de căteva ori,o
va face neputincioasă, de o va înfrănge încă de căteva ori o va strivi
iar dacă încă o va înfrănge cu ajutorul lui Dumnezeu o va
dezrădăcina.
Cel ce se luptă cu patimile uneori are senzația de parcă măinile le-ar fi
ținute parcă i se pune cununa de spini,iar inima este străpunsă de vie,
Atăt este de greu și dureros lupta cu patimile.Dezrădăcinarea
patimilor pe căt este de dureroasă pe atăt este de avantajoasă,deoarece
lupta aceasta este măntuitoare
CRUCEA DE HAR(DE DUH ȘI DE HAR) la aceasta se ridică
creștini cei mai desăvărșiți dacă te-ai curățat de
patimi,predăte,curat,ca jertfă curată și neprihănită lui Dumnezeu,căci
doar astfel de jertfă se cuvine neprihănitului,împăratului și
Dumnezeului nostru.
Am văzut din Sfănta Scriptură că mai există Crucea tălharului celui
rău care reprezintă pe aceia care lucrează patimilor la înmulțirea
lor,patimile fiind plăcere deșartă,lumească,care ne fac decăt
rău,îndepărtăndune astfel de viața duhovnicească trăită în Hristos și
care ne pierd șansa de a ne măntui.
,,Domnul a plinit mântuirea noastră prin moartea Sa pe Cruce,pe
Cruce el a rupt zapisul păcatelor noastre (Sfântul Teofan Zăvorâtul) El
a suferit toate acestea pentru că așa era hotărăt de Dumnezeu din veac
să se obțină măntuirea.Hristos a rupt zapisul păcatelor noastre prin
moartea sa pe Cruce ca prin învierea lui cea de a treia zi să ne
dăruiască și nouă lumina învieri sale.
Crucea înainte de creștinism a avut un sens înjositor,dar tocmai din
această cauză a fost aleasă de Hristos ca instrumentul material al
jertfei sale pentru a ridica și a transforma înjosirea,ocara și blestemul
omeniri căzute în păcat.
Crucea a fost preînchipuită în Vechiul Testament prin toiagul lui
Moise și prin șarpele de aramă a fost altarul de jertfă pe care s-a
sacrificat Măntuitorul pentru rescumpărarea neamului nostru
omenesc.Dacă ne uităm în Efeseni:2;16 vedem că crucea este mijlocul
împăcări cu Dumnezeu,în Filipeni:2;8 vedem că este mijlocirea
preamăriri lui Hristos.Mai departe știm că este semn biruinței lui
Hristos și este semnul fiului omului la a doua venire conform
Matei:24;30,este lauda creștinilor deoarece apare în Sfănta Scriptură.
Conform 1 Corinteni:1;18 este putere de măntuire ,,Căci cuvăntul
Cruci este nebunie pentru cei ce pier,iar pentru noi este puterea lui
Dumnezeu”
Sfăntul Iustin Martirul zice :,,Hristos a slujit pănă la robia Cruci
pentru oamenii de tot felul,dobăndindu-i pe ei prin sănge și prin taina
Crucii’’
Sfănta Cruce pe care Măntuitorul a fost răstignit a fost descoperită ca
urmare a dorinței Sfăntului Constantin cel Mare și a mamei sale
Sfănta Elena.Conform tradiției,soldații romani au aruncat cele trei
Cruci,a Măntuitorului și a celor doi tălhari într-o peșteră în apropierea
Golgotei,loc unde se colecta apa de ploaie necesară consumului
orașului iar cu timpul peștera devine locul în care erau aruncate
deșeurile din Ierusalim.
Există și credința că Sfănta Cruce ar fi fost îngropată de ucenicii
Domnului după răstignirea sa,cert este că după ce a fost descoperită,a
fost înălțată de Macarie Episcop al Ierusalimului pe 14 Septembrie
335, ca toți creștinii să vadă lemnul pe care Hristos a pătimit pentru
păcatele noastre și pentru ca noi să ne măntuim.Crucea pe care a fost
răstignit Hristos a fost identificată cu ușurință fiindcă purta urmele
piroanelor bătute în ea,zicem acestea pentru că cei doi tălhari nu au
fost pironiți pe Cruce ci doar legați cu funii.
Potrivit tradiției,Crucea lui Hristos a fost pusă peste un mort,iar
imediat la atingerea cu Sfănta Cruce mortul a înviat.
Crucea descoperită pe Golgota a fost pusă în Basilica Sfănta Cruce
ridicată de Sfănta Elena,tot acolo au fost depuse un cui și placa cu
inscripția INRI.În 614 a fost furată de către trupele Persane și a fost
readusă în Martie 640 în Ierusalim de Heraclie împăratul,din păcate
fragmente din Sfănta Cruce s-au pierdut de-a lungul timpului.
Sfănta Cruce, s-a degradat în 1187 fiind căzută în măinile lui Paladin
pe cămpul de bătălie de la Hattin,unde fusese adusă de Episcopul
Betleemului,la porunca regelui Ierusalimului.
Un fragment din Sfănta Cruce a fost achiziționată între 1241-1242 de
regele Franței Ludovic al IX-lea,fragment păstrat în capela Pharos al
palatului imperial.Astăzi găsim părticele din lemnul Sfintei Cruci la
Sfăntul Mormănt, Roma,Veneția,Constantinopol,în Franța în mai
multe locuri,Germania,Spania și Muntele Athos și la noi în țară există
părticele din lenul Sfintei Cruci la Mănăstirea Căldărușani, Țigănești
și Biserica din capitala Sf Vasile cel Mare și chiar în Mitropolia
nostră la mănăstirea Miclăușeni.
Recapitulare
1.Căte feluri de Cruci există?
Există două feluri de Cruci:Crucea Materială și Crucea Spirituală
2.Ce este Sfănta Cruce ?
Sfănta Cruce este primul obiect Sfănt al creștinismului căreia noi
credincioși îi acordăm un cult de venerare.
3. De ce se tem diavoli de semnul Sfintei Cruci
Diavoli se tem de Sfănta Cruce deoarece semnul Cruci este de
nesuferit pentru ei,ba chiar îi arde și nu o pot suporta întrucăt Hristos
prin Cruce ne-a măntuit din robia păcatului și a iadului.
Asocierea
Sfănta cruce poate fi asociată cu însuși trupul nostru dacă ne uităm
atent la forma noastră fizică putem observa că este identică cu forma
Sfintei Cruci prin aceasta se arată că omul este un mijlocitor între
creație și Dumnezeu astfel vocația sa este una dublă,care se realizează
atăt pe verticală căt și pe orizontală iar aceasta se poate deduce din
Legea Iubirii care spune:,,Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din
toată inima ta,din tot sufletul tău, din tot cugetul tău, din toată puterea
ta, iar pe aproapele tău ca pe tine însuși,,(Marcu12: 30).
Generalizare
Așadar Sfănta Cruce este cel dintăi obiect material Sfințit și lăsat de
însuși Măntuitorul pentru ca să fim izbăviți prin trănsa.Despre
importanța Sfintei Cruci în viața creștinului ne lămurește și Sfăntul
Apostol Pavel care spune: ,,Cuvăntul Crucii,pentru cei ce pier,este
nebunie,iar pentru noi,cei ce ne măntuim,este puterea lui
Dumnezeu”(I Corinteni 1:18)Cruce armă asupra
Încheiere
Așadar văzănd căt este de importantă Sfănta Cuce pentru creștini se
cuvine so cinstim cu credință. Asa cum Hristos si-a asumat Crucea,
care initial era instrument de tortura, si a transpus-o in arma asupra
diavolului, devenind la mare cinste, simbol al Crestinismului, asa
trebuie sa ne asumam si noi Crucea, stiind ca in urma asumarii vom
primi cinstea castigarii Imparatiei Cerurilor.,,Doamne armă asupra
diavolului Crucea ta o ai dat nouă căci se îngrozește și se cutremură
nesuferind a căuta spre puterea ei căci morți i-ai sculat și moartea o ai
surpat,pentru aceasta ne închinăm îngropări tale și învierii”