SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX SFNTUL IOAN CASIAN TULCEA

SFINTELE TAINE

LUCRARE PENTRU SUSINEREA PROIECTULUI LA DISCIPLINELE STUDIUL VECHIULUI I NOULUI TESTAMENT I DOGMATIC

NDRUMTORI TIINIFICI:
PR. PROF. DUMITRU GAVRIL PR.PROF. IUSTINIAN NECULAI

ALCTUIT DE ELEVUL :
xxxxxxxx xxxxxxxxxx

TULCEA 2010

Argument

Biserica este trupul lui Hristos i plenitudinea de via a Duhului Sfnt (Efeseni 1,23) , creia Hristos, nsui capul ei, i-a dat puterea i mijloacele vizibile de mprtire a mntuirii realizate de El pentru ntregul neam omenesc, prin ntruparea, Patimile, Jertfa pe Cruce i nvierea Sa din mori. Mijloacele sau actele externe i vizibile, prin care n Biseric se mpartete harul dumnezeiesc care ndrepteaz i sfinete pe oameni i i unete tot mai strns cu Hristos i cu Biserica Sa, sunt Sfintele Taine. Relaia strns, fiinial, dintre Sfintele Taine i Biseric este dat n Hristos nsui, care a ntemeiat i instituit prin Jertfa i prin nvierea Sa Biserica i Tainele ei, n care lucreaz Duhul Sfnt care face prezent pe Hristos att n Biseric, ct i n Sfintele Taine, precum i n cuvntul Scripturii. Cunoscnd aceste informaii despre Sfintele Taine, i ajuns la sfritul unui ciclu de studii de teologie, am ales ca tem pentru lucrarea mea de atestat pe care o voi prezenta n faa Prea Sfinitului Printe Episcop Visarion al Tulcii i al celor doi profesori ndrumtori: Sfintele Taine

INTRODUCERE

Cuvntul tain sau mister este traducerea termenului grecesc (de la = a fi nchis, ascuns) i etimologic nseamn, ca i acesta, orice lucru tainuit, secret sau ascuns i ceea ce nu poate fi cuprins cu mintea. n sens larg i religios, taine sau mistere sunt lucrurile i actele sfinte care reprezint sau simbolizeaz idei i sensuri neptrunse n esenta lor de mintea noastr. n neles restrns, Taine sunt acele lucrri sau acte sfinte vizibile, ntemeiate de Hristos i svrite de Biseric prin episcopii i preoii ei, prin care se comunic celor ce se mprtesc de ele harul dumnezeiesc, nevzut, mntuitor. Cnd vorbim despre Sfintele Taine, este firesc s ne punem mai multe ntrebri: ce nseamn noiunea de Tain? Cine sunt svritorii? Cine sunt primitorii? Cnd au fost instituite i cu cine stau n raport? Cu ajutorul lui Dumnezeu, aceast lucrare dorete pe ct posibil s nlture ndoiala i s aduc n sufletele celor ce o vor citi un plus de credin i convingere n dreapta credin.

PARTEA I CAPITOLUL I
Consideratii generale

Dupa cum bine stim, scopul vietii noastre crestinesti este mantuirea intru Domnul Iisus Hristos. Pentru aceasta trebuie insa sa dobandim harul Duhului Sfant, iar tainele au un rol foarte important in acest proces. Dupa cum afirma Bulgakov, "Ele sunt acte sfinte, in care, sub un simbol vizibil, se impartaseste un dar determinat, invizibil, al Sfantului Duh"1 Pentru a evita orice confuzie, trebuie sa precizam inca de la inceput urmatoarele: 1. Tainele nu sunt singura cale de dobandire a Sfantului Duh. 2. Viata de har se implineste pentru fiecare membru al Bisericii, in mod diferit, pe cai misterioase, iar venirea Sfantului Duh nu tine de cunostinta omeneasca. Se poate afirma insa ca in Sfintele Taine se gaseste totusi o cunostinta si o forma determinata a venirii Sfantului Duh. Faptul ca se vorbeste adesea despre "Cele Sapte Taine" (botezul, mirungerea, pocainta, cuminecatura, preotia, cununia si maslul), ne-ar putea face sa credem ca exista numai sapte taine. In realitate exista mult mai multe taine, cum ar fi: sfintirea bisericilor, a apei, a icoanelor, a painii, etc., dar dintre toate se remarca primele sapte pe care le-am enumerat mai sus. Este de asemenea necesar sa stim ca Botezul si Euharistia, sunt taine instituite de insusi Mantuitorul nostru, si de aceea sunt considerate ca fiind cele mai importante si se numesc Taine Evanghelice. In conformitate cu principiului "sacerdotiului universal", prin care se afirma ca atat clerul cat si laicii sunt preoti, taina Botezului poate fi administrata si de un laic, in lipsa unui preot hirotonit. In zilele noastre, Euharistia este savarsita de preotii hirotoniti, dar se stie ca in cadrul crestinismului popular, care pe teritoriul Romaniei a durat cel putin pana in secolul XIV, daca nu si mai tarziu, laicii alegeau dintre ei insisi tot pe un laic,
1

S. Bulgakov - Ortodoxia, Paris 1933

4

care devenea preot si savarsea Euharistia si celelalte indatoriri sacerdotale.2 Celelalte taine insa, au fost introduse mult mai tarziu, de catre ierarhia bisericeasca. Abia in secolul XII, catolicismul a dogmatizat "Cele Sapte Taine", iar Ortodoxia a facut acelasi lucru ceva mai tarziu; in consecinta, toate celelalte taine se savarsesc numai de preotii hirotoniti. Ar fi incorect sa intelegem ca numai Botezul si Euharistia sunt taine bazate pe Sfanta Scriptura; celelalte taine sunt de asemenea intemeiate pe cuvintele Scripturii si in mod direct sau indirect, pe cuvintele Mantuitorului, dar ele n-au fost stabilite de Biserica decat putin cate putin, iar unele dintre ele (casatoria, hirotonia, maslul) nu se administreaza in mod obligatoriu tuturor membrilor Bisericii. Se poate spune ca ansamblul tainelor sfinteste viata omului si ii confera posibilitatea de a dobandi harul in plenitudine.

N. Iorga, Istoria Bisericii Romanesti,pag84

5

CAPITOLUL II
Deosebiri interconfesionale
Biserica noastra invata ca Sfintele Taine nu sunt numai semen si conditii ale indreptarii omului, cum sunt ceremoniile Vechiului Testament, ci impartasesc real, prin ele insele, indata ce s-au savarsit, harul dumnezeiesc. Aceeasi este si invatatura romano-catolicilor. Protestantii, insa, in cele mai multe ramuri ale lor, neaga cu totul caracterul supranatural al Tainelor, vazand in ele numai semen externe, ca in Vechiul Testament. In general, dupa protestanti, singura credinta mantuieste, iar ea este dar exclusive al lui Dumnezeu. Tainele n-ar fi decat semen exterioare prin care se trezeste sau se adevereste credinta. Mai apropiati sunt luteranii. ,,Despre intrebuintarea sacramentelor se invata ca ele sunt asezate nu numai pentru a fi semen de recunoastere intre oameni, ci mai ales pentru a fi semne si marturii ale vointei lui dumnezeu catre noi, puse inainte pentru a calauzi si intari in credinta pe cei slabi. De aceea, sacramentele trebuie sa fie folosite pantru a spori credinta celor ce cred in fagaduielile pe care ele le desteapta si le nutresc. Pentru acelas cuvant se osandesc cei care invata ca sacramentele justifica ex opera operato sin u vad in ele credinta care ne iarta pacatele.3 Cel mai indepartat este Zwingli. Dupa el,sacramentele nu sunt decat semne ale legaturii crestinului cu Biserica si ale datoriilor pe care le are crestinul ca membru al ei. Sacramentele sunt dovada ca gratia nu s-a dat mai inainte, ci dupa predestinatie celui ce le primeste. Botezul este chipul sarbatoresc in care Biserica primeste un membru al ei, deja primit prin gratie, deci predestinat la mantuire. Totusi, sacramentele nu sunt exclusiv semne extrne, ci corespund unor fapte din istoria mantuirii. Prin Botez, se marturiseste ca Hristos a murit si a inviat cu adevarat, iar painea si vinul euharistic amintesc cina Domnului, jertfa si iubirea Lui pentru noi. Pe scurt, zice zwingli, ,,cred, stiu chiar, ca sacramentele sunt atat de departe de a conferi gratia, ca nici nu o cuprind in ele, nici n-o impartasesc. Calvin ocupa un loc intermediar intre luther si Zwingli. Sacramentele sunt si semne de deosebire intre crestini si necrestini,dar fiinta lor este harismatica. Prin sacramente lucreaza Duhul Sfant, dar numai prin cei alesi. Deci sacramentele sunt semne dupa care urmeaza harul pentru cei predestinati la viata vesnica. ,,Sacramentul este o marturisire a gratiei dumnezeiesti catre noi, confirmata printr-un semn extern, unit cu marturia reciproca a pietatii noastre catre
3

Confesiunea augustana, art13

6

Dumnezeu4. Sacramentele sunt astfel mijloace ,,prin Care Dumnezeu lucreaza cu eficacitate in alesii Sai. Diferitele secte rationaliste cu originea in protestantism nu reprezinta nimic deosebit, ci se apropie de unul sau de altul dintre reformatori.

Calvin, Institutio IV,14,1

7

CAPITOLUL III
Numarul Tainelor

Cele sapte Sfint Taine ale Bisericii Ortodoxe sunt: 1. Botezul: reprezinta o nastere spirituala. Imbracandu-se in Hristos, omul natural moare si un nou om se naste. Este castigarea puterii mantuitoare a operei de rascumparare a lui Hristos. Forma botezului este o intreita scufundare in numele Sfintei Treimi. Orice botez crestin conferit in numele Sfintei Treimi este valabil si aceasta nu numai in limitele Ortodoxiei, ci si in afara ei. Ca regula generala, aceia care au fost botezati o data, nu sunt rebotezati (afara de vreo exceptie motivata special). 2. Taina Mirungerii: este administrata in Biserica Ortodoxa imediat dupa botez. Desi aceasta taina se savarseste de catre preot, mirul trebuie sa fie sfintit de catre o adunare de episcopi, si de aceea se spune ca mirungerea este o taina episcopala. Ea suplineste taina punerii mainilor de catre apostoli asupra celor botezati, prin care se confera crestinului laic, harul "Preotiei Imparatesti" despre care vorbeste Sf. Petru. 3. Pocainta: este aplicarea puterii "de a lega si a dezlega" pacatele, data de Hristos apostolilor. Ortodocsii isi marturisesc pacatele unui savarsitor autorizat (episcop sau preot), care are rolul de a reimpaca pe om cu Dumnezeu. 4. Euharistia:, sau Cina Domnului, este primirea painii ceresti, prin impartasirea cu Trupul si Sangele lui Hristos, dupa indemnul Mantuitorului insusi. Ortodoxia crede ca painea si vinul sunt schimbate in Trupul si Singele lui Hristos, si respinge doctrina catolica a "transubstantiunii", in care se distinge o substanta ce se schimba si "accidente", care nu se schimba. Sfintirea sfintelor daruri se savarseste de-a lungul intregii liturghii, a carei parte principala consta in cuvintele de instituire ale Mantuitorului, urmata de invocarea Sfantului Duh si de binecuvantarea elementelor (epiclesis). Atat clerul cat si laicii se impartasesc cu amandoua formele. Euharistia are puterea jertfei de pe Golgota si reprezinta participarea credinciosilor la aceasta jertfa. Ea se ofera "pentru toti si pentru toate", pentru vii si pentru morti. 5. Hirotonia: (punerea mainilor) este taina prin care se confera darurile ierarhice de catre episcop, asupra subiectului, care devine apoi preot, sau diacon.
8

Episcopii sunt la randul lor hirotoniti de cel putin doi episcopi, dar este necesar ca ei sa aiba binecuvantarea tuturor celorlalti episcopi. Laicii participa la aceasta taina prin vointa, cuvant si rugaciune. Harul transmis prin aceasta taina este de nesters si nu se repeta (clericii nedemni pot fi insa revocati). Se vede deci ca exista trei trepte ierarhice: episcopatul, presbiteratul si diaconatul. Dupa cum se stie, in trecut femeile puteau fi hirotonite diacon, dar incepand din secolul IV, dupa surghiunirea Sfintei Diaconese Olimpia, numarul femeilor hirotonite a scazut treptat si se pare ca a disparut total in secolul XIII. 6. Nunta: este sfintirea uniunii naturale a barbatului si a femeii, in vederea unei vieti crestine comune si a procrearii. Casatoria se implineste "in Hristos si in Biserica" si pune baza unei mici biserici domestice, care este familia. 7.Maslul: (ungerea bolnavilor) este taina insanatosirii intregii naturi omenesti, a sufletului si a trupului. Ungerea poate sa savarsasca fie intoarcerea la sanatate, fie cresterea puterii necesare unei morti crestine. Rezulta ca aceasta taina poate avea doua aspecte: unul indreptat spre vindecare, altul inspre eliberarea de boala, prin moarte. In afara acestor taine, viata de har a Bisericii cuprinde multe alte acte de sfintire, care poseda putere sacramentala; se poate spune ca toate actele serviciului divin sunt de acest fel. Prin ele, prin materiile pamantesti si sub forme diverse, harul Sfantului Duh se revarsa fara incetare peste lume si ne pregateste pe noi pentru transfigurarea viitoare.

Partea aII-a
Capitolul I Taina Botezului

Botezul este Sfnta Tain care prin ntreita cufundare n ap i invocarea numelui Sfintei Treimi se terge celui botezat pcatul strmoesc i celelalte pcate svrite pn n acel moment (dac cel botezat este adult), se nate la o via nou, spiritual, i devine membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit i "ua tainelor", fiindc numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu dup har i mdulare vii ale trupului Sau mistic i numai astfel, botezai fiind, putem primi i celelalte Taine. Botezul este ntemeiat ca Tain de ctre Mntuitorul prin cuvintele: "Mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh" (Matei 28,19). Cuvntul a boteza vine din baptizo, forma transcris din greac a cuvntului sau . ntr-un context istoric, acesta nseamn "a scufunda, a plonja (prin imersiune)" ceva n ntregime, de exemplu n ap. Cu toate c de obicei este asociat cu botezul cretin, acest cuvnt este cunoscut ca avnd i alte contexte. De exemplu, un autor din secolul al II-lea numit Nicandru a scris o reet de murturi care ilustreaz folosirea uzual a acestui cuvnt. El spune prima dat trebuie scufundate (bapto) n ap fierbinte, apoi scufundate complet (baptizo) ntr-o soluie de oet. De asemenea, cuvntul este folosit pentru a prezenta procesul de scufundare a hainelor ntr-o soluie de vopsire. Ritualul cretin de botezare n ap merge napoi n timp pn la Sfntul Ioan Boteztorul, despre care Sfnta Scriptur spune c i boteza pe muli, inclusiv pe Iisus. Anumite forme de botez erau practicate i n Vechiul Testament. Adiional, botezul era practicat i n cadrul unor religii pgne ca simbol al morii i renaterii. Sfanta Scriptura prezinta un singur element de savarsire a botezului si anume apa (Ioan 3,5). Aceasta apa trebuie sa fie curata si sfintita de catre preot inainte de inceperea randuielii propriu-zise. Practica aceasta se pare ca a fost adoptata inca din timpurile Bisericii apostolice.5 Formula care se rosteste cu aceasta ocazie este: Se boteaza robul lui Dumnezeu (numele) in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, in timp ce catehumenul este cufundat de trei ori in apa, desemnand cele trei zile cat a stat Mantuitorul in mormant.
Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu,Sfintele Taine din punct de vedere al Traditiei Apostolice, in ,,Biserica Ortodoxa Romana , 1980, nr. 11-12, pag 675
5

10

Savarsitorul Tainei este insusi Domnul Hristos, pe care slujitorii cei vazuti ai Tainei, episcopul sau preotul, Il invoca. Insasi formula centrala a botezului arata aceasta: Se boteaza..." si nu Te botez ...", adica Hristos boteaza prin mana preotului. In cazuri de exceptie, cand cineva este in pericol de moarte si nu este botezat, Biserica a randuit ca aceasta Taina sa fie savarsita de orice crestin ortodox, cufundandu-l in apa de trei ori si rostind: Se boteaza robul lui Dumnezeu (numele) in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Daca primitorul Tainei Traieste, Botezul poate fi continuat dupa obisnuita randuiala, de catre preot, fara a mai rosti formula. Primitorii acestei Taine sunt toti oamenii, indiferent de varsta (Ioan 5,6). Copiii, dupa cum stim, nu pot marturisi credinta, dar Sfanta Scriptura ne da exemple cand, pentru credinta altora, unii au dobandit vindecarea. Urmare a acestor argumente, Biserica a randuit nasia, bazandu-se pe Sfanta Scriptura: Oricine va primi in numele Meu pe acesti copii, pe Mine Ma primeste, si oricine Ma primeste, nu pe Mine Ma primeste, ci pe Cel ce M-a trimis" (Matei 18,5). Cuvintele acestea se refera la cel botezat in numele lui Hristos.6 Sfintii Apostoli au botezat si pe cei maturi, dar si pe cei mici, chiar si familii intregi (Corneliu sutasul, vaduva Lidia, Stefana). Despre toti acestia Sciptura spune ca s-au botezat ei si casa lor. Traind cu convingere adevarurile de credinta ale Bisericii, sa staruim intru predicarea a ceea ce Mantuitorul ne-a poruncit: un domn, o credinta, un botez (Efeseni 4,5). Svritorii Tainei Sfntului Botez sunt episcopii i preoii, cci lor le-a ncredinat Mntuitorul Iisus Hristos puterea de a svri Sfintele Taine. Numai n caz de nevoie poate boteza i diaconul, iar n cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru i un simplu credincios, avnd ns grij s rosteasc cuvintele care arat c lucrarea se face n numele Sfintei Treimi. In acest caz, dac cel botezat triete, trebuie chemat preotul pentru citirea rugciunilor din rnduiala Botezului i administrarea Tainei Mirungerii i a mprtaniei. Formula botezului este: Se boteaz robul lui Dumnezeu (N) n numele Tatlui, Amin, ial Fiului, Amin, i-al Sfntului Duh, Amin, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin. Botezul nu se repet.7 Se cuvine a ti c, dac pruncul nscut este slab i nu suge, ci trage s moar, nu trebuie s atepte, cum ru zic unii, pn la a asea sau a opta zi, spre a-l boteza; ci n ceasul n care s-a nscut, splndu-l, un brbat sau orice persoan botezat ndat s-l i boteze, spre a nu muri nebotezat. Dac va tri pruncul, acesta se va aduce la biseric, unde preotul va continua rnduiala botezului.
Ibidem, pag 677 Idem, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine si problema intercomuniunii, Bucuresti, 1978, pag58
6 7

11

Dup svrirea Tainei Botezului, naul(a) sau tatl pruncului va solicita preotului care a svrit botezul eliberarea certificatului de botez. n cazul pierderii acestuia, un altul nu La 8 zile dup botez, mama mpreun cu pruncul botezat vor veni la biseric, pentru a li se citi: mamei rugciunile de curire, iar pruncului rugciunile de mbisericire. Va fi de fa i naul, care va ine n mn lumnarea ce a avut-o pruncul la botez. De va fi biat, preotul l duce n sfntul altar i-l nchin la cele patru laturi ale sfintei mese, iar de va fi fat, o duce pn la uile mprteti i o nchin la icoanele catapetesmei i la iconostas. Sfintul Botez este ntia dintre Tainele Sfintei Biserici ; este usa prin care se ntr n Sfnta Biseric. Si numai ajungnd membri ai Bisericii lui Hristos ne putem nvrednici si de primirea celorlalte Sfinte Taine.8 Dar Taina Sfntului Botez nu este numai usa prin care se intr n Sfnta Biseric a lui Hristos, ci si pentru cstigarea imprtiei lui Dumnezeu, asa cum ne ncredinteaz nsusi Mntuitorul, zicnd : De nu se va naste cineva din ap si din Duh, nu va putea s intre n mprtia lui Dumnezeu. (Ioan III, 5). Si naintemergtorul Mntuitorului Hristos, sfntul Ioan, a botezat la Iordam. Dar botezul lui nu era Tain, ci inchipuia doar curtirea. de pcate prin credint si pocint; el era mai mult un ndemn la pocint, un semn vzut si pregtitor spre cele ce aveau s vin, cum mrturiseste chiar sfntul Ioan Boteztorul: Eu unul v botez cu ap spre pocint, dar Cel ce vine dup mine este mai puternic dect mine ; Lui nu sunt vrednic s-I duc ncltmintea. Acesta v va boteza cu Duh Sfnt si cu foc (Matei III, 11). Mai trziu, si sfntul apostol Pavel, ntlnind n calea sa pe unii care primiser botezul lui Ioan, i-a ntrebat: Primitati voi Duhul Sfnt cnd ati crezut ? lar ei au zis ctre el: Dar nici n-am auzit, dac este Duh Sfnt. Si el a zis : Deci n ce v-ati botezat ? Ei au zis: In botezul lui Ioan. Iar Pavel a zis : Ioan a botezat cu botezul pocintei, spunnd poporului s cread n Cel ce avea s vin dup el, adic in Iisus Hristos. Si auzind ei, s-au botezat n numele Domnului Iisus (Fapte XIX, 1-5), adic au primit Botezul crestin.9 Sfntul Botez instituit de Mntuitorul Iisus Hristos nu este doar un semn pregtitor pentru cele ce ar fi s vin, ci este o Sfnt Tain a Bisericii lui Hristos. Sfnta noastr Biseric face Botezul prin afundare, nu prin turnare sau prn stropire, pentru c chiar cuvntul botez are i###nsemnarea de a afunda", a
CHIESCU, Prof. Nicolae, TODORAN, Pr. Prof. Isidor, PETREU, Pr. Prof. I, Teologia dogmatic i simbolic, vol II, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2005, pag178 9 Ibidem pag169
8

12

cufunda. Sub form de turnare sau prin stropire se svrseste doar n mprejurri cu totul deosebite, cnd, de pild, cineva este greu biolnav sau cnd nu se afl la ndemn ap din destul.10 Apa care se foloseste la Taina Sfntului Botez trebuie s fie natural, curat, cu nimic amestecat. Efectele primirii Tainei Sfntului Botez sunt : iertarea pcatului strmosesc si a tuturor pcatelor svrsite nainte de Botez n situatia celor ce se boteaz mai trziu ; renasterea, sau nasterea la o viat nou duhovniceasc, viat de curtie si sfintenie ; de asemenea, primirea n snul Sfintei Biserici, adic numrarea celui botezat ntre fiii ei, putndu-se mprtsi de toate celelalte Sfinte Taine si de bunurile sufletesti pe care Sfnta Biseric le druieste membrilor ei (cum s-a mai artat). De aici si denumirile date Tainei Sfntului Botez: baie, izvor sfnt, luminare, renastere, nastere din nou, sfintire, pecetea lui Hristos, baia vietii"-, baia renasteriii baia pocintei.11 Botezul sterge si vina si pedeapsa pentru pcate, dar el nu nimiceste si urmrile pcatului strmosesc, cum sunt: slbirea vointei si inclinarea spre ru, pofta inimii, suferintele, bolile si moartea. Dac sunt unii crestini din afara Bisericii Ortodoxe care spun c nu trebuie s botezm pe prunci, pentru c ei nu au pcate si, mai ales, pentru c nu pot s mrturiseasc credinta lor, noi rmnem la practica noastr, veche ct Biserica, de a boteza pe prunci, practic ntemeiat si pe Sfnta Scriptur si pe Sfnta Traditie si pe ratiune. Aceasta, pentru c Taina Sfantului Botez este absolut necesar pentru mantuire, de la care nu pot fi exclusi nici copiii. Primitorii Tainei Sfntului Botez sunt toti cei nebotezati, de orice vrst ar fi ei, toti fiind ntinati de pcatul strmosesc (Fapte XVI, 14 15; XVI, 33; 1 Cor. I, 16, 14 15 ; XVI, 23). Necesitatea Botezului pentru toti este artat de Mntuitorul prin cuvintele: Adevrat zic, de nu se va naste cineva din ap si din Duh, nu va putea s intre n imprtia lui Dumnezeu (Ioan III, 5). Chiar din timpul sfintilor apostoli se svrsea botezul copiilor : Lidia si casa ei (Fapte XVI, 15) ; temnicerul si casa lui (Fapte XVI, 33) ; Crispus si casa lui (Fapte XVIII, 8) ; Stefanas si casa lui (1 Cor.I, 76).12 Daca botezul ne curteste n primul rnd de pcatul strmosesc, oare trebuie s uitm c si copiii se nasc cu acest pcat ? Stim ce spune psalmisitul: Intru frdelegi m-am zmislit si n pcate m-a nscut maica mea (Ps. L, 6). Stim ce spune si sfntul apostol Pavel : De aceea, precum printr-un om a intrat pcatul n lume si prin pcat moartea, asa moartea a trecut la toti oamenii, prin acela n
DAVID, Diac. P.I , Manual de sectologie( Cluz cretin), ed. Episcopiei Argeului, Curtea de Arge- 1994.,pag45 11 Ibidem, pag46 12 Ibidem, pag47
10

13

care toti au pctuit (Rom. V, 12). Acest lucru cunoscndu-l, c toti ne nastem cu pcatul strmosesc, avem noi siguranta c un prunc va tri pn la vrsta cnd poate s cunoasc si s mrturiseasc credinta n Hristos, pentru ca atunci s-l botezm ? Putem noi s riscm ca el s moar nebotezat, sub osnda pcatului strmosesc ? Iar dac ne referim la vremurile strvechi, la Traditia Bisericii, vedem c de atunci, din secolele I, II si III se practica botezul copiilor. Sfintii printi arat n scrierile lor c Biserica a primit de la apostoli obisnuinta de a administra botezul si pruncilor. In ceea ce priveste faptul c pruncii nu pot s-si mrturiseasc credinta crestin, Biserica are ca garant pe nasii care-i primesc la botez, care mrturisesc pentru acestia credinta crestin rostind Crezul si care si iau indatorirea ca finii lor s fie crescuti de ei n credinta Bisericii.13 De altfel, noi cunoastem tot din Sfintele Scripturi attea cazuri cnd pentru credinta cuiva Dumnezeu S-a ndurat de cel pentru care acesta se ruga. Sa ne amintim c Mntuitorul a vindecat pe sluga sutasului din Capernaum pentru credinta stpnului su ; a vindecat pe fiica femeii canaanence pentru credinta mamei sale, si a nviat pe fiica lui Iair pentru credinta tatlui su, si pe fiul vduvei din Nain pentru credinta mamei sale. Si atunci s nu credem noi c botezul poate fi svrsit pruncilor pe temeiul credintei nasilor lor? Ca s fac mrturisirea de credint, nasului i se cere s fie buin credincios, s fie mai n vrst ; de asemenea, sa fie de acelas sex cu pruncul care se boteaz. Printii pruncului nu pot fi nasi. Este bine ca pentru fiecare nou botezat s fie numai un nas. Nasul are ndatorirea sa ngrijeasc de viata sufleteasc a finului su, nvtndul, la vremea cuvenit, adevrurile dreptei noastre credinte spre a face din el un bun credincios, mdular sntos al Sfintei Biserici. Dar si finul este dator cu ascultare si cu respect fat de nas, n aceeasi msur cum i ascult pe printii si trupesti.14 Exist un Botez al muceniciei sau al sangelui (Matei X, 32 ; XVI, 25), cunoscut n cele dinti veacuri crestine, ntelegnd prin el moartea martiric, n persecutii, pentru Mntuitorul Iisus Hristos. Sfintii printi l socotesc asemenea Botezului din ap si din Duh, umeori chiar mai de pret dect acesta (sfntul Grigorie Teologul). Mai cunoastem si Botezul dorintei care const n dorinta arztoare a cuiva de a ajunge membru al Sfintei Biserici, ducnd o viat de pocint si n virtute. Dac dintr-o pricin oarecare fr voia lui nu ajunge s primeasc botezul prin ap si
13 14

idem, Invazia sectelor, vol. I, ed. CRIST-I, Buc. 1997, pag 79 Ibidem pag 82
14

prin Duh, el e socotit botezat cu Botezul dorintei.15 Taina Sfntului Botez nu se repet. Cci este un Domn, o credint, un botez (Efes. IV, 5)... Mrturisesc un botez spre iertarea pcatelor, rosteste cel ce primeste Sfnta Tain a Botezului (Art. 10 din Simbolul Credintei).

Capitolul II Taina Ungerii cu Sfntul Mir

STNILOAE, Pr. Prof. Dumitru , Teologia Dogmatica Ortodox, vol. III Buc, E.I.B.M.B.O.R. 1978, pag 173
15

15

Taina Mirungerii este lucrarea sfanta, instituita de Hristos, prin care cel botezat se impartaseste de darurile Duhului Sfant, pentru sporirea si intarirea in viata duhovniceasca. Aceasta Taina se savarseste in timpul oficierii Tainei Botezului, imediat dupa scoaterea pruncului din apa. in Biserica Ortodoxa administrarea acestei taine se face odata cu slujba Botezului, pentru a-i oferi celui botezat - chiar prunc fiind darurile lucratoare ale Duhului Sfant. in Biserica Catolica aceasta Taina se numeste confirmare" si se administreaza la 14 ani, considerandu-se ca atunci adolescentul crestin este constient de Taina pe care o primeste.16 Materia (Sfantul Mir) este untdelemnul amestecat cu mirodenii, pregatit dupa o randuiala speciala in Joia Mare (Saptamana Patimilor) si sfintit de catre episcopii unei Biserici locale. Sfintirea Sfantului Mir de catre episcopii unei anumite Biserici locale este tocmai manifestarea autocefaliei acelei Biserici Ortodoxe. Prin multimea mirodeniilor din care este facut, el inchipuie multimea si diversitatea darurilor si a puterilor Duhului Sfant. Sfantul Mir e folosit nu numai in Taina Mirungerii, ci si in sfintirea antimiselor si a bisericilor.17 Lucrarea propriu-zisa a acestei Taine consta din ungerea cu Sfantul Mir a noului botezat, facandu-i-se semnul sfintei cruci pe mai multe parti ale trupului, cu rostirea formulei: Pecetea darului Duhului Sfant. Amin". Prin aceasta ungere se pune in valoare si trupul omului, care prin simturi, dorinte si prin toate faptele lui, este colaborator al sufletului. Precizam ca Taina Mirungerii, ca si Taina Botezului, are caracter unic, caci nu ne putem impartasi de ea decat o singura data in viata. Dupa canoanele Bisericii Ortodoxe, aceasta Taina nu se repeta, chiar daca se obisnuiste ca cei care s-au lepadat de credinta crestina sau au parasit Sfanta Biserica si vor sa se intoarca din nou la ea, sa fie iarasi unsi; aceasta nu inseamna o repetare a sfintei Taine, ci doar o reintarire in dreapta credinta. Ungerea aceasta este, deci, semnul darului Duhului Sfant, care s-a pogorat in chip vazut asupra Mantuitorului si asupra Sfintilor Apostoli si care, acum, este pecetea care ni se da si noua, dupa botez, in chip nevazut. Prin mirungere, noul botezat este acum crestin adevarat si deplin, un nou Hristos, adica uns" al Domnului, caci, cuvantul Hristos inseamna uns. Aa cum pruncul nou-nscut are nevoie de hran pentru a crete i a se ntri n cele trupeti, cel nscut prin Taina Sfntului Botez are trebuin de cretere i ntrire duhovniceasc n viaa cea nou, viaa n Hristos Domnul. Iar aceast ntrire, care vine de la Sfntul Duh, i se d celui botezat prin a doua Tain a
TODORAN, Pr. Prof. Isidor, ZGREAN, Arhid, Prof. dr., Dogmatica Ortodox, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2003,pag178 17 Ibidem, pag179
16

16

Sfintei Biserici, prin Sfntul Mir (Mirungerea). Taina Mirungerii este instituit de Mntuitorul Iisus Hristos care fgduiete sfinilor apostoli c le va trimite Duhul Sfnt: i iat, Eu trimit peste voi fgduina Tatlui Meu ; voi ns, edei n cetate pn ce v vei mbrca cu putere de sus (Luca XXIV, 49). In chip mai lmurit, pentru nelegerea noastr, mai vdit i mai strlucit avea s se arate instituirea acestei Sfinte Taine n ziua Cincizecimii, n ziua Pogorrii Sfntului Duh cu toate darurile Sale.18 Taina Mirungerii este Sfnta Tain prin care preotul unge pe cel botezat cu Sfntul i Marele Mir, spunnd cuvintelor: Pecetea darului Sfntului Duh, Amin. Prin aceast tain se mprtete primitorilor harul Sfntului Duh, care lumineaz mintea pentru nelegerea i mrturisirea adevrului cretin; ea ntrete voia pentru propirea n toate cele bune, dnd astfel celor botezai tria de a fi adevrai cretini sau locauri vrednice ale Sfntului Duh. Pentru svrirea tainei se cere ungerea cu Sfntul i Marele Mir, care se prepar din untdelemn, vin i 35 diferite arome. Acestea se sfinesc n Joia Patimilor, numai de ctre episcopi, din bisericile autocefale. Amestecul diferitelor arome simbolizeaz bogia i felurimea darurilor Sfntului Duh. Taina Mirungerii nu se repet dect ntr-un singur caz: se administreaz ereticilor i schismaticilor care se ntorc la Biserica Ortodox, dup lepdarea public a ereziei sau a schismei i revenirea la dreapta credin.19 n Biserica Catolic, Taina Mirungerii este desprit de cea a Botezului i poart numele de Confirmare, care se administreaz la vrsta de 14 ani. In acest caz, confirmarea este fcut de episcopul locului, prin aezarea minii episcopului pe capul copiilor i miruirea frunii cu ulei sfinit.

Capitolul III Taina Sfintei Euharistii

18 19

Invatatura crestina ortodoxa, E.I.B.M.B.O.R, Bucuresti, 1978, pag127 Invatatura de credinta crestina ortodoxa, Bucuresti, 1952, pag73
17

Sfanta impartasanie este Taina Bisericii care constituie centrul cultului crestin. Prin aceasta taina se realizeaza in mod real unirea credinciosului cu Iisus Hristos, prin primirea (impartasirea) cu Trupul si Singele Sau, sub forma painii si a vinului. Impartasania se mai numeste si Euharistie (multumire, recunostinta) si Cuminecare (comuniune, legatura), cuvinte care pun in evidenta faptul ca prin ea, credinciosul se impartaseste de insusi Mantuitorul Hristos, prin Sfantul Trup si Singe al Sau si, in acelasi timp comuniune reala cu toti cei ce se impartasesc si traiesc in Hristos, cu toti cei ce sunt madulare vii ale Trupului Sau, care este Biserica Sa, atat cei din lumea de aici cat si cei trecuti in lumea de dincolo. Mantuitorul Hristos a instituit aceasta taina la Cina cea de Taina*, cand a luat Iisus paine si binecuvantand, a frant si le-a dat lor (ucenicilor) si a zis: Luati, mancati, acesta este Trupul Meu. Si luand paharul, multumind, le-a dat si au baut din el toti. Si a zis lor: Acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa" (Marcu 14, 22-24). Prin aceste acte Iisus Hristos pune temelia cultului crestin, care ne prilejuieste si noua, celor de astazi, sa fim partasi, in chip nesangeros - dar in mod real, nu doar simbolic sau ca o comemorare - la jertfa singeroasa pe care a adus-o pe Golgota, prin moartea pe cruce, dar si sa iesim din moarte, cu moartea Sa pe moarte calcand, primind viata Sa ca izvor al vietii noastre vesnice.20 Aceasta temelie reprezinta pentru fiecare in parte si pentru toti impreuna participarea actuala, aici si acum, in viata noastra pamanteasca, la viata lui Hristos, ca madulare vii ale trupului Sau mistic. De aceea Taina Euharistiei este nu numai lucrarea tainica, de neinteles, dar reala in care noi traim in Hristos si Hristos traieste in noi, ci este si Taina Bisericii, caci toti cei ce traim in Hristos devenim un singur trup unit in Duhul Sfant, devenim Trupul Sau, care este Biserica. Prin impartasirea cu vrednicie cu Hristos noi nu suntem doar sfintiti, curatati si pregatiti pentru o mantuire viitoare, ci suntem deja partasi - in mod nedeplin, ca o pregustare, dar deja partasi ai acestei mantuiri, partasi ai vietii in Hristos, partasi ai imparatiei lui Dumnezeu, partasi ai lumii de aici la lumea de dincolo.21 De aceea Sfanta Liturghie, slujba in care se oficiaza aceasta taina, este numita si Cerul pe pamant, nu pentru ca folosim cuvinte frumoase, poetice, ci pentru ca, in mod real, in Sfanta Liturghie are loc o strapungere a timpului si vietii pamantesti de catre conditia vietii de dincolo. Pregatirea pentru primirea Sfintei impartasanii se face atat prin post si rugaciune, cat si prin marturisirea pacatelor (Taina Spovedaniei) si impacarea cu toti (iertarea), iar in ziua respectiva, inainte de impartasanie nu se va manca nimic. Actul impartasirii are loc, de obicei, in
Pr. Prof. Ioan Vasile, Preotul ca savarsitor al Sfintelor Taine, in ,,BOR, an LXXII (1955), nr. 3-4, pag264 21 Idem, Puterea Sfintei Impartasanii, in ,,Ortodoxia, an 1948, nr1-2, pag59
20

18

timpul Sfintei Liturghii, dupa ce preotul zice: "Sa luam aminte! Sfintele, sfintilor", iar strana raspunde: "Unul sfant, Unul Domn, Iisus Hristos, intru marirea lui Dumnezeu: Tatal, Amin!". Atunci credinciosii care sunt pregatiti (au postit, s-au spovedit si au dezlegare de la preot pentru a se impartasi, s-au impacat cu toti si au iertat, cerand iertare) vin in fata altarului, la usile imparatesti si primesc Sfanta impartasanie.22 Nscut la viaa cea nou n Iisus Hristos, ntrit n ea prin pecetea darului Sfntului Duh, pruncul nou botezat se poate nvrednici i de primirea celorlalte Sfinte Taine. Aa i se d lui Taina Sfintei mprtanii sau Cuminecturi, prin care, sub chipul pinii i al vinului primete nsui Trupul i Sngele Mntuitorului Iisus Hristos spre iertarea pcatelor i spre viata de veci. Aceast Sfnt Tain se mai numete i Sfnta Euharistie ceea ce nseamn mulumire, pentru c atunci cnd a aezat-o, la Cina cea de Tain, Mntuitorul Hristos a mulumit Printelui ceresc nainte de a frnge pinea i a o da Sfinilor Apostoli. Sfnta mprtanie este cea mai mare Tain, fiindc prin ea noi nu primim numai harul dumnezeiesc, ci pe nsui izvorul harului, pe Iisus Hristos, mprtindu-ne cu Trupul i Sngele Su. Mntuitorul Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii n Joia Patimilor, la Cina cea de Tain. Atunci, lund pinea i binecuvntnd-o, a frnt-o i, dnd-o ucenicilor Si, a zis: Luai, mncai, acesta este Trupul Meu. Si lund paharul i mulumind, le-a dat, zicnd: Bei dintru acesta toi, c acesta este Sngele Meu, al Legii celei Noi, care pentru muli se vars spre iertarea pcatelor (Matei XXVI, 26-28). Dup aceea le-a poruncit : Aceasta s facei ntru pomenirea Mea (Luca XXII, 19). Sfnta Tain a mprtaniei se svrete numai de episcop si preot i numai n cadrul Sfintei Liturghii; ea este miezul i centrul Sfintei i Dumnezeietii Liturghii. Darurile ce se aduc spre prefacere n Trupul i Sngele Domnului sunt pinea din gru curat i dospit i vinul, tot curat, din struguri.23 La primirea Sfintei Cuminecturi sunt chemai toi fiii Sfintei Biserici; ei se pot mprti dac mai nti i-au mrturisit pcatele i au fost dezlegai de preotul duhovnic. Dup primirea Sfintei Cuminecturi se cuvine s nu mai srute icoana, sau mna episcopului sau preotului, s-si pzeasc limba de orice vorb deart, de blestem, de clevetiri, cinstind astfel Dumnezeiescul Trup si Snge pe care l-au primit. Dat fiind roadele Sfintei mprtanii, Sfnta Biseric poruncete fiilor ei s se pregteasc i s se mprteasc ct mai des, ndeosebi, n cele patru posturi
22

Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu,Sfintele Taine din punct de vedere al Traditiei Apostolice, in ,,Biserica

Ortodoxa Romana , 1980, nr. 11-12, pag538

23

Ibidem, pag537
19

mari de peste an, n preajma unei cltorii mai ndelungate, la caz de suferin i boal, ca i nainte ca mirii s se nvredniceasc de Sfnta Cununie. Efectele binefctoare ale Sfintei mprtanii apar numai n sufletele celor care au primit-o cu vrednicie. Celor nepregtii i nevrednici le aduce osnd de la Dumnezeu (1 Cor. XI, 27-29). Pentru mprtirea cu Trupul i Sngele Domnului este necesar, pe de o parte, ca omul s se spovedeasc, iar pe de alt parte s-i cureasc trupul i sufletul prin post, cel puin cteva zile, prin rugciune i prin fapte bune. Prin urmare, credinciosul se va pregti att sufletete, prin evitarea, pe ct posibil, a grijilor lumeti, prin lepdarea pcatelor i prin mpcarea cu toi semenii, ct i trupete, prin post alimentar, prin abstinena de la relaiile trupeti i printr-o igien corespunztoare a trupului. Prezentarea n faa Sfntului Altar a credinciosului n vederea primirii Sfintei Taine, se face respectnd urmtoarele cerine: brbaii vor fi mbrcai decent i vor fi brbierii, femeile vor avea inuta decent i capul acoperit. mprtirea cu Sfintele Taine va fi precedat de mplinirea unui canon rnduit de preotul duhovnic la spovedanie i din citirea din cartea de rugciuni a celor 12 rugciuni de dinainte de mprtanie. Nu se pot mprti persoanele care au de ispit un canon i au fost oprite de preotul lor duhovnic. De ndat ce va primi Sfnta mprtanie, credinciosul va aduce laud lui Dumnezeu i va citi rugciunile de mulumire, rnduite n cartea de rugciuni. Dup ce a primit Sfnta mprtanie, credinciosul va evita s srute mna preotului sau icoanele, cu att mai puin s mnnce pete sau alte alimente nepotrivite, pentru ca nu cumva vreo prticic din Sfintele Taine rmas pe buze sau n gur s fie aruncat afar. Dup mprtirea cu Trupul i Sngele Mntuitorului Iisus Hristos se ia anafor. De la vrsta de apte ani omul nu mai poate primi mprtania dect precedat de Spovedanie. Biserica primete la Sfnta mprtanie pe copilului n vrst de pn la 7 ani fr ca acesta s fi fost spovedit nainte, considernd c pcatele acestuia sunt mici i Dumnezeu, prin rugciunile preotului, le iart. Cu toate acestea copilul trebuie s in ajun (s nu mnnce nimic din seara precedent). Dup vrsta de 7 ani, toi copii se vor mprtii dup rnduiala respectat de toi credincioii.24

Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine si problema intercomuniunii, Bucuresti, 1978, pag49
24

20

Capitolul IV Taina Spovedaniei

Pocainta - prin mijlocirea unor manifestari vazute din partea credinciosul si a preotului in Biserica, credinciosul obtine harul iertarii pacatelor de la Dumnezeu. Cine face pacatul - a zis Mantuitorul - este rob al pacatului (Ioan 8,34). Mantuirea din robia pacatului inseamna eliberare. Iata de ce spunem si marturisim intr-o multime de rugaciuni ca Iisus Hristos este eliberatorul si Mantuitorul lumii. Pentru ca El, prin adevarul si harul Sau curatitor si sfintitor ne face curati de pacate si astfel liberi. In slujba acestei curatiri si eliberari sufletesti sta pocainta crestina cu elementele ei esentiale: cainta, marturisirea si dezlegarea pacatelor. Spovedania pacatelor aduce cu sine linistire constiintei, cercetarea, fericirea si apropierea de Dumnezeu. Cea mai frumoasa marturisire a pacatelor o face Proorocul David in Psalmul 50. Proorocul Isaia vorbeste despre pocainta aprins si cu putere ca un trimis al lui Dumnezeu: Cel ticalos sa lase calea lui si omul cel nedrept vicleniile lui si sa se intoarca la Domnul Dumnezeu cel bogat in iertare si atunci se va indura de el" (Isaia 57,7).25 Cum sa se faca pocainta ne-a aratat Mantuitorul. Exemplul clasic al pocaintei in Evanghelia Mantuitorului ni-l prezinta parabola fiului risipitor (Luca 15, 11-24). In aceasta parabola avem toate elementele unei pocainte complete: Omul pacatos, recunoasterea si marturisirea pacatelor, convertirea, rugaciunea de iertare, cainta, hotararea de indreptare, parintele care primeste pocainta si iarta pe pacatos. Ea oglindeste tot ceea ce putem desemna ca fiind o pocainta evanghelica integrala. Tinta superioara a pocaintei este perfectiunea morala si spirituala. Pocainta evanghelica se incoroneaza cu iertarea pacatelor. Acesta este specificul crestin al Sfintei Taine a Pocaintei, caci realitatea de la care plecam, in adevarata pocainta, este pacatul, iar efectul la care vrem sa ajungem este iertarea pacatelor. In contextul acestei adevarate pocainte, credinciosul trebuie sa traiasca o autentica viata crestina, desavarsindu-se prin rugaciune, post, milostenii, lacrimi de cainta, dragoste frateasca si altele. Vremea pocaintei este limitata la viata pamanteasca.
25

Ibidem, pag52
21

Prin moarte, pacatosul intra intr-o stare in care nu mai poate face nimic pentru mantuirea sa, nadajduind doar in milostivirea lui Dumnezeu si in rugaciunile pe care le face pentru el Biserica si, in Biserica, toti cei care l-au iubit. Din toate cele prezentate mai sus, ca si din cuprinsul invataturii Bisericii Ortodoxe, reiese clar ca pocainta este o lucrare dumnezeiasca mantuitoare. Spovedania se face abia dup contientizarea pctoeniei; s fie complet, sincer, corect i cu umilin. Duhovnicul se schimb dect n situaii speciale: cnd a decedat, s-a mutat la o parohie ndeprtat, cnd credinciosul se mut n alt parohie .a.m.d. Dac cel care urmeaz a se spovedi constat c nu s-a mai spovedit de cel puin un an de zile, acel credincios va trebui sa urmeze aceste ndemnuri, sfaturi: - i va face un proces de contiin ce se manifest prin aducerea aminte de toate pcatele svrite pn n momentul spovedaniei. n acest sens, este indicat, recomandat s se cumpere de la magazinul bisericii un ndrumar pentru spovedanie. Acest ndrumar conine o enumerare a pcatelor posibile svrite de credincios. n cazul n care cretinul sesizeaz c a fcut anumite pcate pe care le regsete aici, i va scoate pe o bucat de hrtie toate acele pcate cu care se identific, desigur fr a avea pe nimeni n preajma sa . Cu aceast hrtie va merge naintea preotului duhovnic i va citi toate pcatele scrise. Credinciosul va evita rostirea numrului pcatului ntlnit n carte (de ex. nsuirea unor numere precum 4, 7, 275, etc.) sau de a atepta ca preotul s ntrebe ce pcate a svrit. Dup ridicarea de la spovedanie, cel care a citit n faa preotului acele pcate, va merge credinciosul afar din biseric i va da foc acelei buci de hrtie. Se recomand de asemenea ca pe respectiva hrtie sau pe carte, s evite bifarea pcatelor pe care lea fcut sau nmnarea ei preotului duhovnic.26 Recunoaterea pcatelor se face prin mrturisirea sau spovedirea lor, prin viu grai, n fata preotului duhovnic. Pcatul apas contiina noastr ca o piatr i o rnete dureros.27 Dar prin mrturisire, sufletul se uureaz, inima dobndete linite, contiina ctig mpcare i rana se vindec. Dup cum bucuriile cer s fie mrturisite si prin aceasta i sporesc frumuseea, asemenea si durerile se cer mrturisite si astfel sufletul se uureaz. Pcatul, oricum ar fi el, mare sau mic, trebuie s fie mrturisit n fata preotului duhovnic, cu adnc prere de ru, cu hotrrea de a nu mai grei, cu credina puternic n Hristos si cu ndejdea n ndurarea Lui. Aceasta, pentru a ne pstra mereu curat haina sufletului nostru, pentru a nu ne desprti de Dumnezeu. Sfntul apostol Iacob ne ndeamn, zicnd : Mrturisiti-v unul (credinciosul) altuia
Pr. Ioan Mircea, Biserica si lucrarea ei dupa Noul Testament. Har si harisme-iconomi ai Sfintelor Taine si harismatici , in ,,Ortodoxia XXXI (1978), nr.2, pag171 27 Pr. Prof. Ioan Vasile, Preotul ca savarsitor al Sfintelor Taine, in ,,BOR, an LXXII (1955), nr. 3-4, pag258
26

22

(preotului) pcatele si v rugati unul pentru altul, ca s v vindecati, c mult poate rugciunea struitoare a dreptului" (Iacob V, 16). Asadar, cnd ne simtim apsati de pcate, cnd suntem bolnavi sufleteste, s alergm la preotii Sfintei Biserici si lor s ne mrturisim, ca prin rugciunea si dezlegarea lor s dobndim iertarea pcatelor (Iacob V, 1415). Si n alt loc ni se grieste despre ndatorirea crestin de a ne mrturisi pcatele: Dac zicem c pcat nu avem, ne amgim pe noi nsine si adevrul nu este ntru noi. Dac mrturisim pcatele, El Iisus Hristos este credincios si drept, ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc pe noi de toat nedreptatea. Dac zicem c n-am pctuit, l facem mincinos, si cuvntul Lui nu este Intru noi (1 Ioan I, 810).28 Lucru deosebit de nsemnat nu este ns numai mrturisirea pcatelor, ci cinta, adic prerea de ru si durerea sufleteasc pe care o simte crestinul pentru pcatele svrsite n felurite chipuri. Cerinele unei bune mrturisiri a pcatelor trebuie mplinite printr-o pregtire din bun vreme, cu deosebire prin post si rugciune. Cci postul smerete trupul, iar rugciunea deschide sufletul credinciosului n fata lui Dumnezeu. De asemenea, s cercetm n cei msur ne-am mplinit datoriile ctre Dumnezeu, ctre Sfnta Biseric, apoi ctre aproapele, ctre familie, ctre noi nine, ctre ar, si aa s pim ctre Sfnta Tain a Spovedaniei. tiut este c Sfnta Mrturisire se administreaz celor ce se pregtesc a primi Sfnta Cuminectur. De aceea si griete Sfntul Apostol Pavel: S se cerceteze omul pe sine si aa s mnnce din pine si s bea din pahar (1 Cor. XI, 28), adic s ia Sfntul Trup si Snge al Mntuitorului Iisus Hristos numai dup vrednic mrturisire.29 Potrivit cu greutatea pcatelor mrturisite si dup cea mai bun socotint a preotului-duhovnic, celui ce s-a spovedit i se d, nainte de dezlegare, un canon de pocinta, ca de pild : rugciuni, metanii, participarea la sfintele slujbe si ndeosebi la Sfnta Liturghie din duminici si srbtori, fapte de milostenie, nfrnri de la anumite mncruri sau fapte. Toate acestea nu urmresc pedepsirea celui ce s-a mrturisit, ci ndreptarea lui; ele sunt asemenea unor leacuri spre nsntosire duhovniceasc, spre ntrire n virtute si ndeprtare de pcat. Roadele Sfintei Mrturisiri sunt de nepretuit. Cci ea ne dezbrac de haina ntinat a pcatelor si ne mbrac n haina cea nou a virtutilor crestine, n haina luminoas a harului dumnezeiesc ; din starea de pcat si de osnd, ea ne trece n starea de har mntuitor. Ea ne deschide calea spre desvrsire, ne sporeste evlavia, rodeste curtia sufletului, pacea cugetului, ndreptarea vietii spre cstigarea fericirii vremelnice si vesnice.30
28

Alexiu Comorosan, Dogmatica Ortodoxa. Partea generala, Cernauti, 1887,pag131

Ibidem, pag132 CHIESCU, Prof. Nicolae, TODORAN, Pr. Prof. Isidor, PETREU, Pr. Prof. I, Teologia dogmatic i simbolic, vol II, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2005,pag 172
29 30

23

Soroacele Sfintei Mrturisiri nu sunt fixe. Dar e bun si folositor lucru, pentru viata noastr duhovniceasc, s ne spovedim ct mai des, dar mai ales cu prilejurile artate n legtur cu Sfnta Cuminectur. Ea are diferite numiri. Se numeste pocint, pentru c cel ce o primeste trebuie s regrete n mod sincer, pcatele svrsite si mrturisite preotului duhovnic; mrturisire sau spovedanie, ntruct crestinul si mrturiseste pcatele n fata preotului; al doilea Botez, pentru c prin ea se spal pcatele ntocmai ca prin Taina Botezului; iertare, dezlegare, pentru c prin ea se dezleag pctosul de legtura pcatelor; mpcare, pentru c ne mpac cu Dumnezeu. Mntuitorul Hristos a ngduit aceast Tain sfintilor Si apostoli cnd le-a spus : "Oricte veti lega pe pmnt, vor fi legate si in cer si oricte veti dezlega pe pmnt, vor fi dezlegate si in cer" (Matei XVIII, 18; XVI, 19). El a instituit-o apoi dup Sfnta Sa inviere din morti, cnd artndu-Se apostolilor le-a zis : Pace vou! Precum M-a trimis pe Mine Tatl v trimit si Eu pe voi. Si zicnd aceasta, a suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfnt; crora veti ierta pcatele, le vor fi iertate si crora le veti tine, vor fi tinute (Ioan XX, 21-23). Puterea de a lega si dezlega pcatele o are numai Mntuitorul Hristos, cum ne-a artat (Luca V, 20 si 24), dar El a dat aceast putere si apostolilor (Ioan XX, 21-23) si prin acestia, episcopilor si preotilor.31 Recunoasterea pcatelor se face prin mrturisirea sau spovedirea lor, prin viu grai, n fata preotului-duhovnic. Pcatul apas constiinta noastr ca o piatr si o rneste dureros. Dar prin mrturisire, sufletul se usureaz, inima dobndeste liniste, constiinta cstig mpcare si rana se vindec. Dup cum bucuriile cer s fie mrturisite si prin aceasta si sporesc frumusetea, asemenea si durerile se cer mrturisite si astfel sufletul se usureaz.32 Pcatul, oricum ar fi el, mare sau mic, trebuie s fie mrtunsit n fata preotului duhovnic, cu adnc prere de ru, cu hotrrea de a nu mai gresi, cu credinta puternic n Hristos si cu ndejdea n ndurarea Lui. Aceasta, pentru a ne pstra mereu curat haina sufletului nostru, pentru a nu ne desprti de Dumnezeu. Sfntul apostol Iacob ne ndeamn, zicnd : Mrturisiti-v unul (credinciosul) altuia (preotului) pcatele si v rugati unul pentru altul, ca s v vindecati, c mult poate rugciunea struitoare a dreptului" (Iacob V, 16). Asadar, cnd ne simtim apsati de pcate, cnd suntem bolnavi sufleteste, s alergm la preotii Sfintei Biserici si lor s ne mrturisim, ca prin rugciunea si dezlegarea lor s dobndim iertarea pcatelor (Iacob V, 14-15). Si n alt loc ni se grieste despre ndatorirea crestin de a ne mrturisi pcatele: Dac zicem c pcat nu avem, ne amgim pe noi nsine si adevrul nu este ntru noi. Dac mrturisim pcatele, Iisus Hristos este credincios
STNILOAE, Pr. Prof. Dumitru , Teologia Dogmatica Ortodox, vol. III Buc, E.I.B.M.B.O.R. 1978, pag69 32 Ibidem, pag70
31

24

si drept, ca s ne ierte pcatele si s ne curteasc pe noi de toat nedreptatea. Dac zicem c n-am pctuit, l facem mincinos, si cuvntul Lui nu este Intru noi (1 Ioan I, 8-10).33 Aceeasi nsemntate o are si hotrirea de ndreptare, curajul prin care punem hotar ntre viata trecut si cea viitoare; o hotrre sfnt, c vom duce de acum nainte o viat nou, viat n Hristos, fcnd fapte vrednice de pocint (Matei III, 7). Mrturisirea sau nsirarea pcatelor fr cint adevrat si fr hotrre de ndreptare, nu aduce iertarea pcatelor (Luca XIII, 5). Cerintele unei bune mrturisiri a pcatelor trebuie mplinite printr-o pregtire din bun vreme, cu deosebire prin post si rugciune. Cci postul smereste trupul, iar rugciunea deschide sufletul credinciosului n fata lui Dumnezeu. De asemenea, s cercetm n cei msur ne-am mplinit datoriile ctre Dumnezeu, ctre Sfnta Biseric, apoi ctre aproapele, ctre familie, ctre noi nsine, ctre Patrie, si asa s psim ctre Sfnta Tain a Spovedaniei.34 Stiut este c Sfnta Mrturisire se administreaz celor ce se pregtesc a primi Sfnta Cuminectur. De aceea si grieste sfntul apostol Pavel: S se cerceteze (ns) omul pe sine si asa s mnnce din pine si s bea din pahar (1 Cor. XI, 28), adic s ia Sfntul Trup si Snge al Mntuitorului Iisus Hristos numai dup vrednic mrturisire. Dup ascultarea celor mrturisite de crestin, dac din ele se vdeste cint si hotrre de ndreptare, preotul-duhovnic l dezleag pe acesta prin cuvintele : "Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu ndurrile iubirii Sale de oameni, s te ierte pe tine, fiule, si s-ti lase toate pcatele. Si eu, nevrednicul preot si duhovnic, cu puterea ce-mi este dat, te iert si te dezleg de toate pcatele, n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh. Amin". Roadele Sfintei Mrturisiri sunt de nepretuit. Cci ea ne dezbrac de haina ntinat a pcatelor si ne mbrac n haina cea nou a virtutilor crestine, n haina luminoas a harului dumnezeiesc ; din starea de pcat si de osnd, ea ne trece n starea de har mntuitor. Ea ne deschide calea spre desvrsire, ne sporeste evlavia, rodeste curtia sufletului, pacea cugetului, ndreptarea vietii spre cstigarea fericirii vremelnice si vesnice. Soroacele Sfintei Mrturisiri nu sunt fixe. Dar e bun si folositor lucru, pentru viata noastr duhovniceasc, s ne spovedim ct mai des, dar mai ales cu prilejurile artate n legtur cu Sfnta Cuminectur.
Idem, Teologia Dogmatica si Simbolica, Vol. II , manual pentru Institutele Teologice, 1958, pag69 34 Idem,Dumnezeiasca Euharistie in cele trei confesiuni, in ,,Ortodoxia, V (1953), nr.1,
33

pag127
25

Capitolul V Taina Preotiei

Hirotonia (Preotia) este a cincea sfnt Tain a Bisericii, n care, prin punerea minilor si rugciunea arhiereului, se mprtseste unor brbati, ce s-au pregtit pentru aceasta, harul dumnezeiesc, care d puterea de a propovdui cuvntul lui Dumnezeu, de a svrsi Sfintele Taine si slujbele bisericesti, si de a conduce pe cei credinciosi la mntuire.35 Sfnta Tain a Preotiei se mprtseste asadar unor brbati anume pregtiti pentru a o primi cu vrednicie. Insusi Mntuitorul Iisus Hristos i-a ales pe sfintii apostoli si i-a nvtat, prin toate cte a fcut ntre oameni, cele ale mprtiei lui Dunmezeu. Dup aceea i-a nvrednicit de deosebita cinste de a propovdui Sfnta Evanghelie si de a svrsi fapte minunate. Adresndu-se lor, a asezat si Taina Preotiei prin cuvintele : Precum M-a trimis pe Mine Tatl, v trimit si Eu pe voi. Si zicnd acestea, a suflat asupra lor si le-a zis : Luati Duh Sfnt; crora veti ierta pcatele, le vor fi iertate si crora le veti tine, vor fi tinute (Ioan XX, 21-23). Sfintii apostoli, cum aflm din Sfnta Scriptur, au svrsit Sfnta Tain a Preotiei prin punerea minilor, adic: hirotonndu-le preoti n fiecare biseric, rugndu-se cu postiri, i-au ncredintat pe ei Domnului n Care crezuser (Fapte XIV, 23), dar avnd grij s nu pun prea degrab minile peste nimem (1 Tim. V, 22), s fie cu mult grij, pentru c Preotia este lucrarea Duhului Sfnt (Fapte XX, 28).36
TODORAN, Pr. Prof. Isidor, ZGREAN, Arhid, Prof. dr., Dogmatica Ortodox, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2003, pag151 36 Ibidem, pag152
35

26

In trei directii se exercit puterea si slujirea preoteasc si anume: Puterea nvttoreasc, adic de a propovdui cuvntul lui Dumnezeu, Mntuitorul Hristos a dat-o sfintilor apostoli si, prin ei, episcopilor si preotilor, odat cu cea sfintitoare, prin cuvintele : Mergnd, nvtati toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, nvtndu-i s pzeasc toate cte v-am poruncit voua (Matei XXVIII, 19-20). Puterea sfintitoare a fost dat si n chip deosebit la Cina cea de Tain prin cuvintele : Aceasta, adic Sfnta Euharistie, s o faceti spre pomenirea Mea (Luca XXII, 19 ; 1 Cor. XI, 25). Despre puterea sfintitoare a preotiei vorbeste si sfntul apostol Pavel: Asa s ne socoteasc pe noi fiecare om : ca slujitori ai lui Hristos si ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu (1 Cor. IV, 1). Puterea de conducere duhovniceasc le-a fost dat prin cuvintele : Cel ce v ascult pe voi, pe Mine M ascult, si cel ce se leapd de voi se leapd de Mine ; iar cel ce se leapd de Mine se leapd de Cel ce M-a trimis pe Mine (Luca X, 16).37 Datorita acestui inalt scop, Taina Preotiei este de o importanta covarsitoare. Preotul, dupa cuvantul Mantuitorului, este lumina lumii" si sarea pamantului" si ca atare viata lui personala trebuie sa fie de o moralitate exemplara, facandu-se pilda pastoritilor sai. Comportamentul sau trebuie sa fie de asa fel incat oamenii, vazand faptele lui, sa preamareasca pe Dumnezeu, iar el sa poata zice pastoritilor sai ca sfantul apostol Pavel: Fiti urmatori mie precum si eu lui Hristos" (I Cor XII). Preotia este o lucrare de temelie in Biserica, caci prin ea se prelungeste pana la sfarsitul veacurilor preotia Mantuitorului. Fara preotie nu exista Taine si fara Taine nu se impartaseste harul dumnezeiesc, iar fara har nu se poate primi mantuirea. Preotii, constienti de misiunea deosebita pe care o au, trebuie sa lucreze cu timp si fara timp spre a ingriji de oile cele cuvantatoare ale lui Hristos.38 Sfantul apostol Pavel, in consfatuirea ce a avut-o cu pastorii Bisericii din Milet si Efes, le atrage atentia asupra marii raspunderi in fata lui Hristos, zicandu-le: Luati aminte de voi si insiva si de toata turma peste care Duhul Sfant v-a pus episcopi ca sa pastoriti Biserica lui Dumnezeu pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau " (Fapte XX -28). Iar credinciosii sunt datori sa se poarte cu deosebit respect fata de preoti si sa asculte de dansii, caci Mantuitorul a spus: Cel ce va asculta pe voi, pe mine Ma asculta si cel ce se leapada de voi, de Mine se leapada, si de Cel ce M-a trimis pe Mine"(LucaX,16). Preotii primesc harul si puterea preoteasca de la Hristos. Harul impartasit prin hirotonie leaga pentru totdeauna pe cel hirotonit de preotie, asa ca aceasta Taina nu numai ca nu se repeta, ci ea nu se poate pierde niciodata, incat cel ce a fost o data hirotonit nu mai poate deveni mirean. El poate fi oprit din slujirea sa de catre
Arhim. Cleopa Ilie, Despre credinta ortodoxa , E.I.B.M.B.O.R, Bucuresti, 1981,pag32 Pr. Prof. Ioan Vasile, Preotul ca savarsitor al Sfintelor Taine, in ,,BOR, an LXXII (1955), nr. 3-4, pag131
37 38

27

episcop, in cazul unor grave abateri, prin depunere sau caterisire, dar harul preotiei nu-i poate fi luat.39 Preotia este prin urmare o sfanta taina, intemeiata de insusi Mantuitorul Hristos, mai inainte de inaltarea Sa la cer, spre a-i continua opera de mantuire. Prin pregatirea moral-intelectuala speciala, dar mai ales prin harul lui Dumnezeu Cel nevazut, transmis prin Taina Hirotoniei, persoana preotului este investita sa invete, sa sfinteasca si sa conduca pe credinciosi, in masura conferita de treapta ierarhica ce i se confera prin hirotonie. Deci slujirea preotiei nu este de la oameni si nu se intemeiaza pe puterea oamenilor, ci este de la Dumnezeu si se intemeiaza pe porunca lui Dumnezeu. De aceea nimeni nu-si poate lua singur cinstea de a fi preot, daca nu estre chemat de sus (Evrei V 4) dupa cum nimeni nu poate invata cuvantul lui Dumnezeu daca nu este trimis (Romani X-15) pentru ca nu toti sunt apostoli, nu toti sunt invatatori si nu toti sunt pastori (Efeseni IV 11-12), si, zicem noi, nu toti pot fi preoti. De aceea, mirenii trebuie sa cinsteasca ierarhia bisericeasca, iar diaconii, preotii si episcopii trebuie sa fie in permanenta constienti de misiunea cereasca pe care o au in lume si de responsabilitatea fata de credinciosii pe care ii pastoresc, caci ei sunt, dupa cum spune sfantul apostol Pavel: slugi ai lui Hristos si iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu" (ICorinteni IV-1).40 Sfintii apostoli au mprtsit harul Preotiei prin punerea minilor ierarhiei bisericesti, (adic episcopilor, preotilor si diaconilor), avnd credinta luminat de Duhul Sfnt c harul hirotoniei, n una din cele trei trepte, nu-si are izvorul n cel ce pune minile, ci n Dumnezeu, cum ne arat si sfntul Ioan Gur de Aur : Se pune mna peste om, dar toate le face Dumnezeu si mna Lui se atinge de capul celui ce se hirotoneste, dac hirotonia se face cum se cuvine (sfntul Ioan Gur de Aur).41 Asadar, Preotia este de la Dumnezeu, cum i scrie si sfntul apostol Pavel ucenicului su Timotei : Nu fi nepstor fat de harul care este ntru tine, care ti s-a dat prin proorocie, cu punerea minilor preotimii (1 Tim. IV, 14). Te ndemn s tii aprins harul lui Dumnezeu, cel ce este n tine, prin punerea minilor mele (2 Tim. I, 6). Taina Sfintei Preotii o poate svrsi numai episcopul si de partea ei vzut tine rugciunea rostit de el: "Dumnezeiescul har, care pe cele neputincioase le vindec si pe cele cu lips le mplineste, hirotoneste pe (N) ntru diacon (pe diacon ntru preot, pe preot ntru episcop...") si punerea minilor episcopului slujitor pe capul celui ce se
BRIA, Pr. Prof. Ion , Dicionar de teologie ortodox, E.I.B.M.B.O.R., Buc. 1999, pag111 Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine si problema intercomuniunii, Bucuresti, 1978, pag47 41 Idem, Taina Preotiei , in ,,Ortodoxia, (1979), nr. 3-4, pag268
39 40

28

hirotoneste. Taina Hirotoniei are trei trepte si toate adeverite de Sfnta Scriptur si de Sfnta Traditie si bine cunoscute nc din vremea sfintilor apostoli, si anume : diaconia, preotia si arhieria. In Faptele sfintilor apostoli n se arat cum a luat fiint treapta diaconeasc, pe urma alegerii si hirotoniei celor sapte diaconi n Biserica din Ierusalim. Pe acestia i-au pus naintea apostolilor, si rugndu-se si-au pus minile peste ei (Fapte VI, 6). Sfintii apostoli au hirotonit preoti n mai multe cetti (Fapte XIV, 23) ; de asemenea, sfntul apostol Pavel a asezat si episcopi, pe care, prin viu grai si prin scrisori, i sftuieste s ndrepteze cele ce mai lipsesc si s aseze preoti prin cetti (Tit I,5). Si Sfintii Printi dau mrturie nentrerupt si netgduit despre cele trei trepte ale Sfintei Preotii, unul din ei scriind: Supuneti-v toti episcopului precum Iisus Hristos Tatlui, si preotilor ca apostolilor, cinstiti pe diaconi ca pe legea lui Dumnezeu.42 Fr episcop nimeni s nu fac ceva din cele ce apartin Bisericii (Sfntul Ignatie Teoforul, Epistola ctre smirneni, VIII, 1-2).43 Spre Sfnta Preotie poate psi numai cel ce este gsit vrednic de primirea ei, dup cercetarea lui de ctre duhovnic prin Taina Sfintei Spovedanii. Dar harul odat mprtsit prin hirotonire nu se pierde niciodat. Cel hirotonit poate fi doar oprit si pentru pricini de abateri de la buna purtare preoteasc si de la svrsirea celor sfinte. Potrivit treptei n care se afl, primitorii Sfintei Preotii au puterea s svrseasc cele sfinte legate strns de treapta preotiei lor. Astfel, episcopul are puterea s svrseasc toate Sfintele Taine si toate slujbele bisericesti, ndeosebi de a hirotoni ntru diacon, preot si, mpreun cu nc doi arhierei, ntru anhiereu si de a sfinti ntr-un sobor de arhierei, Sfntul Mir. Treapta arhiereasc, venind de-a dreptul de la apostoli, prin succesiune apostolic sau episcopal, detine plintatea celor trei puteri : de a nvta, de a svrsi cele sfinte si de a conduce Biserica. Preotul primeste de la arhiereu, prin hirotonie, darul celor trei puteri: nvttoreasc, sfintitoare si de conducere, ns fr dreptul de a hirotoni si de a sfinti Sfntul Mir si Antimisul. Diaconul este ajuttor al preotului si al episcopului, n ntreita lor activitate, spre mntuirea credinciosilor, neputnd svrsi nici o Tain si nici o Ierurgie. Pe baza
42

Idem, Ce este Biserica dupa invatatura ortodoxa, in ,,Indrumator pastoral al Arhiepiscopiei Ibidem, pag74
29

Bucurestilor, 1981, pag73

43

Revelatiei dumnezeiesti, cuprins n Sfnta Scriptur si Sfnta Traditie, Sfnta Biseric ne nvat c Taina hirotoniei a fost instituit de Mntuitorul Hristos si c sfintii apostoli au mprtsit harul Hirotoniei numai episcopului, preotului si diaconului. Acestea sunt cele trei trepte ierarhice avndu-si baza n vointa Mntuitorului.

Capitolul VI Taina Nunii

A sasea Tain a Bisericii este Sfnta Tain a Nuntii, prin care, dup fgduinta mirelui si a miresei dat n mod liber in fata preotului, li se mprtseste acestora harul dumnezeiesc, care sfinteste insotirea lor dup fire, prefcnd-o ntr-o desvrsit si curat legtur duhovniceasc, ntr-o unire pe viat, dup chipul legturii dintre Mntuitorul Iisus Hristos si Sfnta Sa Biseric.
30

Cstoria a fost randui de nsusi Dumnezeu nc n Vechiul Testament. Astfel, n cartea Facerii ni se arat c Ziditorul a toate a asezat cstoria chiar de la nceput, prin cuvintele : Nu e bine s fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru. el (Facere II, 18). El a binecuvntat nsotirea brbatului cu femeia, zicnd : Cresteti si v nmultiti si umpleti pmntul si-l stpniti (Facere I, 28).44 Dar n Noul Testament cstoria este nltat si asezat de Mntuitorul Iisus Hristos n rndul Sfintelor Taine. El a cinstit-o prin aceea c a luat parte la Nunta din Cana Galileii (Ioan II, 1-11). Iar de cte ori a gsit bun prilej s griasc despre cstorie, El a privit-o ca Sfnt Tain, sublinind importanta ei prin cuvintele: Pentru aceea va lsa omul pe tatl su si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amndoi un trup, asa nct nu mai sunt doi, ci un trup. Deci ce a mpreunat Dumnezeu omul s nu despart (Matei XIX, 5-6).45 Credincios urmtor ntru toate Mntuitorului Iisus Hristos, sfntul apostol Pavel i ndeamn pe soti s-si iubeasc sotiile, precum Hristos a iubit Biserica, iar pe sotii s fie supuse brbatilor lor ca Domnului, pentru c brbatul este cap femeii, precum si Hristos este capul Bisericii" (Efes. V, 23). Si incheie prin cuvintele: Taina aceasta mare este, iar eu zic n Hristos si n Biseric (Efes. V, 32).46 Mult prea des casatoria este privita in aspectul ei exterior, functional, ca o institutie naturala sau sociala si terestra. Biserica insa, instituind Cununia ca Taina, marturiseste ca mirii primesc prin slujba cununiei harul unitatii, harul dumnezeiesc care ii uneste pe cei doi, pentru a se implini unul prin celalalt si impreuna, unul prin celalalt, sa implineasca scopul vietii pamantesti: sa va faceti partasi dumnezeiestii firi" (II Petru 1,4). Viata prozaica de zi cu zi acopera de multe ori caracterul tainic al casatoriei, aceasta unitate a doua persoane, prin care unul se reveleaza celuilalt si, prin aceasta revelare reciproca in iubire, fiecare devine capabil de a primi revelarea lucrarii si prezentei lui Dumnezeu, revelarea persoanei sale si a celei iubite in adancimea iubirii si ocrotirii lui Dumnezeu. Viata pamanteasca este locul si timpul in care fiecare om descopera drumul spre viata vesnica, devine capabil de a se impartasi de vesnicia iubirii lui Dumnezeu sau, dimpotriva, se inchide in propriul egoism si, nedescoperind iubirea, se face partas mortii vesnice. Cununia este totodata Taina celor doi tineri care isi unesc vietile, pentru a se desavarsi unul prin celalalt, a deveni o singura fiinta, ramanand totusi doua persoane, dupa chipul Sfintei Treimi: Dumnezeu este Unul in fiinta si intreit in persoane -Tatal, Fiul si Sfantul Duh - Unul si Trei deopotriva, in acelasi chip cei doi soti devin o singura fiinta, fiind doua persoane. Iubirea dintre soti, care este o
Alexiu Comorosan, Dogmatica Ortodoxa. Partea generala, Cernauti, 1887, pag146 Iorgu D. Ivan, Intarirea faminiei, datorie patriotica si porunca divina, in ,,Mitropolia Ardealului, nr.6-7/1967, pag472 46 Idem, Codul familiei, in ,,BOR, nr.4/1954, pag321
44 45

31

partasie la iubirea lui Dumnezeu, este cea care realizeaza unitatea dintre cele doua persoane intr-o singura fiinta. Iubirea umana este transfigurata din ordinea trupescului in cea a duhului, este curatita de intinaciunea pacatului si este restaurata in harul dumnezeiesc, este sfintita, pentru a putea fi induhovnicita si partasa la iubirea curata a lui Dumnezeu. Momentul central al slujbei este incununarea mirilor, cand se cere de la Dumnezeu pentru miri sa ii incununeze cu slava si cu cinste", atribute ale Duhului Sfant. De aceea, o legatura dintre barbat si femeie nesfintita prin Taina Cununiei este pacat, pentru ca iubirea este necuratita de patimi, ramane trupeasca si nedemna de a fi partasa la sfintenia iubirii lui Dumnezeu. 47 Primitorii trebuie s fie brbat i femeie, s nu fie rude apropiate, ambii de religie ortodox. Biserica Ortodox permite doar trei cstorii, cu specificarea c a doua i a treia cununie nu mai sunt Taine ci simple ierurgii. Exist zile speciale rnduite n calendar n care nu se fac nuni. Naii s fie ortodoci i cununai religios. nainte de primirea acestei Sfinte Taine cei doi tineri (brbat i femeie), precum i naii se vor spovedi, pe rnd, la preotul duhovnic i vor participa la Sfnta Liturghie, cu cel puin trei duminici nainte de aceast Tain;48 Atunci cnd unul dintre cei doi soi aparine unei alte religii, se face mai nti trecerea la ortodoxie la Biseric, dac nu s-a primit Botezul se face acesta nainte de cstorie. n timpul oficierii Sfintei Taine, se va pstra o atitudine corespunztoare din partea celorlali nuntai, evitndu-se rsul, cntatul sau alte obiceiuri care nu au nici o legtur cu Biserica. Asemenea celorlalte Sfinte Taine, si Taina Nuntii se svrseste n biseric, mai potrivit n zi de duminic, dup Sfnta Liturghie, cnd obstea credinciosilor se afl n casa lui Dumnezeu. Potrivit poruncii a noua a Bisericii, nu se fac nunti ns n timpul posturilor si n anumite srbtori ale anului. Exceptia de la aceast regul o poate ncuviinta numai episcopul.49 Cununia se ncheie pentru intreaga viat a celor ce o primesc ; o poate desface numai moartea (Matei XIX, 6 ; 1 Cor. VII, 10). Doar necredinciosia unuia din soti fat de cellalt, o poate desface, cci ea nseamn nimicirea iubirii curate dintre soti. Sotul nevinovat poate Incheia o nou cstorie, dup desfacerea celei dinti, asa cum poate face si sotul rmas vduv prin deces. Formula Sfintei Taine a Nuntii este :
Alexiu Comorosan, Dogmatica Ortodoxa. Partea generala, Cernauti, 1887, pag147 Ibidem, pag149 49 Idem, Codul familiei, in ,,BOR, nr.4/1954, pag237
47 48

32

Cuinun-se robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Duminezeu (N), n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh, Amin, svirsitorul ei fiind episcopul sau preotul care administreaz harul dumnezeiesc. Primitorii acestei Sfinite Taine sunt credinciosii crestini brbati si femei care au varsta aratat n legile trii, sunt liberi s-si mrturiseiasc dorinta de a ntemeia o familie, care nu sunt nruditi n anumite grade si au ncheiat cstoria civil. Sotii uniti prin Sfnta Tain a Nuntii sunt ndatorati la pstrarea dragostei curate si a respectului unuia ctre altul, la cresterea fiilor lor n temerea de Dumnezeu, la cinstirea Sfintei Biserici si la iubirea Patriei n care vietuiesc si care lucreaz spre binele lor si al semenilor.

Capitolul VII Taina Sfntului Maslu

Sfanta Taina a Maslului este lucrarea prin care o persoana, prin rugaciunile preotilor si ungerea cu untdelemn sfintit, primeste harul tamaduirii, al mangaierii, al intaririi in purtarea cu vrednicie a incercarii ce a venit asupra sa si al iertarii de pacate. Sfantul Iacob vorbeste despre Sfantul Maslu, zicand: Este cineva bolnav intre voi? Sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru el, ungandu-1 cu untdelemn in
33

numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav si Domnul il va ridica si de va fi facut pacate i se vor ierta lui" (Iacob 5, 14-15). Sfantul Maslu a fost instituit de Mantuitorul, practicat de Sfintii Apostoli si de Biserica prin slujitorii ei sfintiti.50 Sfantul Maslu se savarseste fie la Biserica, fie la casa bolnavului. in ceea ce priveste timpul, se face oricand este nevoie. Se obisnuieste insa sa se faca Sfantul Maslu in zilele de luni, miercuri si vineri si in timpul posturilor de peste an. Dupa randuiala Sfintei Biserici, Sfantul Maslu se savarseste de sapte preoti, dupa numarul celor sapte daruri ale Duhului Sfant, despre care vorbeste proorocul Isaia (cap. 11,2-3). La nevoie, Sfantul Maslu poate fi savarsit si de mai putini preoti, pana la cel putin doi.51 Cand Maslul se face la casa bolnavului, atunci acesta trebuie sa fie spovedit si impartasit. Untdelemnul sfintit la Sfantul Maslu, cu care este uns bolnavul, este simbol al indurarii divine si totodata medicament, mijloc de insanatosire, avand o intrebuintare foarte veche, amintita si in Sfanta Scriptura (Luca 10,34; Marcu 6,13). Acest untdelemn se poate pune in candela sa arda, poate fi folosit la miruit sau se poate amesteca cu faina de la Maslu si sa se faca painisoare din care se da bolnavului sa manance.52 Efectele Tainei Sfantului Maslu - vindecarea bolilor trupesti si usurarea sufleteasca - depind de credinta celui ce primeste aceasta Taina, dupa cuvantul Mantuitorului: Fie voua dupa credinta voastra" (Matei 9,29). Biserica, folosind Sfanta Taina a Maslului pentru ocrotirea sanatatii trupesti si sufletesti a credinciosilor, nu exclude consultarea medicala si folosirea medicamentelor in caz de boala, ci prin aceasta Taina vrea sa-i apropie pe credinciosi de Hristos care da vindecarea, iar bolnavul devenit sanatos trupeste si sufleteste, prin binefacerile Sfantului Maslu, poate trai o viata curata.53 Conform predaniei Bisericii, la aceast Sf. Tain particip, mai nti, cei aflai n diferite neputine, sau bolnavi, ns pot participa i ceilali credincioi, deoarece aceast Sf. Tain nu se svrete doar pentru cei bolnavi trupete, ci i pentru cei bolnavi sufletete. Este greit statornicia n rndul credincioilor a urmtoarei
STNILOAE, Pr. Prof. Dumitru , Teologia Dogmatica Ortodox, vol. III Buc, E.I.B.M.B.O.R. 1978, pag92 51 Idem, Teologia Dogmatica si Simbolica, Vol. II , manual pentru Institutele Teologice, 1958,pag162 52 Idem, Dumnezeiasca Euharistie in cele trei confesiuni, in ,,Ortodoxia, V (1953), nr.1,
50

pag74 TODORAN, Pr. Prof. Isidor, ZGREAN, Arhid, Prof. dr., Dogmatica Ortodox, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2003,pag181
53

34

expresii: ,,dac i se face maslu, ori moare ,ori triete. Scopul acestei Taine nu este acela de a ,,omor oameni, ci de a-i vindeca att trupete ct i sufletete, precum i iertarea pcatelor celor prezeni. Este a saptea Tain a Bisericii n care, prin rugciunile preotilor si ungerea cu untdelemn sfintit a prtilor nsemnate ale trupului, credinciosii dobndesc vindecarea de bolile trupesti si sufletesti. Aceast Tain a fost instituit de nsusi Mntuitorul cnd a tnmis pe sfiintii apostoli la propovduire, zicndu-le : Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: n numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi si vor pune minile si se vor face sntosi (Marcu XVI, 17-18). Sfintii apostoli au practicat Taina Sfntului Maslu chiar de la prima lor propovaduire : Si scoteau multi demoni si ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi si-i vindecau (Marcu VI, 13). Urmnd apostolilor, episcopii si preotii au svrsit si ei aceast Sfnt Tain, cum ne arat sfntul Iacob : Este cineva bolnav ntre voi ? S cheme preotii Bisericii si ei s se roage pentru el, ungandu-l cu untdelemn, n numele Domnului. Si rugciunea credintei va mntui pe cel bolnav si Domnul il va ridica, si de va fi fcut pcate se vor ierta lui (Iacob V 14-15). 54 Sfntul apostol Iacob nu face bolnavilor acest ndemn ca venind doar din partea sa ; el grieste tocmai despre lucrarea sfnt ncredintat sfintilor apostoli de ctre Mntuitorul Iisus Hristos, lucrare svrsit de ei n tot locul si la tot credinciosul care avea trebuint de harul lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Taina Sfantului Maslu se svrseste, de regul, la patul bolnavului; n restul cazurilor, n biseric. Sfntul Maslu este deci Taina care, prin rugciunile preotilor si prin ungerea trupului cu untdelemn sfintit, mprtaseste credinciosului harul lui Dumnezeu pentru tmduirea bolilor trupesti si sufletesti, pentru iertarea pacatelor si pentru ntrirea sufletului. Partea vzut a Sfntului Maslu const din rugciunea rostit de sapte ori pentru vindecarea bolnavului de neputinta trupeasc si sufleteasc; din untdelemnul sfintit de preotii slujitori ai Tainei si ungerea cu el de sapte ori a trupului bolnavului. Urmrile Sfntului Maslu sint vindecarea de bolile trupesti si sufletesti si iertarea pcatelor pe care bolnavul ar fi uitat s le mrturiseasc la Sfnta Spovedanie. Svrsitorii Sfantului Maslu sunt preotii, pentru c Sfntul Iacob zice: s cheme preotii Bisericii iar nu preotul. Rnduiala slujbei este ntocmit pentru sapte preoti; ns o pot face si cinci, trei sau cel putin doi preoti. Sfntul Maslu poate fi primit nu numai o singur dat si nici numai de cel aflat n pragul mortii, ci ori de cte ori credinciosul se simte ngreuiat din pricina bolilor
54

Ibidem, pag182
35

sau pcatelor.55

BIBLIOGRAFIE

1. SFNTA SCRIPTUR, E.I.B.M.B.O.R. Bucureti, 2004. 2. CHIESCU, Prof. Nicolae, TODORAN, Pr. Prof. Isidor, PETREU, Pr. Prof. I, Teologia dogmatic i simbolic, vol II, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2005. 3. DAVID, Diac. P.I , Manual de sectologie( Cluz cretin), ed. Episcopiei Argeului, Curtea de Arge- 1994. 4. IDEM, Invazia sectelor, vol. I, ed. CRIST-I, Buc. 1997. Pr. Prof. Ioan Vasile, Preotul ca savarsitor al Sfintelor Taine, in ,,BOR, an LXXII (1955), nr. 3-4, pag251
55

36

5. BRIA, Pr. Prof. Ion , Dicionar de teologie ortodox, E.I.B.M.B.O.R., Buc. 1994. 6. STNILOAE, Pr. Prof. Dumitru , Teologia Dogmatica Ortodox, vol. III Buc, E.I.B.M.B.O.R. 1978. 7. Idem, Teologia Dogmatica si Simbolica, Vol. II , manual pentru Institutele Teologice, 1958 8. Idem, Dumnezeiasca Euharistie in cele trei confesiuni, in ,,Ortodoxia, V (1953), nr.1 9. Idem, Teologia Euharistiei, in ,,Ortodoxia, XXI (1969), nr.3 10. TODORAN, Pr. Prof. Isidor, ZGREAN, Arhid, Prof. dr., Dogmatica Ortodox, ed. Renaterea, Cluj-Napoca, 2003. 11. Arhim. Cleopa Ilie, Despre credinta ortodoxa , E.I.B.M.B.O.R, Bucuresti, 1981 12. Invatatura crestina ortodoxa, E.I.B.M.B.O.R, Bucuresti, 1978 13. Invatatura de credinta crestina ortodoxa, Bucuresti, 1952 14. Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine si problema intercomuniunii, Bucuresti, 1978 15. Idem, Sfintele Taine din punct de vedere al Traditiei Apostolice, in ,,Biserica Ortodoxa Romana , 1980, nr. 11-12 16. Idem, Taina Preotiei , in ,,Ortodoxia, (1979), nr. 3-4 17. Idem, Ce este Biserica dupa invatatura ortodoxa, in ,,Indrumator pastoral al Arhiepiscopiei Bucurestilor, 1981 18. Pr. Ioan Mircea, Biserica si lucrarea ei dupa Noul Testament. Har si harisme-iconomi ai Sfintelor Taine si harismatici , in ,,Ortodoxia XXXI (1978), nr.2 19. Alexiu Comorosan, Dogmatica Ortodoxa. Partea generala, Cernauti, 1887 20. Iorgu D. Ivan, Intarirea faminiei, datorie patriotica si porunca divina, in ,,Mitropolia Ardealului, nr.6-7/1967 21. Idem, Codul familiei, in ,,BOR, nr.4/1954 22. Pr. Prof. Ioan Vasile, Preotul ca savarsitor al Sfintelor Taine, in ,,BOR, an LXXII (1955), nr. 3-4

37

CUPRINS

Argument....p2 Introducere.p3 PARTEA I

38

Cap I: Consideraii generale................................................................p4 Cap II: Deosebiri interconfesionale.......................................................p6 Cap III: Numrul Tainelor.....................................................................p8 Partea aII-a Cap I: Taina Botezului........................................................................p10 Cap II: Taina Ungerii cu Sfntul Mir...................................................p16 Cap III : Taina Sfintei Euharistii............................................................p18 Cap IV: Taina Spovedaniei...................................................................p21 Cap V: Taina Preotiei..........................................................................p26 Cap VI: Taina Nunii.............................................................................p31 Cap VII: Taina Sfntului Maslu.............................................................p34

Bibliografie.............................................................................................p37

39