ianuarie 1.TEMEIURI BIBLICE “Toți cei de parte barbatească ai vostri să se taie împrejur. Să vă tăiați împrejur și acesta va fi semnul legământului dintre Mine și voi. În neamul vostru, tot pruncul de parte barbatească… să se taie împrejur în ziua a opta” (Facerea 17, 10-12). “Moise v-a dat tăierea împrejur, nu că este de la Moise, ci de la parinți, și sâmbăta tăiați împrejur om” (Ioan 7, 22). “Și aceasta va fi semnul legământului dintre Mine și voi” (Facerea 17, 11). “Iar în ziua a opta se va tăia pruncul împrejur” (Leviticul 12, 3). 2. De ce în a opta zi de la naștere? Pentru că în această zi, în conformitate cu dispozițiile religioase evreiești, pruncul devine copil și dobândește anumită o personalitate. Sfântul Andrei Criteanul separă primele 7 zile de după nașterea unui copil de cea de a opta, spunând că a opta zi este completarea celor șapte și începutul viitorului. „Aceasta se face, spune Sfântul Părinte, prin intermediul numelui, care este dat în ziua a opta”. Punerea numelui, cu alte cuvinte, oferă pruncului o anumită identitate personală. Acest act recunoaște, în mod solemn, dreptul natural al copilului de a fi o existență personală, adică o ființă umană perfect constituită, printre celelalte ființe umane. Perfecțiunea despre care vorbește Sfântul Andrei aici, face referire la identitatea personală pe care o dobândește copilul atunci când își primește numele. 3. Erminia Icoane Tăierii împrejur conform lui Dionisie din Furna „Sinagogă, baldachin și masă și deasupra ei cădelniță de aur; și Hristos, prunc de opt zile, pus pe spate pe un jilț de aur, și proorocul Zaharia, îmbrăcat cu podoabe arhierești și cu mitră în cap, ține în dreapta un cuțit și cu stânga desfășoară pe Hristos. Și Născătoarea de Dumnezeu cu Iosif stau de-o parte privind la Hristos cu umilință.“ 4. De ce este legată punerea numelui de tăierea împrejur? Tăierea împrejur din ziua a opta, arată trecerea de la o stare carnală, la una spirituală. Actul liturgic, de tăiere a unui mici părți din organism presupune respingerea unei condiții trupești, în care fiecare ființă umană se naște, în timp ce înlocuirea sa cu numele implică intrarea ființei umane într-o altă stare, spirituală, care duce la perfecțiune. Concluzie Așadar, aceste două evenimente, Tăierea împrejur a Domnului și primirea numelui, ne reamintesc nouă, creștinilor, că am intrat într-un legământ nou cu Dumnezeu și că am fost tăiaţi împrejur „cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos” (Coloseni 2, 11). În acest sens, chiar numele „creștin” (următor al lui Hristos) este un semn al intrării a omenirii într-un legământ nou cu Dumnezeu.