Cateheza despre ierurgii

.Pregătirea aperceptivă
La întâlnirea anterioară am discutat despre Sfintele Taine și rolul lor în Biserică
dreptmaritoare.Biserică noastră mai are și alte slujbe,în afară de Sfintele Taine,ale căror
efect stă în stransă legatură cu omul si care au rol de binecuvântare și sfințire a omului în
diferite momente și împrejurări ale vieții.Mai au rolul de binecuvântarea și sfințirea firii
înconjurătoare și a diferitelor obiecte sau lucruri de folos omului.
2.Anunțarea temei
Astăzi vom învata,cu ajutorul Domnului,despre Sfintele Ierurgii și despre importanța lor
pentru mântuirea noastră.
3.Tratarea
Sfintele Ierurgii sunt slujbele care,spre deosebire de Sfintele Taine,au direcție și spre
natura înconjurătoare a omului.Ele binecuvânteaza și sfințesc atât omul cât și natura și
obictele de folos omului.
Ierurgiile sunt la fel de vechi ca și Biserica.Se amintește de slujba pentru curațirea femeii
la 40 de zile în Levitic capitolul 12.Binecuvântarea painilor și a vinului facută chiar de
Mantuitorul Însuși,iar altele cum ar fi sfințirea apei,a untdelemnului,rugăciuni pentru
ploaie,le gasim amintite în vechile randuieli bisericești cum ar fi Constituțiile Sfinților
Apostoli, sau Evhologhiul episcopului Serapion de Thumuis din Egipt,una din cele mai
vechi cărți de slujbă.
Scopul acestor Ierurgii este să-l purifice pe om și firea ce-l înconjoară de ceea ce s-a
instalat dupa caderea in pacat a primilor oameni.Aceasta cadere a introdus dezordinea si
suferinta in viata omeneasca dar nu numai in viata omului ci a afectat si natura
inconjuratoare:”Blestemat sa fie pamantul intru lucrurile tale;intru necazuri vei manca
dintr-insul in toate zilele vietii tale.Spini si palamida va rasari tie si vei manca iarba
pamantului.Intru sudoarea fetei tale vei manca painea ta,pana cand te vei intoarce in
pamant,din care esti luat;ca pamant esti si in pamant te vei intoarce”(Facere III,17-
19).Observam ca omul si natura erau in stransa legatura,de aceea caderea omului a
insemnat de asemenea si caderea naturii inconjuratoare care a dobandit posibilitatea,odata
cu omul,de a fi restabilită prin întruparea Mantuitorului.Astfel prin Întruparea Domnului
Iisus,Mantuitorul a transmis puterea de a resfinti natura(Matei X,8;Marcu XVI,17-
18)apostolilor Sai iar de atunci Biserica binecuvanteaza toate lucrurile cu care intra omul
in contact sau care urmeaza sa le intrebuienteze.De aceea avem la 1 Februarie sfintirea
pamanturilor,roadele pamantului(Sfantul Ilie,6 August),ramurile sau stalparile la
Florii,apele la Boboteaza si lista poate sa continue.Efectul acestor Sfinte Slujbe este de a
da putere curatitoare si sfintitoare omului si nu numai lui ci si intregii lumi create.Asadar
natura din starea decadenta in care se afla redevine la starea initiala,redevine prielnica
existentei omului si creeaza mediul perfect pentru ca omul sa se mantuiasca.Astfel se
implineste in totalitate cuvantul spus de Sfantul Apostol Pavel:”toata faptura lui
Dumnezeu e buna si nimic nu este de lepadat,daca se ia cu multumire,caci se sfinteste
prin cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune”(I Timotei IV,4-5).
Astfel in cateva cuvinte,Biserica tinteste sa realizeze desavarsirea creatiei;Sintele Taine
pregatesc si anticipeaza sau prevestesc faptura cea noua care va sa fie,adica acel ”cer nou
si pamant nou” pe care le-a vazut Sfantul Ioan Evanghelistul in viziunea sa din
Apocalipsa(XXI,1).
Pentru a fi exacti in savarsirea acestor slujbe trebuiesc amintite diferentele dintre Sfintele

1
Taine si Ierurgii:
Tainele sunt intemeiate direct sau indirect de Mantuitorul Iisus Hristos si se refera
exclusiv la persoana si viata noastra,sfintind momentele sau imprejurarile din cursul
vietii,pe cand Sfintele Ierurgii sunt randuite de Biserica si au o sfera mult mai larga,adica
efectele lor se aplica nu numai la viata omeneasca,ci si la natură si la fapturile
cuvantatoare.
Sfintele Taine sunt fundamentale pentru mantuirea noastra,unele dintre ele fiind
obligatorii si indispensabile pentru orice crestin(botezul,mirungerea,spovedania si Sfanta
Euharestie)pe cand Sfintele Ierurgii nu au caracter de absoluta necesitate;lipsa lor nu
atrage pierderea mantuirii insa prezenta lor sporeste si intareste Harul si sfintenia primita
prin Sfintele Taine. Sfintele Taine sunt întemeiate de Mântuitorul Însusi si privesc numai
viata omului ; ierurgiile au un câmp de înrâurire mai larg, privind nu numai viata omului,
ci si natura si fapturile necuvântatoare. De aceea unele dintre ele se savârsesc în afara
lacasului de cult, în case sau în natura.
Cele mai importante ierurgii care sfintesc viata omului sunt:
a) Ierurgii sau rugaciuni în legatura cu nasterea omului : rânduiala curatirii femeii dupa
nastere ; rugaciunea de punerea numelui pruncului si rugaciunile de îmbisericire a femeii
si a pruncului la 40 de zile de la nastere ;
b) Ierurgiile care sfintesc viata omului pe pamânt: rugaciuni pentru cei ce sunt sub
blestem si sub juramânt ; rugaciune de împacare a celor învrajbiti ; rugaciuni pentru
diferite boli pentru copii, tineri si batrâni si mai ales moliftele Sfântului Vasile pentru
izgonirea duhurilor necurate ; rînduiala tunderii în monahism, numita si slujba
îngerescului chip ; etc.
c) Ierurgii care privesc sfârsitul omului pe pamânt: rânduiala pentru iesirea sufletului ;
slujba înmormântarii mirenilor, a pruncilor, a preotilor, a calugarilor, a arhiereilor ;
rugaciuni de dezlegare a celor adormiti ; rânduiala citirii stâlpilor la cei morti ; rânduiala
pomenirii mortilor, la trei, la noua si la patruzeci de zile si rânduiala parastaselor sau
panehidelor pentru cei raposati.
Cele mai importante ierurgii care sfintesc obiectele si natura
înconjuratoare sunt:
a) Ierurgii sau slujbe de sfintire a obiectelor de cult: slujba sfintirii icoanelor, a crucilor
si a troitelor; sfintirea vaselor de cult, a vesmintelor arhieresti, preotesti si diaconesti ;
sfintirea clopotelor noi a locului si temeliei noilor biserici si, mai ales, târnosirea sau
slujba sfintirii noii biserici.
b) Ierurgii privind sfintirea apei, adica aghiasma mica (sfestania) si aghiazma mare, la
Boboteaza, si a obiectelor legate direct de viata omului, cum sunt : rugaciunile de sfintire
a temeliei pentru casa, a caselor noi si a caselor tulburate de duhuri necurate; rugaciunile
de sfintire a fântânilor noi si pentru vitele ce se îmbolnavesc ; rugaciuni pentru
binecuvântarea mesei, praznicelor, a colivei, a semanaturilor, a roadelor noi, a
corabierilor, a masinilor, rugaciuni de izgonire a lacustelor ; rânduiala sfintirii scolii etc.
c) Ierurgii speciale, cum sunt : rânduiala slujbelor si procesiunilor pentru ploaie pe timp
de mare seceta ; rugaciunile procesiunilor cu sfinte moaste si a icoanelor facatoare de
minuni pe timp de razboi, de seceta, de boli, cutremure si alte primejdii care ameninta

2
Recapitulare: Ierurgiile sunt rugaciuni speciale ce se fac de catre Episcop sau preot în
biserica sau în familie, pentru binecuvântarea si sfintirea omului în diferite momente si
împrejurari ale vietii, precum si pentru binecuvântarea si sfintirea firii înconjuratoare si a
diferitelor obiecte sau lucruri de folos omului. Sa curateasca, sa binecuvânteze si sa
sfinteasca pe om si firea înconjuratoare, bisericile si obiectele de cult, casele, roadele
câmpului si toate lucrurile de care omul are nevoie în viata, pentru lauda lui Dumnezeu si
pentru mântuirea omului. Prin ierurgii se cere ajutor de la Dumnezeu si se alunga duhul
diavolului dintre oameni, farmecele, blestemele, pofta pacatelor si toata necuratirea din
inima, din casa, din natura. Omul devine astfel din nou vas ales al lui Dumnezeu.

Asociere: În dese cazuri ierurgiile stau în legătură cu Sfintele Taine (ierurgiile dinaintea
botezului, logodna ş.a.) şi cu Sfânta Liturghie (binecuvântarea prinoaselor, a tămâii, a
Paştilor, hirotesiile ş.a.), fiind săvârşite ori înaintea acestora, ca o pregătire a lor, ori în
timpul lor (de ex. sfinţirea Mirului şi binecuvântarea a diferite daruri la Liturghie), ori
după ele, ca o încununare sau întărire a lucrării sfinţitoare a acestora (parastasul după
Liturghie, îmbisericirea pruncului ş.a.), dar multe se săvârşesc şi în alte împrejurări ale
vieţii credincioşilor, pentru a putea cuprinde, binecuvânta şi sfinţii întreaga lor activitate.

Generalizare: Urmărind sfinţirea şi binecuvântarea credincioşilor şi în afara locaşului

de cult şi a vieţii liturgice sacramentale, ierurgiile bisericeşti, ca de altfel toate celelalte
lucrări şi acte sfinţitoare care se săvârşesc în Biserica Ortodoxă, au ca scop chemarea
harului Sfântului Duh asupra credincioşilor, a naturii şi a lumii înconjurătoare. . Prin
ierurgiile bisericeşti, care reprezintă o trăsătură caracteristică a cultului şi a slujbei
ortodoxe, cu un obiectiv mai extins decât Sfintele Taine, urmărind ridicarea întregii
creaţii şi înnoirea cosmosului, adresându-se nu numai sufletului omenesc ci şi întregii firi,
Biserica este prezentă în viaţa credincioşilor de la naştere până la moarte, şi chiar şi după
moarte.Prin cultul ortodox, Biserica, în acţiunea ei sacramentală, sfinţeşte nu numai
omul ci şi întreaga firea; conform învăţăturii creştine, lumea nu e nici una cu Dumnezeu,
dar nici o existenţă despărţită de Dumnezeu, ci o creaţie străbătută de Dumnezeu şi care
mărturiseşte despre El, menită la o tot mai deplină transfigurare prin Dumnezeu.
Incheiere
Biserica Ortodoxa cauta sa sfinteasca toate cele create de Dumnezeu, începând cu omul
botezat în numele Prea Sfântei Treimi si terminând cu cele de-i slujesc în viata si cu
întreaga creatie. Biserica Ortodoxa are acest scop : sa ajute pe om sa se ridice spre
Dumnezeu si sa împace pe om cu întreaga zidire, pe care a tulburat-o prin caderea sa,
adica sa creeze acea armonie dumnezeiasca dinainte de cadere între om si Dumnezeu,
între om si restul creatiei. De aceea Biserica Ortodoxa sfinteste toate, binecuvânteaza cele
curate, spala cele întinate, ajuta prin Sfintele Taine, prin jertfa liturgica si prin tot felul de
rugaciuni si ierurgii, sa se refaca acea armonie vesnica din paradis între Dumnezeu si
creatie. De fapt, acesta este si scopul sau chemarea mistica a Bisericii Ortodoxe, de a
coborî cerul pe pamânt si pe Dumnezeu în inimile oamenilor.Iata, deci, pentru ce Biserica
Ortodoxa sfinteste, binecuvânteaza si se roaga pentru toti si pentru toate. Ea doreste ca
fiecare inima de crestin sa fie camara de taina a Prea Sfintei Treimi, iar pamântul pe care
traim sa fie al doilea rai.