MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

TEZĂ DE DOCTORAT

Conducător de doctorat,

Arhid. Prof. Univ. Dr. Sebastian Barbu-Bucur

Doctorand,

Dumitru-Codruț Scurtu

București, 2013
1
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

CULTURA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ DE

TRADIȚIE BIZANTINĂ DIN ZONA
ARGEȘ, PITEȘTI ȘI CÂMPULUNG-MUSCEL SEC.
XIX-XX

Conducător de doctorat,

Arhid. Prof. Univ. Dr. Sebastian Barbu-Bucur

Doctorand,

Dumitru-Codruț Scurtu

2013

2
 CUPRINS
ABREVIERI.................................................................................................................................. 6
INRODUCERE............................................................................................................................. 9

ZONA ARGEȘ-MUSCEL, VATRĂ DE CULTURĂ ROMÂNEASCĂ ȘI VECHI SCAUN

AL MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI................................................................................... 11

CAPITOLUL I................................................................................................................... 21
ARHIEREUL PROTOPSALT IOSIF NANIESCU ,,PRIVIGHETOAREA ARGEȘULUI”
(1818-1902)................................................................................................................................... 21

I.1. DATE BIOGRAFICE.............................................................................................. 23

I.2. CHIPURI DE PSALȚI, UCENICI AI LUI IOSIF NANIESCU.......................... 31
I.2.1. Teodor Georgescu (1824-1880)................................................................... 31
I.2.2. Nae Mateescu (sec. XIX)............................................................................. 32
I.2.3. Schimonahul Ghimnasie (sec. XIX)............................................................ 33
I.2.4. Gheorghe (Ghiță) Ionescu (sec. XIX-XX).................................................. 39
I.2.5. Pană Brăneanu (1839-1910)........................................................................ 41
I.2.6. Ioan Stănescu (sec. XIX-XIX).................................................................... 41
I.2.7. Nicolae Severeanu (1864-1941).................................................................. 42
I.3. CIRCULAȚIA COMPOZIȚIILOR LUI IOSIF NANIESCU ÎN MANUSCRISE
DIN DIFERITE BIBLIOTECI ROMÂNEȘTI ȘI DIN SFÂNTUL MUNTE-ATHOS
(GRECIA)........................................................................................................................ 43
I.3.1. Tabele sinoptice ale manuscriselor psaltice din România cu opera muzicală
a mitropolitului Iosif Naniescu (76 msse.)........................................................... 46
I.3.2. Tabele sinoptice ale manuscriselor ce conțin și compoziții ale mitropolitului
Iosif din Bibliotecile Sfântului Munte Athos (23 msse.)...................................... 54
I.3.3. Tabel sinoptic cu cântările publicate ale lui Iosif Naniescu........................ 56
I.4. OPERA MUZICALĂ A MITROPOLITULUI IOSIF NANIESCU.............. 62

3
CAPITOLUL II............................................................................................................... 107
MANUSCRISE MUZICALE INEDITE DIN FONDUL MITROPOLIT IOSIF NANIESCU
AL BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE DIN BUCUREȘTI - PREZENTARE
ANALITICĂ - .......................................................................................................................... 107
II.1. Manuscrise intrate în fondul Iosif Naniescu B.A.R. la anul 1894 (2 msse.)........... 113
II.2. Manuscrise intrate în fondul Iosif Naniescu B.A.R. după anul 1902 (7 msse.)...... 117
II.3. Manuscrise ce conțin cântări de Iosif Naniescu având în arhivele B.A.R. proveniență
necunoscută (3 msse.)..................................................................................................... 121
II.4. Manuscrise ce conțin cântări de Iosif Naniescu din arhiva B.A.R. cu alte diferite
proveniențe (5 msse.)...................................................................................................... 122
II.5. Tabel sinoptic cu manuscrisele muzicale greceşti din fondul Mitropolit Iosif
Naniescu B.A.R.............................................................................................................. 128

CAPITOLUL III............................................................................................................. 130

ARHITECTURA IMNOGRAFICĂ A CÂNTĂRII ,,DOAMNE FEMEIA” A
ARHIMANDRITULUI IOSIF NANIESCU.......................................................................... 130
III.1. Analiza textului literar........................................................................................... 132
III.2. Analiza textului muzical........................................................................................ 135

CAPITOLUL IV.............................................................................................................. 157

MANUSCRISE MUZICALE INEDITE ȘI TIPĂRITURI PSALTICE DIN FONDURILE
DE CARTE VECHE ALE ARHIEPISCOPIEI ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI........... 157
IV.1. Fondurile de carte veche de la Mânăstirile Văleni - Argeș (F.V.A.) și Negru-Vodă
Câmpulung Muscel (F.N.V.C.)....................................................................................... 160
IV.2. Manuscris autograf inedit cu opera muzicală a dascălului Gheorghe Căciulă în
Fondul de Carte Veche al Mânăstirii Negru-Vodă din Câmpulung Muscel................... 167
IV.3. Manuscrise inedite în Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului. ................................ 184
IV.3.1.Manuscris inedit cu opera muzicală a arhimandritului Ghelasie
Basarabeanu........................................................................................................ 184

4
 IV.3.1.1.Tabel sinoptic cu cântările edite și inedite ale arhimandritului
Ghelasie Basarabeanu............................................................................. 188
IV.3.1.2. Manuscrisul Marin Dimitrescu nr. M. 983.............................. 199
IV.3.2. Manuscrisul Minculescu (ms. M 982).................................................... 223

CAPITOLUL V................................................................................................................ 230

TRADIŢIA CORALĂ SACRĂ ÎN ZONA ARGEŞ, PITEŞTI ŞI CÂMPULUNG-MUSCEL
(SEC. XIX- PRIMA JUMĂTATE A SEC. XX)..................................................................... 230
V.1. Muzica corală religioasă în Biserica Ortodoxă Română secolul al-XIX-lea.......... 230
V.2. Muzica armonică sacră în notație psaltică și guidonică pe teritoriul românesc (sec.
XIX - prima jumătate a sec. al -XX-lea)........................................................................ 233
V.3. TRADIȚIA CORALĂ DIN ZONA ARGEȘULUI SEC. XIX-XX....................236
V.3.1. Corala din Domnești-Argeș..................................................................... 239
V.3.2. Corul catedralei arhiepiscopale din Curtea de Argeș............................. 241
V.3.3. Corul din Leordeni................................................................................... 245
V.3.4. Corul din Dobrești-Argeș......................................................................... 247
V.3.5. Corul Ion Ionescu din Topoloveni........................................................... 248
V.4. TRADIȚIA CORALĂ DIN ZONA PITEȘTIULUI SEC. XIX-XX................. 250
V.4.1. Corul catedralei Sfântul Gheorghe.......................................................... 252
V.4.2. Corul bisericii Sfânta Vineri.................................................................... 254
V.4.3. Corul bisericii Sfântul Ioan..................................................................... 255
V.5. TRADIȚIA CORALĂ DIN ZONA MUSCELULUI SEC. XIX-XX................ 256
V.5.1. Corul Mânăstirii Negru-Vodă din Câmpulung-Muscel........................... 256
V.5.2. Corul din comuna Rucăr......................................................................... 258

CONCLUZII............................................................................................................................. 261
SUMMARY.............................................................................................................................. 263
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 271
ANEXE...................................................................................................................................... 291

5
ABREVIERI
Arhid.= Arhidiacon
Arh. St. Buc.= Arhivele Statului Bucureşti
Arh. Nat. Dir. Jud. Vl.= Arhivele Naţionale Direcţia Judeţeană-Vâlcea
A.A.R. = Anuarul Academiei Române
B.A.A.= Biblioteca Arhiepiscopiei Argeşului
B.A.Rm.Vl. =Biblioteca Arhiepiscopiei Râmnicului Vâlcea
B.M.N.C. = Biblioteca Mânăstirii Negru-Vodă Câmpulung
B.A.R. = Biblioteca Academiei Române Bucureşti
B.B.T.I. = Biblioteca Bisericii Tapalari-Iași
B.P.R. = Biblioteca Patriarhiei Române-Bucureşti
B.S.S. = Biblioteca Sfântului Sinod-Bucureşti
B.S.S.S. = Biblioteca Schitului Strihareț Slatina
B.U.C.M. = Biblioteca Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor-Bucureşti
B.C.U. = Biblioteca Centrală Universitară-Bucureşti
B.M.St. = Biblioteca Mânăstirii Stavropoleos-Bucureşti
B.S.T.B. = Biblioteca Seminarului Teologic Ortodox-Buzău
B.M.C.B. = Biblioteca Mânăstirii Ciolanu-Buzău
B.N.I.P. = Biblioteca ,,Nicolae Iorga”-Ploiești
B.Nț.R. = Biblioteca Națională a României
B.C.U.M.E. = Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”-Iaşi
B.J.A. = Biblioteca Judeţeană-Argeş
B.M.V. = Biblioteca Mânăstirii Văratec
B.M.M.B. = Biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei
B.M.N. = Biblioteca Mânăstirii Neamţ
B.S.T.N. = Biblioteca Schitului Tarcău-Neamț
B.M.S.P. = Biblioteca Mânăstirii Sinaia-Prahova
B.M.C.P. = Biblioteca Mânăstirii Cheia-Prahova
B.S.P. = Biblioteca Schitului Prodromu-Athos
B.M.S. = Biblioteca Mânăstirii Stavronichita-Athos
B.S.L. = Biblioteca Schitul Lacu-Athos

6
B.M.L. = Biblioteca Marea Lavră-Athos
B.A.M.D. = Biblioteca Chiliei Adormirea Maicii Domnului-Athos
B.S.G.C. = Biblioteca Chiliei Sfântul Gheorghe Colciu Vatoped-Athos
B.S.I.B.V. = Biblioteca Chiliei Sfântul Ioan Botezătorul Vatoped-Athos
B.S.I.V. = Biblioteca Chiliei Sfântul Ipatie Vatoped-Athos
B.S.I.C. = Biblioteca Chiliei Sfântul Ioan Teologul Cucuvinu Provata-Athos
B.P. = Biblioteci Particulare
B.P.A.P. = Biblioteca Particulară Arhimandrit Partenie-Neamț
B.P.G.B. = Biblioteca Particulară Ieroschimonah Gheorghe (Gamaliil) Boboc Colciu-Athos
B.P.I.O. = Biblioteca Particulară Preot Ion Oprea Măgurele-Prahova
B.P.T.M. = Biblioteca Particulară Titus Moisescu București
B.P.A.B. = Biblioteca Particulară Alexie Buzera Craiova
B.P.S.B. = Biblioteca Particulară Sebastian Barbu-Bucur București
B.P.R.T. = Biblioteca Parohială Rediu-Tătar Iași
B.O.R. = Revista Biserica Ortodoxă Română
C. = Casetă audio
CD. = Compact disc
Cca. = Circa
Conf. = Conferenţiar
Dr. = Doctor
Ed. = Editura
F.N.V.C. = Fondul de Carte Veche al Mânăstirii Negru-Vodă, Câmpulung Muscel
F.V.A. = Fondul de Carte Veche al Mânăstirii Văleni -Argeș
Fol. / f. = Fila
G.B. = Revista Glasul Bisericii
Gr. Rom. = Grecesc-românesc
M.A. = Revista Mitropolia Ardealului
Mz.A.B. = Muzeul Arhiepiscopiei Buzău
Mz.O. = Muzeul Olteniei Craiova
M.M.S. = Revista Mitropolia Moldovei şi Sucevei
M.O. = Revista Mitropolia Olteniei

7
Ms. = Manuscris
Ms. Rom. = Manuscrisul românesc
Mss. = Manuscrise
Mss.Rom. = Manuscrise Româneşti
Nr. = Numărul
p. = Pagina
pp. = Paginile
Pr. = Preot
Prof. = Profesor
Ps. = Psalm
Rev. = Revista
Rom. = Românesc / -ească
Rom.-Gr. = Românesc-grecesc
Sec. = Secolul
Sf. = Sfântul
S.M . = Revista Studii de Muzicologie-Bucureşti
S.T. = Revista Studii Teologice
Vol. = Volumul

8
INTRODUCERE
Prin manifestarea sa în cadru religios cântarea induce omului încă din cele mai vechi
timpuri forța lăuntrică necesară apropierii de lumea cea nevăzută a Împărăţiei Cereşti. Biserica a
acordat o mare atenţie cântării religioase aceasta manifestându-se printr-o variată producţie de
cântări, unele de origine biblică. Cele mai numeroase cântări alcătuiesc conţinutul cărţilor de
ritual și sunt create de melozii şi melurgii imnografi creştini începând cu primele secole ale erei
noastre.
Primele dovezi privitoare la existența culturii muzicale bizantine se regăsesc începând cu
secolul al-XIII-lea în zona Argeș, Pitești și Câmpulung Muscel, zonă care prin manifestările
culturale și politice de veacuri devine vatră de cultură românească, leagăn al muzicii psaltice de
tradiție bizantină și prim scaun al Mitropoliei Ungrovlahiei.
În această zonă muzica psaltică de tradiţie bizantină a fost intens promovată de arhierei,
preoţi şi laici protopsalţi încă din cele mai vechi timpuri dovadă fiind bogatul tezaur
manuscriptic psaltic răspândit în numeroase biblioteci din ţara noastră şi Sfântul Munte Athos.
Printre numele de ierarhi muzicieni alături de Ghenadie Țeposu, Gherasim Timuș, și Evghenie
Humulescu remarcăm pe privighetoarea Argeșului, Iosif Naniescu (1818-1902), a cărui viață și
operă este prezentată în primul capitol al lucrării de față. Prin cerecetarea activității sale de
exighisitor al cântărilor și româniitor al acestora, prin știri inedite despre viața și activitatea sa
dar și prin cerecetarea operei sale muzicale răspândită în mai bine de 100 de manuscrise în țară și
la Sfântul Munte Athos încercăm a duce un plus de lumină asupra vieții și operei fostului
episcop de Argeș.
Manuscrise autografe inedite ale mitropolitului Iosif dar și cele ale ucenicilor săi păstrate în
fondul Bibliotecii Academiei Române din București vor fi prezentate atât în tabele sinoptice cât
și analitic în capitolul al doilea al lucrării urmând ca al treilea capitol să analizeze stihira de la
utrenia din Sfânta și Marea Miercuri a Patimilor, Doamne, femeia ceea ce căzuse în păcate multe
compoziție semnată de mitropolitul Iosif.
La Curtea de Argeș între anii 1990-2007 din binecuvântarea Î.P.S. Calinic Arhiepiscopul
Argeșului și Muscelului Mânăstirea Văleni a colectat de la toate bisericile de parohie şi mânăstiri
din Argeş şi Piteşti un bogat număr de carte veche bisericească depozitând un număr de 5464 de
exemplare. La Câmpulung după anul 1990 din binecuvântarea aceluiaș ierarh cărţile liturgice şi
muzicale de la parohiile și mânăstirile muscelene au fost adunate și depozitate la Mânăstirea

9
Negru-Vodă. În consecinţă s-au conturat două importante fonduri de carte veche bisericească
însumând un veritabil tezaur liturgic şi muzical necercetat până acum. Descoperim în cele două
fonduri tipărituri psaltice dar şi inedite manuscrise muzicale coligate acestora cu un conţinut
bogat de cântări. Prin întocmirea de tabele sinoptice și prezentări analitice capitolul al patrulea
prezintă tipărituri psaltice cât și manuscrise și cântări inedite semnate de dascălul muscelean
Gheorghe Căciulă și de arhimandritul de scaun al Eparhiei Argeșului, Ghelasie Basarabeanu.
Dezvoltarea culturii şi spritualităţii româneşti din zona Argeș, Pitești și Câmpulung-
Muscel în secolul al-XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX a fost posibilă şi datorită unei
activităţi deosebite a societăţilor corale cât şi a corurilor bisericeşti. Ultimul capitol prezintă
tradiția muzicală armonică (corală) din această zonă, tradiție care îndeplinește de aproape două
veacuri o întreită misiune. Una dintre acestea este promovarea obiceiurilor populare sătești prin
interpretarea de piese cu caracter folcloric. Altă misiune este cea de păstrare a muzicii bisericești
și a filonului psaltic sub un veșmânt protector al armoniei. Cea de-a treia misiune este una de
promovare a repertoriului de cântări patriotice și de conservare a ideii de unitate națională.
Beneficiind de o poziție geografică optimă situată la întretăierea unor importante drumuri
comerciale dar și de o populație sensibilă în privința cultivării frumosului zona Argeş, Pitești și
Câmpulung Muscel a dat muzicii nume de mari dirijori, compozitori şi interpreţi fapt datorat
importantei mişcări corale ce-și află rădăcinile încă de la începutul secolului al-XIX-lea.
Capitolul prezintă activitatea corală din această zonă mai cu seamă istoria coralelor centenare
laice și bisericești. Pentru zona Argeș sunt prezentate corala din Domnești, corul Catedralei
Arhiepiscopale din Curtea de Argeș şi corurile din Leordeni, Dobrești și Topoloveni. Pentru zona
Piteștiului sunt prezentate coralele bisericilor Sfântul Gheorghe, Sfânta Vineri, și Sfântul Ioan.
Din zona Muscelului este prezentată activitatea corului Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulung și
a coralei din comuna Rucăr. Existența acestor formații corale cu tradiție centenară fac din zona
Argeș, Pitești și Câmpulung Muscel un important centru al muzicii corale româneşti.
Lucrarea reliefează prin inedite documente prezentate și analizate pe parcursul celor cinci
capitole CULTURA MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ DE TRADIȚIE BIZANTINĂ DIN ZONA
ARGEȘ, PITEȘTI ȘI CÂMPULUNG MUSCEL SEC. XIX-XX.

10
 ZONA ARGEȘ - MUSCEL, VATRĂ DE CULTURĂ ROMÂNEASCĂ ȘI
VECHI SCAUN AL MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI

Pământul românesc îmbracă de aproape două milenii haina spirituală a credinței ortodoxe
fapt ce-i atrage și calitatea istorică de cel mai vechi popor creștin din această parte a Europei.1
Alături de credință - argument de continuitate a existenței poporului în spațiul etnogenezei sale2-
un alt factor important pentru afirmarea etnică și politică a acestuia a fost și limba de sorginte
latină conferindu-i o specială vocație ecumenică în procesul de formare a aşezărilor româneşti de
sine stătătoare.3
Numeroase dovezi arheologice atestă o vie activitate religiosă în spațiul românesc,
activitate care implica și cântarea, indispensabilă săvârșirii cultului divin din toate timpurile și
locurile.4 În perioada secolelor IV-VI se cunosc nume de cântăreți bisericești dar și câteva nume
de dascăli. Amintim pe Ulfila Episcopul (311 - sept.388)5 Sansala Preotul și ucenicul său Sava
Gotul,6 Niceta de Remesiana,7 și Sfântul Mucenic Maximus,8 existând (sec. VI) chiar și urmele
unui proces de învățământ muzical organizat.9
Unitatea de credință din spațiul românesc a încurajat în mod firesc și unitatea statală.
Conducătorii au găzduit la curțile domnești și autoritatea religioasă a epocii. Diploma

1
GIURESCU, Dinu, şi GIURESCU, C., Istoria Românilor, vol.I, Bucureşti, 1974, p. 145.
2
IVAN, D., Iorgu, ,,Etnosul – neamul, temei divin și principiu fundamental canonic al autocefaliei bisericii,” în
Ortodoxia Românească, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, București,
1992, p. 100.
3
ŞTEFĂNESCU, Ştefan, Pr., Dr., Activităţi economice ale Episcopiei Argeşului în perioada 1863-1918, Editura
Tiparg, Piteşti, 2007, p. 9.
4
BARBU-BUCUR, Sebastian, Ierod., Şcoala de psaltichie din Buzău, centru al cultivării şi dezvoltării cântării
psaltice în biserica noastră, Teză de licenţă, 1957, pp. 2, 86.
5
Ulfila înainte de a fi episcop (341) a fost cântăreț bisericesc (lector și anagnost) oficiind slujbele o bună parte a
vieții sale pe pământ românesc, în zona Olteniei Cf. IONESCU, C., Gheorghe, Muzica Bizantină în România
Dicționar Cronologic, Editura Sagittarius, București, 2003, pp. 1-2.
6
NOROCEL, Epifanie, ,,1600 de ani de la moartea martirică a Sfântului Sava Gotul,” în M.M.S., an XLVIII (1972),
nr. 3-4 (mart.-april.), pp. 146-158.
7
Episcopul Niceta de Remesiana - apostolul misionar din Dacia (c. 336-414), cultivatorul cântării în comun în
biserică Cf. ALEXE, C., Ștefan, ,,Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în secolele IV-V,” în
S.T., București, Seria II-a, an XXI (1969), nr. 7-8 (sept.-oct.), pp.453-587.
8
Sfântul Maximus - cântăreț bisericesc martirizat împreună cu Dada și Quintinianus în vremea împăraților
Dioclețian și Maximilian Cf. TOMESCU, Vasile, Musica Daco-Romana, Tom II, Editura Muzicală, București,
1982, p. 713.
9
Dovada existenței unui învățământ muzical organizat după încetarea persecuțiilor în Dacia (sec. VI) o face
istoricul, arheologul și academicianul Emil Condurachi care în anul 1968 anunța descoperirea unei basilici de sec.
al-VI-lea în cartierul sud-estic al oprașului Histria, basilică ce deținea pe lângă un pronaos, trei naosuri, o absidă
(altarul) și ,,schola cantorum.” CONDURACHI, Emil, Histria, Ed. II-a, Editura Meridiane, București, 1968, p. 28.
Cf. IONESCU, C., Gheorghe, Muzica Bizantină..., pp. 5-6.

11
Cavalerilor Ioaniţi (2 iunie 1247) atestă între Carpați și Dunăre existența a doi voievozi
(Seneslau și Litovoi) și doi cneji (Ioan și Farcaș). Intuim existența pe lângă curţile lor și a câte
unui ierarh care se va fi îngrijit pentru pregătirea, hirotesirea și hirotonirea personalului de cult
din bisericile menționate în diploma cavalerilor ioaniți „...bisericile clădite şi cele ce se vor
clădi în toate ţările sus-zise, ... rămânând deci neatinse cinstea şi drepturile arhiepiscopilor şi
episcopilor pe care se ştie că le au...”10.
Odată cu victoria de răsunet european a lui Basarab I (1324-1352) în Bătălia de la Posada
(9-12 noiembrie 1330) împotriva lui Carol Robert de Anjou se afirmă un nou teritoriu
independent, Țara Românească. Organizarea bisericească din acest teritoriu primește
recunoașterea Patriarhiei Ecumenice în vremea domniei lui Nicolae Alexandru (1359) mitropolit
fiind numit Iachint, fostul mitropolit de Vicina.11 Iachint a avut catedrală mitropolitană la Curtea
de Argeș celebra Biserică Domnească Sfântul Nicolae, începută de Basarab I, continuată de
Nicolae Alexandru și finalizată de Vladislav Vlaicu (1364-c.1377).12 La Câmpulung Nicolae
Alexandru construise în anul 1345 o frumoasă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului
cât și o mânăstire catolică pentru soția sa Clara.13
Odată cu organizarea politică și religioasă a noului stat independent se va acutiza nevoia de
pregătire a personalului din cadrul cancelariilor domnești dar și al mitropoliei. Se va simți nevoia
de școli și dascăli pentru pregătirea slujbașilor întregului aparat administrativ.
O frescă din pronaosul Bisericii Domnești de la Curtea de Argeș (la intrare pe partea
dreaptă n.n.) prezintă lângă scena hirotoniei Sfântului Nicolae o scenă reprezentând trei
personaje implicate într-un moment educațional. Doi dintre aceștia poartă căciuli boltite (slave),
asemănătoare celor boierești din Țara Românească. Remarcăm figura unui bătrân cu barbă albă
și toiag (semn al puterii și înțelepciunii). Un al treilea poartă pe cap un culion piramidal bizantin.
În scenă bizantinul arată cu două mâini semnele hieronomice ale isonului și oxiei (oligon) pe
care ceilalți doi le imită.

10
PĂCURARIU, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, COMPENDIU, Ediția a II-a, revăzută și întregită,
Editura Andreiana, Sibiu, 2007, pp. 92-93.
11
Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Tipărită cu binecuvântarea coordonarea și purtarea de grijă a
Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și
Muscelului, Curtea de Argeș, 2012, p. 93.
12
Ibidem p. 100.
13
CHIHAIA, P., Monumente din cetățile de scaun ale Țării Românești, Vol. I, Artă Medievală, București, 1998, pp.
278-289.

12
 Frescă 14 de secol al-XIV-lea din pronaosul Bisericii Domnești-Curtea de Argeș

Acelaș tip de reprezentație grafică o întâlnim, poate nu întâmplător, tot în a doua jumătate a
secolului al-XIV-lea pe un alt manuscris realizat la Mânăstirea Cutlumuș-Athos (Grecia) păstrat
în Arhiva Uspensky a Bibliotecii Publice de stat din Petersburg (Rusia) unde sunt prezentate tot
trei personaje. Ioannnes Glykys, un bătrân cu barba albă și toiag care cu ambele mâini predă arta
cheironomică a isonului și a oxiei (oligon) celor doi ucenici Xenos Korones și Ioannes
Koukouzeles.15
Între cele două reprezentări (Cutlumuș și Argeș) există o strânsă legătură. Fresca de la
Argeș face referire la monahii români trimiși de către Vladislav Vlaicu la Mânăstirea Cutlumuș
din Athos-Grecia pentru „a se desăvârşi în tainele tipicului şi ale musichiei (subl. n).”16 Dovada
acestui moment istoric este celebra scrisoare trimisă de Vladislav Voevod lui Hariton (egumenul
Mânăstirii Cutlumuş), pe care îl roagă să fie cu îngăduinţă faţă de fraţii şi monahii români
neobişnuiţi cu nevoinţele monahale severe din Sfântul Munte Athos.17

14
Fotografie inedită efectuată prin amabilitatea direcțiunii Muzeului Municipal din Curtea de Argeș.
15
GHEORGHIȚĂ, Nicolae, Chinonicul Duminical în perioada post-bizantină (1453-1821) Liturgică și Muzică,
Editura Sophia, București, 2009, p. 104.
16
NĂSTUREL, Ș., Petre, ,,Legăturile Țării Românești cu Muntele Athos până la mijlocul secolului al XV-lea,” în
Mitropolia Olteniei, anul X, 1958, pp. 735-744.
17
ARGATU, Calinic, Episcopul Argeşului, Prefaţa C.D.-ului Psalţi celebrii la Curtea de Argeş, Muzică Bizantină
IV, Formaţia Psalmodia dirijor: Arhid. Dr. Sebastian Barbu-Bucur, Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti,
2004, p. 2.

13
 Ms. 457 Cutlumuș Arhiva Uspensky, Biblioteca Sfântul Ioan Cucuzel (c.1280-1360)
Publică de Stat Petersburg18 pictat pe un manuscris din
Marea Lavră-Athos sec. XV19

Dascălul bizantin cu părul lung și barbă dintre cei doi protopsalți sau poate chiar ierarhi
seamănă cu Sfântul Ioan Koukouzelles (c.1280-1360) a cărui învățătură a fost predată
protopsalților și domesticilor români trimiși la Athos pentru desăvârșire în a doua jumătate a sec.
al-XIV-lea. Probabil fresca din Biserica Domnească de la Argeș a reprezentat un atestat al
calității învățământului și girul că meșteșugul muzical predat ulterior și la Curtea de Argeș are
serioase rădăcini. Iată dovada răspândirii muzicii psaltice de tradiție bizantină pe teritoriul Țării
Românești. Emitem totodată și probabilitatea că odată întorși de la Sfântul Munte monahii
români vor fi întemeiat și o școală de muzică la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș cu
mai bine de un secol înaintea celor de la Mânăstirile Putna, Neamț și Șcheii Brașovului.
Domnitorul Vladislav Vlaicu (1364-c.1377) s-a îngrijit de învățământ. Acesta înființează la
Argeș prima monetărie a țării activă câteva decenii dar și prima școală locală la care învățau fiii

18
GHEORGHIȚĂ, Nicolae, Chinonicul Duminical..., p. 104.
19
Cf. http://en.wikipedia.org/wiki/John_Kukuzelis accesat în 3 septembrie 2013, 1:49 pm.

14
orășenilor astfel explicându-se adevărata înflorire a Curții de Argeș la sfârșitul sec. al-XIV-lea și
începutul sec. al-XV-lea.20
La Biserica Domnească din Curtea de Argeș numeroase inscripții grafite ale unor grămătici
(Mihail, Tudor, Manea, Cosma, Dimitri, Ilie, Stan, David și Manole) confirmă existența unei
școli de grămătici - formă de învățământ tipică de sec. XV- la scaunul mitropolitan de la Argeș
unde se va fi deprins scrisul, cititul, tipicul și cântarea.21 Școala este amintită și în timpul
domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1395; 1397-1418) păstrându-se astăzi un document scris la
10 iunie 1415 semnat ,,Eu Mihail grămătic care am scris la Argeș.”22 Este un lucru lesne de
intuit că Mircea cel Bătrân a avut grijă de calitatea învățământului atâta timp cât obișnuia să se
înconjoare de cei mai înțelepți oameni ai epocii un exemplu în acest sens fiind chiar logofătul
său, monahul Filotei de la Cozia, cel dintâi imnograf român autor al Pripealelor (mărimurile
după polieleu).23
O însemnare din anul 1773 de pe filele 81-83 ale cărții Cheia înțelesului tipărită în 1678 și
aflată cândva în Biblioteca Bisericii Sfinții Îngeri din Curtea de Argeș menționează: ,,La 95 de
ani de la facerea cărții am scris eu diac(on) Radu Boilescu fiind învățător de copii la Biserica
Radu Vodă Negru (Biserica Domnească n.n.)... în tinda bisericilor s-au aflat mereu dascăli de
cărți pentru iubitorii de învățătură.”24
Tot la Curtea de Argeș, fiul domnitorului Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul (1436-1442;
1443-1446) zidește o nouă catedrală mitropolitană cu hramul Adormirea Maicii Domnului la 2
kilometrii de Biserica Domnească și o sfințește la 15 august 1439. Puternicele cutremure din
1475 sau 1484 dar și luptele dinastice dintre Dănești și Drăculești provoacă ruina bisericii.25
Locul devine celebru, amintit și de baladele vechi rămase peste veacuri între care și Balada
Mânăstirii Argeșului, care vorbește despre construirea noii biserici a Sfântului Neagoe Vodă
Basarab (1512-1517) pe un loc sacru, un zid părăsit și neisprăvit. Vechile hrisoave, extrase din

20
ȘERBAN, Constantin, MOISESCU, Nicolae, Curtea de Argeș în Documente, Editura Sport-Turism, București,
1980, p. 11.
21
BĂLAN, Constantin, Inscripțile medievale ale României, Județul istoric Argeș (Sec. XIV-1848), Editura
Academiei Române, București, 1994, pp. 259-268, 287.
22
TUCĂ, Dr., Florian, SBÂRNĂ, Dr., Gheorghe, DOBRE, Drd., Cezar, Milenii de statalitate, creștinism și cultură
în spațiul românesc, Oameni, date, fapte și evenimente - Cronologie - vol. 1 De la Burebista până la Tudor
Vladimirescu, Editura SYLVI, București, 2003, p. 100.
23
IONESCU, C., Gheorghe, ,,Filotei monahul de la Cozia (sec. XIV-XV), Pripelele după polieleu,” în Studii de
muzicologie și bizantinologie, București, 1997, pp. 9-41.
24
MARINESCU, Valerian, Dr., Monografia aşezării Argeşului, Curtea de Argeş de la începuturi până în 1989,
Piteşti, Editura Europroduct, 1999, pp. 431-432.
25
Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului..., p. 101.

15
Arhivele Statului de preotul Ioan Răuțescu vorbesc de comuna Domnești (denumire sugestivă),
din Curtea de Argeș ca loc sortit construirii Mânăstirii Argeșului. Aflată între Curtea de Argeş
(20 Km), Câmpulung-Muscel (22Km) şi Piteşti (48 Km), având locuitori refugiaţi din
Transilvania încă din vremea voevodatelor, comuna Domneşti a fost cumpărată, chiar de Sfântul
Neagoe Vodă Basarab pe 30 de mii de asprii pentru a construi aici Mânăstirea Argeşului (la
mijlocul drumului între cele două foste capitale ale Ţării Româneşti).26
Sfântul Neagoie Basarab a preferat reînvierea unui loc mai vechi de biserică - așa cum
tradiția de veacuri impunea - precum și Basarb I a ales construirea Bisericii Domnești din Curtea
de Argeș pe locul unei alte biserici de secol XIII așa cum grăiesc vestigiile arheologice.27
Sfințirea bisericii Sfântului Neagoe va fi fost un alt moment important al Curții de Argeş (15
august 1517). Slujba a fost condusă cu mare fast de către Petriarhul Ecumenic Theolipt (1513-
1522) arătând pedeoparte importanţa noii biserici dar şi marea cinste de care se bucura Eparhia
Argeşului la Patriarhia Ecumenică.28
La Mânăstirea Argeșului este atestată o școală pentru pregătirea candidaților la preoție în a
doua jumătate a sec. al-XVII-lea. Un hrisov dat de Matei Basarab la 20 ianuarie 1643, la
Târgoviște, întărea Mânăstirii Argeșului și egumenului Leontie o parte din satul Șăgarcea, moșie
aparținând spătarului Preda din Albești (Argeș). Donația se face pentru pomenirea răposatului fiu
al spătarului, Constantin, ,,care a învățat carte la Mânăstirea Argeș.”29 Alte dovezi sunt
însemnările din 1668 și 1681 de pe ultima filă a unui manuscris de la Mânăstirea Argeșului
Comoară de umilință către Maica Domnului situat în fondul Bibliotecii Academiei Române,
care îl menționează pe un anume ,,Hrizea dascăl de la Mânăstirea Argeș.”30
În 1780 este atestată la Argeș o ,,Școală domnească de preoți și grămătici” în limba
română având doi dascăli, unul la Biserica Domnească din Pitești și altul la Curtea de Argeș,

26
Arh. St. Buc., Episcopia Argeş, doc. 2, pachet 17, actul original slavon cu pecete căzută fiind publicat facsimil şi
transliterat în Revista Istorică a Comunei Domneşti, nr. 4/1941, p.153. Documentele din Arhivele Statului şi Arhiva
Veche a Protoieriei Muscel au fost extrase de preotul Ion Răuţescu, care le-a certificat astfel: „ Atest exactitatea atât
la documentele în extrase în extenso din cuvânt în cuvânt cât şi la cele extrase în rezumat ca regeste.” Cf. HIRU.
C. Ion, şi BACIU, George, Domneşti arc peste timp, crâmpeie de monografie, Editura Alfa, Iaşi, 2009, p. 644, nota
430.
27
CONSTANTINESCU, N, ,,La rèsidence d’ Argeș des voivodes roumains des XIII-e et XIV-e siècles. Problemes
de chronologie á la lumière des rècentes recherches archéologiques,” în Revue des etudes sud-est européenes, 1970,
nr. 1, p. 5-31; ,,Curtea Domnească din Argeș. Probleme de geneză și evoluție,” în Buletinul Monumentelor Istorice,
XL (1971), nr. 3, pp. 14-23; Cf. ȘERBAN, Constantin, MOISESCU, Nicolae, Curtea de Argeș în Documente..., p. 7.
28
ARGATU, Calinic, Episcopul Argeşului, art.cit., p. 3.
29
Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului..., p. 324.
30
MARINESCU, Valerian, Dr., Monografia aşezării Argeşului..., pp. 432-433.

16
plătiți cu câte 5 taleri pe lună din bugetul școlilor statului. Important este faptul că dascălul de la
Argeș este menționat pentru școala de la Mânăstirea Argeșului și nu de la Biserica Domnească
din Curtea de Argeș.31
Anul sfințirii bisericii Catedrală a Mitropoliei Țării Românești este și an care oprește șirul
mitropoliților cu scaunul la Argeș și Muscel (1359-1517). La 17 august 1517 Patriarhul
Ecumenic Teolipt hotărăște într-un sinod, ținut la Curtea de Argeș, mutarea scaunului
mitropolitan la Târgoviște.32 Din lipsă de documente numele mitropoliților care au păstorit
aproape două secole (1359-1517) la Argeș sau la Câmpulung Muscel, și astăzi nu sunt cunoscute
cu certitudine. Întocmirea Condicii Sfinte în anul 1668 face ca singurele documente grăitoare ale
activității mitropoliților de la Argeș să fie vechile pomelnice copiate în timp cu omisiuni și
greșeli dar și Acta Patriarchatus Constantinopolitanii care își încetează consemnările despre
Mitropolia Tării Românești începând cu anul 1402.33
Certitudini avem doar asupra primilor trei mitropoliți: Iachint de la Vicina (1359-1372),
starețul de la Cutlumuș-Athos Hariton (1372-1381) și Antim Critopulos (1381-c.1402). Aceștia
sunt urmați după ultimele cercetări de mitropoliții: Teodor (c. 1402 -?), Eftimie (c. mai 1412-?),
Iosif (c.1464-?), Macarie I (1477?, 1482-1483? - ?), Ilarion (c. 1493, 1494 -?), Sfântul Ierarh
Nifon (1503-1505) și Maxim Brancovici (c.1505-1512), ultimul mitropolit al Țării Românești
care a păstorit o vreme și în scaunul de la Curtea de Argeș fiind Ieromonahul Macarie tipograful
(1513-1521).34 Șirul ierarhilor de la Curtea de Argeș se va relua la 18 octombrie 1793 când
Episcopia Argeșului este reînființată și subordonată Mitropoliei Ungrovlahiei alegându-se
episcop în persoana lui Iosif Sevastias (1793-1820), șir neîntrerupt până astăzi.35
Începând cu domnia lui Matei Basarab (1512-1521) la Câmpulung se remarcă o bogată
activitate tipografică.36 Prin strânsele legături cu vechiul aşezământ al domnitorului - Curtea de
Argeş - bibliotecile mânăstirilor din aceste zone se vor îmbogăţii în decursul secolelor
adăpostind pe lângă valoroasele tipărituri liturgice şi un adevărat tezaur manuscriptic conţinând
reale valori ale tradiţiei muzicale din Argeş şi Muscel.

31
Idem Ibidem
32
MANU, Dănuț, Episcopia Argeșului 1793-1996, Editura Diogene, Pitești, 1996, p. 24.
33
ȘERBĂNESCU, Nicolae, ,,Mitropoliții Ungrovlahiei,” în B.O.R., LXXVII, nr. 7-10, 1959, pp. 724-725.
34
Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului..., pp. 102-133.
35
Ibidem p. 203.
36
TUCĂ, Dr., Florian, SBÂRNĂ, Dr., Gheorghe, DOBRE, Drd., Cezar, Milenii de statalitate..., p. 169..

17
 Privitor la învățământul muscelean într-o scrisoare din 5 noiembrie 1966 de la
Dragoslavele preotul Ioan Răuțescu anunța pe profesorul Mihail M. Robea că este în posesia
unui Ceaslov în manuscris din secolul al-XVIII-lea de pe care învățau carte la acea vreme copii
mai înaintați. Iată dovada funcționării învățământului elementar particular sub oblăduirea
bisericii cu mult înainte de anul 1810 în Muscel.37 În lucrarea Vetre de sihăstrie românească,
arhimandritul Ioanichie Bălan ne înștiințează că în tinda vechii biserici a fostului schit Rădești -
Muscel (1778-1779) cu hramul Sf. Gheorghe ,,învățau carte preoții și învățătorii.”.38
Într-un articol din revista eparhială a Argeșului, Păstorul Ortodox, pe anul 1997 preotul
Dumitru V. Georgescu anunță existența unei școli de grămătici în casa stăreției Mânăstirii Văleni
cu durata de 4 ani întocmită de ctitorul mânăstirii, schimonahul Zosima (Zaharia Grădișteanu).
Dovada o face un zapis întocmit de Stan grămăticul la anul 1665 în care se menționează: ,,Adică
eu Stan grămătic scris-am zapisul meu la mână părintelui Zaharia cum să să știe că m-am tocmit
cu sfinția sa să șez - întru anul - să mă învețe pentru pomană ... Și pentru credință scriu și
iscălesc mai jos. Eu Stan.”39
În 1802 un bătrân preot din Albeștii de Argeș mărturisea că a învățat carte la Schitul
Ciocanu. Acelaș lucru îl arată și zapisul din 16 decembrie 1834 din care aflăm că ,,Zoița a lui
Vasile Proca din Berevoiești (Argeș n.n.) a trimis un copil al său să învețe carte la schitul
Ciocanu...”40.
La 15 aprilie 1838 Departamentul Logofeției treburilor bisericești trimitea egumenului
Mânăstirii Negru Vodă din Câmpulung Muscel o poruncă privitoare la înființarea de școli în
toate satele de pe moșiile mânăstirii: ,,Sunteți poftit Cuvioșia Voastră... să hotărâți casa pentru
școale prin satele moșiilor acelei mânăstiri și a metoașelor ei sau să chibzuiți fără întârziere
înlesnirile cuviincioase pentru clădirea unor asemenea încăperi de școală pentru care în urma
înființării logofeția ... așteaptă răspunsuri ... la ce sate ... s-a înființat școală.” Pe moșiile

37
ROBEA, M., Mihail, Mioveni-Argeș Corpusul de documente și inscripții ale orașului, Casa Editorială Muntenia,
București, 2009, p. 285.
38
BĂLAN, Ioanichie, Vetre de sihăstrie românească (sec.XV-XX), Editura Institutului Biblic, București, 1982, p.
494.
39
GEORGESCU, V., Pr., Dumitru, ,,Schitul Văleni-Argeș, așezământ sfânt de cultură,” în Păstorul Ortodox, anul
III, nr. 1, 1997, p. 167.
40
POPESCU-ARGEȘEL, Ion, Mânăstirile și bisericile din Muscel la cumpăna dintre milenii, Editura Fundației
România de Mâine, București, 2000, p. 27.

18
mânăstirii din Stănești și Schitul Golești la un an de la darea poruncii funcționau școli la care
dascăli erau cântăreții bisericilor numiți și candidați.41
Între 1836-1848 a funcționat o școală pentru copii satului în comuna Mușătești-Argeș în
casa preotului Constantin Popescu, participant activ la revoluția de la 1848.42
Într-una din edițiile Revistei Istorice a Comunei Domneşti, din anul 1941, găsim publicat
un certificat de competențe profesionale al unui candidat pentru postul de învățător. Aflăm din
acest certificat că Domnescu Nicolae (zis Samoilescu), cântăreţ la biserica satului, în urma
absolvirii școlii normale din oraşul Câmpulung între anii 1838-1843 ...s-a deprins la învăţăturile
ce i se cere a şti pentru această slujbă, adică la cetire şi scriere slobodă, la Catehismul legii
creştineşti, la cântările bisericeşti (subl. n.), la începuturile de aritmetică /.../ i se dă la mână
acest înscris întărit cu pecetia Eforiei Şcolilor spre a fi învăţător la şcoala din satul Domneşti şi
subrevizor la plasa Râurilor ... nr. 30, decembrie 1843.”43
În anul 1938 învățătorul D. Udrescu tipărește la București lucrarea Contribuțiuni la
Istoricul Școalelor din Curtea de Argeș unde la pagina numărul 12 sub o stampă cu clopotnița
Bisericii Valea Danului (Curtea de Argeș) aduce o informație foarte importantă potrivit căreia
această clopotniță a slujit multă vreme satului ca școală de grămătici.44
La Mânăstirea Glavacioc (monument istoric sec. XV) câteva însemnări făcute pe vechile
cărți de cult atestă existența unei școli pentru formarea viitorilor preoți din cadrul mitropoliei
Țării Românești încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Între anii 1841-1843 din fondurile
Eforiei Școalelor Naționale se reface biserica clopotnița și chiliile mânăstirii odată cu acestea
ridicându-se și o încăpere cu patru odăi pentru școală ,,după grabnice trebuințe ... și tradiției de
învățătura rânduielii bisericești în marea și vestita mânăstire Glavacioc.”45
Asupra învățământului argeșan particular și instituțional cercetări minuțioase poartă
semnătura muzicologului și bizantinologului Pr. Dr. Ion Isăroiu. Dintre acestea amintim în
secolele XIV-XVII la Câmpulung (Biserica Domnească - sec. XIV), o Școală de Grămătici

41
RĂUȚESCU, Preot, Ioan, Câmpulung-Muscel Monografie Istorică, Tipografia Gh. Gh. Vlădescu, Câmpulung,
1943, pp. 104-105.
42
TAMAȘ, Veronica, ,,Participarea clerului la revoluția din 1848 în județul Argeș,” în M. O., anul XX, nr. 5-6,
1968, p. 380.
43
Revista Istorică a Comunei Domneşti, nr. 2-4 / 1941, pp. 184-185. Cf. HIRU. C. Ion, şi BACIU, George,
Domneşti arc peste timp..., p. 654.
44
UDRESCU, D., Contribuțiuni la istoricul școalelor din Curtea de Argeș, Institutul de Arte Grafice ,,Marvan”
S.A.R., București, 1938, p. 12.
45
DIACONESCU, Pr., Gh., Ilie, ,,Școala candidaților de preoție din Mânăstirea Glavacioc,” în G.B., nr. 7-8, 1960,
pp. 662-666.

19
(1665), Școala fondată de Doamna Chiajna - 1552 și cea fondată de Antonie Vodă (10 mai
1669). Alte școli mai sunt menționate în secolul al XVIII-lea la schitul Berislăvești - Argeș
(1748-1750), în satul Obilești, la Pitești (Schitul Buliga-1751), Câmpulung (Schitul Mărculești-
Flămânda), la Slatina (1782), la Pătroaia (1746), la Curtea de Argeș (a dascălului Pandelimon-
1793) și cea de la Episcopia de Argeș (1784). În secolul al-XIX-lea se atestă școlile din
Câmpulung ale dascălilor de muzică Constantin Ion (1825), Pandele Nicolae (1830), cele două
școli ale dascălului Gheorghe Căculă (1850 și 1853) și școala preotului N. Diaconescu (1853).
Cu o activitate continuată și în secolul XX importante sunt Seminariile Teologice de la Curtea de
Argeș (1836) și Cîmpulung (Ocrotirea Orfanilor - 1922) dar și școlile de cântăreți bisericești din
Pitești (1897-1912), Slatina (1862-1927) și Curtea de Argeș (1910-1948).46
Un alt fapt important pentru tradiția Argeșului este că pe aceste meleaguri au păstorit
chipuri de ierarhi așejați după moarte în rândul sfinților cum este și cazul Sfântului Nifon a cărui
carte de slujbă este redactată tot la Mânăstirea Curtea de Argeș în anul 1806.47 Întâiul mitropolit
al Țării Românești, Iachint (1359-1372), a fost declarat sfânt de către Sinodul Bisericii Ortodoxe
Române în anul 2009 alături de Sfântul Neagoe Vodă Basarab și de Sfântul Cuvios Ioanichie cel
nou din Valea Chiliilor-Muscel. Momentul este de mare importanță pentru faptul că la aceeași
dată Eparhia Argeșului și Muscelului a fost ridicată la rangul eclesiastic de Arhiepiscopie
realizându-se un restituțio historiae pentru zona Argeș, întâiul scaun al mitropoliei Țării
Românești.

46
ISĂROIU, Pr., Dr., Ion, Cultura muzicală românească de tradiție Bizantină în Argeș sec. XIX-XX, Editura
Universității din Pitești, Pitești, 2004, pp. 7-111.
47
TUCĂ, Dr., Florian, SBÂRNĂ, Dr., Gheorghe, DOBRE, Drd., Cezar, Milenii de statalitate..., pp. 130, 228.

20
CAPITOLUL I.
ARHIEREUL PROTOPSALT IOSIF NANIESCU ,,PRIVIGHETOAREA
ARGEȘULUI” (1818-1902)

Biserica Ortodoxă Română a cunoscut în secolele XIX-XX o generație de arhierei

protopsalţi, compozitori, traducători și promotori ai muzicii psaltice de tradiţie bizantină,
majoritatea păstorind Eparhia Argeșului precum Ghenadie Ţeposu-Argeşiu48 (1813-
1877), Gherasim Timuş49 (1848-1911), Iosif Naniescu50 (1818-1902) și Evghenie
Humulescu-Piteşteanul51 (1870-1931). Prin a sa operă muzicală de excepție remarcăm
între acești arhierei pe Iosif Naniescu prolificul compozitor al secolului al XIX-lea.
Printre cei care au cercetat în detaliu sau amintit în treacăt depre viaţa şi opera
teologică dar și muzicală a lui Iosif Naniescu cităm în ordine cronologică pe: Dragomir
Demetrescu,52 Mihail Gr. Poslușnicu,53 Nicolae Iorga,54 Tit al Hotinului,55 Vasile
Vasilache,56 V. Dudu.57 Pr. D. Furtună,58 Irineu Mitropolitul Moldovei,59 Constantin

48
DINCĂ, Diac. George, „Chipuri de ierarhi: compozitori, traducători, prelucrători şi mari cântăreţi ai muzicii
bisericeşti,” în Glasul Bisericii, anul XXXIV (1975) nr. 7-8 (iulie-august), pp. 813-816; ISĂROIU, Pr., Dr., Ion,
Cultura muzicală românească..., pp. 112-150.
49
Idem „Chipuri de ierarhi: compozitori, traducători, prelucrători şi mari cântăreţi ai muzicii bisericeşti,” în Glasul
Bisericii, anul XXXVI (1977) nr. 1-3, pp. 139-140.
50
SCURTU, Prof., Diacon, Drd., Codruț-Dumitru, ,,Iosif Naniescu privighetoarea Argeșului (1818-1902),” în Rev.
Păstorul Ortodox, Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2011, pp. 253-284.
51
Idem „Noi mărturii despre Arhiereul-protopsalt Evghenie Humulescu-Piteşteanu (1870-1931)”, în Byzantion-
Romanicon, revista de arte bizantine, vol.VII, Universitatea de Arte George Enescu, Iaşi, 2007, pp. 281-291.
52
D(EMETRESCU), D(ragomir), „Aniversarea a 25 de ani de de arhipăstorie pe scaunul S(fin)tei Mitropolii a
Moldovei şi Sucevei a Î.P.S. S(finţi)tului Mitropolit D.D. Iosif Naniescu,” în B.O.R., anul XXIV, nr. 5, 1900.
pp.361-401.
53
POSLUŞNICU, Mihail, Gr., Istoria muzicei la Români, Bucureşti, 1928, pp. 89-90.
54
IORGA, N., Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ed. a II-a, revăzută şi adăugită,
Bucureşti, 1932. p. 242.
55
TIT, al Hotinului, „Anul Naşterii Mitropolitului Iosif Naniescu,” în B.O.R., anul LVII, nr. 7-8 (iul.-aug.) 1939, pp.
394-396.
56
VASILACHE, Protosinghelul, Vasile, Iosif Naniescu, strălucit mitropolit al Moldovei, cu o prefaţă de I.P.S.
Patriarh Nicodim, Tipografia Mănăstirii Neamţu, 1940.
57
DUDU, V., „Mitropolitul Moldovei Iosif al II-lea Naniescu și Academia Română,” în M.M.S., an XVI (1940), nr.
4, (nov.), Iași, p. 595.
58
FURTUNĂ, Pr., D., „Între mitrică şi autobiografie,” în M.M.S., anul XVI, aprilie, nr.4, 1940, pp. 189-192.
59
IRINEU, Mitropolitul Moldovei, „Comemorarea Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., Iaşi, an XXVIII
(1942), nr. 6-8, iunie-august, pp. 238-246.

21
Nonea,60 Gabriel Cocora,61 Nicolae Şerbănescu,62 Petre Popescu-Gogan,63 Alexandru
Bardieru,64 Ion Vârtosu,65 Petre Costinescu şi Marinescu Florin,66 George Dincă,67
Alexandru Stănciulescu Bârda,68 Ion Vicovan69 Mircea Păcurariu,70 Iustin Gaşpar,71
Constantin C. Angelescu,72 Nicu Moldoveanu,73 Petre I. David,74 Vasile Vasile,75
Gheorghe C. Ionescu,76 Sebastian Barbu-Bucur,77 Bogdan Moise,78 si Emilian Nică,
Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.79

60
NONEA, Constantin, „Comemorarea a 50 (de ani) de la moartea Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., anul
XXVIII, nr. 4-6, (aprilie-iunie), 1952, p. 22.
61
COCORA, Gabriel, „Documente pentru biografia lui Iosif Naniescu,” în M.M.S., Iaşi, an XXXVI, nr. 1-2
(ianuarie-februarie), pp. 92-99. A se vedea şi Idem „ Mitropolitul Iosif Naniescu şi Buzăul,” în G.B., an XXVII
(1968), nr. 7-8, (iulie-august), pp. 806-812; dar și Idem ,,Școala de psaltichie din Buzău,” în B.O.R., anul LXXVIII,
1960, nr. 9-10, pp. 844-871.
62
ŞERBĂNESCU Preot, N., „Episcopii Argeşului,” în M.O., anul XVIII (1965), nr. 7-8, p. 616.
63
POPESCU-GOGAN, Petre, Istoria Academiei Române, capitolul Membrii Academiei Române,(1866-1966), p. 11.
64
BARDIERU, Alexandru, „Precizări privind bibliografia lui Iosif Naniescu,” în M.M.S., an XLVIII, 1972, nr. 3-4,
(mart.-april.), pp. 231-235.
65
VÂRTOSU, Ion, „ Mitropolitul Iosif Naniescu, un compozitor necunoscut al secolului al XIX-lea,” în Almanahul
Parohiei Ortodoxe Române din Viena, vol. XII, 1973, pp. 95-103.
66
COSTINESCU, Petre, şi MARINESCU, Florin, „Cartea românească veche din Biblioteca Mitropolitului Iosif
Naniescu,” în M.M.S., an L, 1974, nr. 1-2, (ianuarie-februarie), p. 63.
67
DINCĂ, Diac. George, „Chipuri de ierarhi compozitori, traducători, prelucrători şi mari cântăreţi ai muzicii
bisericeşti,” în Glasul Bisericii, anul XXXIV (1975) nr. 7-8 (iulie-august), pp. 820-823.
68
STĂNCIULESCU-BÂRDA, Alexandru, „Scrisori inedite adresate de Gavriil Muzicescu lui Iosif Naniescu
Mitropolitul Moldovei,” în M.M.S., an LI, (1975), nr. 9-12, pp. 771-776.
69
VICOVAN, Pr., Drd., Ion, ,,Un mitropolit de seamă al Moldovei, Iosif Naniescu,” în Rev. Teologie și Viață
Revistă de gândire și spiritualitate a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, anul I (LXVII), nr. 4-8, 1991, pp. 57-66.
70
PĂCURARIU, Pr., Prof., Dr., Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981, p. 165; vezi şi idem
Dicţionarul Teologilor Români, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, p. 300.
71
GAŞPAR, Pr., Iustin, „Bibliografia Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., an LVIII, 1982, nr. 3-4, pp. 356-
361.
72
ANGELESCU, Constantin, C., „Contribuţii la biografia Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., an LVIII
(1982), nr. 1-2 (ianuarie-februarie), pp. 53-68.
73
MOLDOVEANU, Diac., Dr., Nicu, „Muzica bisericească la români în secolul al XIX-lea (I),” în G.B., an XLI,
(1982), nr. 11-12, (noiembrie-decembrie), pp. 914-915.
74
DAVID, Diac., I., P., „Mitropolitul Iosif Naniescu, milostivul, lesne-iertătorul şi ctitorul-ierarh,” în M.M.S., an
LXVI, nr. 1-3 (ian.-mart.), 1990, pp. 139-158.
75
VASILE, Vasile, „Iosif Naniescu – reprezentant de seamă al muzicii psaltice,” în Muzica, serie nouă, anul IV
(16), nr. 4, octombrie-decembrie, 1993-1994, pp. 127-137; cu continuare în Ibidem nr. 2 (aprilie-iunie), an V, nr. 1,
ian.-mart., 1994, pp. 99-111.
76
IONESCU, Gheorghe C., Muzica Bizantină în România Dicţionar Cronologic cu o prefaţă de Academician Virgil
Cândea, Bucureşti, Ed. Sagittarius, 2003, pp. 147-150.
77
BARBU-BUCUR, Sebastian, „Anul naşterii mitropolitului Iosif Naniescu - argumente canonice şi muzicale,” în
Acta Musicae Bizantinae, vol. VII, mai, 2004, Iaşi, pp. 40-46.
78
MOISE, Bogdan, Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină, zona Buzău-Vrancea, sec. al XIX-lea, Teză
de Doctorat, ms. dact. Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, 2004, pp. 56-68, 172-220.
79
NICĂ, Arhim., Lect., Dr., Emilian, Aduceți-vă aminte de înaintașii vostrii. Arhiepiscopia Iașilor între anii 1900-
1948, Ed. Doxologia, Iasi, 2009, pp. 84-90.

22
I.1. DATE BIOGRAFICE
Iosif (Ioan) Naniescu s-a născut la data de 15 iulie 181880 în satul Răzlăi din ţinutul
Soroca (Bălţi-Basarabia), fiind fiul preotului Mihalache Nane (Anania) şi al Teodosiei Nane.81
Mama sa, călugărită (Fevronia) ulterior morții (22 ianuarie 1820) soțului ei, lasă pe băiatul cel
mare, Irimia, fratelui său (ierodiaconul Iosif), iar pe Ioan îl lasă în grija călugărului Teofilact de
la Mănăstirea Frumoasa din Basarabia.82 Arhiereul Varlaam Cuza îl tunde pe Ioan rasofor fără
periman – dându-i numele de Iosif, ulterior hirotesindu-l ipodiacon.83 În anul 1831 Iosif pleacă
cu monahul Teofilact la Mânăstireaa Sf. Spiridon din Iaşi unde cunoaste pe Mitropolitul
Veniamin Costache și asistă la punerea pietrei de temelie pentru Catedrala Mitropolitană
(1833).84 Teofilact85 îl ia cu sine și când se mută igumăn la Mânăstirea Sf. Proroc Samuil din
Focşani (1834) dar și când este numit mare eclesiarh al Catedralei Episcopale din Buzău (1835)
unde Iosif devine ucenic al Episcopului Chesarie, înscriindu-se în prima promoție a Şcolii
Catehetice (1836) reorganizată de acesta.86
Este călugărit de Episcopul Chesarie la 23 noiembrie 1835 cu numele de Iosif87 iar a doua
zi hirotonit ierodiacon.88 În anul 1840 Episcopul Chesarie îl înscrie la Colegiul Sf. Sava, din

80
In studiul Anul naşterii mitropolitului Iosif Naniescu - argumente canonice şi muzicale, Arhid. Prof. Univ. Dr.
Sebastian Barbu-Bucur aduce spre lămurirea anului nașterii (1818) argumente foarte importante de ordin canonic şi
muzical printre care și faptul că la vârsta de 15 ani niciun compozitor român nu a compus muzică psaltică, fie ea şi
mai puţin reuşită. Răspunsurile mari liturgice gl.VIII, ale lui Iosif Naniescu, nu puteau fi compuse la vârsta de 15
ani, ci la 17 ani cel puţin. Alte argumente sunt și canoanele bisericii care nu permit unui copil de 15 ani să fie tuns
monah şi mai ales să fie hirotonit diacon. A se vedea și anexa nr. 28 cu actele mitricale ale Mitropolitului Iosif
Naniescu. Cf. BARBU-BUCUR, Sebastian, „Anul naşterii..., pp. 41-44.
81
VASILACHE, Protosinghel, Vasile, op.cit., pp. 191-202.
82
MOISE, Bogdan, op. cit., p. 60.
83
BARBU-BUCUR, Sebastian, art. cit., p. 44.
84
DAVID, Diac., I., P., art.cit., p. 143.
85
În Arhiva Mitropolitului Iosif Naniescu I, B.A.R. ms. rom. 4400 filele 4r. și 229 r.-v., Mitropolitul Iosif încercând
o autobiografie menționează printre altele și faptul că Ierodiaconul Teofilact a fost hirotonit Ieromonah de către
Episcopul Chesarie al Buzăului și numit mare eclesiarh al Catedralei Episcopale. Acesta a fost numit și igumăn al
Mânăstirii Vintilă Vodă, metocul Episcopiei Buzăului unde după restaurarea întregii mânăstiri moare la 19
octombrie 1849.
86
Cf. „Scrisoarea Episcopului Kesarie al Buzăului către tinerii seminarişti, adunaţi pentru deschiderea Seminarului
la 15 august 1836,” în B.O.R., an XVI, nr. 12, 1893, pp. 865-869. La această scrisoare redacţia revistei aduce o notă
foarte importantă: Această Epistolă interesantă ni s-a dat spre imprimare de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al
Moldovei şi Sucevei D.D. Iosif Naniescu, care atunci (1836), de curând călugărit în Episcopia Buzăului şi diacon
tânăr în vârstă de 15 ani, a fost unul dintre cei dintâi seminarişti şi a avut această copie scrisă tot atunci de însăşi
mâna IPSS, după original” (p.865).
87
Acest nume este dăruit în amintirea nașului de călugărie al lui Chesarie, Iosif Episcopul Argeșului, făcându-i-se și
urarea că de va fi om de treabă să ajungă ca el, cuvinte ce se vor dovedi mai târziu a fi profetice.
88
În fondul de manuscrise Mitropolitul Iosif Naniescu din cadrul B.A.R., în ms. rom. 4401 (prima jumătate de sec.
XIX, 7 file, 170/105 mm. Miscelaneu de rugăciuni), la fila nr. 1 găsim notată însemnarea datei hirotoniei sale: 1835.
Iosif ierodiacon. Luna noiemvrie 24.

23
Bucureşti, unde studiază timp de 7 ani.89 În urma morții Episcopului Chesarie, la 30 noiembrie
1846, ierodiaconul Iosif rosteşte un celebru necrolog publicat ulterior în București la anul 1892
în Tipografia Cărților Bisericești.90
După moartea protectorului său au urmat grele încercări pentru ierodiaconul Iosif, fiind
silit să plece din Episcopia Buzăului mâhnit de tulburările pricinuite de alegerea unui nou
episcop în scaunul vacant. Cu ajutorul unei scrisori de recomandare din partea marelui vistier
Alexandru Ghica, Iosif s-a retras pentru un an și jumătate la Schitul Târgșor din Prahova până
când a fost numit igumănul Schitului Șerbănești-Morunglav la Râmnic.91 Scrisoarea marelui
vistier Alexandru Ghica din data de 1 august 1847 trimisă arhimandritului Ruvim de la Schitul
Târgușor din Prahova se găsește în Arhiva Iosif Naniescu B.A.R. ms. rom. nr. 4400 filele 34-36
și este copiată de două ori de mâna lui Iosif Naniescu.

„Cu fiască evlavie mă închin Cuvioșii Voastre,

Aducătorul scrisorii mele aceștiea (este) arhidiaconul Iosif ce precum și Cuvioșia Voastră cunoașteți, aflat
pe lângă Preasfinția Sa Episcopul Chesarie. După mutarea acestuia din viață s-a văzut înșelat întru nădejdile sale
căci liniștita petrecere de care se bucura petrecută vreme, s-a prefăcut în neplăceri izvorâte din pricini ce-și au mai
mult începere în patime omenești. Și așa neavând în vedere pe viitor nicio încredințare despre o suferită măcar
petrecere în cuprinsul Episcopiei, așa decât de folos pentru sine vremelnica retragere de acolo, și depărtarea dintre
turburări, ka să stea apoi să adăste iarăși restatornicirea bunei orânduieli, de odată cu alegerea celui ce are să fie
kap bisericesc în Eparhia Buzăului. Și măcar că și Cuvioșia Sa a arătat îndestulă dorință, dar și eu mai cu seamă l-
am îndemnat ca retragerea să o facă acolea la Târgșor cunoscând bunul cuget ce aveți a îmbrățișa asemenea față
precum iaște arhidiaconul Iosif.
În temeiul încredințării ce am, că pociu întru toate cele de cuviință a fii ascultat de Cuvioșia Voastră
îndrăznesc a vi-l recomanda ca să binevoiți a-l primi și a-l adăposti până va veni vremea a-și face din nou
căpătuire. Și mă veți îndatora foarte.
Iar acum rămâiu al Cuvioșiei Voastre fiu sufletesc și slugă,

Alexandru Ghica
Cuvioșiei Sale Părintelui Arhimandrit
Ruvim, năstavnicului Schitului Târgșorul
din Județul Prahova, cu fiască evlavie”

89
MOISE, Bogdan, op. cit., p. 61.
90
NANIE, Ierodiacon, Iosif, Cuvântu funebru pentru răposatu întru fericire Prea Sfinţitul Chesarie episcopul
Buzăului răposat la 30 noiembrie, anul 1846 și spus la pomenirea de 40 de zile de ierodiaconul Iosif Naniescu
(atunci școlar în Sf. Sava din București, iar astăzi actual Mitropolit al Moldovei și Sucevei), care cuvânt s-a tipărit
atunci cu cheltuiala casei Episcopiei Buzăului, în Tipografia pitar Zaharia Carcalechi în București la începutul
anului 1847, Bucureşti, Tipografia Cărților Bisericești, 1892.
91
Dovada o face nota adusă în subsolul scrisorii de Iosif Naniescu: Această scrisoare mi s-a dat de Dumnealui Mare
Vistier Alexandru Ghica când m-am strămutat vremelnic la Târgușor unde am șezut un an și jumătate (subl. n.),
până când m-am orânduit Egumen la Schitul Șerbăneștii Morunglavului.

24
 Scrisoarea lui Alexandru Ghica (1 august 1847)
către Arhimandritul Ruvim de la Schitul Târgșor-Prahova, B.A.R. ms.rom.nr. 4400 f. 34, 36.

25
 Este numit egumen la Mânăstirea Şerbăneştii Moruglavului-Vâlcea când încă era
ierodiacon (mai 1849), la Mânăstirea Găiseni din judeţul Dâmboviţa (octombrie 1857), scurt
timp și la Mănăstirea Sărindar (1863) din Bucureşti până când legea domnitorului Al. I. Cuza
desfiinţeaza igumenia înlocuindu-o cu aşa numiții curatori.92
Începând cu anul 1864 activează ca profesor de religiune la Gimnaziul Lazăr, din 1866 la Liceul
Matei Basarab, din 1867 la Școala Normală Carol I, și în 1870-1871 este numit director al
Seminarului Central din București, activități din care își cere demisia (anexa nr.5)93 la 18
ianuarie 1873 pe motivul alegerii sale în demnitatea de episcop al Eparhiei Argeșului.94
Este hirotonit preot (anexa nr.6)95 în Biserica Sf. Ioan din București de arhiereul Timotei
Troadas (29 august 1850), hirotesit protosinghel (30 noiembrie 1852 - de Sfântul Calinic de la
Cernica) și arhimandrit (1857 - de mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei).96 Hirotonit arhiereu cu
titlul de Mireon este ales la data de 18 ianuarie 1873 şi instalat episcop de Argeş în Biserica
Episcopală a lui Neagoe Basarab.97
Cu ocazia alegerii sale la Argeș, profesorul de muzică bisericească Nicolae Apostolescu
din Ploiești îi dedică două inedite cântări într-un manuscris muzical dăruit fondului B.A.R. la 13
octombrie 1915 de Casa Bisericii. Așadar ms. rom. nr. 4437 datat 1873 (f.5v), paginație veche cu
cifre arabe, 1-8 (f. 1-4v), 5 file, 215/140 mm., are următorul titlu: ,,Cântare care să cântă de
arhiereu sau în lipsă, de preoți, la eșirea soborului de preoți la serviciul de seară al bisericii
prelucrat de mine Nicolae Apostolescu după originalul compus de răposatul mieu frate, Teofan
ieroschimonahul și fost superior al Schitului Izvoarele sau Crasna pe carea cântare am dedicat-
o Prea Sfinții Sale noului arhiereu și titular Episcop de Argeș, Domnului Domn Iosif Naniescu.”
Manuscrisul este unul deosebit, caligrafiat (așa cum arată însemnarea de la fila 5v.) de ,,Nicolae
Apostolescu, profesor de muzică orientală bisericească, Ploiești 1873, mart(ie) 16.” Textul este
scris cu cerneală albastră, titlul, indicațiile și semnele timporale, mărturii, (și unele consunante

92
MANU, Dănuţ, Episcopia Argeşului, Ed. Diogene, Piteşti, 1996, p. 89.
93
Raportul către Ministerul Cultelor din 26 mai 1871, nr. 57 prin care Iosif Naniescu cere demisia din postul de
director al Seminarului Central; și Adresa Ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice Nr. 4224 din 27 mai 1871
către Sfânta Mitropolie cu același subiect, Arhiva B.A.R. Iosif Naniescu I (Documente) f.196 - Anexa nr. 5.
94
Aceste date au fost trimise de I.P.S. Iosif Naniescu, Ministerului de Culte în 29 noiembrie 1893 prin adresa nr.
2234 la cererea expres a Ministrului de Culte Tache Ionescu. A se vedea și B.A.R. Arhiva Iosif Naniescu I, ms. rom.
4400, filele 229-230.
95
Copia actului de hirotonie întru preot nr. 3449, Cf. ms. 4397, A 2948, f. 48, Mitropolitul Iosif Naniescu, Scrisori
vol. IV 1823-1896, dăruit B.A.R. prin adresa Administrației Casei Bisericii nr. 44555 din 26 septembrie 1915.
96
ŞERBĂNESCU, Preot, N., art. cit., p. 617.
97
D(EMETRESCU), D(ragomir), art. cit., p. 369.

26
n.n.), cu roșu. Manuscrisul conține două frumoase cântări: f.1 Lumină lină... gl.II și începând cu
f.5 ,,Imn la adresa P. S. Sale Noului Arhiereu Titularu Episcopiei de Argeșu apro(po)sito de
alegerea P(rea) Sf(inției) Sale, de Nicolae Apostolescu, gl. V, Mulți ani facă Domnu(l)
Dumnezeu...” . Iată că și lumea muzicală saluta alegerea sa pentru noua demnitate.

Lumină lină... (prelucrare după Teofan Ieroschimonahul, de N. Apostolescu)

B.A.R. ms. rom. 4437 f. 1, glas II di

Mulți ani facă Domnul Dumnezeu... (de N. Apostolescu)

B.A.R. ms. rom. 4437 f. 5, glas V pa

La 31 martie 1873, Episcopul Iosif Naniescu trimitea de la Curtea de Argeș o scrisoare98

fostului coleg de școală și prieten, pictorul Gheorghe Tăttărăscu, (anexa nr.3)99 edificatoare
pentru starea precară în care se găsea Mânăstirea Argeșului, unde bucuros de primirea ,,...cu
toată dragostea creștinească și simpatia românească...” făcută de argeșeni în 25 martie la Pitești
dar și 26 martie la Curtea de Argeș, acesta afirmă și că: ”...Astăzi 31 (martie n.n.) am liturghisit
în ruinele fumegânde ale Episcopiei Argeșiu, acest nenorocit Ierusalim al Românismului. Mâine
voi oficia în biserica Domnească a lui Radu Negru Vodă din oraș...”100

98
În B.A.R. Fondul Iosif Naniescu există o bogată corespondență a mitropolitului ținută cu prieteni devotați, ucenici
dar și importante personalitați ale epocii, scrisori adunate în căteva tomuri dintre care amintim: ms. rom. 4394 A
2945 care adăpostește importante scrisori (redactate între anii 1828-1897) de la Mitropolitul Primat Calinic, Gh.
Bibescu, Spiru C. Haret, Gr Alexandrescu, V.A.Urechia, G. Sion, Vasile Alexandri, Gavriil Muzicescu ș.a; ms.
B.A.R. 4397 A 2948 care conține vechi documente scrise între 1823-1896 dar și scrisori de la Ioanichie Stratonichia,
Filothei Iconomul de la Buzău, Varlaam Ierodiaconul, Filotei Episcopul Buzăului, G. Tătărăscu, V. Caloianu,
Calinic Episcopul Râmnicului, Eftimie Arhimandritul Căldărușanul, Ieromonahul Serafim Alunișanul, Dimitrie
Protopopescu, Calinic Mitropolitul Primat, Mihail Sturza etc; cât și alte documente personale ori importante
documente istorice situate în ms. rom. 4400, ms. rom. 4396, și ms. rom. 4397.
99
B.A.R. ms. nr. 4396 A. 2947 f. 187v.
100
Cf. COCORA, Pr., Gabriel, ,,Știri despre Catedrala lui Neagoe Basarab în corespondența episcopului de Argeș
Iosif Naniescu,” în M.O. anul XIX, 1967, nr. 7-8, p. 621.

27
 Acelaș fapt îl făcea cunoscut în scrisoarea din 4 aprilie 1873 și fostului său coleg de
seminar, profesorul V. Caloianu (anexa nr. 4)101: ,,...Acest Ierusalim al Românismului, acest
monument al lui Neagoe Basarab, strălucit odată prin edificiile sale, prin bărbați luminați și
eminenți ca Iosif și Ilarion, astăzi nu mai reprezintă decât, vai, niște ruine fumegânde, efect al
impietății...,”102
În aceeași zi episcopul Iosif trimite o scrisoare și mitropolitului primat al Ungrovlahiei,
Nifon, informându-l despre instalarea ca episcop al Eparhiei Argeșului dar și despre starea
dezastruasă a reședinței episcopale ce fusese devastată de incendiul din 1867:

,,...Înalt Prea Sfinte Stăpâne... Acest Ierusalim al istoriei românismului ... astăzi nu mai
reprezintă decât vai ! niște ruine fumegânde, efect al impietății și al corupției, a căror privire
umple de indignațiune pe oricare om bine simțitor și bine cugetător...”103

Restaurarea bisericii episcopale avea să se facă cu întârziere de către arhitectul francez

André Lecomte du Nouy (în perioada 22 mai 1875-1886), sfințirea având loc la 12 octombrie
1886 în prezența familiei regale și a unui impresionant sobor de arhierei condus de mitropolitul
Moldovei Iosif Naniescu.104
La 15 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei şi instalat în data de 6 iulie 1875. Și în
această demnitate are realizări deosebite timp de 26 de ani. Instalează fostul seminar de la Socola
(înfiinţat de Veniamin Costache)105 în palatul cumpărat de la domnitorul Mihail Sturza; deschide
Şcoala de Muzică Bisericească din Iași (1892) întreţinută din salariul propriu şi termină
construcţia Catedralei Mitropolitane începută de Veniamin Costache la 3 iulie 1833.106 Capela
din interiorul Facultății de Teologie Dumitru Stăniloaie din Iași este pictată din cheltuiala
mitropolitului Iosif Naniescu și sfințită de acesta la 11 octombrie 1899.107

101
B.A.R. ms. nr. 4396 A. 2947 f. 190v.
102
Istoria Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului..., pp. 652-653.
103
COCORA, Pr., Gabriel, art. cit., pp. 621-622.
104
Istoria Arhiepiscopiei Argeșului şi Muscelului..., pp. 683-684.
105
Seminarul funcționează până la anul 1948 în prezent clădirea adăpostind sediul Facultății de Teologie Ortodoxă
Dumitru Stăniloaie din Iași.
106
În pisania sculptată în marmură de la intrarea Catedralei Mitropolitane Iosif Naniescu amintește ajutorul financiar
din partea guvernului țării, a familiei regale, dar și a numeroși credincioși cu stare.
107
Cf. Pisania din Paraclisul cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din cadrul Facultății de Teologie
Ortodoxă Dumitru Stăniloaie din Iași.

28
 La Iaşi a îndreptat toată atenţia sa formării unui sobor deosebit al catedralei aducând pe
cei mai buni slujitori, în vremea acestuia strălucind şi vestitul protopsalt și paharnic Dimitrie
Suceveanu.108 Începând cu data de 25 ianuarie 1876 încredinţează conducerea coralei catedralei
mitropolitane lui Gavriil Muzicescu, mijlocind către Sfântul Sinod pentru introducerea în biserică
la partidele de sopran și alto a vocilor feminine în locul celor de copii constituind un cor mixt de
tradiție al țării.109
Sprijină înființarea la Iași în anul 1880 a Societății Clerului Român Binefacerea, dar și
Societatea de binefacere Sfânta Cruce, ce ajuta clerul și credincioșii.110 Editează la Iași între anii
1883-1887 Revista Teologică - condusă de profesorii C. Erbiceanu (1838-1913) și Dragomir
Demetrescu - în care publică articole teologice, circulare chiriarhale dar și răspunsuri la diverse
acuzații aduse mitropoliei. Iosif Naniescu publică broșuri cu predici111 studii teologice,
discursuri112 dar și lucrarea: ,,Viața și traiul Sfinției Sale Părintelui nostru Nifon, Patriarhul
Țarigradului” (București 1888 - 177 pagini) în colaborare cu profesorul C. Erbiceanu, folosindu-
se de o versiune din anul 1682 copiată de Ieromonahul Ioan de la Bistrița după o altă variantă cu
mult mai veche.
Deosebite sunt cuvântările și alte discursuri rămase în manuscris și donate B.A.R.
Manuscrisele merită cercetate pentru o imagine și mai limpede a ideilor sale teologice.113 Publică

108
NANIESCU, Mitropolit, Iosif, „Atestat privind meritele lui Dimitrie Suceveanu şi serviciile pe care acesta le-a
adus Bisericii Ortodoxe şi muzicii psaltice,” în B.O.R., XV, (1891), nr. 5, pp. 376-378.
109
XENOPOL, A., D., „Corul Mitropoliei din Iaşi,” în Rev. Arta, Iaşi, an IV, nr. 4, aprilie, 1895, pp. 99-104.
Despre prietenia mitropolitului cu compozitorul și dirijorul Gavriil Muzicescu a se vedea: STĂNCIULESCU-
BÂRDA, Al., N., „Scrisori inedite adresate de Gavriil Musicescu lui Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei,” în
M.M.S., LI, (1975), nr. 9-12, pp. 771-776; și Idem ,,Corespondența lui Gavriil Muzicescu cu Mitropolitul Moldovei,
Iosif Naniescu,” în B.O.R., XC, (1972), nr. 9-10, pp. 1038-1051.
110
Curierul Foamea Intereselor Generale, 22 octombrie, 1889, pp. 2-3; ANGELESCU, C., Constantin, ,,Contribuții
la biografia mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., an LVIII, nr. 1-2, 1982, p. 60, Cf. EMILIAN, Lovișteanu,
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului ,,Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei, 1820-1902,” în Revista
Ortodoxă, Periodic al Episcopiei Giurgiului, Seria II-a, anul nr.3, nr.22, noiembrie 2009, p. 4.
111
Vezi și BELDIMAN, Pr., Asist., Univ., Drd., Nicușor, ,,Slujirea omiletică a Mitropolitului Iosif Naniescu,” în
Revista Ortodoxă, Periodic al Episcopiei Giurgiului, Seria II-a, Anul 3, nr. 22, noiembrie 2009, pp. 6-10.
112
NANIESCU, Iosif, Discursul pronunțat de I.P.S. Mitropolit al Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu în
ședințele Senatului din 13-14 aprilie 1893 în chestiunea proiectului de lege intitulat Pentru îmbunătățirea soartei
clerului mirean, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1893.
113
Menționăm în acest sens: B.A.R. ms. rom. 2762 – (1846, 66 file, 270/215 mm.) Omilii în Postul Mare și la
Îngropăciune; B.A.R. ms. rom. 2763 – (mijloc de sec. XIX, 113 file, 350/220 mm.) Iosif Naniescu, Omilii și
Cuvântări Funebre; B.A.R. ms. rom. 2870 – (mijloc de sec. XIX, 15 file, 155/115 mm.) Omilie la a patra
Duminică a marelui Post; B.A.R. ms. rom. 4403 – (sec. XIX, 31 file, 355/210 mm.) Omilii și cuvântări, (unele
autograf n.n.) și B.A.R. ms. rom. 4014 – (1838-1870, 17 file, 365/225 mm.) Omilii, discursuri și cuvântări funebre.

29
la București în anul 1893 ,,Istoric pe scurt al seminariilor din România.”114 La Iași, în anul
1887, publică în Tipografia Națională ,,Cuvântul făcut de Înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop
Mitropolitul Moldovei și Sucevei și exarh al Plaiurilor D. D. Iosif Naniescu cu ocaziunea sfințirii
bisericii celei mari Catedrala Mitropoliei din Iași,” iar la București în anul 1892 publică în
Tipografia Cărților Bisericești ,,Cuvânt funebru...” ținut în anul 1847 la 40 de zile după decesul
Episcopului Chesarie.
Personalitate marcantă a teologiei românești, senator în Parlamentul țării, în anul 1888,
pentru meritele deosebite cărturăreşti, Academia Română îl numeşte printre primii săi membrii
„onorari.”115 Ecoul activității sale deosebite a depășit granițele țării fiind apreciat și lăudat și de
diferite publicații și reviste din Pettersburg.116 Pentru întreaga activitate avea să fie sărbătorit de
Biserica Ortodoxă Română și popor la 6 iulie 1900, la împlinirea a 25 de ani de păstorire pe
scaunul mitropolitan al Moldovei.117
Moare la 26 ianuarie1902 (sâmbăta, ora 9,40) la vârsta de 84 de ani, în camera de odihnă
a reşedinţei mitropolitane fiind prohodit și înmormântat la catedrala mitropolitană luni, 28
ianuarie 1902, în prezența numeroaselor personalităţi ale vieţii politice şi bisericeşti, fiind ţinute
importante discursuri din partea guvernului (Spiru Haret), din partea Academiei Române (C.
Erbiceanu) şi din partea Seminarului Teologic din Iaşi (Pr. Savin).118 În Basarabia s-a ridicat în
memoria sa o cruce din marmură cu inscripția: „Înălțatu-s-a această Sfântă Cruce în cinstea
Mitropolitului Iosif Naniescu.”(anexa nr. 27).

114
NANIESCU, Iosif, ,,Istoricul pe scurt al seminariilor din România,” București, 1893, p. 6, (Extras din B.O.R., an
XVII, 1893-1894, București, p. 1-7.).
115
GOGAN-POPESCU, Petre, Istoria Academiei Române, Bucureşti, 1966, capitolul Membrii Academiei Române
(1866-1966), p. 11.
116
În ms. rom. nr. 4400 filele 20-21 se află o traducere din limba rusă a unui articol laudativ la adresa lui Iosif
Naniescu semnat de George Samureanu intitulat: Inalt Prea Sfințitul Iosif Mitropolit al Moldovei ocupă un loc
foarte onorabil în clerul superior al Bisericii Autocefale Ortodoxe a Regatului României publicat în Revista
Pelegrinul Russ, Revistă religioasă ilustrată, apare în fiecare săptămână în Pettersburg sub direcțiunea d. A. J.
Popovitzchi, abonamentul pe un an pentru străinătate este de opt ruble, nr. 7, din 17 februarie an 1896 (an. XII), pp.
97-98.
117
,,Aniversarea a 25 de ani de arhipăstorie pe scaunul Sfintei Mitropolii a Moldovei și Sucevei a I.P.S.-tului
Mitropolit D. D. Iosif Naniescu,” în B.O.R., nr. 5, 1900, pp. 361-394.
118
MANU, Dănuţ, op.cit., p. 92.

30
I.2. CHIPURI DE PSALȚI, UCENICI AI LUI IOSIF NANIESCU
Numărându-se printre cei 20 de elevi cu care s-au deschis cursurile seminariale de
la Buzău în anul 1835, alături de Vasile Caloianu, ajuns profesor (1855-1883) la
Craiova,119 Costachi Protopopescu, ajuns profesor (1840) la seminarul din Buzău și
ierodiaconul Ieroteiu, premiantul Colegiului Sf. Sava din București (1845),120 după
modelul episcopului Chesarie, care îl primește în anul 1835 la Buzău și îi susține întreaga
formare, Iosif Naniescu a urmărit și susținut formarea multor ucenici talentați (mireni și
călugări), deveniți ulterior importante repere ale vieții muzicale.

I.2.1. Teodor Georgescu (1824-1880)

Primul ucenic al Mitropolitului Iosif este Teodor Georgescu, încredințat de însuși
Episcopul Chesarie pe vremea când era la București, devenit în timp o reprezentativă figură
muzicală a epocii sale. Acesta a fost elevul lui Iosif Naniescu la București la Școala de Cântăreți
Bisericești care funcționa pe lângă biserica Sf. Dumitru-Belu, metocul episcopiei Buzăului, unde
Iosif Naniescu era slujitor și unde acesta a predat psaltichia timp de 7 ani (1840-1847).121 Născut
la București în anul 1824 era dăruit cu frumoasă voce încât auzindu-l Episcopul Chesarie al
Buzăului îl dă în grija lui Iosif Naniescu pentru a-l desăvârși.122 Absolvent a patru clase ale
Liceului Sf. Sava și al primei promoții a Conservatorului de Muzică din București (1864-1868),
Teodor Georgescu, s-a remarcat ca valoros canonarh și psalt la capela boierului Dimitrie Belu,
(astăzi biserica cu hramul Sfântul Dumitru din Colentina-București n.n.), dar și ca protopsalt și
dirijor la biserica Crețulescu din București. Prolific creator de muzică religioasă și patriotică,
compune peste 150 de lucrări printre care și cântări de lume despre care Episcopul Vicar al
Mitropoliei Ungrovlahiei, Nifon N. Ploieșteanu, mărturisește că: ,,Zilnic l-asediau lăutarii noștrii
rugându-l să le mai dea ceva nou. Cântecile lui Teodor Georgescu erau pâinea lor zilnică...”.123
Deși moare la nici 56 de ani (11 iulie 1880) Teodor Georgescu se integrează prin opera sa
119
IONAȘCU, I., ,,Un școlar al seminarului Chesarie de acum o sută de ani: V. Caloianu,” în Rev. Muguri, XIII,
Buzău, 1936, nr. 7-10, pp. 1-2.
120
NANIESCU, Iosif, ,,Istoricul...,” p. 6.
121
FILITTI, Ioan, C., Biserica Sfântul Dumitru din Bucureşti, „a fost o dată metoh Episcopiei de Buzău”, Bucureşti,
1932, p. 4.
122
IONESCU, Gheorghe, C., Muzica Bizantină în România..., p. 163.
123
PLOIEȘTEANU, N., Nifon., Carte de muzică bisericească pe psaltichie și pe note liniare, pentru trei voci,
București, 1902, Tipografiile Joseph Gobl (Gutenberg), a Cărților Bisericești și Carol Gobl, 20 Strada Doamnei,
p.75.

31
muzicală în curentul de curățire a cântărilor bisericești de facerile străine tradiției românești,
vizibilă amprentă lăsată de Iosif Naniescu. În acest sens Nifon Ploieșteanu, publicându-i
biografia și câteva cântări psaltice124 dar și coral armonice125 remarca în cartea sa de cântări
bisericești: ,,...În musica națională, în cântecele sale populare, a imprimat el acel caracter, ce
(î)i este propriu. ... inspirat numai din isvorul cel limpede și curat al sentimentului național și al
gustului de cântare al poporului român.”126 În anul 1933 Ieromonahul Amfilohie Iordănescu
publică în buchetul său de cântări și Răspunsuri la Liturghie, glas V, cu mențiunea: ,,de un
anonim,” și la nota de subsol mențiunea: ,,se zice că ar fi compuse de Theodor Georgescu.” 127 În
B.S.S. ms. rom. II-19 pp. 495-497 remarcăm existența unui Cuvine-se cu adevărat, având
mențiunea: ,,compus de Theodor Georgescu, cântăreț la Biserica Crețulescu din București.128

I.2.2. Nae Mateescu (sec. XIX)

Un alt ucenic al Mitropolitului protopsalt Iosif Naniescu de la Școala Sf. Dumitru-Belu
(1840-1847) este și Nae Mateescu. Acesta se remarcă în strana bisericii Sfântul Dumitru - Belu și
a bisericii Sf. Spiridon-Nou din București (ante 1878). O certă dovadă că a fost ucenicul lui Iosif
Naniescu este și scrisoarea sa pe care o identificăm în manuscrisul B.A.R. ms. rom. 3931, unde
descoperim că la data de 15 iunie 1863 Nae Mateescu trimitea dascălului său pentru corectură și
revizuire (înaintea unei posibile publicări n.n.) Slava Evangheliei a-IV-a modul V (pa).129
Absolvent al cursului inferior al Colegiului Sfântul Sava și al Conservatorului de Muzică din
București, profesor clasa II-a la Școala de Muzică Bisericească din Plasa de Sus și la Seminarul
Central din București (1878), este și un prolific compozitor mărturie fiind antologiile care îi
găzduiesc creația muzicală.130 Între acestea menționăm două manuscrise ms. nr. 4686 din
Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, anul 1882, caligrafiat de Ghiță

124
Cântările publicate de Nifon N. Ploieșteanu, culese direct de la T. Georgescu, dar și dintr-un manuscris al
acestuia situat la acea vreme în posesia preotului paroh al bisericii Crețulescu, Pr. Econom G. Floru, sunt
următoarele: Heruvic gl.V, (pp.122-124), Doamne femeia... gl.VIII, (pp.159-161), și Ziua învierii gl.V (pp.165-166).
125
Între cântările corale publicate menționăm un Pre Tine Te lăudăm în sol minor n.n. (pp. 309-311).
126
Autorul colecției de cântări menționează în lucrarea sa următoarele: ,,Tocmai când scriam această biografie (a
lui Teodor Georgescu n.n.), în ziua de 26 Ianuarie 1902 am primit vestea, despre mo(a)rtea I.P.S. Sale (Mitropolit
Iosif Naniescu n.n.)” PLOIEȘTEANU, N., Nifon., Carte de muzică..., pp.70, 74.
127
IORDĂNESCU, Ieromonah, Amfilohie, Buchet de muzică (Psaltichii), Tipografia Cărților Bisericești, București,
1933, pp. 397-398.
128
CĂLINESCU, Gheorghe, Culegere de cântări bisericești, B.S.S., ms. II-19, pp. 495-497. Cf. IONESCU, C.,
Gheorghe, op. cit., p. 164.
129
B.A.R. ms. rom. 3931, f. 355.
130
IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., p. 219.

32
Ionescu (ce are autor al majorității cântărilor pe Nae Mateescu), dar și ms. 4656 scris tot de Ghiță
Ionescu la anul 1865, manuscris ce-i găzduiește creația.131 Deosebite sunt și ale sale Răspunsuri
mari glas V, publicate de numeroși autori în colecțiile lor muzicale.132

I.2.3. Schimonahul Ghimnasie (sec. XIX)

Un alt ucenic al mitropolitului Iosif din perioada egumeniei sale de la schiturile Găiseni și
Sărindar este și schimonahul Ghimnasie, cântărețul Sfintei Mânăstiri Căldărușani, care îi trimite
în calitate de „fost stutent” (sic!), mai multe scrisori; la 6 mai 1867 (anexa nr. 7),133 2 august
1868134 și 23 ianuarie 1871.135 Scrisorii din 1868 îi sunt atașate două prohoade ale Maicii

131
SECARĂ, Constantin, Muzica Bizantină doxologie şi înălţare spirituală, Editura Muzicală, Bucureşti, 2006. pp.
59-60, 93-97.
132
Cântări semnalate și de bizantinologul Gheorghe Ionescu în B.S.S. ms. nr. II-34 (f. 77v-79v) și ms. nr. II-19 pp.
506-510, alături de un Axion glas V, (ms. nr. II-19, pp. 613-615) și o Doxologie glas V (ms. rom. I-17, f. 145v; ms.
II-19, pp. 198-200 și ms. II-34, f. 96v.-97v.) ambele de o remarcabilă frumusețe. Cf. IONESCU, C., Gheorghe, op.
cit., p. 219. Răspunsurile sale mari sunt publicate și în POPESCU-PASĂREA, I., Liturghierul de strană, București,
1925, pp. 25-27; a se vedea și Idem Ed. Episcopiei Argeșului, Curtea de Argeș, 1991, pp. 27-29; SEVEREANU,
Nicolae, Liturghierul Ritmic, Buzău, 1928, p. 82; Rev. Cultura Stranei, București, 1920, pp. 4-5, 47-49; și în
IORDĂNESCU, Amfilohie, Buchet de Muzică (Psaltichii), București, 1933, (,,simplificate dupre ale lui Nae
Mateescu”), p. 283.
133
Printre numeroasele scrisori aflate în Arhiva Iosif Naniescu a B.A.R. (ms. 4396, ms.4397, ms, 4400 etc.) se află
și scrisoarea trimisă de Ghimnasie schimonahul (ms. 4396 filele 155-156) la data de 6 mai 1867 care pe lângă alte
informații despre Prohodul Domnului corectat de Macarie Ieromonahul după cel al lui Ioniță Prale Moldoveanu la
cererea Episcopului de Buzău Chesarie, și alte minuni ale Maicii Domnului (tămăduirea de molimă din timpul
Impăratului Iustinian), acesta îl roagă în calitate de fost stutent, a-i corecta Prohodul Maicii Domnului, și a-l ajuta în
greutățile ce întâmpină la scrierea acestuia: f.155v. ,,...Doritul mieu părinte arăt și înmulțirea și stările ce ceare
trebuința la dânsul (prohod n.n.) pentru că la izvod este așăzat pentru înțelesul și ortografia cuvântului și nu are la
toate stihurile stării despărțiri cu come după cum cere melosul cântării, ci am pus eu că așa se ceare. Asemenea și
niște numiri de cuvinte dosnice din vechime sau după loc pe care le veți vedea în izvodul tipărit. La Prohodul
Domnului Starea întâi și a doua după al zecilea stih începe-se pre cel grabnic și așa sunt așăzate la acesta pentru
scurtimea părții. După celdintâiu rar, deloc ai pus pe cel grabnic tot cuvintele celui întâiu. Că unde nu va voi a
cânta pre cel dintâiu, deloc să înceapă grabnic. Să luați vă rog în băgare de seamă la starea a doua la al doilea stih
ce să zice grabnic că are mai mult cu un ison așa și la alte cinci stihuri la care am pus ison roșu deasupra silabei.
Asemenea să ia și apostroful cu gorgon roșu deasupra cuvântului ce să ia grabnicu. Iar a treia stare iarăși
preafrumos merge cu chipul cum să veade din ison suind unde să ceare. Iar binecuvântările le-am întocmit după
cuvintele din ceaslov. În ceasloavele de Moldavia îl văz tipărit precum și în izvodul acesta, dar în ce vreme să să
cânte nu arată, nici că s-a cântat undeva nu am auzit. Mielule darăș te rog de cumva de lipsă să va mai tipări
dinouluiu să să alăture și acesta : Hristos Mântuitorul zice: Ucenicilor săi, de folos este voao a mă duce de la voi,
că de nu mă voi duce eu, Mântuitorul nu va veni la voi. Asemenea și Maica lui Dumnezeu Mutând(u-se) de la
noi ne solește mântuire rugându-se pentru noi deapururea.”
134
B.A.R., Ms. rom. nr. 3931, f. 224: „Sf(inției) Sale al mieu mult dorit Duhovnicescu Părinte. Iosif Arhimandrit al
Sfintei Mitropolii. Ku răspect să să dea! Ku smerită plecăciune mă închin Sfinției Tale Cinstite Părinte Iosife.
Smerită scrisoarea mea să vă găsească cu deplină sănătate, doritul mieu părinte. Iată că cu ajutorul Maicii lui
Dumnezeu am mai scris două prohoade ale Maicii Domnului, primește(-)le și le cercetează acum, că eu precum mi-
au fost prin putință a(-)l îndrepta mai cu știință scoțând și acel prisos de silabă ce era însemnată cu ison roșu la cel
dintâiu scris, fără a doua stare la cinci locuri, asemenea făcând schimbări la cuvinte din vechime sau pe loc.
Așișderea am făcut schimbare la cuvinte apăsătoare cu oxie potrivind asemenea cuvânt. Acest așa acum
îndreptându-le pentru întâiași cântare numai ca să le scriu că mă dorea ca să fie (putință) să cânte și de aceea nu

33
Domnului, iar celei din anul 1871 îi sunt atașate tot spre revizuire două variante cu peasna a
noua, la praznicul Întâmpinării Domnului, glas III, (ga ca de la ni) „Născătoare de
Dumnezeu...”. Mare copist caligraf și psalt al Mânăstirii Căldărușani, format după unii
muzicologi136 la școala lui Macarie Ieromonahul, copiază mai multe manuscrise137 cu creațiile
muzicale ale dascălului Macarie.
De remarcat faptul că Ghimnasie Schimonahul compune la 23 noiembrie 1866 Prohodul
Maicii Domnului. Acest demers apare la 30 de ani de la apariția Prohodului Domnului al lui
Macarie Ieromonahul din rugămintea Episcopului Chesarie al Buzăului.138 Ghimnasie scrie pe
când era cântăreț al Mânăstirii Căldărușani, „...mult îndemnat fiind de părinți și maici ... în stări
și cuvinte ... și cu fonesuri de paralaghie ... Prohodul Maicii Domnului, ...veche facere a lui
Manuil, ritor al Marii Biserici, Criteanul... în Moldavia din nou potrivite pe tonura elineștii
întocmiri și tipărit la anul 1820 de Ioan Prale Moldoveanul ... după cum este așezat al fericitului
Macarie Ieromonahul139... .” După cum aflăm din scrisoarea schimonahului adresată dascălului
său, Iosif Naniescu, prohodul a fost introdus începând cu anul 1868 între cântările tipiconale de
strană ale Praznicului Adormirii Maicii Domnului din „binecuvântarea Preasfințitului
(Arhiepiscop și Mitropolit Nifon n.n.).”140 Aceleași cântări le mai întâlnim într-un manuscris
donat de mitropolitul Iosif Naniescu Academiei Române la anul 1894, ms. rom. 4568, „Prohodul
Adormirii Maicii lui Dumnezeu întocmit dupre cum să cântă greceşte fără scădere sau înmulţire

puteam să prejudec mult la scris precum l-ați văzut. Doritul mieu părinte, aceste prohoade lesându-se amândouă
după cum ceare prin trebuința că cel dintâiu să îndreptează cel cu fonesuri la nește silabe dar lesându(-)se deosebi
să fac doao kărți. Maica Dăscălița spune că s-au dat voie Preasfințitul ca să să cânte denuțiu (de cu noapte n.n.)
Dar ca trebuință celdintâiu prohod să mi(-)l trimițiu ca să îl dreptez și să(-)l dau la maici. Că se cer să le mai scriu
decum va urma trebuința de a să tipării ca să fie învățare de seamă că stihurile catismii sânt unite greșite iar unele
neisprăvite. Sânt al Sfinției Tale smerit fiu sufletesc 1868, august, 2, Ghimnasie (subl. n.). Cinstitului și mie mult
dorit Duhovnicescu Părinte Iosif, Arhimandritul Sfintei Mitropolii cu fiască metanie să să dea, fostul stutent
Găisean și Sărindărean (subl. n.) ce se află acum în Sfânta Mitropolie, cu smerenie să să dea.
135
B.A.R. Ms. rom. nr. 3931, f. 301: Cu smerenie mă închin Sfinției Tale Părinte Iosife. Smerită scrisoarea mea să
vă găsească cu deplină sănătate știind și despre noi acum că cu mila lui Dumnezeu prin rugăciunile Sfințiilor
Voastre mă aflu și eu sănătos. Cinstite Părinte (primiți) de la mine ticălosul această cântare a cântării a noua a
Prasnicului Întâmpinării Domnului că această cântare părinții noștrii Antonie, Acachie, Ciprian, Amfilohie, o au
învățat de la Părintele Macarie Dascălul când învăța cântări la musichia cea ps(al)t(ic)ă că dacă (n-o scriam) niciu
pomenire nu era de dânsa așa dar învățându-o și eu de la Părintele Acachie o cântam și eu așa netonisită fiind dară
văzând că urmașii nu pot să o urmeze bine mai aci trecuți o am încăput precum se veade. Dacă vă place cântați-o
sănătoși ca să trăiți mulți ani rugându-vă și pentru mine smeritul. 1871 Ianuarie 23.”
136
IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., p. 208.
137
Despre manuscrisele caligrafiate de schimonahul Ghimnasie a se vedea IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., pp.
208-209.
138
ȚEPOSU, Ghenadie, Arhiereu, Albina Muzicală..., București, 1875, Tipografia Toma Teodorescu Mântuleasa,
Strada Plantelor nr. 9, p. IV.
139
B.A.R. ms. rom. 2484, f.22r-v.
140
B.A.R.,Ms. rom. nr. 3931, f. 224 și f. 253.

34
de vreo silavă (f.2) /.../ (f. 27 r-v.) ... veche facere a lui Manuil ritor Marii Biserici Corinteanul.
Toate dar acestea în moldaviu din nou potrivite pe tonura elineștii întocmiri și tipărite la anul
1820 de Ioan Prale moldoveanul, iar acum /..../ l-am scris în Sfânta Monastire Căldăruşani la
anul 1866, noemvrie 23, Ghimnasie shimonah cântăreţ.” 29 file, 205 / 165 mm. Un alt
manuscris care conține aceste cântări este B.A.R. ms. rom. nr. 2484, 23 file, 23,5×17 cm.,
„Prohodul Maicii lui Dumnezeu, întocmit după cum se cântă grecește...,(f.1), scris la anul 1866,
... În stări și în cuvinte în Sfânta Mănăstire Căldărușani în zilile părintelui starițu Timothei...,”
(f.22v.-23) de acelaș schimonah Ghimnasie.141
Prohodul Adormirii Maicii Domnului a fost tipărit la trei ani de la tonisirea sa pe psaltichie de
către schimonahul Ghimnasie (1869), din binecuvântarea Mitropolitului Primat Nifon după
manuscrisul corectat de Iosif Naniescu în alt stil mai descurcat decât cel al lui Ioan Prale
Moldoveanu (de la anul 1820 n.n.) și retipărit după 40 de ani, la anul 1909 (35 pagini n.n.), din
binecuvântarea Mitropolitului Primat Atanasie în varianta aceluiași schimonah Ghimnasie, după
un text revizuit de Varlaam Protosinghelul, în Tipografia și Librăria Gheorghe N. Vlădescu din
Câmpulung-Muscel,142 așa cum arată și scrisoarea trimisă Protosinghelului Varlaam de
tipograful Toma Teodorescu în data de 20 martie 1869.143

141
ȘTREMPEL, Gabriel, Catalogul manuscriselor românești B.A.R. 1601-3100, vol. II, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1983, p. 288.
142
Prohodul Adormirei Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria, compus de ritorul
Manoil Corinteanul, și tradus de poetul Ion Pralea Moldoveanul, care la 1820 tipărindu-se într-un stil cam
încurcat, la 1869 s-a retipărit în alt stil mai descurcat, în zilele prea Sfințitului Arhiepiscop și Mitropolit primat al
României, D. D. Nifon. Acum s-a retipărit din nou în zilele prea sfințitului Arhiepiscop și Mitropolit primat al
României D. D. Atanasie de către prea cuviosul Arhimandrit Nicandru Manu, superiorul Mănăstirei Stănișoara,
județul Argeș și Hagiu Ion Dumitrașcu din Câmpulung cu a lor cheltuială, care se va împărți gratuit, Câmpulung,
Tipografia și Librăria Gheorghe N. Vlădescu, 1909.
143
Redăm integral scrisoarea care a fost publicată la p. 35 a Prohodului Adormirei...,din anul 1909 de la
Câmpulung: „Venerabilului Părinte Protosinghel Varlaam din Monastirea G(h)ig(h)iu. Venerabile Părinte
Protosinghele ! Prea Cuvioasă Maica Magdalina Schimonahia, Dăscălița Cântăreață și proin Stareța din Sfânta
Monastire Țăgănești mi-a predat un manuscris din Prohodul Adormirei Maicii Domnului, compus de Ritorul
Bisericei cei mari Emanoil Corinteanul, prelucrat și prescris dupe a sfinției sale cerere și stăruință, și dupre
îndemnul și poftirea prea cuviosului părinte Chiril Arhimandritul și fostul stareț în Sfânta Monastire Căldărușani,
de sfinția sa părintele Ghimnasie Shimonahul, cântăreț dintr-acea Chinovie, cerând ca să-l tipăresc. Dar încă,
cetindu-l și procetindu-l, mi s-a părut stilul, pe la mai multe locuri, cam neînțeles. Prin urmare, respectuos vi-l
trimit și eu sfinției voastre, rugându-vă, ca să binevoiți a-l corecta și a-l îndrepta dupre Ceaslovul din Monastirea
Neamțului, ce vi l-am contrimis, ca să vă ajutați din el, dându-i un stil mai pe înțeles; căci așa precum s-au întocmit,
n-am curaj de tipărit, ca să nu deviu cumva ridicul în fața limbiștilor (sic!). Primiți vă rog, Venerabile Părinte,
stima și respectul ce vă păstrez fiind al sfinției voastre supus și plecat, Toma Teodorescu tipograf, 1869, martie 20,
București.”

35
Prohodul Maicii Domnului, (Ghimnasie Schimonahul)
B.A.R. ms. rom. 4568, f. 2, glas V pa, Starea I

36
Prohodul Maicii Domnului (Ghimnasie Schimonahul)
B.A.R. ms. rom. 4568, f. 11, glas V pa, Starea II –a

Prohodul Maicii Domnului (Ghimnasie Schimonahul)

B.A.R. ms. rom. 4568, f. 11v, glas V pa, Starea II –a (altă variantă n.n.)

37
Prohodul Maicii Domnului (Ghimnasie Schimonahul)
B.A.R. ms. rom. 4568, f. 11v, glas III ga, Starea a-III-a

Prohodul Maicii Domnului (Ghimnasie Schimonahul)

B.A.R. ms. rom. 4568, f. 20r, glas III ga, Starea a-III-a

38
I.2.4. Gheorghe (Ghiță) Ionescu (sec. XIX- prima jumătate a sec.XX)
În vremea când Iosif era egumen la Mânăstirea Găiseni-Dâmbovița primește ca ucenic și
pe Gheorghe (Ghiță) Ionescu, vestitul preot, profesor, compozitor și copist-caligraf al celei de-a
doua jumătăți a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Elev al lui Oprea
Demetrescu și al protopsaltului mitropoliei, Niță Zaharia, la Seminarul Central din București
ucenic se pare și al lui Nae Mateescu, absolvent al Conservatorului din București, Ghiță Ionescu
ajunge învățător în comuna Găiseni-Dâmbovița (1862) unde cunoaște pe Iosif Naniescu.144 La
îndemnul lui Iosif alcătuiește începând cu anul 1862 valoroase antologii psaltice dintre care un
manuscris (B.A.R. ms. nr. 4249) datat 28 iulie 1872 este dedicat operei muzicale a mitropolitului
protopsalt.
Între antologiile sale caligrafiate menționăm în ordine cronologică: „Antologhionul”
(Caiet de Școală) caligrafiat între anii 1861-1862 alături de un posibil coleg, Stroie Nicolae,
manuscris depozitat în Biblioteca Chiliei Românești de la Cucuvinu - Provata din Sfântul Munte
Athos fără număr de înregistrare.145 O altă antologie valoroasă, caligrafiată în anul 1862 se află
în fondul de manuscrise muzicale al Bibliotecii Sfântului Sinod din București la cota ms. rom. nr.
I-18.146 Între anii 1862-1863 Ghiță Ionescu caligrafiază două frumoase antologii, care după
formă și conținut par a se completa. Una dintre acestea se păstrează în fondul de manuscrise al
Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iași la cota ms. rom. nr. II-71147 iar cealaltă
se păstrează în fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române din București la cota ms.
rom. nr. 3931. În 18 ianuarie 1863 este datat un manuscris cu titlul „Chenonice și Irmoase
Calofonice,” descoperit de bizantinologul Sebastian Barbu-Bucur în fondul Bibliotecii Schitului
Prodromu Athos-Grecia la cota ms. rom. nr. 24/54.148 O altă antologie caligrafiată în anul 1867 o
descoperim în fondul Bibliotecii Sfântului Sinod din București la cota ms. rom. nr. I-17.149 În
fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române din București descoperim încă o
antologie având cota ms. rom. nr. 4426 scrisă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

144
IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., p. 271.
145
VASILE, Vasile, Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, Vol. I, Editura Muzicală, București, 2007, p. 160.
146
PĂTRAŞCU, Claudiu, „Fondul de manuscrise muzicale româneşti din Biblioteca Sfântului Sinod”, Lucrare de
disertaţie ms.dact., Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti, 2010. pp. 57-60.
147
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. XIX. Ghidul
Manuscriselor psaltice-Moldova, sec. XIX, volumul II, Editura Artes, Iași, 2009, p. 30.
148
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti de la Muntele Athos, Editura Muzicală,
Bucureşti, 2000, p. 65.
149
PĂTRAŞCU, Claudiu, „Fondul de manuscrise..., pp. 62-66.

39
În aceeași perioadă mai scrie o antologie păstrată în fondul Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și
Muzicologilor din București la cota ms. rom. nr. 4658.150 Alt manuscris al aceluiași datat 3
aprilie 1872 conținând pe un număr de cinci file cântarea „Doamne femeia...,” îl descoperim în
fondul de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române din București la cota ms. rom. nr. 4605.
Ultima sa antologie scrisă între anii 1884-1894 împreună cu preotul de la Biserica Sfânta Vineri-
Hereasca din București V. Popp (1884-1913), a fost descoperită de bizantinologul Alexie Buzera
în fondul Bibliotecii Particulare Titus Moisescu din București la cota ms. rom. nr. 4.151 La
îndemnul lui Iosif mai scrie la anul 1869 un manuscris (B.A.R. ms. rom. nr. 1685),
Irmologhionul-Calofonicon al lui Macarie Ieromonahul, situat tot în fondul B.A.R. la cota ms.
rom. nr. 1483.
Gheorghe Ionescu tipărește la Buzău în anul 1878 un „Manual de Cântări Bisericeşti...”
la sfârşitul căruia publică și două slave: „Slava Vecerniei din Sâmbăta se(a)ra a Duminicei
Orbului, gl. V, pp. 199-202, şi Slava de la toată suflarea serbărei sfinţilor mai marilor Voievozi
Mihail şi Gavriil, gl. V,” pp.202-204, cu următoarea notă: „Aceste două slave sunt din
compoziţiunile sub-semnatului, care s-au revăzut de Înalt Prea Sfinţitul Archiepiscop şi
Mitropolit al Moldovei şi Sucevei D.D. Iosif, dascălul şi stăpânul nostru (subl.n.). Cea întâia
revăzută la 1869, şi cea de a doua la 1878. Pr. Exarh Gh. Ionnescu.152” Gheorghe Ionescu
publică în două ediții (1892 și 1897), la București, „Manualul celor opt glasuri bisericești
precedat de o scurtă teorie elementară...,” tot la București în 1892 „...cu a sa cheltuială...”
tipărește „Manualul Catavasiilor Praznicale, Luminândele Învierii cu Măririle (Eotinalele) și un
rând de doxologii practice...,” ultima tipăritură fiind lucrată după mai mulți autori conținând
materia programei muzicale din seminarii și școli secundare intitulată „Colecție de muzică
orientală pentru usul seminariilor orientale din țară” (București 1896).153

150
SECARĂ, Constantin, Muzica Bizantină..., pp. 61-68.
151
BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină din sec. al XIX-lea, Fundaţia Scrisul
Românesc, Craiova, 1999, p. 198.
152
IOANNESCU, Gheorghe, Manual de Cântări Bisericeşti necesare peste tot anul care s-au tipărit în zilele
Înălțimei Sale Domnitorul Românilor Carol I cu spesele și bine cuvântarea Prea Sfințitului Episcop al Râmnicului
Noului Severin D. D. Athanasie, așezate, revisate și corectate de cucernicul între Preoți Preotul Exarh Gh.
Ioannescu de la Biserica Zlătari din Bucureșt, Buzău, Noua Tipografie Română Al. Georgescu, 1878, p. 204.
153
IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., p. 274.

40
I.2.5. Pană Brăneanu (1839-1910)
În perioada 1840-1847 când Iosif slujea la Biserica Sf. Dumitru-Belu este menționat
printre ucenicii săi și psaltul Pană Brăneanu (1839-1910).154 Cântăreț la bisericile Amzei, Colțea,
(29 de ani), Domnița Bălașa (7 ani), și Sf. Nicolae-Șelari din București. Acesta înființează în
1888 alături de Nicolae Severeanu Societatea „Ioan Cucuzel” a cântăreților bisericești din
România și Societatea Culturală „Crucea,” ce deținea o bibliotecă cu manuscrise muzicale bine
întreținute.155 A compus mai multe imne școlare,156 cântări bisericești dar și o gramatică a
muzicii psaltice rămasă în manuscris, cu titlul: „Gramatica muzicii bisericești, Anastasimatarul
în tact îndoit Triodul și Penticostarul...” situat în fondul Bibliotecii Sfântului Sinod, ms. II-77 și
ms. II-31.157

I.2.6. Ioan Stănescu (sec. XIX-prima jumătate a sec. XX)

În vremea când Iosif Naniescu era igumen al Schitului Șerbănești-Morunglavului din
Râmnicul Vâlcea printre ucenici descoperim și pe Ioan Stănescu care la 23 martie 1857 îi scrie o
scrisoare158 (identificată de noi în arhivele B.A.R., anexa nr. 8) mulțumind dascălului său pentru
sfatul și grija de a-l îndruma către cursurile Seminarului de la Râmnic. Totodată în urma vacanței
de Sfintele Sărbători Pascale acordată de Sfântul Episcop Calinic al Râmnicului tânărul Ioan cere
prin aceeași scrisoare binecuvantarea de a petrece sărbătorile alături de părintele Iosif căruia îi
face făgăduință a-l urma tot restul vieții. Afirmația că Ioan Stănescu a fost ucenicul lui Iosif
Naniescu este întărită și de Episcopul Romanului Gherasim Safirin. Acesta publicând în anul
1908 o „Culegere de cântări bisericeşti” afirmă în prima parte a acestei lucrări (care conţine
cântări bisericeşti compuse, traduse ori prelucrate de adormitul întru fericire Iosif Naniescu,
Mitropolitul Moldovei şi Sucevei): ,,aceste cântări le am de la elevul Înalt Prea Sfinţiei Sale,
Prea Cuviosul Iconom Stavrofor Ioan Stănescu, preot la biserica catedrala a Sfintei Episcopii a

154
IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., p. 216.
155
POSLUŞNICU, Mihail, Gr., Istoria muzicei..., p. 25.
156
POPESCU, Ștefanache, Colecții de imne școlare compuse ori scrise pe notațiunea musicei orientale de D.
Ștefanache Popescu, și cu adaos de diferiți autori, București, 1900; a se vedea și BRĂNEANU, Pană, ,, O musă mai
răsună,” în Rev. Cultura, București, an III (1913), nr.12 (dec.), pp. 256-257.
157
Cf. IONESCU, C., Gheorghe, op. cit., p. 216.
158
Arhiva Iosif Naniescu I, B.A.R. ms. rom. nr. 4396 A. 2947 filele 39 f.- v.

41
Râmnicului Noului Severin şi preşedinte al Spiritualului Consistoriu eparhial, de pe când mă
aflam la Râmnicu Vâlcea ca Arhiereu cu titlul Craioveanul.”159
Fire milostivă, mitropolitul Iosif Naniescu a susținut tinerii studioși sprijinindu-i financiar
în devenirea lor, între aceștia numărându-se și viitorul mitropolit și patriarh al României,
Nicodim Munteanu.160

I.2.7. Nicolae Severeanu (1864-1941)

Printre alți uceniți sprijiniți de mitropolit se numără și protopsaltul și profesorul de
muzică de la Buzău, cântărețul bisericilor Domnița Bălașa, Sf. Neculai-Tabaci, Sf. Ecaterina și
Sf. Spiridon Nou, din București, Nicolae Severeanu (1864-1941). Deși produs al școlii nemțene,
fiu de notar, orfan de mic copil, originar din Flămânzii Botoșanilor, este descoperit de Iosif
Naniescu într-o vizită canonică făcută la Mânăstirea Neamț în anul 1881 și este adus la Iași
pentru o temeinică pregătire la școala lui Dimitrie Suceveanu.161 Fiica sa, Livia Teodorescu, într-
un interviu menționa faptul că Severeanu ar fi studiat nunumai la Conservatorul din București
dar și la cel din Iași având profesor pe Gavriil Musicescu în corul căruia cânta pe parcursul
studiilor, aceasta afirmând și faptul că la terminarea studiilor la îndemnul lui Iosif Naniescu,
Niculae Severin revine la Mânăstirea Neamț unde este tuns monah și hirotonit diacon, calitate în
care slujește doi ani, după care fuge la București cu numele schimbat în Severeanu.162
Ucenic al mitropolitului Iosif a fost și Dobrică Iconomescu vestitul psalt de la Biserica
Albă din București din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu vocea „cam spărtigoasă ” -
mort de foarte tânăr- cunoscut și sub numele de Dumitrache Iconomescu, care a învățat psaltichia
tot la Biserica Sf. Dumitru-Belu între anii 1840-1847 din predania Mitropolitului Iosif. 163
Alte nume de ucenici le aflăm din însemnările descoperite pe ms. B.A.R. nr. 3931 f. 354.
Ne sunt furnizate importante date privind „Kărțile Preasfinției Sale ce sunt date la băieții
(ucenicii n.n.) Preasfinției Sale Ghiță și Zamfir. (subl. n.). Pe lângă faptul că mai aflăm un nume

159
În partea a doua se găsesc ,,cântări bisericeşti compuse, traduse ori prelucrate de mine, Gherasim, episcopul
Eparhiei Romanului.” SAFIRIN, Gherasim, Episcop, Culegere de cântări bisericeşti date la lumină în zilele
Majestăţii Sale Regelui României, Carol I, de Gherasim, episcop al Romanului, 1908, Bucureşti, Tipografia Cărţilor
Bisericeşti, notă de subsol la p. 3.
160
NICODIM, Patriarh, în Prefaţa, la VASILACHE, Protosinghel, Vasile, op.cit., p. X.
161
POSLUŞNICU, Mihail, Gr., Istoria muzicei..., p. 64
162
NICA, Florin, Eugen, Episcopul Chesarie al Buzăului. Preocupările lui cu privire la muzica psaltică, teză de
dizertație (ms. dact.) Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Sf. Muceniță Filoteia, Pitești, 2007, p. 93.
163
PLOIEȘTEANU, N., Nifon., Carte de muzică..., p. 72.

42
de ucenic, Zamfir, pe lângă cel al lui Ghiță (probabil Ionescu n.n.), aflăm că din grija
permanentă ca ucenicii săi să fie în contact cu cele mai avizate variante muzicale ale clasicilor
psaltichiei, variante ce cu certitudine au fost îndreptar al compozițiilor sale, Iosif Naniescu
împrumută din biblioteca personală începând cu data de 1 mai 1838: „1). Irmologhion-
Katavasier argon și sindom; 2). Irmologhion-Katavasier scris cu mâna; 3). Doxastarul lui Petru
Lambadarie scris în București de Petru Efesiul; 4). Tom cu Heruvice și Kinonice scrise cu mâna
și 5). Tom al II-lea al Antologiei Grecescu scrise cu mâna.”164 Acelaș fapt este întărit și de
manuscrisul muzical românesc B.A.R. nr. 4402 care ne descoperă la fila nr. 316 o scrisoare a
psaltului Ioan Georgescu (un alt posibil ucenic n.n.) adresată mitropolitului Iosif în data de 12
iulie 1847 prin care îi cere împrumut o carte, și încă o scrisoare a unui alt posibil ucenic pe nume
A. Ionescu din data de 25 august 1891, prin care acesta cere iertare de o presupusă greșală de la
ierarhul său „măcar pentru talentul său muzical.”165

I.3. CIRCULAȚIA COMPOZIȚIILOR LUI IOSIF NANIESCU ÎN

MANUSCRISE DIN DIFERITE BIBLIOTECI ROMÂNEȘTI ȘI DIN
SFÂNTUL MUNTE-ATHOS (GRECIA)
Compozițiile muzicale ale Mitropolitului Iosif Naniescu sunt răspândite în peste 76 de
manuscrise în România în 28 de biblioteci precum: Biblioteca Academiei Române (B.A.R. - 17
msse.- ms. rom. 3931, ms. rom. 1743, ms. rom. 4399, ms. rom. 4402, ms. rom. 4426, ms. rom.
4427, ms. rom. 4434, ms. rom. 4013, ms. rom. 5108, ms. rom. 4382, ms. rom. 4605, ms. rom.
2343, ms. rom. 3809, ms. rom. 4249, ms. rom. 4344, ms. rom. 1191 și ms. rom. - gr.835);
Biblioteca Sfântului Sinod166 (B.S.S. 167 - 9 msse.- ms. rom. I-18, ms. rom. I-17, ms. rom. - gr.
I-54, ms. rom. I-76, ms. rom. II-7, ms. rom. II-34, ms. rom. III-29, ms. rom. D. 97205/2011 și
ms. rom. D. 97206/2011168); Biblioteca Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor169 (B.U.C.M.

164
B.A.R. ms. rom. nr. 3931, f. 354.
165
B.A.R., Ms.rom. nr. 4402, f. 316.
166
PĂTRAŞCU, Claudiu, „Fondul de manuscrise..., pp.57-60, 62-66, 71-74, 75-82, 87-88, 204-210, 233-284 și
221-223.
167
Bizantinologul Alexie Al. Buzera menționează în catalogul său ca manuscris gazdă al operei muzicale a
Mitropolitului Iosif Naniescu și ms. rom. B.S.S. II-67 Cf. BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală ..., p. 174.
168
BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise de la Mănăstirea Cheia-
Teleajen, Editura Semne, București, 2013, pp. 142-144.

43
- 4 msse.- ms. rom.4635, ms. rom.4658, ms. rom.4659 și ms. rom. 4686); Biblioteca Mânăstirii
Stavropoleos170 - București (B.M.St. - 4 msse.- ms. nr. 85M, ms. nr. 92M, ms. nr. 4941 și ms.
nr. 9628); Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iași171 (B.C.U.M.E. – 4
msse.- ms. rom. nr. III-79, ms. rom. nr. I-56, ms. rom. nr. II-34 și ms. rom. nr. II-71); Biblioteca
Arhiepiscopiei Râmnicului - Vâlcea172 (B.A.Rm.Vl. - 3 msse: ms. gr.- rom. nr. 6649, ms. rom.
nr. 493 și ms. rom. nr. 7515 /197); Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului (B.A.A. - 3 msse: ms.
rom. nr. M. 981, ms. rom. nr. M. 982 și ms. rom. nr. M. 983); Biblioteca Nicolae Iorga din
Ploiești (B.N.I.P. - 3 msse: ms. rom. nr. D. II. 2599, ms. rom. nr. D. I. 1737 și ms. rom. nr. D. II.
2645); Muzeul Arhiepiscopiei Buzău173 (Mz.A.B. - 3 msse: ms. rom. nr. 2797, ms. rom. nr.
2957 și ms. rom. nr. 4063); Biblioteca Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei174 (B.M.M.B. - 4
msse: ms. rom. nr. 340, ms. rom. nr. 105, ms. rom. nr. 11 și ms. rom. nr. 44); Muzeul Olteniei
Craiova175 (Mz.O. - 2 msse: ms. rom. nr. 84 și ms. rom. nr. 86); Biblioteca Parohiei Rediu
Tătar-Iași176 (B.P.R.T. - 2 msse: ms. rom. nr. 1 Caietul 1 și ms. rom. nr. 1 Caietul 2); Biblioteca
Bisericii Tapalari-Iași177 (B.B.T.I. - 1 ms: ms. rom. nr. 72); Biblioteca Mânăstirii Ciolanu-

169
SECARĂ, Constantin, Muzica Bizantină..., pp.50, 61-68, 68-69 și 93-97. Bizantinologul Alexie Buzera
menţionează în această bibliotecă manuscrise gazdă ale operei muzicale a lui Iosif Naniescu şi ms. 4684, ms. 4687,
ms. II-71 şi ms. II-34 Cf. BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală..., pp. 126, 181, 129.
170
Bizantinologul Buzera Al. Alexie prezintă un manuscris fără cotă, conținând printre altele și cântări de Iosif
Naniescu, aparținând Bibliotecii Mânăstirii Stavropoleos din București. Cf. BUZERA, Alexie, Al., Cultura
muzicală..., p. 132.
171
ISĂROIU, Ion, Pr., Ghelasie Basarabeanu personalitate marcantă a muzicii bizantine, Editura Universității din
Pitești, 2008, pp. 194-209. A se vedea și BUZERA, Al., Alexie, ,,Trei manuscrise de la B.C.U. ,,Mihail Eminescu”
din Iași cu opera muzicală inedită a lui Ghelasie Basarabeanul,” în Rev. Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte
George Enescu, 1999, pp.70-71; și BUCESCU, Florin, Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al
XIX-lea, teză de doctorat, ms. dact. Universitatea Națională de Muzică din București, 2002, p. 111. În fondul acestei
biblioteci Constantin C. Angelescu amintea într-unul din studiile sale existența unui manuscris cu opera muzicală a
lui Iosif Naniescu având cota II-34 Cf. ANGELESCU, C. Constantin ,,Mitropolitul Iosif Naniescu,” în M.M.S.,
LVIII, (1982), nr. 1-2, ianuarie-februarie, p.68, nota de subsol nr. 85.
172
GAVRILĂ, Pr., Prof., Dr., Ion, Muzica Bisericească în ținutul Vâlcii, Studiu Monografic, București, Editura
Roza Vânturilor, 2010, pp. 351-360.
173
MOISE, Pr., Bogdan, op.cit., pp.128-129.
174
Manuscrisul nr. 340 din fondul Arhimandrit I. Grădinaru B.M.M.B. cu opera muzicală a Mitropolitului Iosif
Naniescu este prezentat în GAȘPAR, Pr., Iustin, ,,Un manuscript de cântări bisericești,” în M.M.S., LVIII, (1982),
nr. 1-2, pp. 69-74. Manuscrisul nr. 105 este prezentat în VASILE, Vasile, „Iosif Naniescu..., II, pp. 105-110. Un alt
manuscris gazdă al operei muzicale a lui Iosif Naniescu este prezentat succint având cota nr. 11 în BUZERA,
Alexie, Al., Cultura muzicală..., p. 183; a se vedea și BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică în
manuscrisele moldovenești din sec. XIX. Ghidul Manuscriselor psaltice-Moldova, sec. XIX, volumul II, Editura
Artes, Iași, 2009, pp. 113-132.
175
BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală..., p. 190.
176
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, ,,Manuscrise muzicale inedite (secolele XIX-XX),” în Învățământul
Universitar Vocațional la Ceas Aniversar 2010 Studii și cercetări, Editura Doxologia, Iași, 2010, pp. 502-507.
177
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, op.cit., pp. 211-214.

44
Buzău178 (B.M.C.B. - 2 msse: ms. rom. nr. 1605 II C.1 și ms. rom. nr. 1051); Biblioteca
Națională a României179 (B.Nț.R. 2 msse: ms. rom. nr. 4269 și ms. rom. nr. 10567); Biblioteca
Particulară Preot Ion Oprea Vălenii de Munte –Prahova180 (B.P.I.O. 1ms: ms. fără cotă);
Biblioteca Mânăstirii Văratec181 (B.M.V. - 1ms: ms. nr. 207/B7); Biblioteca Mânăstirii
Neamț182 (B.M.N. - 1ms: ms. rom. nr. 15); Biblioteca Mânăstirii Sinaia-Prahova183 (B.M.S.P.
- 1ms: ms. rom. nr. 37); Biblioteca Mânăstirii Cheia-Prahova184 (B.M.C.P. – 1 ms: fără cotă);
Arhivele Naționale Direcția Județeană Vâlcea185 (Arh. Naț. Dir. Jud. Vl. - 1ms: ms. rom. nr.
80); Biblioteca Seminarului Teologic din Buzău186 (B.S.T.B. - 1ms: ms. fără cotă); Biblioteca
Particulară Arhimandrit Partenie Apetrei-Neamț187 (B.P.A.P. - 1ms: ms. nr. 1); Biblioteca
Schitului Tarcău-Neamț188 (B.S.T.N. - 1ms: ms. nr. 1); Biblioteca Centrală Universitară
Bucureşti189 (B.C.U. - 1ms: ms. nr. 10862); Biblioteca Particulară Titus Moisescu
Bucureşti190 (B.P.T.M. - 1ms: ms. rom. nr. 4); Biblioteca Particulară Arhidiacon Sebastian
Barbu Bucur - București (B.P.S.B. – 1ms: ms. fără cotă) și Biblioteca Particulară Alexie
Buzera Craiova191 (B.P.A.B. - 1ms: ms. nr. 4).
În Sfântul Munte Athos există peste 23 de manuscrise muzicale ce adăpostesc printre
altele și compozițiile lui Iosif Naniescu răspândite în 10 biblioteci precum: Biblioteca Schitului
Prodromu-Athos192 (B.S.P. - 10 msse: ms. rom. nr. 6/93, ms. rom. nr. 10/4, ms. rom. nr. 24/54,
ms. rom. nr. 77/17, ms. rom. nr. 94/99, ms. rom. nr. 97/74, ms. rom. nr. 112/67, ms. rom. nr.
123/102, ms. rom. nr. 129/29 și ms. rom. nr. 137/43); Biblioteca Particulară Ieroschimonah

178
MOISE, Pr., Bogdan, op.cit., pp. 148-154.
179
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică..., pp. 518, 527.
180
BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise..., pp. 76-78.
181
BUCESCU, Florin, Pr., Conf., Univ., Dr., CATRINA, Constantin, Conf., Univ., Dr., BARNEA, Alexandrel, Pr.,
Lect., Univ., Dr., și DĂNĂILĂ, Irina, Zamfira, Lect., Univ., Drd., Catalogul manuscriselor de muzică sacră din
Moldova-secolele XI-XX (I), Universitatea de Arte ,,George Enescu,” Iași, Editura ,,Artes,” Iași, 2010, pp. 322-323.
182
Ibidem., Vol II, pp. 145-147.
183
HARBUZARU, Ieromonah, Mihail, Manuscrisele psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura Cuvântul Vieții, a
Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, 2012, pp. 139-144.
184
BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise..., pp. 130-133.
185
A se vedea și NEACȘU, Gheorghe, Pr., Lect., Univ., drd., ,,Manuscrise copiate de protopsalți și muzicieni
argeșeni din Fondul Direcției Județene Vâlcea a Arhivelor Naționale,” în Glasul Bisericii, nr. 5-8, mai-august, 2006,
pp. 408-412.
186
MOISE, Pr., Bogdan, op.cit., p. 129.
187
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, art.cit., pp. 507-510.
188
Ibidem pp. 513-516.
189
BUZERA, Alexie, Al., op.cit., p. 185.
190
Ibidem p. 198; a se vedea și IONESCU, Gheorghe, C., op.cit., pp. 273-274.
191
Ibidem p. 200.
192
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., pp. 36, 41, 65, 165, 196, 199, 218, 234,
241, 256.

45
Gheorghe (Gamaliil) Boboc (B.P.G.B. - 3msse: ms. 35/III,193 ms. fără nr. inv,194 ms. fără nr.
inv.195); Chilia Românească Sfântul Ioan Teologul-Cucuvinu-Provata196 (B.S.I.C. - 2 msse.
fără cotă); Biblioteca Schitul Lacu-Athos197 (B.S.L. - 2 msse: ms. rom. nr. 2 și ms. rom. nr. 21);
Biblioteca Mânăstirii Stavronikita198 (B.M.S. - 1ms: ms. nr. 23); Biblioteca Marea Lavră-
Athos199 (B.M.L. - 1ms: ms. rom. nr. 4); Biblioteca Chiliei Adormirea Maicii Domnului 200
(B.A.M.D. - 1ms: ms. rom. nr. 2); Biblioteca Chiliei Sfântul Gheorghe-Colciu-Vatoped201
(B.S.G.C. - 1ms: ms. rom. nr. 5); Biblioteca Chiliei Sfântul Ioan Botezătorul202 (B.S.I.B.V. -
1ms: ms. rom. nr. 4) și Biblioteca Chiliei Sfântul Ipatie-Vatoped203 (B.S.I.V. - 1ms: ms. rom.
nr. 17).

I.3.1. Tabele sinoptice ale manuscriselor psaltice din România cu opera

muzicală a mitropolitului Iosif Naniescu (76 msse.)
I.3.1.1. Biblioteca Academiei Române (B.A.R.) 17 msse.
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. Lyra, Muzică bisericească, sau 1863 (f.3) Iosif Naniescu Mănăstirea
nr. 3931 Adunare de felurite cântări Găiseni-
bisericeşti alese, traduse după Dâmboviţa
cele greceşti şi altele compuse în
româneşte de fericitul părinte
Macarie dascălul şi traducătorul
cântărilor bisericeşti în limba
noastră românească precum şi de
Sfi(nţia) sa părintele arhimandrit
Iosif Naniescu, egumenul
Monastirii Găiseni, după sistema
melodiei cântărilor bisericei cei
mari din Constantinopole.

193
Ibidem p. 91.
194
VASILE, Vasile, Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, Vol. I, Editura Muzicală, București, 2007, pp.
259-268.
195
Ibidem p. 268.
196
Ibidem p. 160.
197
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., pp. 283-310.
198
VASILE, Vasile, op.cit., vol. II, pp. 40-43.
199
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 275.
200
Ibidem p. 322.
201
Ibidem p. 344.
202
Ibidem p. 371.
203
Ibidem p. 409.

46
 2. ms. rom. Psaltichie, Manuscripte şi sec. XIX, - -
nr. 1743 composiţiuni de I.P.S.S. Iosif (mijloc)
Naniescu, Mitropolitul Moldovei,

3. ms. rom. Papadichie, Intrare a noului sec. XIX Iosif Naniescu -

nr. 4399 meşteşug care s-au aşăzat în (mijloc)
privirea şi lucrarea muzicii, după
socoteala celor doi didascali ai
şcoalei cei de opşte a neamului
(a) Hurmuziului şi a lui Grigorie
Lambadarie.
4. ms. rom. (Miscelaneu de Psaltichii şi sec. XIX (cca. Iosif Naniescu -
nr. 4402 Papadichii) 1833-1897)
5. ms. rom. Antologie sec. XIX Pr. Gheorghe București
nr. 4426 (a doua Ionescu
jumătate)
6. ms.rom. Antologie sec. XIX cca. Iosif Naniescu -
nr. 4427 (cântări grecești și 1834
românești)
7. ms. rom. Antologie 1839 (f.1) Iosif Naniescu -
nr. 4434
8. ms. rom. Antologie sec. XIX cca. (probabil) Iosif -
nr. 4013 1860-1870 Naniescu
9. ms. rom. Adunare de cântări de Psaltichie 1833 (f.1) Iosif Naniescu Buzău
nr. 5108 de Ierodiaconul Iosif Naniescu
10. ms. rom. Antologie 1884 (f.42v) C. Marinescu București
nr. 4382
11. ms. rom. În Sfânta și Marea Miercuri a 1872, aprilie 3 Pr. Gheorghe București
nr. 4605 Patimilor la Utrenie tradusă și (f.1, f.5) Ionescu
potrivită pe limba românească de
arhimandritul Iosif Naniescu
12. ms. rom. Antologie 1874, iunie 13 Fratele Mânăstirea
nr. 2343 (f.99) Constantin Ghighiu
(Chiril)
13. ms. rom. Antologie 1854 martie 30 Constantin Prahova
nr. 3809 Dimitriu
14. ms. rom. Colecțiia de toate cântările 1872, iulie 28 Pr. Ghiță Biserica Zlătari
nr. 4249 trebuincioase peste an... (f.1) Ionescu București
15. ms. rom. Antologie sec. XIX - -
nr. 4344 (sfârșit)
16. ms. rom. Antologie 1874 Ion Vlădescu -
nr. 1191
17. ms. Antologie sec. XIX - -
rom. -gr.
nr. 835.

I.3.1.2. Biblioteca Sfântului Sinod (B.S.S.) 9 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom I-18 Antologie 1862 Pr. Ghiță -
(Gheorghe)
Ionescu
2. ms. rom. I-17 Antologie 1867 Ghiță Ioan(escu) -

47
3. ms. rom.-gr. I-54 Heruvico 1876, mai 13 Vasiliu -
Chinonicar Theodorescu și
Teodor
Theodorescu
4. ms. rom. I-76 Antologie 1878 Costache Mânăstirea
Hagiescu Antim-București
5. ms. rom. II-7 Prohodul 1883 martie 22 Mardarie Hudeștii Mari
Domnului Gheorghiu Dorohoi
6. ms. rom. II-34 Colecțiune de 1921, 14/27 (probabil)
cântări octombrie Gheorghe -
bisericești Călinescu
7. ms. rom. III-29 Buchet muzical 1934-1939 Gherasim Mânastirea
de cântări Ieromonahul Cheia-Prahova
bisericești
8. sec. XX Ieromonah Mânastirea
ms.rom. D. 97205⁄2011 Buchet muzical 1920, septembrie Calistrat Cheia-Prahova
15 Ciomohak
9. ms. nr. 97206 ̸ 2011 Buchet Muzical sec. XX - Mănăstirea
(nr. vechi 2755) Cheia-Prahova

I.3.1.3. Biblioteca Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (B.U.C.M.) 4 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. 4635 - sec. XIX (a doua - -
jumătate)
2. ms. rom. 4658 Antologie sec. XIX (a doua Ghiță Ionescu -
jumătate)
3. ms. rom. 4659 - sec. XX (posibil) -
(început) Atanasie
Iordănescu
4. ms. rom. 4686 Antologie 1855-1874 Nae Mateescu -

I.3.1.4. Biblioteca Mânăstirii Stavropoleos – București (B.M.St.) 4 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 85 m Manuscript 1893, februarie Diaconescu C. Comuna Aref
pentru musica 10 George Curtea de Argeș
bisericească, al
sub – scrisului
Diaconescu C.
George, clasa
III-a a
Seminarului de
Argeș
2. ms. nr. 92 m Antologie sec. XIX Marin Popescu -
(sfârșit)
3. Câteva cântări 1880-1885 Pr. Pantelimon Comuna
bisericești scrise Zugrăvescu Filioara, sat
ms. nr. 4941 pe muzică Agapia Neamț
bisericească de
mai mulți

48
 cântăreți
4. ms. nr. 9628 Antologie sec. XIX - -
(jumătate)

I.3.1.5. Biblioteca Arhiepiscopiei Râmnicului – Vâlcea (B.A.Rm.Vl.) 3 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. Rânduiala 1863 Gheorghe Mânăstirea
ms. gr. rom. 6649 Dumnezeieștii și (Gherontie) Hurezu Vâlcea
Sfintei Liturghii cântăreț
2. ms. rom. 493 Antologie Freicit 1897 - -
Bărbatul
3. Antologhion 1900, 8 Dimitrie C. -
ms. rom. 7515 / 197 Grădina decembrie Popescu
Muzicală

I.3.1.6. Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului (B.A.A.) 3 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. M. 981 Culegere de 1890-1891 N.Dragomirescu, București
(ms. șapigrafiat) Cântări Grigorian Ion și
Bisericeşti Panţârescu
George
2. ms. nr. M. 982 Antologie -sec. XIX N. Minculescu, -
Anastasimatar (prima jumătate) şi George
Sf. Liturghie şi și 1877-1879 Minculescu
Paresimier
3. ms. nr. M. 983 Vecernier, 1860, iunie 4 Marin Valea Merilor
Utrenier, (f.1) Dimitrescu Argeș
Liturghier,
Stihirar, Triod și
Penticostar

I.3.1.7. Biblioteca Nicolae Iorga din Ploiești (B.N.I.P.) 3 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. D. II 2599 Antologie sec. XIX - -
2. ms. rom. D. I 1737 Cântările 1863, Martie 26 Ioan Ionescu București
Rugilor Sfințite
3. ms. D. II. 2645 Antologie sec. XIX - -

I.3.1.8. Muzeul Arhiepiscopiei Buzău (Mz.A.B.) 3 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 2797 Antologie sec. XIX - -
(jumătate)

49
2. ms. nr. 2957 Antologie sec. XIX (prima Ghiță Mitu -
jumătate)
3. ms. nr. 4063 Antologie sec. XIX (prima - -
jumătate)

I.3.1.9. Biblioteca Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei (B.M.M.B.) 4 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 340 Manuscript de 1834/1870 Iosif Naniescu -
cântări
bisericești
2. ms. nr. 105 Antologie sec XIX - -
3. ms.nr. 11 Antologhie 1840-1860 - (probabil)
româno-greacă Iași
4. ms. nr. 44 Antologhion 1889 Nicolae Țura -

I.3.1.10. Muzeul Olteniei Craiova (Mz.O.) 2 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 84 Antologie sec. XIX (prima - -
jumătate)
2. ms. nr. 86 Antologie sec. XIX (a doua Serapion Monah -
jumătate)

I.3.1.11. Biblioteca Parohiei Rediu Tătar-Iași (B.P.R.T.) 2 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 1 Caietul 1 Cântări 28 august 1915 Emilian A. Iași
bisericești Petrescu
pentru Serviciul
Sfintelor
Liturghii de
peste tot anul
2. ms. nr.1 Caietul 2 Utrenier... de D- 1912 Vasile Șulan Iași
nul Ghe.
Gheorghiu
Protopsalt
Sfintei
Mitropolii
Moldovei și
profesor Școalei
de cântări
bisericești

50
I.3.1.12. Biblioteca Mânăstirii Ciolanu-Buzău (B.M.C.B.) 2 msse.
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 1065 II. C1 Axioane 1877 Varlaam -
duminicale și Protosinghelul
praznicale
2. ms. 1051 - 1879 Varlaam -
Protosinghelul

I.3.1.13. Biblioteca Mânăstirii Văratec (B.M.V.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. 207/B7 Antologhion 1881 Hariton Vasiliu Mânăstirea
Psaltic Adunare Ierodiacon Horaița Neamț
de cântări
bisericești

I.3.1.14. Biblioteca Bisericii Tapalari Iași (B.B.T.I.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 72 Antologhion 1890-1894 D. Tabără Iași

I.3.1.15. Biblioteca Mânăstirii Neamț (B.M.N.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 15 Antologhion sec. XIX - -
I.3.1.16. Biblioteca Mânăstirii Sinaia-Prahova (B.M.S.P.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 37 Colecțiune de 1874/1889 Nicolae -
Cântări Ivanovici
Bisericești

I.3.1.17.Arhivele Naționale Direcția Județeană Vâlcea (Arh. Naț. Dir. Jud. Vl.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 80 Antologhion sec. XIX (a doua Vlasie -
jumătate) Monahu(l)
Cântărețu(l).
I.3.1.18. Biblioteca Seminarului Teologic din Buzău (B.S.T.B.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. fără cotă Antologie sec. XIX (a doua - -
jumătate)

51
I.3.1.19. Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iași
(B.C.U.M.E.) 4 msse.
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. III-79 Antologhion 1839 Ghelasie Zona Argeș
Basarabeanu
2. ms. rom. I-56 Antologhion 1908 Pr. Petru Grădiștea-Ilfov
Micșunescu
3. ms. rom. nr. II-34 Cântările Sfintei 1848 Psalt Ioan București
Liturghii Dascălu
4. ms. rom. nr. II-71 Antologhion 1862-1863 Ghiță Ionescu Mânăstirea
româno-grecesc Găiseni-
Dâmbovița

I.3.1.20. Biblioteca Particulară Arhimandrit Partenie Apetrei-Neamț

(B.P.A.P.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 1 Antologie sec. XIX-XX Arhidiacon -
Muzică psaltică. Partenie M.
Manuscris, de Apetrei.
completat

I.3.1.21. Biblioteca Schitului Tarcău-Neamț (B.S.T.N.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 1 Cântări 1913 Matei N. Petru -
bisericești
(pe cotor n.n.)
Chenonicar

I.3.1.22. Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti (B.C.U.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 10862 Antologie 1883 Fratele Ioan -
Dumitrescu

I.3.1.23. Biblioteca Particulară Titus Moisescu Bucureşti (B.P.T.M.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 4 Antologie 1884/1894 Pr. Gheorghe -
Ionescu,
Pr. V. Pop

52
I.3.1.24. Biblioteca Particulară Sebastian Barbu Bucur București (B.P.S.B.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. fără cotă Buchet Muzical 1909 Ierodiacon -
Vartolomei P.
Dumitrescu

I.3.1.25. Biblioteca Particulară Alexie Buzera Craiova (B.P.A.B.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 4 Antologie sec. XIX (a doua Paisia Terheni -
jumătate)

I.3.1.26. Biblioteca Națională a României (B.Nț.R.) 2 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. 4269 Cântările Sfintei - - -
Liturghii
2. ms. 10.567 Antologion - - -

I.3.1.27. Biblioteca Particulară Preot Ion Oprea Vălenii de Munte-Prahova

(B.P.I.O.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. fără cotă Antologie 1942 Olimpiada Mănăstirea
Avrămescu Suzana

I.3.1.28. Biblioteca Mânăstirii Cheia-Prahova (B.M.C.P.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. fără cotă Buchet de 6 ianuarie 1920 Ieromonahii Mânăstirea
Cântări Calist Rădulescu Cheia-Prahova
Bisericești și Gherasim
Negulescu

53
I.3.2. Tabele sinoptice ale manuscriselor ce conțin și compoziții ale
mitropolitului Iosif din bibliotecile Sfântului Munte Athos (23 msse.)
I.3.2.1. Biblioteca Schitului Prodromu-Athos (B.S.P.) 10 msse.
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom 6/93 Antologie sec. XIX (posibil) Anton România
(ante 1831) Pann Muntenia
2. ms. rom. 10/4 - sec. XIX - (posibil) Buzău
(după anul
1835)
3. Chenonice și România
ms. rom. 24/54 irmoase 1863 Ghiță Ionescu Mânăstirea
calofonice 18 ianuarie Găiseni
Dâmbovița
4. ms. rom. 77/17 Engolpion 1884-1889 Paisie Lambru Muntele Athos
5. România
ms. rom. 94/99 Antologie ante 1896 Ioil Psaltul (posibil) Țara
Românească
6. ms. rom. 97/74 Engolpion sau sec. XIX-XX Prodromu Athos
Știubeiu (1898-1901) Paisie Lambru
(Flori alese)
7. ms. rom. 112/67 Antologhion sec. XIX (a doua Paisie Prodromu Athos
jumătate) Ieromonah
8. ms. rom. 123/102 - sec. XIX - Prodromu Athos
(sfârșit)
9. ms. rom. 129/29 - 1902-1906 Paisie Hagiu (probabil)
Lambru Muntele Athos
10. ms. rom. 137/43 Miscelaneu sec. XX Varahiil Prodromu Athos
(1928-1932) Schimonahul

I.3.2.2. Biblioteca Particulară Ieroschimonah Gheorghe (Gamaliil) Boboc

(B.P.G.B.) 3msse.
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. 35/III, fără nr. inventar Antologhion La 1869, decembrie Paisie Lambru Prodromu
Sfânta Liturghie 20 Muntele Athos
2. ms. nr. 117/II (ms. 2) Antologhion -sfârșit de sec. Paisie
XIX – început Ieroschimonahul Muntele Athos
de sec. XX
3. ms. nr. 116/I (ms. 3) Antologhion 1894 Iacov Monahul,
Isihie Sfântul Munte
Ierodiaconul, Athos
Ghedeon
monahul

54
I.3.2.3. Chilia Românească Sfântul Ioan Teologul-Cucuvinu-Provata (B.S.I.C.)
2 msse.
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. fără cotă Antologhion sec. XIX - (probabil)
(sfârșit) Muntele Athos
2. ms. fără cotă Antologhion 1861/1862 Stroie Nicolae, (probabil)
(caiet de școală) Ioniță Ghiță România
(Ghiță Ionescu)

I.3.2.4. Biblioteca Schitul Lacu-Athos (B.S.L.) 2 msse.

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 2 Engolpion sau - Muntele Athos
floare aleasă de sec. XIX
cântări (1873-1874)
bisericești
2. ms. rom. nr. 21 Buchet de flori Ieromonahul Ierusalim
sau de cântări de 1913 Paisie Lambru
laudă sfintei
biserici lui
Hristos

I.3.2.5. Biblioteca Mânăstirii Stavronikita (B.M.S.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. nr. 23 Theoreticon 1887 Gavriil Monahul Muntele Athos

I.3.2.6. Biblioteca Marea Lavră-Athos (B.M.L.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 4 Engolpion- sec. XX Isihie Petrescu Cârgan
Liturghie (1911-1013) jud. Tutova

I.3.2.7. Biblioteca Chiliei Adormirea Maicii Domnului (B.A.M.D.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 2 Antologie 1885 Iacov Deciu Prodromu-Athos
Monahul

55
I.3.2.8. Biblioteca Chiliei Sfântul Gheorghe-Colciu-Vatoped (B.S.G.C.)
Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 5 Liturghier sec. XIX (a doua Theofil Prodromu-Athos
jumătate) Niculescu

I.3.2.9. Biblioteca Chiliei Sfântul Ioan Botezătorul (B.S.I.B.V.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 4 Antologie sec. XX - Muntele Athos
(început)

I.3.2.10. Biblioteca Chiliei Sfântul Ipatie-Vatoped (B.S.I.V.)

Nr. Cota ms. Titlu Datare Copist Localizare
crt.
1. ms. rom. nr. 17 Engolpion 1897-1905 Iacov Schitul Lacu și
Schimonahul Prodromu Athos

I.3.3. Tabel sinoptic cu cântările publicate ale lui Iosif Naniescu

Nr. Autor Publicație Anul Editura/ Localizare Cântarea publicată Paginile
crt. Tipografia

Bine-cuvintează... gl. 1-5

VIII

Laudă suflete al
meu...gl. VII, 5-7
protovaris
1.
Unule Născut, 7-8
Anton Pann Rânduiala Tipografia sa (Antifonul II)
Sfintei şi 1847 de Muzică București
Dumneze- Bisericească Aghioase ...Gl. VIII. 55-57
ieştii
Liturghii... Cuvine-se..., 1843, 57-58
decem(brie), 8. Gl.I.

Altul ... mai cu 58-59

apropiere de
original, gl. II.

56
2. Ştefanache Colecţiuni Tipografia
Popescu de Cântări 1860 Nifon București Răspunsuri (mari)
Bisericeşti, Mitropolitul Glas VIII 53-55

Manual de Slavă şi
Cântări acum...Binecuvântea
3. Gheorghe Bisericeşti 1878 Noua Buzău ză... gl.VIII ,,Acesta 98-104
Ionescu necesare Tipografie este prelucrat de
peste tot Română Al. Anton Pann dupe al
anul... Georgescu P. Iosif Naniescu.”

Binecuvintează... 87-90
gl.VIII

Laudă suflete al 96-99

meu... gl. VII
protovaris
Buchetul
Musical Răspunsurile
care mari...Gl. VIII 136-137
4. Neagu cuprinde în Tipografia
Ionescu sine toate 1881 Alessandru București Axionul Cuvine-se...
cântările Georgescu gl. I 142-143
indispen-
sabile unui Cuvine-se... gl. II 145-146
cântăreţ
peste tot Cade-se cu
anul ... adevărat...gl. VII 149-150

Cade-se cu
adevărat...gl. VIII 153

Doamne femeia... 225-228

57
 Eotinala 7, facerea 112-113
lui Dionisie Fotino,
tradusă în Româneşte
şi prelucrată pe la
Tipografia 1857... gl. VII
Utrenier şi 1892 Alessandru
5. Ioan Zmeu Liturghier... Georgescu Buzău DoamneMântuieşte... 183
glas al 8-lea

Răspunsurile
Liturghiei ... Glas al 219-221
8-lea

Să se îndrepteze...,
Glas 1-iu 293

Antologie
care
cuprinde
cântări
pentru
Vecernie,
Utrenie, 1898 Tipografia De Iosif Nanias, 70-71
Dometie Liturghie, Cărților București (Răspunsuri mari)
Ionescu Postul Mare Bisericești Glas VIII, ni
6. parte
compuse
parte
traduse de
Părintele
Nectarie
Schimonahu
l...și de alți
autori
Binecuvintează... 15-118
Buchetul gl.VIII
Musical
care Laudă suflete al 122-124
cuprinde în Tipografia meu... gl. VII
sine toate 1900 Cărților București protovaris
Neagu cântările Bisericești
7. Ionescu indispen-

58
 sabile unui Axionul Cuvine-se... 159-160
cântăreţ gl. I
peste tot
anul ... Cuvine-se... gl. II 161-162

Răspunsuri la Sf.
Liturghie. Modificate
Carte de după originalul
8. muzică răposatului întru 131-133
Nifon N. bisericească 1902 Tipografia București fericire Mitropolit
Ploieşteanu pe psaltichie Carol Göebl Iosif Naniescu de
şi pe note Ştefan Popescu, ehul
liniare VIII,
pentru 3
voci Axion ... Cuvine-se 135-136
cu adevărat... gl. I-iu

Slavă şi Acum gl. 3

VIII, după
Evanghelia Utreniei
,,Ușile pocăinții...
Gherasim Culegere de 1908 Tipografia
9. Safirin al cântări Cărților București Muiluieşte-mă 6
Romanului bisericeşti Bisericești Dumnezeule, gl. VI,
La mulţimea faptelor
mele..., gl. VI

Condacul Canonului 7
din Postul Mare, gl.
II

Slavă şi Acum în 8
Sfânta şi Marea
Miercuri a Patimilor,
gl. VIII

Slava de la laude în 12
Duminica Sfinţilor
Părinţi, gl. VIII

Cele Unsprezece 14-36

Eotinale, (toate
glasurile n.n.)

Binecuvântează 36-40
suflete al meu pre
Domnul, gl. VIII

Laudă suflete al meu 41-43

pre Domnul, gl. VII

La Vohod, Veniţi să 43
ne închinăm, gl. II

Doamne mântuieşte... 44
gl. VIII

59
 Câţi în Hristos... gl. 44
VIII

Slavă şi acum... gl. 44

VIII

Aleluia... gl. VIII 45

Heruvic... gl. I 45

Răspunsui pe glas 48, 50

VIII

Aceste Răspunsuri au 50-51

fost prelucrate din
greceşte, ... iar prin
anii 1875-1876, fiind
mitropolit le-a
modificat

Axioane, gl. I, II, VII, 52-57

VIII

La Liturghia mai 58
înainte sfinţită, Să se
îndrepteze... gl. I

Heruvic...Acum 59
puterile cereşti... gl.
VI

Chinonicul Gustaţi şi 59
vedeţi... gl. I tetrafon

Unul Sfânt... gl. VIII 62

Fie numele 62-63

Domnului... gl. I

10. Ion P. Liturghierul 1925 Tipografia București Răspunsurile (mari) 20-21

Pasărea de Strană Cărților Glas VIII
Bisericești

Alte răspunsuri mai

mari după ale 424-426
fericitului întru
pomenire Iosif
Naniescu, fost
Mitropolit al
11. Vasile Tipografia Moldovei şi Sucevei,
Ciureanu- Liturghier... 1928 Centralei Chișinău 1875-1902, gl. VIII
Bodeşti (Psaltichie).. Coperativelor
. Răspunsuri glas VIII,
Melodia de 455-459

60
 Mitropolitul Iosif
Naniescu aranjate (la
trei voci egale n.n.)
după cum le cântă
Şcoala de Cântăreţi
din Chişinău

Aghioase prelucrate 299-301

de Mitropolitul Iosif
Naniescu, glas
Ieromonah Buchetul Tipografia lăt(uraș) VIII
12. Amfilohie Muzical 1933 Cărților București
Iordănescu (Psaltichii) Bisericești Cade-se cu
adevărat..., glas VII 336-337
(zo)

Cuvine-se..., glas
VIII (ni) 337-338

Tipografia Răspunsuri
13. Anton V. Antologhion 1947 Cărților București prelucrate de 116-118
Uncu Bisericești Ierodiaconul Iosif
Nanie la 1836,
Glasul VIII

Cântările Editura
14. Nicu Sfintei 1992 Institutului București Răspunsuri (mari) 46-48
Moldoveanu Liturghii şi Biblic și de Glas VIII
alte Cântări Misiune al
Bisericeşti B.O.R.

Grigorie
Costea, Cântările Editura
Nicolae Sfintei 1996 Episcopiei Curtea de Răspunsuri (mari)
15. Lungu şi Liturghii şi Argeşului şi Argeș Glas VIII 46-53
Ene Podobiile Muscelului
Branişte Celor opt
Glasuri

Cântările Editura
Nicu Sfintei Institutului
16. Moldoveanu Liturghii, 1999 Biblic și de București Răspunsuri (mari) 50-53
Colinde şi Misiune al Glas VIII
alte Cântări Bisericii
Bisericeşti Ortodoxe
Române

61
I.4. OPERA MUZICALĂ A MITROPOLITULUI IOSIF NANIESCU
Fiind una din personalitățile cele mai de seamă ale Bisericii Ortodoxe Române, Iosif
Naniescu, a lăsat o bogată operă muzicală compusă din lucrări originale, traduceri din limba
greacă, revizuiri (ale unor cântări de Macarie Ieromonahul și Anton Pann n.n.), dar și piese
muzicale scrise ulterior morții sale de către compozitorii epocii cu mențiunea „așa cum era
cântat de Mitropolitul Iosif Naniescu.”
Din anul 1833 de când Iosif avea doar 15 ani datează a sa „Mică gramatică muzicală
psaltică” (B.A.R. ms. rom. 4402 f. 150-156) scrisă de tânărul Iosif Naniescu la Iași.204 În fondul
B.A.R. mai identificăm încă două importante tratate de teorie a muzicii în limba greacă care i-au
aparținut: ms. gr. 655/792 (prima jumătate a sec. XIX, 81 file, 180/110 mm. „Cartea întâia de
muzică teoretică și practică,”) și ms. gr. 698/793 (sec. XIX, 17 file, 390/130 mm., „Tratat sumar
de muzică bisericească” cu o serie de diagrame explicative ale scărilor muzicale). O altă
gramatică muzicală a lui Iosif este și ms. rom. 4399 din fondul B.A.R. întocmită după cele ale lui
Macarie Ieromonahul alături de exerciţii de paralaghiere (f. 20) având şi un „Doamne strigat-
am...”, (cu text grecesc n.n.) glas III ga.205
Tot din anul 1833 datează și ms. rom. 5108 B.A.R., sec. XIX (1833-1834), 159 file,
115/85 mm. care cuprinde „Adunare de cântări (limbile română şi greacă n.n.) de psaltichie (şi
versuri n.n.) de ierodiaconul Iosif Naniescu, 1833, Buzău?” (f.1). Din biografia lui Iosif
Naniescu aflăm că acesta ia legătura cu Buzăul tocmai în anul 1835 când Teofilact devine mare
eclesiarh al Catedralei Episcopale. Iosif Naniescu asista în 1833 la punerea pietrei de temelie
pentru Catedrala Mitropolitană din Iaşi și mai apoi Teofilact îl ia cu sine la Mânăstirea Sf. Proroc
Samuil din Focşani (1834) ajungând la Buzău tocmai în anul 1835 unde devine ucenic al
episcopului Chesarie. Nu avea cum să scrie manuscrisul în 1833 la Buzău, un alt argument fiind
și alfabetul latin cu care este alcătuit manuscrisul, fapt ce încurajează ipoteza scrierii mai târzie a
acestuia, după anul 1835.
Iosif Naniescu scrie la 1833 un „Aliluia...” glas II (B.A.R. ms. rom. 5810 f. 3v.), un
„Διναμις... Αγηος ο Τεος...” glas II di f. 5 (acelaș și în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 107 - lb. română
n.n.) și un imn arhieresc (grecesc n.n.) protovaris glas VII (f. 126). Un alt imn arhieresc compus
de Iosif Naniescu pe glas VII varis (zo) îl identificăm în B.A.R. ms. rom. 4249 f.180; B.S.S. ms.

204
Acesta fiind și unul dintre argumentele care indică faptul că anul nașterii sale ar fii 1818 și nu 1820, neputându-se
alcătui o așa gramatică la frageda vârstă de 12-13 ani Cf. BARBU-BUCUR, Sebastian, „Anul naşterii..., pp. 41-44
205
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp. 195-199.

62
rom. I-17206 f.55 și B.S.S. ms. rom.-gr. I-54207 f. 159. În Sfântul Munte-Athos descoperim un imn
arhieresc glas VII varis (zo) în B.S.P. ms. rom. 24/54 f. 214v, 216, cu mențiunea: „de părintele
arhimandrit Găiseanul.”208

Pre Stăpânul... (Iosif Naniescu)209

B.A.R. ms. 4249 f. 180, glas VII zo

Pre ----- Stă------------------------- pâ---------------------------

Din aceeași perioadă identificăm în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 86-93v o ,,... cântare (ce) se
cântă când se îmbracă arhiereul, facere a lui Grigorie Protopsaltul,” alături de însemnarea:
,,...tradus în româneşte de Arhimandritul Iosif Naniescu Găiseanul, glas VII, zo, Încinge
sabia...” (cu teriremuri210 f. 90-93 n.n.). La fila 173 identificăm un imn ,,La închinarea
arhiereului (lb. greacă n.n.), μελος αρχαιον, (melosul din vechime n.n.) glas VIII, Τον δεςποτι...,”
(Pre Stăpânul n.n.) iar la fila 175 descoperim acelaş imn mai melismat.211 Altă cântare la
închinarea arhiereului compusă de Iosif pe glasul VII o descoperim în B.M.M.B.212 ms. 340, f.
280-286.
Conform însemnărilor de pe manuscrise, la data de 24 martie 1836, ierodiaconul Iosif
scria la Buzău aghioasele glas VIII (Răspunsurile mari n.n.), „...după cele grecești,...” care și
astăzi, după 177 de ani, sunt cântate de întreaga ortodoxie românească cu aceeași frumusețe și
prospețime. Referitor la paternitatea acestor cântări putem încerca unele aprecieri. Este foarte
interesant faptul că Iosif Naniescu menționează pe manuscrise în mod indirect că aceste
răspunsuri nu i-ar aparține și sunt lucrate: „în Seminarul Sfintei Episcopii Buzău la anul 1836,
după cele grecești.” De aici putem deduce două aspecte. Unul ar fii că aceste răspunsuri au

206
PĂTRAȘCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
207
Ibidem pp. 71-74.
208
BARBU-BUCUR, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale românești..., p. 65.
209
În redarea incipiturilor cât și cea integrală a manuscriselor muzicale am păstrat tradiția vechilor documente de a
pronunța în mod repetat toate vocalele.
210
Terirem sau Cratimă: mod de cântare în stil papadic cu diverse combinații de silabe te-ri-re-rem, te-ri-re, to-ro-
ro, to-te-to Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU,
Eugen-Petre, Dicționar universal de muzică, Editura Litera Internațional, București, 2008, p. 92.
211
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp. 202,213.
212
GAȘPAR, Pr., Iustin, ,,Un manuscript de cântări bisericești,” în M.M.S., LVIII, (1982), nr. 1-2, p. 74.

63
circulat din vechime în variantă grecească și ierodiaconul Iosif le-ar fii tradus în limba patriei,
așa cum încuraja curentul de româniire a cântărilor bisericești. Cel de-al doilea aspect ar fii că
aceste răspunsuri ar fii fost scrise de Iosif Naniescu într-o vreme când din punct de vedere
eclesiastic Țările Române erau sub suveranitate grecească și pentru răspândirea lor Iosif va fi
trebuit să le prezinte ca „traduse” și nu „compuse,” acesta fiind un gest de precauție al viitorului
mitropolit. Nedescoperirea variantei originale grecești se poate datora și faptului că aceasta ar fi
circulat doar în formă orală (subl. n.). Este cunoscută metoda evului mediu de memorare a unui
întreg repertoriu de cântări fapt ce încuraja învățarea formulelor melodice (thesisuri) cu o mare
ușurință.213
Analizând din punct de vedere gramatical titlul acestor răspunsuri: „S-au cântat în
Seminarul Sfintei Episcopii Buzău la anul 1836, după cele grecești de Iosif,” vom observa că
celula gramaticală „după” (subl. n) are mai mult înțeles de complement circumstanțial de timp
(în cazul acuzativ) decât complement circumstanțial de mod. Dacă citim titlul cu această premisă
prezentată anterior, vom înțelege că aceste răspunsuri notate pe manuscris s-au cântat în
Seminarul de la Buzău după (subl. n.) ce s-a renunțat la cântarea răspunsurilor grecești. Și nu
este întâmplător faptul că această rupere de răspunsurile grecești stătea sub binecuvântarea
episcopului Chesarie, bunul prieten al lui Macarie Ieromonahul.
Cunoaștem din tradiție faptul că a existat un moment când, odată cu apariția cântărilor în
limba patriei, stranele românești s-au rupt de cântările în limba greacă. Așa se va fi întâmplat și
la Buzău unde ierodiaconul Iosif Naniescu va fi introdus răspunsurile mari în limba patriei, după
melosul celor grecești, la anul 1836. Episcopul Gherasim Safirin al Romanului tipărind în
Tipografia Cărților Bisericești din București, la anul 1809 o „Culegere de cântări bisericești,” și
publicând la paginile 50-51 aceste răspunsuri aduce și informația că Iosif Naniescu „... prin anii
1875-1876, fiind mitropolit le-a modificat.” Este ceva uimitor pentru că Iosif traducea în mod
fidel cântările grecești, folosind deseori cuvântul „întocmai” pentru a garanta acest lucru.
Cunăscând acrivia și fidelitatea traducerilor din limba greacă ale lui Iosif Naniescu acesta și-a
permis să le și modifice după o anumită perioadă când probabil convingerile și inspitația sa
muzicală au atins pragul maturității. Putem astfel observa și analiza viziunea sa de traducere (sau

213
GHEORGHIȚĂ, Nicolae, „De la neumă la interpretare sau despre procesul compozițional în muzica bizantină,”
în Analele Putnei, Centru de Cercetare și Documentare Ștefan cel Mare al Sfintei Mănăstiri Putna, VIII, 2012, 1,
p.392.

64
componistică de ce nu?) de când avea doar 18 ani punându-o în paralel cu cea după 40 de ani de
experiență muzicală atât componistică cât și interpretativă din anul 1876, pe când avea 58 de ani.
În anul 1999 formația de muzică bizantină „Psalmodia” a Universității Naționale de
Muzică din București a imprimat aceste preafrumoase răspunsuri prin grija dirijorului ei, Arhid.
Sebastian Barbu-Bucur, pe casetă audio în studioul „Electrecord” din București împreună cu alte
frumoase cântări psaltice din „Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur”.214
Aceste cântări le identificăm în multe manuscrise din România și din Sfântul Munte
Athos fiind unele din cele mai răspândite cântări ale lui Iosif Naniescu. În România le
descoperim în: B.A.R. ms. rom. 3931 f. 12 cu însemnarea: „S-au cântat în Seminarul Sfintei
Episcopii Buzău la anul 1836, după cele grecești de Iosif”(semnătură n.n.), la f. 24 este repetat
glas VIII ni „Pre Tine Te lăudăm...”; B.A.R. ms. rom. 1743 f. 1 (cu mențiunea: „scris 1836
martie 24, Iosif în Buzău”)215; B.A.R. ms. rom. 4434 f. 14; B.A.R. ms. rom. 4382 f. 54v; B.A.R.
ms. rom. 2343 f. 101 (p. 196); B.A.R. ms. rom. 4344 f. 48; B.A.R. ms. rom. 4402 f. 30 (doar
„Pre Tine Te lăudăm...” n.n.); B.S.S. ms. rom. II-34216 f. 74v; B.S.S. ms. rom. nr. D. 97206 ̸
2011 p. 35217; B.M.St. ms. nr. 92 p. 116; B.M.St. ms. nr. 4941 f. 10; B.A.A. ms. nr. M. 982 p.
208; B.A.A. ms. nr. M. 983 f. 115v; B.N.I.P. ms. rom. D. I 1737 pp. 245, 255, 259, 264, 266,
381; B.N.I.P. ms. D. II. 2645 f. 93v; B.P.R.T. ms. nr. 1 Caietul 1218f. 20v-21v; B.M.V. ms.
207/B7219 f. 97v-31; B.M.N. ms. rom. nr. 15220 f. 76-77v; B.M.S.P. ms. rom. nr. 37221 f. 226v;
B.C.U.M.E. ms. rom. nr. III-79222 f. 15v; B.M.M.B. ms. 105 f. 98; B.S.T.N. ms. nr. 1223 f. 90-94;
B.B.T.I., ms. nr. 72, f. 230;224 și B.P.S.B., ms. fără cotă pp. 150-152.

214
Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur pentru școlari și credincioși, Formația de muzică bizantină Psalmodia
Electrecord, Casetă audio STC 001307, București, 1999, Fața B. poziția nr. 9, Cf. Sebastian Barbu-Bucur,
octogenar, Ediție îngrijită și adnotată de Prof. Dr. Constantin Catrina, Editura Semne, București, 2010, p. 228.
215
A se vedea și MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 173.
216
PĂTRAȘCU, Claudiu, op.cit., pp. 204-210.
217
BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise..., p. 143, nota de subsol
nr.79.
218
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, ,,Manuscrise muzicale ..., pp. 502-507.
219
BUCESCU, Florin, Pr., Conf., Univ., Dr., CATRINA, Constantin, Conf., Univ., Dr., BARNEA, Alexandrel, Pr.,
Lect., Univ., Dr., și DĂNĂILĂ, Irina, Zamfira, Lect., Univ., Drd., Catalogul manuscriselor ..., pp. 322-323.
220
Ibidem Vol II, pp. 145-147. Manuscrisul conține și cântări compuse de arhimandritul de scaun al episcopiei de
Argeș, Ghelasie Basarabeanu, cântări de Ioan Zmeu (fost profesor și protopsalt la Curtea de Argeș - înmormântat în
cimitirul orășenesc n.n.) și Gheorghe Claru, fost profesor protopsalt la Curtea de Argeș.
221
HARBUZARU, Ieromonah, Mihail, Manuscrise psaltice..., p. 143.
222
ISĂROIU, Ion, Pr., op.cit., pp. 194-209; a se vedea și BUZERA, Al., Alexie, ,,Trei manuscrise de la B.C.U.
,,Mihail Eminescu” din Iași cu opera muzicală inedită a lui Ghelasie Basarabeanul,” în Rev. Byzantion, vol. II, Iași,
Academia de Arte George Enescu,, pp. 70-71; și BUCESCU, Florin, Cântarea psaltică..., p. 111.
223
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, art.cit., pp. 513-516.
224
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 213.

65
 La Sfântul Munte Athos identificăm aceste răspunsuri mari glas VIII în: B.S.P. ms. rom.
77/17 f. 179; B.S.P. ms. rom. 94/99 f. 1; B.S.P. ms. rom. 97/74 f. 365-366; B.S.P. ms. rom.
112/67 f. 31; B.S.P. ms. rom. 123/102 f. 54; B.P.G.B. ms. nr. 35/III f. 59v.- 60; B.P.G.B. ms. nr.
2 pp. 135-137; B.S.I.C. ms. fără număr inventar f. 14-15v; B.S.L. ms. rom. nr. 2 f. 205v; B.S.L.
ms. rom. nr. 21 f. 138v; B.M.L. ms. rom. nr. 4 f. 103; B.A.M.D. ms. rom. nr. 2 f. 179; și
B.S.G.C. ms. rom. nr. 5 f. 52. 225
Probabil tot în această perioadă Iosif scrie și cântarea „Iubi-te-voi Doamne” glas VII
identificată în doar două manuscrise din țară aparținând fondului B.A.R. precum: ms. rom. 1743
f. 3v și ms. rom. 4434226 f. 17.
Opera muzicală a lui Iosif Naniescu deține și kecragarii227(„Doamne strigat-am”) după
cum ne dezvăluie B.A.R. ms. rom. 1743 unde descoperim la filele 60-67v aceste cântări pe toate
glasurile (aceleași și la filele 87- 94v).228 Kecragarii traduse de ierodiaconul Iosif Naniescu la 20
iulie 1836 după Dionisake Moraitul însoțite de însemnarea ,,...pe care le-am învățat de la
Dascălul Matache Cântărețul Sfintei Episcopii Buzău...,” le descoperim (anexa nr. 9) în
B.M.M.B. ms. 340 f. 3-10.229
Manuscrisul românesc nr. 3931 B.A.R. ne oferă o informație care nu trebuie trecută cu
vederea. La fila 338 Iosif Naniescu copiază un axion: ,,A(l) lui Matache Cântărețul Sf(intei)
Ep(iscopii) Buzău care au răposat la anul 1838 februarie 22 (subl.n.)”. În subsolul filei găsim
notat: ,,... tot de la Matache Cântărețul, (semnătură n.n.) Iosif 1838 mart(ie) 23.” Așadar
dascălul de psaltichie de la Buzău, Matache Manuil Slăvulescu, ucenicul lui Macarie
Ieromonahul, moare la 22 februarie 1838. Aceasta este o informație foarte importantă pentru
istoria muzicală pentru că din motive necunoscute arhiva dinainte de anul 1858 a școlii de
psaltichie de la Buzău lipsește, fapt semnalat într-un studiu din anul 1984 și de Corneliu

225
BARBU-BUCUR, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale românești..., pp. 167, 197, 203, 218, 234, 91, 284,
311, 276, 324, 344; a se vedea și VASILE, Vasile, Tezaur muzical ..., Vol. I..., pp. 160, 265.
226
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 176.
227
Kekragarii (kekragare) κεκραγαρια gr. kekragaria, de la kekraxa ,, a striga- a cere cu glas tare,” cântări ce încep
cu cuvintele psalmului 140, versetul 1: ,,Doamne strigat-am”, de la grecescul Κιριε εκεκραχα (Kirie ekekraxa),
cântare intonată în cadrul slujbelor de seara (vecernie), imediat după citirea psalmilor rânduiți (catismă), cântare pe
opt glasuri (ehuri) urmată de stihuri care sunt cântate sau citite și cărora li se adaugă între 4 până la 10 stihiri (imne).
Se găsesc în cartea numită Anastasimatar și sunt scrise într-o formă mai scurtă (sindomon) sau mai largă (arga). Cf.
LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-Petre,
Dicționar ..., p. 175.
228
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp. 189-191.
229
GAȘPAR, Pr., Iustin, art. cit., p. 71.

66
Buescu.230 În această perioadă, după cum vom vedea Iosif oferă împrumut cărți și manuscrise
ucenicilor dar compune și o mulțime de cântări, axioane, kecragarii și imne școlare. Acestea sunt
cântări destinate ucenicilor de la Buzău cântări care aflându-le Anton Pann în anul 1839 de la
dascălul Iosif le publică la București după 8 ani în Rânduiala Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii...
(1847).
La 7 septembrie 1838 Iosif tălmăcește în limba română un preafrumos axion231 pe glas al-
VIII-lea al arhiereului Antim Hariopoleos. Cântarea o identificăm în câteva manuscrise din
România precum: B.A.R. ms. rom. 3931 la f. 14 cu mențiunea: ,,Acest axion este alcătuit mai
întâi în grecește de Antim Arhiereu(l) Hariopoleos și tălmăcit în rumânește de Iosif Deftero-
diaconu(l) Sf(intei) Episcopii Buzău, la 1838, sept(embrie) 7. Glas VIII ni, ,,Kade-să cu
adevărat...”; B.A.R. ms. rom. 1743 f. 2v, 11; B.A.R. ms. rom. 4434 f. 15v; B.A.R. ms. rom.
4382 (eptafon n.n.) f. 66v; B.S.S. ms.rom. D. 97205 ̸ 2011 p. 36;232 B.N.I.P. ms. rom. D.II 2599,
p. 229; B.M.M.B. ms. 105 f. 128v; B.M.V. ms. 207/B7 f. 78v; B.M.C.B. ms. nr. 1065, II. C1 f.
20v;233 și B.P.S.B. ms. fără cotă, pp. 200-203. În Sfântul Munte Athos identificăm acest axion în
două manuscrise aparținând B.S.I.V. ms. rom. nr. 17234 f. 40 și B.S.P. ms. rom 6/93235 f. 629.
Tot în anul 1838 compune și „Slava laudelor în Duminicile Sfinților” așa cum o
descoperim în B.A.R. ms. rom. 4249 f. 175 cu mențiunea ,,...Slava la laude în Duminicile
Sfinților de preste an tradusă melodia după cele grecești, și întocmită așa cum se vede de
Păr(intele) Iosif Naniescu glas VIII ni, Ceata sfinților părinți...”. Aceeași cântare o mai

230
BUESCU, Corneliu, ,,Școala de cântări de la Buzău,” în Studii de muzicologie, Ed. Muzicală, București, vol.
XVIII, 1984, p. 192. A se vedea și VASILE, Vasile, art. cit., p. 129.
231
Axion - imn închinat Maicii Domnului ce aparține cântării a IX-a a Canonului de la slujba de duminică dimineață
- a Învierii- (utrenie), și care este executată în timpul slujbei Sfintei Liturghii imediat după sfințirea Cinstitelor
Daruri. Termenul provine de la textul din limba greacă Αχιον εστιν – Axion estin, care se traduce: Cuvine-se cu
adevărat. Conține două părți distincte, și anume: Cuvine-se cu adevărat... și Ceea ce ești mai cinstită..., aceasta din
urmă datând din secolul al VIII-lea și aparține imnografului Cosma Melodul. În perioadele sărbătorilor Împărătești,
cântarea este înlocuită de așa numitul antiaxion (tradus: în loc de axion) cum ar fi cel de la Liturghia Sfântului
Vasile cel Mare (perioada Postului Mare) când în loc de axionul Cuvine-se cu adevărat... cântăm antiaxionul De tine
se bucură..., în Joia Mare Din ospățul Stăpânului..., în Sâmbăta Mare Nu te tângui pentru Mine Maică..., ș.a. Cf.
LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-Petre,
Dicționar..., p. 31.
232
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 221-223.
233
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 151.
234
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 410.
235
Ibidem p. 36.

67
identificăm și în B.A.R. ms. rom. 1743 f. 114-116, B.S.S. ms. rom. I-17236 f. 47; B.M.M.B. ms.
340 f. 98r-v237 și B.C.U.M.E. ms. nr. II-71 f. 104v.238
Tot în anul 1838 Iosif scrie un „Hristos a înviat...” glas II di, cântare identificată în
B.A.R. ms. rom. 4402 f. 3-8 (grecește, românește şi rusește), cu mențiunea: ,,1838, în Sfânta
Episcopie Buzău.” Un alt „Hristos a înviat...” pe glas al-V-lea (formă glas II) îl descoperim în
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 188 cu mențiunea: ,,La Paști glas V pa, de Arhimandrit Iosif Naniescu,
Hristos au Înviat...”. Această cântare figurează publicată în ediția nouă a „Buchetului
Muzical239...” al lui Neagu Ionescu tipărit la București în Tipografia Cărților Bisericești la anul
1900 (p. 226), dar și în vechea ediție tipărită la Buzău în anul 1881 (pp. 239-240) însă fără
menționarea autorului. Această cântare este a arhimandritului Iosif Naniescu.

Hristos au înviat... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 188

La 1 noiembrie 1838 Iosif compune pe glas VIII, „usul sofian” (ritmul sofian n.n.), un
imn școlar identificat în B.A.R. ms. rom. 3931 f. 16 ,,Glas VIII ni, usul sofian (în trei stări n.n.)
Kântați școlari cântați chipul cu toți plecați...”. La subsolul f. 18 găsim notat: „Scri(s) (1)838
no(i)embrie 1, Iosif (semnătură n.n.).” Alt imn școlar mai identificăm și la fila 32 a aceluiași

236
PĂTRAȘCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
237
GAȘPAR, Pr., Iustin, art. cit., p. 72.
238
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
239
IONESCU, Neagu, Buchetul Muzical care cuprinde în sine toate cântările indispensabile unui cântăreț peste tot
anul, acum din nou retipărit și complectat în zilele Majestății Sale Carol I, Regele României, Cu aprobarea
Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române, cu adresa Nr. 152 din 17 maiu 1900, Culegere dupe
autorii cei mai însemnați cari au existat în țară și composiții originale, de Neagu Ionescu, Profesor de Muzică
Bisericească, fost Profesor la Seminarul din Buzău și acum pensionar, București, Tipografia Cărților Bisericești,
1900, p.226, Ediția Veche, pp. 239-240.

68
manuscris ,,Glas VII varis zo, Kântați școlari cântați... .”Altă cântare de acest gen o descoperim
în B.A.R. ms. rom. 1743 f. 13 ,,Glas VIII, ni, (1838), Cântaţi cântaţi de-apururi... .240”

Cântați școlari cântați (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 3931 f. 16 glas VIII ni

Kântați școlari cântați (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 3931 f. 32 glas VII varis zo

Tot în perioada anilor 1838-1839 Iosif traduce și „Binecuvintează suflete al meu pre
Domnul” cântare pe glasul al VIII-lea identificată în câteva manuscrise din România precum:
B.A.R. ms. rom. 3931 f. 8; B.A.R. ms. rom. 2343 f. 91 (pag.176); B.A.R. ms. rom. 4344 f. 8;
B.S.S. ms. rom. III-29241 pp. 17, 93, 716; B.M.C.P. ms. fără cotă,242 p. 3; B.U.C.M. ms. rom.
4658243 f. 16; B.M.St. ms. nr. 9628 f. 30 (p. 60); B.N.I.P. ms. rom. D. I 1737 pp. 14, 23;
B.A.Rm.Vl. ms. gr. rom. nr. 6649 f. 112; B.A.Rm.Vl. ms. rom. nr. 493 pp. 188-190 și B.P.S.B.

240
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 178.
241
PĂTRAȘCU, Claudiu, op.cit., pp. 233-284.
242
BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise..., p. 131.
243
SECARĂ, Constantin, Muzica Bizantină ..., pp. 61-68.

69
ms. fără cotă, pp. 44-55. În Sfântul Munte Athos descoperim cântarea în manuscrisul românesc
B.S.P. nr. 10/4244 f. 57.
La 14 ianuarie 1839 ierodiaconul Iosif scrie cântările Triodului,245 situate în B.M.M.B.
ms. nr. 340 ,,Slava la vecernia din Duminica Vameșului și a Fariseului, glas VIII, Atotțiitorule
Doamne,” (f. 23) - anexa nr. 12 - ,,Slavă la stihoavnă glasul VI pa Îngreuiați fiind...,” ,,Slavă
glasul VIII la lăudări” (f. 25), ,,Slavă la Duminica Fiului Risipitor” (f. 26), ,,Slavă la lăudări
Bunule Părinte...” (f. 28r-v), ,,Slavă la Duminica lăsatului de carne” (f. 29r-v), ,,Slavă la
stihoavnă glas VIII” (f. 30r-v), ,,Slavă la lăudări Să ne curățim...” (f. 31r-v), ,,Slavă la lăudări
glasul VII” (f. 32f-v), ,,Iată mirele vine” (f. 52, 55), ,,La Râul Vavilonului” (f. 56), - semnătură
Iosif Nanian f. 56- ,,Slavă la Duminica Floriilor” (f. 60), ,,În Sfânta și Marea Joi Porunca cea
cu taină...” (f. 62-68).
Altă cântare din perioada triodului este și slava de la vecernia din duminica vameșului și
fariseului „... glas VIII ni, Atotțiitorule Doamne,” cântare situată în B.M.M.B. ms. rom. nr. 340
f. 23 și f. 56 (anexa nr. 11).
La 31 ianuarie 1839 Iosif scrie la Buzău antifonul al doilea „Laudă suflete al meu pre
Domnul” glas VII (zo). Această cântare o identificăm de mai multe ori în manuscrisul românesc
B.A.R. nr. 3931 la f. 10 și 20, ,,...Laudă suflete al meu pre Domnul, este melosul îndreptat de
Ierodiak(onul) Iosif după cum s-a (cântat n.n.) de la cei dedemult, glas VII, zo,” (la finalul
cântării, f. 11, se semnează Iosif Nania Ierod/iacon/ n.n.). La fila nr. 20 a celuiași manuscris
descoperim pe glas VII zo ,,...Slavă... Laudă suflete al meu pre Domnul...”. La fila 21v. găsim
următoarea însemnare: „S-au scris la 1839, ianuar(ie) 31, Iosif (semnătură n.n.) , în Buzău.”
Alte manuscrise din România care conțin această cântare sunt: B.A.R. ms. rom. 4402 f. 102;
B.A.R. ms. rom. 4434 f. 12; B.S.S. ms. rom. III-29246 p. 723; B.P.I.O. ms. fără cotă,247 pp. 51-55;
B.U.C.M. ms. rom. 4658248 Antologie249 f. 18; B.M.St. ms. nr. 92 p. 110; B.M.S.P. ms. rom. nr.

244
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale românești..., p. 41.
245
Triod – gr. Τριοδιον (triodion, treis- trei, odion-ode), carte liturgică ce cuprinde textele cântărilor sau citirilor din
perioada cuprinsă între Duminica Vameșului și a Fariseului și Săptămâna Patimilor Domnului Iisus Hristos, înainte
de Paști (perioadă de zece săptămâni) numită și Patruzecime sau Păresimi. Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA,
Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-Petre, Dicționar..., p. 348.
246
PĂTRAȘCU, Claudiu, op.cit., pp. 233-284.
247
BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise..., pp. 76-77.
248
SECARĂ, Constantin, op.cit., pp. 61-68.
249
Prezentat sumar și de BUZERA, Alexie, Al., op. cit., p. 177.

70
37 Antologhion250 f. 116 și f. 187 și B.P.S.B. ms. fără cotă, pp. 36-43. La Sfântul Munte Athos
identificăm cântarea în manuscrisul românesc B.S.P. nr. 10/4251 f. 60v.
La 7 februarie 1839 Iosif traduce axionul „De tine se bucură” de la liturghia Sfântului
Vasile după o variantă semnată de Dionisie Fotino. Această cântare o descoperim în B.A.R. ms.
rom. 3931 f. 346: ,,De tine se bucură facere a lui kir Dionisache Moraitul glas VIII ni.” La fila
348 Iosif Naniescu notează: ,,...S-a tălmăcit din grecește în românește de Iosif (Naniescu n.n.)
Ierodiacon (al) II-lea al Sf(intei) Episcopii Buzău.” La fila 349v notează: „...s-a tălmăcit de Iosif
Ierod(iacon) (al) II-lea al Sf(intei) Episcopii Buzău, întâiași oară (subl.n.) pe grecește la 1839
febr(oarie) 7 (semnătură n.n.) Iosif.” Această cântare o întâlnim și în alte manuscrise din
România precum: B.A.R. ms. rom. 1743 f. 5 (urmat de varianta grecească n.n.); B.A.R. ms. rom.
4427 f. 101 cu mențiunea „întocmai după cel grecesc” (subl.n.) iar la f. 104 ,,...se zice și așa,
mai explicată melodia”; B.A.R. ms. rom. 4249 f. 126v; B.S.S. ms. rom. I-76252 p. 17; B.M.St.
ms. nr. 92 p. 153; B.A.R. ms. rom. 4402 f. 113; B.A.R. ms. rom. 4434 f. 5-11 (românesc şi
grecesc n.n.); B.S.S.ms. rom I-18253 f. 20; B.M.M.B. ms. 340 f. 268254 (anexa nr. 10); și
B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-71 f. 18.255
Forme ale acestui axion semnate tot de Iosif le descoperim și în alte manuscrise din
România precum: B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-71 f. 166v;256 B.A.R. ms. rom. 4249 f. 186 ,,Că
mitra ta tradusă tot de acelaș Păr(inte) Arh(imandrit) Iosif Naniescu, în Mânăstirea Găiseni glas
I tetrafon ke, Kă mitra ta...”. La Sfântul Munte Athos identificăm cântarea în B.S.P. ms. rom.
24/54257 f. 234v. ,,Axion Că mitra ta... gl. I tetrafon de acelaş Arhimandrit Iosif Naniescu.”
Aceeași cântare o descoperim și la f. 238-241 a aceluiași manuscris „Tradusă și așezată cum se
vede de Arhimandritul Iosif Naniescu, Glas I tetrafon, Că mitra ta... ”.

250
HARBUZARU, Ieromonah, Mihail, Manuscrise psaltice..., pp. 141-142.
251
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 41.
252
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 75-82.
253
Ibidem., pp. 57-60.
254
GAȘPAR, Pr., Iustin, art. cit., p. 74.
255
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
256
Idem Ibidem
257
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 65.

71
Kă mitra ta... (Iosif Naniescu)
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 186 glas I tetrafon ke

Un manuscris autograf inedit din fondul B.A.R. ms. rom. 3931 ne înfățișează cântări noi
semnate de Iosif și datate „28 octombrie 1839”. La fila nr. 343 a manuscrisului descoperim
cântări ,,La Hirotonie glas VII ga, Sfinților mucenici...,” (două forme n.n.), „Slavă Ție
Hristoase...,” glas V ke „Isaie Dănțuiește...,” Glas II di (pe larg n.n.) „Doamne miluiește...,” (cu
două forme n.n.) și glas VII ga, „Vrednic este...,” cu mențiunea de la fila 344: „s-au scris (în)
1839 octombr(i)e 28 în Buzău de Iosif Nani(a)” (semnătură n.n.). Aceste cântări le mai
identificăm cu aceiași semnătură și la fila nr. 345 a celuiași manuscris.
Este un lucru foarte interesant pentru istoria muzicii psaltice românești faptul că deși
Sfânta Taină a Hirotoniei preoților există de veacuri în Biserica Ortodoxă, nu se cunoaște numele
autorului ori traducătorului melosului troparelor hirotoniei așa cum el circulă în practica liturgică
a zilelor noastre. Publicațiile muzicale258 din zilele noastre nu aduc nicio lămurire asupra acestor

258
MOLDOVEANU, Pr., Prof., Dr., Nicu, Cântări la Sfintele Taine și la Ierurgii și alte cântări religioase, Tipărită
cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institulului Biblic
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2002, pp. 12-14; UNCU, Arhidiacon, V., Anton.,
Antologhionul, care cuprinde cântări la Vecernie, Utrenie, Liturghie, Botez, Cununie, Sfințirea Apei Mici, Te Deum,

72
cântări mulțumindu-se a figura ori fără nicio menționare a autorului, ori cu mențiunea de
„cântare tradițională” fapt ce îngreuiază cercetarea muzicologică contemporană. Un argument
în acest sens este adus de Arhiereul Gherasim Safirin care publicând troparele în al său
„Sobornicariu,259” (1914, p. 102) la troparele pe glas al-VII-lea „Sfinților Mucenici...” și „Slavă
Ție Hristoase...” menționează următoarele: „Din auzite de la grecii din Athena.” La troparul glas
V irmologic „Isaie dănțuiește...” aduce o altă importantă afirmație: „Prelucrare după
compunerea Păr(intelui) Nectarie din Sf(ântul) Munte.” Așadar românului Nectarie, protopsaltul
Sfântului Munte și contemporan cu Iosif Naniescu, i se atribuie tonisirea în limba patriei a
troparului glas V irmologic „Isaie dănțuiește”. O bună perioadă de timp și troparele glas al-VII-
lea au circulat în variantă orală însă îl limba greacă așa cum încuraja și curentul grecesc din acea
perioadă. Căutând în adâncimea istoriei muzicale, aceste tropare le mai întâlnim publicate și de
Ioan Zmeu, la Buzău, în al său „Catavasier muzical260...,” (1907) la pagina 102, însă atribuite
interpretării fostului episcop de Argeș, Gherasim Timuș „Troparele ce se cântă la cununii și la
hirotonia Preoților Cum le cântă Eminența Sa P. S. Episcop de Argeș D. D. Gherasim Timuș.”
Aceleași tropare sunt publicate și de Neagu Ionescu, profesorul de muzică bisericească de la
Seminarul din Buzău în cele două ediții ale „Buchetului muzical261...,” cea din 1900 de la

Înmormântare și Cântări Calofonice, Editura Tipografiei Cărților Bisericești, București, 1947, pp. 168-169;
POPESCU, I., Pasărea, Liturghierul de Strană cuprinzând Cântările Sfintei Liturghii pe muzică bisericească
orientală după cum se cântă la strană în Biserica Română-Ortodoxă scrise de I. Popescu Pasărea profesor de
Muzică-Bisericească în Seminarele Central și Nifon Mitropolitul din București, Tipografia Cărților Bisericești,
București, 1925; Idem Liturghier de Strană, Retipărit cu binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Calinic Episcopul
Argeșului, corectarea greșelilor de tipar și îngrijirea ediției de Arhid. Conf. Dr. Sebastian Barbu-Bucur, Editura
Episcopiei Argeșului, Curtea de Argeș, 1991, pp. 128-129.
259
SAFIRIN, Gherasim, Sobornicariu care cuprinde tot ce se cântă de ceata sfințiților slujitori, în vremea slujbelor
Dumnezeești, cum și tropare și condace, ce se cântă atunci numai de cântăreți, traducere și prelucrare precum și
lucrare din auzite de Gherasimu, Tipografia Cărților Bisericești, Strada Principatelor-Unite, 60, București, 1914, pp.
102-103.
260
ZMEU, Ioan, Catavasierul muzical, Tomul Utreniei și Tomul Liturghiei, Ediție nouă care cuprinde cele mai
frumoase și alese cântări ale mai multor însemnați autori bisericești pentru usul școalelor de cântăreți și seminarii
din țară în al 14-lea an al păstoriei P.S. Episcop al Eparhiei de Argeș D. D. Gherasim Timuș. Aprobat de Sfântul
Sinod al României în ședința din 12 mai 1904 cu ordinul nr. 100 întocmit și aranjat de Ioan Zmeu, Școala de
Cântăreți Bisericești Pitești, Buzău, Imprimeria Alexandru Georgescu, 1907; a se vedea și Idem Utrenier și
Liturghier, Care cuprinde cele mai frumoase și alese cântări ale mai multor însemnați autori bisericești, aranjate în
ordinea tipicului de Ioan Zmeu, Prim Cântăreț al Sfintei Episcopii de Argeșu, tipărite pentru prima oară în al 26 an
al Domniei Majestății Sale Carol I, Regele României, Cu binecuvântarea Prea Sfinției Sale D. D. Ghenadie II-lea,
Episcop al Argeșului, Cavaler a mai multor ordine, în al 17 an al păstoriei Sale, Cu aprobarea Sfântului Sinod,
Buzău, Tipografia Alessandru Georgescu, 1892, pp. 188-189.
261
IONESCU, Neagu, Buchetul muzical ce conține cântările indispensabile unui cântăreț tot timpul anului...,
culegere după diferiți autori și compoziții originale de N(eagu) Ionescu, Buzău, 1881; Idem Buchetul muzical...,
acum din nou retipărit și complectat în zilele Majestății Sale Carol I, Regele României cu aprobarea Sf(ântului)
Sinod al S(fin)tei Biserici Autocefale Ortodoxe Române, cu adresa Nr. 152 din 17 maiu 1900 Culegere dupe autorii
cei mai însemnați cari au existat în țară, și composiții originale de Neagu Ionescu Profesor de Muzică

73
București (pp. 152-153) și cea din 1881 de la Buzău (pp. 134-135) însă traduse într-o formulă
semnată de acesta. Interesant faptul că cele cântate de Gherasim Timuș (și publicate de Ioan
Zmeu la 1907) sunt relativ asemănătoare cu ale lui Neagu Ionescu cu mici diferențe de exighisire
a unor formule melodice. Aceleași tropare mai sunt publicate la paginile 72-73 în a sa
„Antologie262” și de Dometie Ionescu poate nu întâmplător după răspunsurile mari ale lui Iosif
Naniescu (pp. 70-71) fără vreo specificare a autorului. Asemănătoare sunt și troparele publicate
de Ștefanache Popescu în anul 1860 în cartea sa de „Colecțiuni de Cântări Bisericești263...,” la
paginile 45-46. În „Rânduiala Sfintei și Dumnezeeștei Liturghii264...,” a lui Anton Pann
(București, 1847, pp. 37-39) întâlnim aceste tropare cu mențiunea „când hirotonește diaconi sau
preoți se cântă aceste tropare”.
Manuscrisul autograf B.A.R. ms. rom. 3931 ne înfățișează la filele nr. 343 și 345 aceste
tropare de hirotonie semnate de Iosif Naniescu la 28 octombrie 1839, așadar cu 75 de ani
înaintea episcopului Gherasim Safirin, 68 de ani înaintea lui Ioan Zmeu, 59 de ani înaintea lui
Dometie Ionescu, 42 de ani înainte de Neagu Ionescu, 21 de ani înaintea profesorului Ștefanache
și cu 8 ani înainea lui Anton Pann. Varianta a-II-a de la troparele glas al-VII-lea „Sfinților
mucenici...,” și „Slavă Ție Hristoase...,” (B.A.R. ms. rom. 3931 f. 343) o întâlnim publicată (fără
a se menționa autorul) la paginile 17-18 în „Tomul întâi al Antologiei265...,” publicat în anul
2007 de psalții bisericii Sfântul Grigorie Palama din București, Gabriel Duca și Valentin

bisericească, fost Profesor la Seminarul de Buzău și acum pensionar, București, Tipografia Cărților Bisericești,
1900.
262
IONESCU, Dometie, Antologie care cuprinde cântări pentru Vecernie, Utrenie, Liturghie, Postul Mare, parte
compuse, parte traduse, de Părintele Nectarie Schimonahul, Protopsaltul Schitului Prodromu din Sfântul Munte al
Athonului, și de alți autori, date la lumină prin sârguința Părintelui Ieromonah Dometie Ionescu de la schitul
Ico(a)na din București Cu aprobarea și binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române,
București, Tipografia Cărților Bisericești, 1898.
263
POPESCU, Ștefan, Colecțiuni de cântări bisericești, între care unele compuse, traduse, altele culese și
prelucrate de Ștefan Popescu Profesor de Muzică Bisericească, Tipografia Nifon Mitropolitul, București, 1860.
264
PANN, Anton, Rânduiala Sfintei și Dumnezeeștei Liturghii în care unele compuse, altele prelucrate și date la
lumină cu bine-cuvântarea Înalt Prea-Sfințitului Mitropolit al Ungrovlahiei D. D. Neofit Prea Cinstit, și Ecsarh al
Plaiurilor și loco-țiitor al Kesareei Kapadokiei și Cavaler a feluri de ordine de Curți Împărătești de Anton Pann,
București, În a sa tipografie de muzică bisericească, 1847.
265
DUCA, Gabriel, și GHEORGHE, Valentin, Tomul întâi al Antologiei de cântări psaltice ce cuprinde în sine cele
mai de trebuință cântări la Sfintele Taine și Ierurgii, Slujba Sfințirii Bisericii, precum și irmoase calofonice, după
autori mai vechi sau mai noi, multe tipărite acum pentru întâia oară cu voia și binecuvântarea Preafericitului
Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române în cel de-al douăzeci și unulea an al arhipăstoririi sale în
această ediție îngrijită și diortosită de Gabriel Duca și Valentin Gheorghe psalți la biserica Sfântul Grigorie
Palama din București și dată tiparului cu cheltuiala Sfintei Marii Mânăstiri a Vatopedului din Sfântul Munte Athos
în timpul stăreției Arhimandritului Efrem la anul 2007 de la Nașterea Domnului, Asociația Nectarie Protopsaltul,
București, 2007.

74
Gheorghe. Menționăm că aceste cântări publicate la paginile 17-18 cu titlul „alt rând de cântări,
glas 7” sunt variante ale lui Iosif Naniescu.

A. Troparul Sfinților Mucenici...

Iosif Nania 1839

B.A.R. ms. 3931 f. 343, 344 glas VII ga

Anton Pann 1847

Rânduiala Sfintei și Dumnezeeștii Liturghii... București 1847 p. 37

Ștefanache Popescu 1860

Colecțiuni de cântări bisericești..., București 1860 p. 45

Dometie Ionescu 1898

Antologia..., București 1898 p. 72

75
Neagu Ionescu 1881, 1900
Buchet Muzical..., București 1900 p. 152

Gherasim Safirin 1904

(auzit de la grecii din Atena) Sobornicariu..., București 1904 p. 102

Cântat de Gherasim Timuș 1907

Ioan Zmeu, Catavasierul Muzical..., Buzău 1907 p. 102

76
 B. Troparul Slavă Ție Hristoase...

Iosif Naniescu 1839

B.A.R. ms. rom. 3931 f. 343

Anton Pann 1847

Rânduiala Sfintei și Dumnezeeștii Liturghii... București 1847 p. 37

Ștefanache Popescu 1860

Colecțiuni de cântări bisericești..., București 1860 p. 45

Dometie Ionescu 1898

Antologhia..., București, 1898 p. 72.

77
Neagu Ionescu 1881, 1900
Buchet Muzical..., București 1900 p. 152

Gherasim Safirin 1904

(auzit de la grecii din Atena) Sobornicariu..., București 1904 p. 102

Cântat de P.S. Gherasim Timuș 1907

Ioan Zmeu, Catavasierul Muzical..., Buzău 1907, p. 102

C. Troparul Isaie dănțuiește...

Iosif Naniescu 1839
B.A.R. ms. rom. 3931 f. 344, Glas V tetrafon ke,

Anton Pann 1847

Rânduiala Sfintei și Dumnezeeștii Liturghii... București, 1847 p. 38

78
Ștefanache Popescu 1860 (glasul I, pa)
Colecțiune de cântări bisericești..., București 1860 p. 46

Dometie Ionescu 1898

Antologhia..., București 1898, p.72

Neagu Ionescu 1881, 1900 (glas I, pa)

Buchet Muzical..., București 1900 p. 153

79
Nectarie Schimonahul
Gherasim Safirin Sobornicariu..., București 1904 p. 102

Cântat de P.S. Gherasim Timuș 1907

Ioan Zmeu Catavasierul Muzical..., Buzău 1907 p. 102

D. Troparele lui Iosif Nania (integral)

Sfinților Mucenici... (Iosif Nania 1839)

B.A.R. ms. 3931 f. 343, 344 glas VII ga

80
Sfinților Mucenici... (altă variantă de Iosif Nania, 1839)
B.A.R. ms. rom. 3931 f. 343

Slavă Ție Hristoase Dumnezeule... (Iosif Naniescu, 1839)

B.A.R. ms. rom. 3931 f. 343

81
Isaie dănțuiește... (Iosif Naniescu, 1839)
B.A.R. ms. rom. 3931 f. 344, Glas V tetrafon ke,

82
Doamne miluiește... (de Iosif Naniescu 1839)
B.A.R. ms. rom. 3931 f. 344 Glas II di,

Vrednic este... (Iosif Naniescu, 1839)

B.A.R. ms. rom. 3931 f. 344 Glas VIII ni,

La 30 ianuarie 1839 Iosif Naniescu tălmăcește din grecește axionul glas VII eptafon, așa
cum descoperim în B.A.R. ms. rom. 3931 f. 25 ,,Glas VII zo, (eptafon n.n.) Kade-să cu
adevărat...”, cu o însemnare la fila 25v: ,,Acest acsion este tălmăcit din grecește în rumânește de
Iosif Ierodiacon al II-lea (al) Sf(intei) Episcopii Buzău, la anul 1839, ian(uarie), 30, Iosif
(semnătură n.n.). Acelaș axion îl identificăm și la fila 27 a aceluiași manuscris. Manuscrisele din
România care conțin această cântare sunt următoarele: B.A.R. ms. rom. 1743 f. 10 (incomplet
n.n.); B.A.R. ms. rom. 4434 f. 11; B.A.R. ms. rom. 4382 f. 64v; B.A.R. ms. rom. 4249 f. 29;
B.S.S. ms. rom. I-17266 f. 33; B.S.S. ms. rom. II-34267 f. 85v; B.S.S. ms. rom. III-29 268 p. 144;

266
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
267
Ibidem pp. 204-210.
268
Ibidem pp. 233-284.

83
B.A.A. ms. nr. M. 981 p. 244; B.N.I.P. ms. rom. D.II 2599 p. 219; B.M.C.B. ms. nr. 1065, II.
C1269f. 19v; B.P.A.P. ms. nr. 1 270 f. 348-351; B.C.U.M.E. ms. rom. I-56 p. 136271 și B.P.S.B. ms.
fără cotă, pp. 195-197. Cântarea o mai identificăm în alte 6 manuscrise din Sfântul Munte Athos
precum: B.S.P. ms. rom. 77/17272 f. XXIV; B.S.P. ms. rom. 137/43273 f. 27; B.S.I.C. ms. fără
număr inventar274 pp. 60-62; B.S.L. ms. rom. nr. 2275 f. 194; B.S.I.B. ms. rom. nr. 4276 f. 16; și
B.S.I.V. ms. rom. nr. 17277 f. 40.
Manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4402 ne înfățișează la fila nr. 28 ectenia mare278 cu
răspunsuri pe psaltichie la două voci „Doamne miluieşte...279”. Iată preocupări polifonice ale lui
Iosif Naniescu care fac neîntâmplătoare hotărârile luate ca mitropolit de a avea un unic cor de
catedrală, printre primele corale bisericești mixte din România, condus de Gavriil Muzicescu.
La 22 februarie 1840 pe când Iosif era dascăl la metocul episcopiei Buzău de la biserica
Sfântul Dimitrie din București traduce din grecește cântarea lui Grigorie Protopsaltul „Suflete al
meu...,” identificată în manuscrise din România precum: B.A.R. ms. rom. 3931 f. 311 (cu
mențiunea: ,,1840 febr/oarie/ 22 în București”), și f. 313v; B.A.R. ms. rom. 1743 f. 47v (două
variante, a doua mai melismată n.n.); B.S.S. ms. rom I-18280 f. 18v; B.S.S. ms. rom. I-76281 p. 11;
și B.A.R. ms. rom. 4249 f. 133. O altă variantă a acestei cântări o identificăm pe glasul al VI -
lea în B.A.R. ms. rom. 3931 f. 312v. ,,glas VI, Suflete al meu...,”.

269
Prezentat succint și de BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală..., p. 132. A se vedea și MOISE, Pr., Bogdan,
op.cit., pp. 148-154.
270
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, art.cit., pp. 507-510.
271
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 12.
272
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 165.
273
Ibidem p. 256.
274
VASILE, Vasile, op.cit., p. 160.
275
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., pp. 283-284.
276
Ibidem p. 371.
277
Ibidem p. 410.
278
Ectenie – gr. Εκτενιο, ectenio- a întinde, a prelungi: grup format din stihuri care sunt intonate de către diacon sau
preot în cadrul slujbelor divine. La finalul fiecărui stih cțntărețul răspunde cu Doamne miluiește! Dă Doamne! Sau
Ție Doamne! Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin,
SANDU, Eugen-Petre, Dicționar..., p. 116
279
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 201.
280
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 57-60.
281
Ibidem pp. 75-82.

84
Suflete al meu... glas VI di (de Iosif Nania)
B.A.R. ms. rom. 3931 f. 312v

La 2 aprilie 1841 Iosif Naniescu traducea din porunca episcopului Chesarie axionul
Înălțării Domnului al răposatului serdar Dionisie Fotino. În manuscrisul românesc B.A.R. nr.
3931 la fila 28 descoperim ,,...Mai esplicată la ortografie, glas V pa, Pre tine Maica lui
Dumnezeu...”. La fila 28v. a aceluiași manuscris Iosif notează: ,,Facere a răposatului serdar
Dionisie Moraitul, tradus pe românește de Iosif la 1841 apr(ilie) 2 din porunca Prea Sf(inției)
Sale Episc(opul) Buzăului D. Kesarie,” aceeași și la f. 29. Alte manuscrise gazdă ale cântării
sunt și B.A.R. ms. rom. 1743 f. 17v; B.A.R. ms. rom. 4249 f. 172 și B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-
71 f. 179.282 La Sfântul Munte Athos identificăm acest axion în B.S.P. ms. rom. 24/54283 f. 246v.
În manuscrisul românesc B.S.S. nr. I-76284 la pagina 107 descoperim un frumos axion pe
glasul VIII ,,...De Prea Sfinția sa Părintele Iosifu Naniescu Mitropolitul Moldovii pe cînd era
arhidiacon în anul 1843...” Acest axion îl descoperim și în manuscrisul românesc B.M.V. nr.
207 / B7285 f. 31. Alt axion inedit al mitropolitului Iosif pe glas VIII îl descoperim în B.A.R. ms.
rom. 4249 f. 30;
Cuvine-se cu adevărat... glas VIII ni (de Iosif Nania)
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 30

282
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
283
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 69.
284
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 75-82.
285
BUCESCU, Florin, Pr., Conf., Univ., Dr., CATRINA, Constantin, Conf., Univ., Dr., BARNEA, Alexandrel, Pr.,
Lect., Univ., Dr., și DĂNĂILĂ, Irina, Zamfira, Lect., Univ., Drd., op.cit., vol I, pp. 322-323.

85
 În fondul B.A.R., ms. rom. 3931 la fila nr. 30 identificăm un ,,... Kuvine(-)se pe glas
întâiu (ce) este alcătuit de Iosif Ierodiaconu(l) Prea Sf(ințitului) Episcop (de) Buzău D. D.
Kesarie la 1843 dekemvrie 8, Glas I pa, Kuvine-se cu adevărat...,” (acelaș și la f. 31), cântare
descoperită și în alte manuscrise din România precum: B.M.C.B. ms. 1065 f. 12v286; B.A.R. ms.
rom. 4249 f. 27v; B.A.R. ms. rom. 4382 f. 57; B.A.R. ms. rom. 3809 f. 104; B.A.R. ms. rom.
1191 f. 246v; B.S.S. ms. rom. I-17287 f. 29v; B.M.M.B. ms. 340288 f. 214; B.M.C.B. ms. nr. 1065
II. C1 289 f. 12v; B.M.St. ms. nr. 9628 f. 28v, (p. 57) și B.C.U.M.E. ms. rom. II-34 f. 115.290 În
Sfântul Munte Athos identificăm axionul în: B.S.P. ms. rom. 129/29291 f. 26; B.P.G.B. ms. nr.
3292f. 85-86; și B.M.S. ms. nr. 23293 f. 72v-73.
Alt axion compus de Iosif Naniescu probabil în aceeași perioadă este și cel pe glas al-II-
lea identificat în B.A.R. ms. rom. 4382 f. 59 ,,Altul mai cu apropiere de original, glasul II di,
Cuvine-se cu adevărat...”. Alte manuscrise muzicale românești care conțin și acest axion sunt:
B.A.R. ms. rom. 3809 f. 105; B.A.R. ms. rom. 1191 f. 247; B.S.S. ms. rom. I-17294 f. 31v; B.S.S.
ms. rom. II-34295 f. 88v; B.S.S. ms. rom. III-29296 p. 102; B.M.St. ms. nr. 9628 f. 29 (pag. 59);
B.M.V. ms. 207/B7297 f. 66v; Arh. Nat. Dir. Jud. Vl. Ms. nr. 80 (nr. vechi 171)298 f. 55v.-56;

286
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 149.
287
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
288
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 73.
289
Prezentat succint și de BUZERA, Alexie, Al., op.cit., p. 132, și MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 145.
290
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 26.
291
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 242.
292
VASILE, Vasile, op.cit., pp. 266-268.
293
Ibidem vol. II, pp. 40-43.
294
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
295
Ibidem pp. 204-210.
296
Ibidem pp. 233-284.
297
BUCESCU, Florin, Pr., Conf., Univ., Dr., CATRINA, Constantin, Conf., Univ., Dr., BARNEA, Alexandrel, Pr.,
Lect., Univ., Dr., și DĂNĂILĂ, Irina, Zamfira, Lect., Univ., Drd., op.cit., vol I, pp. 322-323.
298
Prezentat succint și de BUZERA, Alexie, Al., op.cit., p. 192. Vezi și ISĂROIU, Ion, Pr., Ghelasie
Basarabeanu..., pp. 348-349, și în NEACȘU, Gheorghe, Pr., Lect., Univ., drd., ,,Manuscrise copiate..., pp. 408-412.

86
B.M.C.B. ms. nr. 1065, II. C1299 f. 14; B.A.R. ms. rom. 4402 f. 128 și f. 129 și B.C.U.M.E. ms.
rom.-gr. II-71 f. 173v.300
Un axion301 pe glas al-V-lea compus de Iosif Naniescu îl descoperim în manuscrisul
B.A.R. ms. rom. gr. 835 f. 35v „Cuvine-să alcătuit de Iosif Nania Ierodiaconul Buzăului. Glas
V, pa” (numai neumele muzicale fără text n.n.). Alt axion duminical inedit al arhimandritului
Iosif Naniescu tradus după cel grecesc ,,al lui Hristodor Gheorghiu” îl identificăm pe glas I în
B.M.M.B. ms. 340 f. 215 (anexa nr. 12).302
Altă compoziție semnată de Iosif Naniescu o identificăm în B.A.R. ms. rom. 1743 f. 107-
109v.303 Este unicul manuscris ce adăpostește cântarea „Slavă... Şi acum... Împărăteasă
prealăudată, glas VIII,” (cu teriremuri n.n.).
La 21 decembrie 1855 când Iosif Naniescu era egumen la Mânăstirea Șerbăneștii
Morunglavului-Vâlcea compune condacul304 nașterii Domnului glas III „Fecioara astăzi,”
cântare identificată în doar două manuscrise din România: B.A.R. ms. rom. 1743 f. 96305 (notă:
21 decembrie 1855, Şerbăneştii Morungl/avului/); și B.A.R. ms. rom. 4249 f. 189. Tot acum
compune probabil și troparul nașterii Domnului pe care îl descoperim în B.A.R. ms. rom. 1743 f.
95 glas IV, di „Naşterea Ta Hristoase Dumnezeul nostru...306”.
Din perioada 1854-1857 datează și potrivirea după variantele grecești (a diferiți
compozitori) a celor unsprezece eotinale.307 Cântările sunt identificate în următoarele manuscrise

299
BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală..., p. 132.
300
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
301
Alte preafrumoase axioane semnate de Iosif Naniescu le descoperim într-un manuscris muzical din Biblioteca
Mânăstirii Văratec, Muzeul Mânăstirii, ms. 207 (B7), dar și în manuscrisul nr. 98 din Depozitul de Carte al
Mânăstirii Vorona Acest din urmă axsion este publicat la Buzău în anul 1875 decembrie 10, în Tomul II al
Rânduielii Sfintei Liturghii, Cf. BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 325, 353.
302
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 73. Acsioane duminicale descoperim și în B.M.M.B. ms. nr. 340 la f. 218, 219,
220, 235, 237v, 239, 240, 245, 247, 248, 249, 250, 251, 254, 256 și 258.
303
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 194.
304
Condac- gr.κοντακιον, kontakion: gen al poeziei imnografice bizantine reprezentat de un imn având un număr
variabil de strofe, toate caracterizate de aceeași structură ritmică. Fiecare strofă are un număr egal de versuri și se
numește tropar. Condacul este construit folosindu-se un irmos (cântec de legătură), compus special. Condacul are
un început care se numește proimnion sau kukulion și care nu depinde metric și melodic de irmos sau tropare.
Sfârșitul proimnion-ului are ca final un refren (efimnion), acesta repetându-se la sfârșitul fiecăruia dintre tropare.
Imnografia bizantină arată că condacul a apărut prin secolul al-VI-lea și este atribuit lui Roman Melodul (lui îi
aparțin, spun cercetătorii, două condace Fecioara astăzi și Apărătoarei Doamne). Denumirea de condac apare prin
secolul IX, purtând inițial numele de psalm, imn sau poem. Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU,
Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-Petre, Dicționar..., pp. 83-84.
305
A se vedea și MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 193.
306
Idem Ibidem
307
Eotinală (εοτηινα αναστασιμα) gr. Eothina anastasima : una din cele 11 imne ale Evangheliilor Învierii, care sunt
intonate în cadrul slujbelor de dimineață din duminici (la urtenie), imediat după cântarea laudelor la Toată suflarea...

87
din România: B.A.R. ms. rom. 1743 f. 20 ,,...Cele unsprezece Eotinale potrivite melodia după
cele greceşti şi aşezate cu bună întocmire pe limba românească de Iosif Naniescu308 1856, și f.
97 „Voscreasna I,” (aceeaşi de la f. 20. n.n.); B.A.R. ms. rom. 4402 f. 211 ,,Eotinala a VII-a,
facere a lui Dionisache Fotino, tradusă de Anton Pann şi mai revăzută de I(osif) N(aniescu)”;
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 160-170v; B.M.M.B. ms. 340309 f. 119-122v. (anexa nr. 13), f. 123-139,
f. 145-152 și f. 263-267; B.S.S. ms. rom. I-76310 pp. 65-90; B.A.Rm.Vl. ms. rom. nr. 7515/197311
pp. 188-190 ,,Slava Evangheliei Iată întuneric și de dimineață, glas VII, după Dionisache Fotino
și revizuită la 1857 de Mitropolitul Iosif Naniescu, psalt și renumit compozitor de muzică
bisericească”; B.C.U.M.E. ms.rom.-gr. II-71 f. 55312 și B.P.T.M.313 ms. nr. 4 pp. 205-272
,,Eotinalele lui Iosif Naniescu (an 1854).” La Sfântul Munte Athos descoperim aceste cântări în
B.S.P. ms. rom. 24/54314 f. 105-125 ,,Cele 11 Eotinale, potrivită melodia după cele greceşti şi
aşezată cu bună întocmire pe limba românească de Iosif Naniescu la anul 1856.”
Din anul 1857 datează și cântările postului mare, după evanghelie, „Ușile pocăinței...”
pe care le descoperim în următoarele manuscrise din România: B.A.R. ms. rom. 1743 f. 43
„Slava după Evanghelia Utreniei în Duminicile Triodului, potrivită melodia după cele greceşti
şi aşezate de Iosif Naniescu la 1857. Glas VIII.” Slavă... Şi acum... Uşile pocăinţei...315”; B.A.R.
ms. rom. 4402 f. 139; B.A.R. ms. rom. 4249 f. 125 și f. 125v; B.S.S. ms. rom I-18316 f. 7, f. 8v
,,Se zice și așa, Glas VIII ni, ...Căci cu păcate grozave...,” și f. 9 ,,sau așa ...Căci cu păcate
grozave...”; B.S.S. ms. rom. I-76317 p. 9; B.U.C.M. ms. rom. 4686318 p. 27; B.M.M.B.319ms. nr.
340 f. 99 (anexa nr. 14); B.M.St. ms. nr. 85 m (nr. inv. 903), p. 5 și B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-
71 f. 3.320

Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-
Petre, Dicționar..., p. 118.
308
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp. 179-183.
309
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., pp. 72-74.
310
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 75-82.
311
BUZERA, Al., Alexie, Cultura muzicală... p. 146. Vezi și GAVRILĂ, Pr., Prof., Dr., Ion, Muzica Bisericească în
ținutul Vâlcii..., pp. 357-360.
312
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
313
IONESCU, Gheorghe, C., op.cit., p. 273.
314
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 67.
315
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p.185.
316
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp.57-60.
317
Ibidem pp. 75-82.
318
SECARĂ, Constantin, op.cit., pp. 93-97.
319
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p.72.
320
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p.30.

88
 Probabil tot din această perioadă 1856-1857 face parte și tonisirea prochimenelor321 mari
din postul mare pe care le identificăm în trei manuscrise din România: B.A.R. ms. rom. 4249 f.
128v ,,...Prochimenele mari care se cântă în Postul cel Mare Duminica seara, facere a lui Petru
Lambadarie în grecește și în românește tot de acelaș părinte Arhimandrit Iosif Naniescu glas
VIII ni, Să nu întorci fața Ta...”; B.M.M.B.322 ms. nr. 340 f. 18, 19 (anexa nr. 15); și în B.A.R.
ms. rom. 1743 f. 46.323
În manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4249 f. 129 descoperim ,,... al doilea prochimen glas
VIII ni, Dat-ai moștenire...”. Un lucru deosebit la această cântare este viziunea muzicală a lui
Iosif, una „arga” (pe larg n.n.) ce diferă de cea a lui Anton Pann (ce deține formule melodice
mai restrânse) și de cea a lui Ioan Zmeu (cu formule „sindomon” - scurte). Prezentăm în
continuare în paralel și incipiturile acelorași prochimene compuse de contemporanii săi.

Dat-ai moștenire... glas VIII (de Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 129 glas VIII ni (Iosif Naniescu)

Dat-ai moștenire... glas VIII (de Anton Pann)

Anton Pann Paresimierul, 1847 (ediție reeditată de G. Duca, 2010, p. 6)

321
Prochimen – gr. Προκειμαι, prokeimai ,,a fi plasat în față”, ,,înainte”: verset ce aparține unui psalm și care este
cântat înaintea fragmentului (pericopei) apostolic, dar și în cadrul slujbelor de seară (vecerniei) și de dimineață
(utreniei). Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU,
Eugen-Petre, Dicționar..., p.268
322
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p.71.
323
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p.185.

89
Dat-ai moștenire... glas VIII (de Ioan Zmeu)
Ioan Zmeu Utrenier Liturghier, 1892 p. 19

În ms. rom. 4249 B.A.R. f. 177 identificăm slava vecerniei adormirii Maicii Domnului
pe opt glasuri, „...tradusă melodia după cele grecești din ale lui Petru Lambadarie și Ioan
Protopsaltul și întocmită pe limba Română de Părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, glas I pa,
Cu voia cea Dumnezeește stăpânitoare...,” cântare pe care o descoperim și în B.A.R. ms. rom.
4402 f. 169.
Din anul 1860, din vremea când Iosif Naniescu se afla egumen la Mânăstirea Găiseni din
județul Dâmbovița (astăzi schitul de maici Strâmbu Găiseni n.n.) datează al său heruvic glas I
descoperit în două manuscrise din România aparținând fondului B.A.R.: ms. rom. 4249 f. 25
,,...Altul (heruvic n.n.) compus de Arhimandritul Iosif Naniescu, în Monastirea Găiseni, 1860
glas I pa, Cei ce pre heruvimi...,” și ms. rom. 1743 f. 83, 98. La Sfântul Munte Athos
identificăm cântarea în B.S.P. ms. rom. 24/54324 f. 224 ,,Aici am adăogat şi un heruvic Cei ce pre
heruvimi, ce este compus de Părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, egumenul Monastirei
Găiseni, anul 1862, gl. I.” (la f. 227- 228v. ,,Ca cei ce pre Împăratul...”).
La anul 1861 Iosif Naniescu scria răspunsurile mari de la Sfânta Liturghie a Sfântului
Vasilie, cântări inedite identificate în B.A.R. ms. rom. 4249 f. 183 cu următoarea însemnare:
,,...La Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Marelui Vasilie această cântare pe glas al doilea s-a
cântat întâiu și s-a alcătuit de Sfântul Ioan Damaschin și mai în urmă s-au mai scurtat de Ioan
cel Dulce. Iar mai în urmă de toți î(n)că s-au mai scurtat de Ioan Protopsaltul așa cum se
obișnuiește a se cânta în Sfânta și lui Dumnezeu Biserică și după aceea s-a prefăcut pe limba
noastră română precum se vede de Arhimandritul Iosif Naniescu în Monastirea Găiseni. Anul
1861, glas II di, Cu vrednicie și cu dreptate..., f. 183v. Sfânt, Sfânt, Sfânt..., f. 185 Pre Tine Te
lăudăm...”. Aceste cântări le mai descoperim în B.M.M.B.325ms. nr. 340 f. 189-194 și

324
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 69.
325
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 73.

90
B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-71 f. 166.326 La Sfântul Munte Athos identificăm cântările în B.S.P.
ms. rom. 24/54327 f. 228v.
Aceste frumoase răspunsuri s-au păstrat scris sau prin viu grai, după formula originală a
arhimandritului Iosif, până la profesorul protopsalt I. P. Pasărea care la anul 1925 le tipărește cu
mici modificări (scurtând formulele), la pagina 65 a „Liturghierului de strană,” fără a menționa
autorul formei originale. Menționăm ca autor al acestor preafrumoase răspunsuri pe
arhimandritul Iosif Naniescu. Redăm mai jos în paralel cele două forme ale cântării pentru a
întării paternitatea lor.

Cu vrednicie și cu dreptate este... glas II (Iosif Naniescu, 1861)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 183

Cu vrednicie și cu dreptate este... glas II di (I. P. Pasărea)

Liturgierul de strană... București, 1925, p. 65.

Sfânt, Sfânt, Sfânt... glas II (Iosif Naniescu, 1861)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 183

326
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
327
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 69.

91
Sfânt, Sfânt, Sfânt... glas II di (I. P. Pasărea)
Liturgierul de strană... București, 1925. p. 65.

Pre Tine Te lăudăm... glas II (de Iosif Naniescu, 1861)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 185, glasul II di,

Pre Tine Te lăudăm... glas II di (I. P. Pasărea)

Liturgierul de strană... București, 1925, p. 66.

Probabil tot acum scrie și alte cântări de la liturghia Sfântului Vasile cum ar fi irmosul
Pre Arătătorul glas II, cântare pe care o descoperim în B.A.R. ms. rom. 4427 f. 104v ,,...acest
irmos se cântă în ziua Sfântului Vasile glas II di, Pre arătătorul...,”; B.A.R. ms. rom. 4402 f.
116328; B.A.R. ms. rom. 4434 f. 7v. și B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-71 f. 169v.329
La anul 1864 Iosif Naniescu corectează polieleul glas V „Robii Domnului” al lui Petru
Lambadarie Peloponesiul tradus pentru prima dată de către Macarie Ieromonahul. Această
cântare corectată pe alocuri de Iosif Naniescu o găsim caligrafiată de Ghiță Ionescu în B.A.R.
ms. rom. 4249 f. 2, cu următoarea însemnare: ,,...Polieleul lui Petru Lambadarie Peloponisianul.

328
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 205.
329
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.

92
Iar pre limba românească tradus de Macarie Dascălul de muzică bisericească și mai revizat pe
la unele locuri și corectat (subl. n.) de părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, anul 1864, glas V
pa, Robii Domnului...”. Cântarea o mai descoperim în B.M.M.B.330 ms. nr. 340 f. 71 (anexa nr.
16) și în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 209.
Importantă este și compoziția din aceeași perioadă (1860-1863) a podobiei glas II „Cu ce
cununi de laude” identificată în două manuscrise aparținând fondului B.A.R.: respectiv ms. rom.
3931 (autograf al lui Iosif din anul 1863 de la Mânăstirea Găiseni-Dâmbovița n.n.) f.353 și în ms.
rom. 1743 f. 15, (greacă și română n.n.), f. 100 și f. 102.331
Între anii 1848 și 1872 Iosif Naniescu compune mai multe forme ale cântării din
miercurea a patimilor la utrenie „Doamne femeia.” Îdentificăm cântarea de mai multe ori în
B.A.R. ms. rom. 1743 la fila 52332 (notă: „11 aprilie 1867”), f. 68-70v. (variantă de lucru), f. 72
filă albastră cu o variantă a motivului ... „vai mie, zicând,” f. 73-75v (cu text latin n.n.) și f. 79-
81v (copiată de o altă mână în ianuarie 1872, cu caractere latine n.n.).
Această stihiră o descoperim și în alte manuscrise din România precum: B.A.R. ms. rom.
4427 f. 105v; B.A.R. ms. rom. 4426 f. 18; B.A.R. ms. rom. 4605 f. 1 notă: „1872 aprilie 3”;
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 146 ,,... anul 1872 ianuarie 20...,”; B.M.M.B.333ms. nr. 340 f. 110, 112
(anexa nr. 17), 113; B.S.S. ms. rom. I-17334 f. 59; B.S.S. ms. rom. I-76335 p. 24; B.U.C.M. ms.
rom. 4635336 f. 13 și B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-71 f. 22.337 La Sfântul Munte Athos identificăm
cântarea în B.S.P. ms. rom. 24/54338 f. 288.
Având în vedere deasa prelucrare a cântării începută cu anul 1848 (ultima intervenție
semnată în 1872) emitem ipoteza că formula de început a acestei cântări va fi influențat și
compoziția idiomelei semnată de paharnicul Dimitrie Suceveanu și tipărită în anul 1856 în
volumul al treilea al Idiomelarului de la Neamț.

330
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 72.
331
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 179.
332
Ibidem pp. 186-189.
333
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 72.
334
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
335
Ibidem pp. 75-82.
336
SECARĂ, Constantin, op.cit., p. 50.
337
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
338
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti..., p. 70.

93
Doamne femeia... glas VIII ni (Iosif Naniescu, 1848) Doamne femeia... glas VIII ni (Dimitrie Suceveanu)
B.A.R. ms. rom. 1743 f. 79 Idiomelarul... vol. III..., Neamț, 1856, p. 129.

Probabil tot în anul 1862 Iosif va fi compus și cântarea din postul mare de la liturghia
darurilor mai înainte sfințite glasul I pa, „Să se îndrepteze.”Această cântare o identificăm în
următoarele manuscrise din România: B.S.S. ms. rom I-18339 (1862) f. 11; B.A.R. ms. rom. 3931
f.350v și f. 351 ,,Glas I pa, Să se îndrepteze...,” (altă variantă n.n.); B.A.R. ms. rom. 1743 f. 40r-
v340; B.A.R. ms. rom. 4249 f. 132 și B.C.U.M.E. ms. rom.-gr. II-71 f. 10.341
Probabil tot din această perioadă face parte și traducerea heruvicului glas VI al lui Ioan
Protopsaltul de la liturghia darurilor „Acum puterile,” identificat în 6 manuscrise din România:
B.A.R. ms. rom. 1743 f. 40v342; B.A.R. ms. rom. 4013 f. 12; B.A.R. ms. rom. 4249 f. 129v;
B.M.M.B.343ms. nr. 340 f. 187, 188 (anexa nr. 18); B.S.S. ms. rom I-18344 f. 12 și B.C.U.M.E.
ms. rom.-gr. II-71 f. 15v.345
În anul 1870 Iosif Naniescu compune o preafrumoasă slavă după polieleu pe glasul al V-
lea „Tatălui să ne închinăm...” cântare identificată în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 238 (f. 241 și 243)
,,...Slava compusă de Arhimandritul Iosif Naniescu la anul 1870, glas V, pa. Tatălui să ne
închinăm...”.346 Alte manuscrise românești gazdă ale acestei cântări sunt: B.A.R. ms. rom. 4249
f. 11v; B.S.S. ms. rom. I-17347 f. 129; și B.U.C.M. ms. rom. 4659348 f. 10.
Chinonicele349 săptămânii ale lui Petru Lambadarie sunt traduse tot de Iosif și culese într-
un buchet de cântări la anul 1872 de ucenicul său, Ghiță Ionescu. Buchetul este inventariat în

339
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 57-60.
340
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp. 183, 184.
341
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
342
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 184
343
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 73.
344
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 57-60.
345
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.
346
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 214.
347
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
348
SECARĂ, Constantin, op.cit., pp. 68-69.
349
Chinonic – gr. Κοινονικον, koinonikon ,,ceea ce este comun”: imn religios care se cântă aproape de sfârșitul
Sfintei Liturghii în timpul când clericii se împărtășesc. Chinonicele sunt de mai multe feluri în funcție de sărbătorile
anului bisericesc, chinonice săptămânale, duminicale, praznicale și chinonice pentru alte sărbători din cursul anului.
În zona Transilvaniei și a Banatului aceste cântări se numesc pricesne sau pricestne. Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-
FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-Petre, Dicționar..., p. 70.

94
fondul B.A.R. ms. rom. 4249. În această inedită antologie, care conține în proporție de 80%
cântări de Iosif Naniescu, identificăm la f. 32 ,,Kinonicele săptămânei facere a lui Petru
Lambadarie revăzute de Părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, Luni glas I pa, Cel ce faci pre
îngerii Tăi..., f. 33 Marți glas VII zo, Întru pomenire veșnică...,f. 34 Miercuri glas IV di, Paharul
mântuirii...,f. 35v Joi glas VIII ni, În tot pământul...,f. 36v Vineri glas V pa, Mântuire au
făcut...,f. 37v și Sâmbătă glas V pa, Fericiți sunt...”. Aceste cântări le descoperim și în
B.M.M.B. ms. nr. 340350 f. 270-278; parțial în B.A.R. ms. rom. 1743 f. 110 (luni) f. 111
(sâmbătă) și f. 112v. (marţi)351 și în B.C.U.M.E. ms. rom.- gr. II-71 f. 196v.352
În B.C.U.M.E. ms. rom.- gr. II-71 filele 181-183 descoperim și chinonice pentru duminici
ale lui Daniil Protopsaltul glas V, traduse tot de Iosif Naniescu.353 Un alt chinonic compus de
Iosif Naniescu ,,asemenea lui Petru Lambadarie, care s-a numit cel mare” l-am identificat în
B.M.M.B. ms. 340 f. 269 „Izbăvire au trimis Domnul...” .354

Cel ce faci pre îngerii Tăi... (de Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 32 glas I pa,

350
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p.74.
351
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp.194-195.
352
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p.30.
353
Idem Ibidem
354
În GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p.74 este greșit menționată cântarea ca fiind De Tine se bucură ... n.n..

95
Întru pomenirea... (de Iosif Naniescu)
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 33 glas VII zo,

Paharul mântuirii... (de Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 34 glas IV di,

În tot pământul... (de Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 35v. glas VIII ni,

Mântuire au făcut... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 36v. glas V pa,

96
Fericiți sunt... (Iosif Naniescu)
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 37v. glas V pa,

În B.A.R. ms. rom. 1743 f. 104 descoperim un alt chinonic tradus de Iosif Naniescu „...la
Duminica Tuturor Sfinţilor, facerea lui Grigorie Protopsaltul, glas VIII, ni.355” Deosebită este și
cântarea chinonicului din Joia Mare glas I tetrafon „Gustați și vedeți” tradus după cel al lui Ioan
Klada de către Iosif Naniescu. Această cântare o descoperim și în B.A.R. ms. rom. 4249 f. 130v;
B.A.R. ms. rom. 1743 f. 42356; B.M.M.B.357 ms. nr. 340 f. 279 (anexa nr. 19) și B.S.S. ms. rom I-
18358 f. 14.
Manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4402 ne înfățișează la f. 20 ,,Psalmul 50, glas VII, zo,
Miluieşte-mă Dumnezeule...,359”; cântare identificată și în B.A.R. ms. rom. 4013 f. 25 cu
însemnarea: ,,Arh(iva) Naniescu I ms. 167.”
La 24 februarie 1885 pe când era mitropolit al Moldovei Iosif Naniescu scrie ,,Cu noi
este Dumnezeu” pe glasul al VIII-lea cântare identificată în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 245 cu
însemnarea: „Făcută în 24 febroarie 1885.”.360
În data de 10 ianuarie 1893 mitropolitul compune un frumos condac glas IV „Arătatu-Te-
ai astăzi,” cântare identificată în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 259 ,,Condac compus de I(osif)
N(aniescu), la 10 ianuarie 1893, glas IV Arătatu-te-ai astăzi...,361”.

355
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 193.
356
Ibidem p. 185.
357
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 74.
358
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 57-60.
359
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 200.
360
Ibidem p. 214.
361
Ibidem p. 215.

97
 În anul 1897, la 19 septembrie, Iosif scria pe glasul al VI-lea „Împărate ceresc,”
identificat în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 267 cu însemnarea: ,,1897 septembrie 19.362” Tot din
această perioadă probabil face parte și cântarea din manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4402 f. 253.
,,Cămara Ta..., glas III, de Iosif Naniescu,363” (scrisă de altă mână n.n.). Preafrumoasă este și
cântarea lui Iosif Naniescu din manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4402 f. 104 ,,Miercurea
luminată, glas VII, Auzi Dumnezeule rugăciunea mea...,364”.
Manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4249 ne dezvăluie și alte compoziții inedite ale lui Iosif
Naniescu. La fila 141 descoperim pe glas VIII ga, cântarea deniilor ,,Aliluia...Iată Mirele vine...”.
La fila 149 a aceluiași manuscris găsim ,,Acest irmos se cântă după sfârșitul vecerniei când
sărută norodul Sfântul Aeru, Glas V pa, Înfricoșatu-s-au pământul...” și la f. 150 ,,După
înconjurarea Bisericii cu Sfântul Aeru se începe a se cânta stihira aceasta din ușa bisericii până
când ajungu înaintea Ușei Împărătești glas V pa, Veniți să fericim pre Iosif...”.

Aliluia... Iată Mirele... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 141 glas VII ga,

Înfricoșatu-s-au pământul... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 149 glas V pa,

362
Ibidem p. 216.
363
Ibidem p. 214.
364
Ibidem p. 204.

98
Veniți să fericim pre Iosif... (Iosif Naniescu)
B.A.R. ms. rom. 4249 f. 150 glas V pa,

Tot în B.A.R. ms. rom. 4249 identificăm la f. 157v o ,,...slavă ... compusă de părintele
Arhimandrit Iosif Naniescu glas V pa, Ziua învierii...”. Cântarea o mai descoperim și în
B.M.M.B.365ms. nr. 340 f. 96 (anexa nr. 20); B.S.S. ms. rom. I-17366 f. 8v; și în B.C.U.M.E. ms.
rom.- gr.II-71 f. 37.367

Ziua Învierii... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 157v glas V pa,

365
GAȘPAR, Pr., Iustin, art.cit., p. 72,
366
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 62-66.
367
BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 30.

99
Pentru o mai bună observare a modului asemănător de traducere prezentăm și incipitul cântării
compusă de Anton Pann „Ziua Învierii...,” glas V pa (Slujba Învierii Ed. Evanghelismos
București, 2004, p. 70).

Ziua Învierii... glas V (Anton Pann)

Slujba Învierii, București, 2004, p. 70

Acelaș manuscris românesc nr. 4249 B.A.R. arată la f. 181 o altă inedită cântare ,,Tot de acelaș
(Iosif Naniescu n.n.) glas II di, Lumină lină...”.

Lumină lină... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 181 glas II di,

Manuscrisul românesc nr.1 Caietul 2 B.P.R.T.368 conține la filele 12v-15v

,,...Binecuvântările învierii, glas V tetrafonic aranjate în măsura de două cum au fost cântate de
I.P.S. Mitropolit, Iosif Naniescu și aranjate pe note de D-nul Ghe. Grigoriu, Protopsalt și

368
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, art.cit., pp. 502-507.

100
Profesor Școalei de Cântări Bisericești din Sfânta Mitropolie a Moldovei.” Acelaș manuscris
prezintă două variante de „Slavă... Închinămu-ne...,” cântări bogat ornamentate cu atingeri ale
înălțimilor ga (fa 2) și di (sol 2) din octava superioară. Aceste cântări le descoperim și în B.S.S.
ms. II-7 369 p. 46 ,,...Alte bine cuvântări mai pe scurt melodia făcută de Mardari Gheorghiu
aprocsimativ dupe cum le cânta Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu, Glas
I ke, Bine ești cuvântat Doamne... Soborul îngeresc...,”; parțial și în B.A.R. ms. rom. 4013 f. 8 cu
mențiunea: „arh(iva) ms. 156, Slavă... Închinămu-ne Tatălui şi Fiului Acestuia...”.
În B.A.R. ms. rom. 4013, manuscris ce cuprinde file adunate la întâmplare din cele ale
mitropolitului Iosif Naniescu descoperim la fila 1 un fragment dintr-o slavă „...cu ale cărora
rugăciuni Hristoase Dumnezeul nostru păzește turma Ta...,” și însemnarea „arh(iva) ms. 152”.
La fila 6 alături de însemnarea: „arh. ms. 155” găsim o ,,Priceasnă la Naşterea Domnului
Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.”
Inedite sunt și cântările din fondul B.A.R. ms. rom. 4013 unde la fila 7 descoperim cele
trei stări ale prohodului Domnului.

Prohodul Domnului... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4013 f. 7 glas V pa, Starea I

Prohodul Domnului... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4013 f. 7 glas V pa, Starea I (altă variantă n.n.)

369
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 87-88.

101
Prohodul Domnului... (Iosif Naniescu)
B.A.R. ms. rom. 4013 f. 7 glas V pa, Starea a- II –a

Prohodul Domnului... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4013 f. 7 glas V pa, Starea II-a (altă variantă n.n.)

Prohodul Domnului... (Iosif Naniescu)

B.A.R. ms. rom. 4013 f. 7 glas V pa, Starea III –a

În manuscrisul românesc B.A.R. nr. 4013 la f. 11, alături de însemnarea ,,arh. ms. 158,”
(sic!) descoperim cântarea de la târnosirea bisericii „Cuviința Casii Tale...,” (aceeași și la f. 11v).
La fila 17 a aceluiași ms. 4013 B.A.R. alături de însemnarea ,,Arh(iva) Naniescu ms. I 163,” mai
descoperim și ,,Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Anixandarilor, glas VIII, ni. Deşchizând Tu
mâna Ta..., aceleași cântări găsindu-se fragmentar și la fila 19 alături de însemnarea: ,,Arh(iva)
Naniescu I ms. 164,” pe glas VIII ni, „Deșchizând Tu mâna Ta...”.

102
Deschizând Tu Mâna Ta...
B.A.R. ms. rom. 4013 f. 17 glas VIII ni,

Deschizând Tu Mâna Ta...

B.A.R. ms. rom. 4013 f. 19 glas VIII ni,

O altă cântare (posibil doar revizuită) de Iosif Naniescu este și cea din B.A.R. ms. rom.
4249 unde la f. 134 descoperim ,,...În Sfântul și Marele Post în vinerea săptămânii a cincea,
seara la vecernie, la slujba cântării acatistului. Kondacul tradus în românește de fericitul
Părinte Ieromonahul Macarie glas VIII ni, Apărătoare Doamnă...,”. La scara de cântări de la fila
191v. caligraful Gheorghe Ionescu atribuie condacul lui Iosif Naniescu. Această cântare o
identificăm și în B.A.R. ms. rom. 4402 f. 94 (fragment n.n.)370; cu formă scurtată și în B.S.S. ms.
rom. I-76371 p. 15 ,,...Apărătoare Doamnă micu, Glas VIII ni,”.
Tot din această perioadă face parte și cântarea situată în manuscrisul românesc B.A.R. nr.
4402 f. 98 ,,Bucură-te mireasă pururea fecioară..., glas VIII, ni,372” identificată alături de un
„Aliluia” și în B.A.R. ms. rom. 4249 f. 188v ,,La acatist glas VIII ni, Bucură-te Mireasă pururea
fecioară...”.
Deținător al unei voci de excepție, cu o întindere până la sunetul mi din octava a treia,
supranumit şi „privighetoarea Argeşului” în vremea când a păstorit aceste locuri,373 Iosif
Naniescu a fost trimis de episcopul Chesarie, în luna septembrie 1839, la Bucureşti pentru a
audia pe marii interpreți ai muzicii bisericești, cu această ocazie Iosif legând o strânsă prietenie

370
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 203.
371
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 75-82.
372
MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., p. 203.
373
POSLUŞNICU, Mihail, Gr., Istoria.., pp. 89-90.

103
cu dascălul Anton Pann a cărui liturghie o introduce şi la Seminarul din Buzău.374 Mitropolitul
mărturisea în 1895 lui Gavriil Muzicescu că a primit de la dascălul Anton Pann în anul 1839 un
manuscris autograf cu o cântare pe versurile lui Grigorie Alexandrescu cu titlul „Din sânul
maicii mele.” Această cântare (care s-a aflat ulterior în posesia lui G. Muzicescu) poartă melodia
imnului „Deșteaptă-te române.”375
Cercetând fondul de manuscrise Iosif Naniescu mai cu seamă B.A.R. ms. gr. 741
„Anastasimatarul lui Dionisie Fotino” identificăm la f. 8v o importantă însemnare: „...Această
carte, Anastasimatarul lui Dionisake Fotino tradusă de Dl. Anton Pann după sistema cântărilor
bisericeşti cu notele cele vechi complicate în sistema cea nouă cu aceleaşi note simplificate, este
tradusă şi scrisă de însuşi Dl. Anton cu mâna sa proprie în anul 1853-(18)54, pentru mine
subsemnatul după înţelegerea ce am avut amândoi; pentru aceea am scris aici spre eternă
pomenire, în anul 1899, + Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei, în anul 1899, Maiu 29.376”
Mitropolitul Iosif Naniescu a dus o lungă prietenie cu dascălul Anton Pann pe care îl roagă după
înţelegere să traducă anastasimatarul lui Dionisie Fotino în ultimii săi ani de viaţă, 1853-1854.
Despre vocația sa de interpret protopsalt grăitoare sunt și însemnările mitropolitului de pe
manuscrisele donate Bibliotecii Academiei Române din București dar și ale celor care l-au
cunoscut și au lăsat în timp valoroase caracterizări despre râvna și priceperea acestuia, precum
episcopul Filotei al Buzăului (anexa nr. 22),377 Constantin Cordoneanu,378 T. Ionescu,379 Teodor
V. Stupcanu,380 și Petre D. Chirculescu.381 Iosif Naniescu remarca într-o scrisoare (anexa nr.

374
CIREŞANU, Badea, Tezaurul liturgic al Bisericii Creştine Ortodoxe, de Răsărit, tom II, Bucureşti, 1911, p. 532.
375
POSLUŞNICU, Mihail, Gr., Istoria.., pp. 405-406.
376
Ms.gr. B.A.R., nr. 741 f. 8v, A se vedea şi ΔΙΟΝΙΣΟΥ, ΦΟΤΕΙΝΟΥ, Αναστασιματαριον Νεον, Επιμελια-
Προλογος- Σχολια απο τον NICOLAE GHEORGHIŢĂ, Αγηον Ορος 2009. π. ΧΧΧ; a se vedea și Idem ,,The
Anastasimatarion of Dionysios Photeinos,” în Acta Musicae Byzantinae, (Revista Centrului de Studii Bizantine Iași),
vol IV, (2002), pp. 99-109.
377
Episcopul Filotei al Buzăului nota pe fila nr. 89 a manuscrisului B.A.R. nr. 4397 la 27 iunie 1856: „veți fi cel
dintâi ce cu bucurie și cu plăcere prin mijlocul nostru veți îndeplini această lipsă de scrierile și producțiile
originale și traduse ce cunoaștem că aveți și care după meșteșugul muzicii ce mai cu deosebire îl cunoașteți și după
gustul plăcut ce aveți în a semăna cântări după stilul vechii biserici.” Cf. B.A.R., ms. nr. 4397, f. 89 (anexa nr. 22).
A se vedea și VASILE, Vasile, art. cit., p. 129.
378
CORDONEANU, Constantin, „Cei care se duc, Iosif Naniescu,” în Rev. România musicală, Bucureşti, an XIII,
nr. 3, 3/14 febroarie 1902, p. 23.
379
IONESCU, T., „Cultura musicei în ţara noastră. Musica religioasă, Epoca II, De la finitul dominaţiunei fanariote
şi până la 1861,” în Rev. Lyra Română, Bucureşti, an I, nr. 24, 30 mai 1880, pp. 187-190.
380
STUPCANU, Teodor, V., „Conferinţă ţinută (...) în ziua de 30 ianuarie 1911, la serbarea patronului seminarului
„Veniamin” din Iaşi, partea a II-a,” în Rev. Ortodoxul, an II, nr. 4, iulie, 1911, p. 116.
381
CHIRCULESCU, Petre, D., „O privire asupra musicei naţionale româneşti,” în Albina, Bucureşti, Editura
Muzicală, an I, 1 aprilie 1916, p. 1. Referințe bibliografice Cf. VASILE, Vasile, art. cit., pp. 129, 137.

104
21)382 trimisă la 21 mai 1856 episcopului Filotei al Buzăului, îndepărtarea flagrantă a unor psalţi
de autenticul stil al acestei muzici, (aceştia „...nebăgând în seamă sfinţenia lucrului ce
profană,...”) propunând atât teoretic cât şi practic soluţii pentru menţinerea cântării bisericeşti în
limitele tradiţiei şi al stilului pur românesc.
După tipărirea „Prohodului Domnului” al ieromonahului Macarie la anul 1836 la Buzău,
Iosif Naniescu roagă pe bătrânul dascălul să scrie o adevărată capodoperă muzicală, slava la
stihoavna de Sâmbătă seara la Duminica lăsatului sec de carne glas VIII ni, „Vai mie înegritule
suflete,” după cum arată insemnarea din B.A.R. ms. rom. 4427 f. 84: ,,...Slava la Stihoavna de
Sâmbătă seara la Duminica lăsatului de carne glas VIII ni, Vai mie înegritule suflete..., scrisă de
Macarie Ieromonahul în anul 1836...”,,...La anul 1836, în Episcopia Buzăului după cererea
ierodiaconului Iosif Naniescu, când a tipărit Prohodul Domnului...”. Iată o dovadă a dragostei
sale pentru interpretarea pieselor psaltice cu grad ridicat de dificultate.
Mitropolitul Iosif notează pe un alt manuscris românesc din fondul B.A.R. nr. 4402, fila
231, în dreptul cântării „Doamne femeia”: „...Cântată de mine în Sfânta Mitropolie în Bucureşti
marţi seara, 11 aprilie 1872 Arhimandrit Iosif Naniescu. Și după aceea atât în Bucureşti la
Mitropolie cât şi la Argeşiu, la Biserica Domnească, când eram episcop, precum şi ca mitropolit
la Iassy, în toţi anii. Asemenea şi în seara de marţi 31 martie 1892 în marea biserică a
Mitropoliei terminată de mine. Și spre știință am însemnat, Iosif Naniescu Mitropolitul
Moldovei.”383 Iată dovada că mitropolitul a cântat pe tot parcursul vieții chiar și în anul 1892, la
vârsta de 74 de ani.
Calitatea de interpret îi este reliefată şi de către Arhiereul protopsalt Evghenie
Humulescu-Piteşteanul, care notând la fila 5 în „Sinodicul Sfintei Episcopii de Argeşiu,” (ms.
recent descoperit în Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului n.n.) şi pomenind de marii slujitori ai
Bisericii Ortodoxe Române cu care a avut bucuria de a sluji, când vorbește de fostul Episcop de
Argeș Iosif Naniescu mărturiseşte: „...Între dânşii străluciau cu deosebită lumină Iosif Naniescu
– cuvios, foarte râvnitor părinteştilor obiceiuri, cu bun şi încuviinţat chip, maestru neîntrecut în
psaltikie şi cântăreţ vestit cu dulce şi mângâioasă viersuire...”.
Conchidem așadar că Iosif Naniescu, preocupat ca ucenicii să nu ducă lipsă de cântări,
traduce și compune timp de 64 de ani, începând încă din fragedă pruncie, de la doar 15 ani

382
În 21 mai 1856 Iosif Naniescu scrie o scrisoare episcopului Filotei al Buzăului aflându-se la Schitul Șerbăneștii
Morunglavului - Rm. Vâlcea, scrisoare aflată în Arhiva B.A.R. Iosif Naniescu ms. rom. nr. 4397 fila 87 f.-v.
383
B.A.R. ms. rom. nr. 4402 f. 231.

105
(1833), până în anul 1897, cu cinci ani înainte de a trece la Domnul. În ultimii cinci ani de viață
probabil se va fi îngrijit mai mult de suflet decât de trup, fiind cunoscut încă din timpul vieții
sale drept un călugăr cu trăire îmbunătățită.
Patericul românesc prezintă un bogat material însumând relatări ale contemporanilor săi
despre viața plină de fapte demne de un sfânt părinte. În acest sens arhimandritul Ioanichie Bălan
relatează un număr de 40 de întâmplări bazate pe solide mărturii care justifică de ce Iosif
Naniescu a fost canonizat de popor cu supranumele de „cel sfânt.”384Printre prietenii săi se
număra și vestitul lăutar ieșean Barbu Lăutaru care venind lunar pentru milă la marele ierarh
cânta la cererea acestuia pe lângă alte cântări și stihira din Postul Mare „Nu mă pedepsi,
Stăpâne...”385 .
Viața sa curată, faptele de milostenie, replici și întâmplări duhovnicești, trăirea
îmbunătățită, virtuțile sale trupești și sufletești au făcut ca mitropolitul Iosif să fie un om iubit de
popor și considerat a fii cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate
a secolului al-XIX-lea după Sfântul Calinic de la Cernica.

384
BĂLAN, Arhimandrit, Ioanichie, Patericul Românesc ce cuprinde viața și cuvintele unor sfinți și cuvioși părinți
ce s-au nevoit în mânăstirile românești (secolele III-XX), Tipărit cu binecuvântarea Prea Sfințitului Dr. Casian
Crăciun Episcopul Dunării de Jos, Ediția a-III-a, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1998, pp. 474-482.
385
Idem Ibidem

106
CAPITOLUL II
MANUSCRISE MUZICALE INEDITE DIN FONDUL MITROPOLIT IOSIF
NANIESCU AL BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE DIN BUCUREȘTI
- PREZENTARE ANALITICĂ-

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când Academia Română îşi
deschidea porţile (1866), printre membrii de onoare (16 aprilie 1888) se număra și Iosif
Naniescu.386 Acesta a donat Academiei Române, ante și post mortem (prin testament), un
valoros fond de manuscrise (unele autografe) pe care le vom reda analitic în prezentul
capitol. Alături de acestea prezentăm și importante manuscrisele gazdă ale operei sale
muzicale care s-au dispersat în timp ajungând în diferite fonduri de biblioteci
(instituţionale sau particulare) din ţară şi din Sfântul Munte Athos.
Este foarte important de menţionat rolul lui Iosif Naniescu în păstrarea unor
manuscrise muzicale de o inestimabilă valoare pentru istoria muzicii psaltice de tradiţie
bizantină un exemplu fiind și manuscrisul „Psaltichia Rumânească” a lui Filotei Jipa,387
operă muzicală (totalizând peste două mii de pagini), publicată în patru volume de
bizantinologul Arhid. Prof. Dr. Sebastian Barbu-Bucur.388 Acest valoros manuscris a fost
dăruit de Iosif Naniescu lui C. Erbiceanu care a semnat ulterior (1897) un articol de
referință în revista Biserica Ortodoxă Română.389
Referitor la existența în biblioteca sa a multor manuscrise și tipărituri muzicale,
valoroasă este însemnarea mitropolitului de la fila nr. 1v. a ms. rom. B.A.R. nr. 1483

386
POPESCU-GOGAN, Petre, Istoria Academiei Române, (1866-1966), Bucureşti, 1966, p. 11; a se vedea și
RUSU, N., Dr., Dorina, Membrii Academiei Române 1866-1996, Mic Dicționar, Fundația Academică ,,Petre
Andrei” Editura A 97, Iași, 1996, p. 176.
387
LUCA, Alexandru, Priviri generale asupra musicei din Biserica Ortodoxă de Răsărit de la începutul
creștinismului și până în zilele noastre, Teză pentru Licență prezentată și susținută în ziua de 15 maiu 1898,
Universitatea din București, Facultatea de Teologie, Tipografia Guttenberg, Joseph Göebl, Strada Doamnei, Biserica
Calinderu, București, 1898, p. 77.
388
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Filothei sin Agai Jipei – Psaltichie Rumânească vol. I Catavasier în
Izvoare ale muzicii româneşti, Documenta et Transcripta Vol.VII A., Editura Muzicală Bucureşti, 1981; Idem vol. II
Anastasimatar, Vol. VII B., 1984; Idem vol. III, Stihirariul, Vol. VII C., 1984; Idem., vol. IV Stihirariu-Penticostar,
Vol. VII D, Editura Episcopiei Buzăului, Bucureşti, 1986.
389
E(RBICEANU), C(onstantin), ,,Întâia carte de cântări bisericeșci în Româneșce, cunoscută până acum,” în
B.O.R., anul al XXI-lea, Nr.3, Iunie, Tipografia Cărților Bisericești, 1897, pp. 292-304.

107
(Irmologhion-Calofonicon al lui Macarie n.n.) prin care întărește proveniența
manuscriselor lui Macarie Ieromonahul de la ,,...fericitul întru pomenire, răposatul
Chesarie, Episcop de Buzău, la anul 1837, de către care s-a încredințat mie,
ierodiaconului său, Iosif Naniescu, astăzi arhiereul Iosif Mireon, la care se află și
astăzi...”. O altă însemnare este făcută de mitropolit la 10 august 1897 pe fila 2r-v a
manuscrisului românesc B.A.R. nr. 1685 (Irmologhion Calofonicon al lui Macarie n.n.).
Pe lângă anul morții părintelui Macarie „...1836 în etate de 86 de ani ...” aflăm și modul
cum i-au parvenit manuscrisele muzicale pe care: ,,... le-a lăsat la moartea sa în anul
1836 când a încetat din viață la Monastirea Viforâta, (...) unde sora sa era stareță căreia
cu limbă de moarte i-a lăsat cuvânt ca să le aducă la Prea Sfințitul Episcop Chesarie al
Buzăului carele mi le-a dat mie subsemnatul spre păstrare (subl. n.) fiind atunci
ierodiacon al doilea (...) Iosif Mitropolitul Moldovei luna august 10, 1897.”
Importantă este și mențiunea de pe fila nr. 25 a manuscrisului grecesc B.A.R. nr.
958 unde pe lângă alte însemnări ale posesorilor manuscrisului (Macarie Ieromonahul,
Anton Pann - f.1, 25) este și cea a lui Iosif care ,,...s-a semnat cu tot dreptul de proprietar
al cărții ce i-a venit dela răposatul părinte Macarie, împreună și cu altele, (subl. n.)
Ierodiaconul Iosif Naniescu, anul 1847, august 28 în București.” În acelaș sens și
manuscrisul românesc B.A.R. nr. 1743 f. 114-116 prezentând o cântare a lui Petru
Efesiu390 dezvelește o importantă însemnare: „...tradusă după Iacob Protopsaltul de
răposatul dascălul Petru Efesiul ce a fost în Bucureşti, scrisă precum se vede aici de
însuşi mâna lui şi dată de el răposatului întru fericire Prea Sfinţitului Kesarie Episcopul
Buzăului la anul 1838 de când a şi rămas la mine Iosif Naniescu Ierodiaconul
Preasf(inţiei) Sale. Glas VIII” Ceata sfinţilor... .”
Opera lui Iosif Naniescu a suscitat interes și în rândul filologilor. În urma
cercetării ms. rom. B.A.R. nr. 4400 s-a descoperit o încercare de dicționar etimologic al

390
Aceasta explică și existența în B.A.R. ms. 4402 la filele 328-331, precum și în alte manuscrise din acelaș fond, a
4 planșe mari împăturite conținând notația muzicală alfabetică a lui Petru Efesiu.

108
slavismelor din limba română. Manuscrisul a fost analizat de filologul M. Mitu care
dedică un capitol special acestor preocupări din tinerețe ale mitropolitului Iosif.391
În decursul anilor Iosif Naniescu a donat Bibliotecii Academiei Române
numeroase manuscrise din propria bibliotecă, donație întărită și legalizată prin
testamentul său (anexa nr. 23)* întocmit la 8 noiembrie 1900 în urma căruia dăruiește
întreaga sa arhivă compusă din peste 10.000 de cărți, (dintre care 300 de tipărituri vechi
românești),392 manuscrise, stampe și două lăzi cu documente. Unele dintre ele au ajuns nu

391
MITU, Prof., M., ,,O pagină necunoscută din istoria slavisticii românești: cercetările de etimologie slavo-română
ale lui Iosif Naniescu,” în Studii de etimologie româno-slavă, București, 2001, pp. 194-207.

* Pentru o mai bună imagine a donației făcute Academiei Române redăm integral Testamentul
Mitropolitului Iosif Naniescu scris la data de 8 noimbrie 1900 în București:
,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treime deoființă preamărită, una
sfântă și nedespărțită. Eu Iosif Naniescu, Arhiepiscop și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, fiul
preotului Anania și al presviterei Teodosia, născut în anul 1820 în satul Răzălăii (Basarabia),
servit-am sfintei noastre Biserici creștine ortodoxe române, din cea mai fragedă vârstă a vieții
mele, mai întâiu ca copil cântând Domnului în Biserică, în orașul Iași, în zilele marelui și
fericitului întru amintire Mitropolit Veniamin Costache, până în anul 1834, iar după aceea ca
diacon în sfânta Episcopie a Buzeului, sub fericitul întru amintire episcop Kesarie, cel care
pentru Casa Domnului avea râvna lui Ilie și care m-a și călugărit și hirotonisit diacon în zilele
de 23 și 24 Noemvrie 1835 și mă iubea ca pre copilul său, sfătuindu-mă tot dauna la tot lucrul
bun și de folos pentru Biserică și Patrie, și am servit ca diacon până după moartea fericitului
Kesarie (+30 Noembrie 1846), anume până în anul 1849. După aceea am servit ieromonah,
protosinghel și arhimandrit, ca superior la sfintele monastiri: Șerbăneștii Morunglavului din
județul Râmnicul Vâlcei (1850-1857), Găisenii din județul Dâmbovița (1857-1863) și Sărindarul
din București. Apoi ca profesor la gimnaziul Lazăr, liceul Matei Basarab, la școala normală
Carol I și ca director al Seminarului Central din București. Servit-am la toate aceste școli de la
anul 1864, până ce am fost hirotonisit arhiereu cu titlul de Mireon (23 aprilie 1872), și după
aceea până ce am fost ales episcop al Argeșului (18 ianuarie 1873), iar de la 10 iunie 1875, fiind
ales Archiepiscop și Mitropolit al Moldovei, servit-am Bisericei și neamului nostru românesc,
archipăstorind încă și astăzi (8 noiembrie 1900 n.n.) această păzită de Dumnezeu sfântă
eparhie.
Gândindu-mă pururea la eternele cuvinte ale Sfintei Scripturi, că tainic și neștiut de
nimeni este ciasul când Domnul chiamă la sine pre aleșii săi, și cugetând neâncetat la cuvintele
Marelui Apostol al neamurilor, Pavel, că noi credincioșii, nu trebue să fim ca cei ce nu au
credință în învierea și nemurirea sufletului, ci în to(a)tă viața noastră să avem credință tare și
neclintită în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Christos, carele suferind moartea pentru noi,
iar moarte pe cruce, s-a făcut pre Sine începutul învierei noastre, gândindu-mă zic, la acestea și
aflându-mă astăzi în anul al opt zeci și unul al vieței mele precum am învățat de la bătrânii și
109
mai marii mei, carii (m-au adus) în casa Domnului și m-au povățuit cu cuvântul și cu fapta să fiu
de folos sfintei no(a)stre Biserici și scumpei noastre Patrii.
Pentru că în to(a)te zilele vieței mele și în to(a)te diregătoriile, pe cari Dumnezeu a bine
voit a mă învrednici să le ocup, nu s-a lipit de inima mea, nici luxul, nici iubirea de argint, ci
numai iubirea și râvna de Casa Domnului și podo(a)ba ei, precum și dorința pentru cele de folos
și pentru tot ce putea servi spre a întări credința, a desvolta pietatea și a cultiva știința și toată
cunoștința între fii credincioși și iubiți ai scumpei noastre patrii, pentru aceasta în anii cei
îndelungați ai vieței mele, nu am adunat avere și comori, ci tot ce am avut și am iconomisit, am
întrebuințat pentru înfrumusețarea și împodobirea Casei Domnului, probă îmbunătățirile pe la
bisericile pe unde am servit și măreaț(i)a catedralei a Moldovei și Sucevei din Iași, rezidită în
anii 1880-1887 prin stăruințele mele, umilul serv al Domnului, prin ale căruia stăruințe s-a
cumpărat și casa palat a lui Mihai Vodă Sturdza, de lângă Mitropolie și s-a tranformat în anume
clădire spre a se instala în ea Seminarul Veniamin din Monastirea Socola, și m-a învrednicit
astfel Dumnezeu să aduc școala bisericească a lui Veniamin, în localul ei propriu, lângă
biserica zidită de el, dar rămasă neterminată în zilele sale. Pe lângă aciastă toată râvnă și
slăbiciunea mea a fost de a aduna și cumpăra cărți și manuscripte vechi spre a se păstra astfel și
a nu se pierde cunoștințe despre trecutul nostru istoric. Am adunat d(e)-aseminea obiecte și
lucruri necesare serviciului dumnezeesc și cari servesc drept frumusețe și podoabă în sfânta
noastră biserică, ca vestminte, ornamente bisericești, vase sacre și altele. Pentru cărți,
manuscripte, documente vechi și acestea, am dat tot ce am agonisit și chiar ultimul ban ce
puteam scăpa de la aceia cari, în toată ziua, în tot ciasul și în tot locul îmi cereau milă și ajutor,
unii pentru a-și îndulcii mizerea în care se aflau, iar alții pentru a-și potoli foamea.
Toată averea mea dar constând din cărți, manuscripte și diferite documente, aflate aici
în București, în casele locuite de mine din curtea bisericii Antim și la Iași în reședința
mitropolitană, cărți și manuscripte, din cari peste zece mii bucăți am dăruit Academiei Române,
din obiecte sacre, vestminte bisericești, ornamente și altele ce aparțin cultului, precum și din alte
lucruri precum este la fie care casă, mai ales că eu am strâns și am fost păstrător, pentru
aceasta, ca nu după săvârșirea mea din viață, singura mea această avere și mângâiere, pentru
agonisirea căreia, mi-am dat tot ce am avut și știe Dumnezeu la câte privațiuni nu m-am supus,
pentru ca această muncă și agonisire dreaptă a mea, zic, să nu rămână pradă și neorânduită
după moartea mea, de aceia, prin aceste rânduri cari coprind ultima mea voință, am orânduit
cum trebue a se urma cu tot ce va rămâne pe urma mea, după săvârșirea mea în Domnul.
Dar pentru ca dorința mea aceasta să nu fie zădarnică, am hotărât a o lăsa scrisă, ca
ultima mea voință sau testamentul meu și am cugetat în acelaș timp și la persoana care am
crezut că o va duce la îndeplinire.
Spre acest sfârșit dintre multele persoane pe cari le-am cunoscut m-am gândit la Dl.
Dimitrie A. Sturdza, fost președinte de consiliu, secretarul Academiei Române, fiu drept
credincios al sfintei noastre Biserici și zelos întru păstrarea credinței strămoșești, care ne-a
păstrat ,,Țara, limba și averea, și l-am rugat să primiască această însărcinare, pentru care rog
pre Bunul Dumnezeu să îi lungiască anii vieței sale, dăruindu-i tot binele și to(a)te cele de folos,
spre a servi încă mulți ani scumpa noastră Patrie, apărând și susținând și Biserica, și domnia sa
asigurându-mi că primește a lua asupră-și această osteneală; de a aduce la îndeplinire ultima
mea voință, iată că o aștern aci pe hârtie:-
Instituesc dar prin aceasta pre Domnul Dimitrie A. Sturdza, legatar universal al meu,
chiar din momentul când voi adormi în Domnul, asupra a tot ce se va găsi, în casele locuite de

110
mine, aci în București, în curtea Bisericii Antim și asupra tuturor obiectelor ce se vor găsi în
apartamentele locuite de mine în Iași, reședința mitropolitană, exceptându-se obiectele casei și
acelea cari figurează în inventarul Sfintei Mitropolii și rog pe Dl. Dimitrie A. Sturdza, să
îngrijască a aduce la îndeplinire cele ce urmează, având ca ajutor întru aceasta pe Domnii Dr.
Dragomir Demetrescu, profesor universitar și Ilie Popescu șef de birou în ministerul lucrărilor
publice, căci amândoi au fost pe lângă mine ani îndelungați, iar Dl. Popescu crescut de copil, în
casă la mine și ajutat de mine, fiindu-mi scriitor. Acestora le-am spus prin viu graiu cum trebuie
să se urmeze cu to(a)te lucrurile mele. Rog dar pe Dl. Dimitrie A. Sturdza legatarul meu
universal ca împreună cu acești executori testamentari ai mei să îngrijască:-
1)Să fiu înmormântat în locul pe care l-am arătat, lângă zidul Bisericei celei mari,
catedrala mitropoliei din Iași, în afară, lângă zid în partea dinspre miază zi și să pună pe
mormântul meu, piatra cu inscripția pe care am făcut-o eu, fiind încă în viață, rămânând a se
însemna ziua și anul morții mele.-
2)Toate cărțile, manuscriptele și documentele, câte se vor afla în locuința mea din
București și Iași, rog pe Dl. Dimitrie A. Sturdza, a le dărui Academiei Române, până la cea din
urmă hârtie scrisă, ca acolo, unde am dat, fiind eu încă în viață, mare parte din ele, aci să se
păstreze d-a pururea sub numele de ,,Biblioteca Iosif Naniescu Mitropolitul Moldovei, dăruită
Academiei Române,” spre a se putea folosi de ele toți iubitorii de știință și toți aceea care vor
voi și vor dori să cunoască trecutul istoric al Scumpei noastre Patrii și al Sfintei noastre Biserici
creștine Ortodoxe.-
3)Rog pe Domnul Dimitrie A. Sturdza ca to(a)te vestmintele mele bisericești, vase și
ornamente sacre, cărți de ritual și altele cari aparțin bisericei și cultului, ca icoane, cărți pentru
uzul bisericesc, ca minee, liturghii, toate cu numele meu, ca dăruite de mine sfintei biserici unde
am istovit în ultimele mele zile. Toate să se păstreze în acea biserică, la care, copil fiind am
asistat când fericitul mitropolit Veniamin a pus piatra fundamentală, în anul 1833, iulie 3, ziua
săptămânei Luni. Dupre toate aceste lucruri rog pe Dl. Sturdza și pe Dl. Drag. Demetrescu și
Ilie Popescu, să îngrijască a se face un inventar în trei exemplare, din cari, unul se va păstra la
sfânta mitropolie, al doilea se va trimite ministerului Cultelor și al treilea se va păstra la
Academie. Acest inventar va purta numele: ,,Inventar de obiecte dăruite bisericei sf. Mitropolii a
Moldovei și Sucevei, de Iosif Naniescu Mitropolitul Moldovei.”
4)D-asseminea rog pe Dl. Dumitru A. Sturdza legatarul meu universal să îngrijască ca și
celelalte obiecte ale mele, cari nu intră în prevederile punctelor 2 și 3 ale acestui testament, și
acestea să fie date la destinațiunea lor, așa precum am orânduit și am spus prin viu graiu, fiind
eu încă în viață Domnilor Drag. Demetrescu și Ilie Popescu, ajutoarele Domnului Sturdza și
executorii mei testamentari.-
5)Fiind că eu, deși nu am strâns bani, dar doresc să las o mângâiere bănească casnicilor
mei și acelora cari m-au servit, anume D-lui Ilie Popescu scriitorul meu și servitorilor mei din
Iași și București, anume: Alexandru Agapi, Fevronia Papa, Dumitrana Vasilescu și Maria
Niculescu, rog pe Dl. Dimitrie A. Sturdza, legatarul meu universal să mijlocească la Academia
Română, căreia am dat to(a)te cărțile, manuscriptele și documentele, singura mea avere, ca
această instituțiune să gratifice o dată pentru tot d-auna pe acești sus ziși casnici ai mei și
anume: pe Dl. Ilie Popescu cu suma de cinci mii lei (5000), pe Alexandru Agapi și Fevronia
Papa cu câte una mie lei (1000), pentru fiecare și pe Dumitrana Vasilescu și Maria Niculescu cu
câte cinci sute (500) lei pentru fiecare, în total pentru toți să dea opt mii lei (8000).-

111
se știe cum și în alte fonduri de carte, mărturie fiind recenta descoperire a unui număr de
34 de exemplare de carte românească veche și modernă (din secolele XVIII-XIX) în
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, toate purtând celebra ștampilă ex-libris
,,Biblioteca Mitropolitului Moldovei și Sucevei, Iosif Naniescu. Dăruită Academiei
Române în 1894.”393 O dovadă a impresionantei donații făcute Academiei Române este și
scrisoarea noului mitropolit al Moldovei, I.P.S. Partenie Clinceni, (anexa nr. 26) adresată
la 8 decembrie 1905 președintelui Academiei Române, care din lipsă totală de cărți cere
câte un exemplar din cărțile recent apărute pentru biblioteca mitropolitană din Iași.
Mitropolitul Iosif Naniescu a mai donat fondului B.A.R. între anii 1894-1901 dar
și post mortem, prin testament, un număr de 34 manuscrise muzicale româneşti, 56
manuscrise muzicale greceşti394 dar şi un număr de 186 manuscrise nemuzicale românești
și grecești (anexa nr. 1).395 Unele au aparţinut altor autori dar au trecut prin mâna şi prin
biblioteca mitropolitului, fiind posibile repere pentru pregătirea şi inspiraţia sa.
Fondul de manuscrise „Mitropolitul Iosif Naniescu” din Biblioteca Academiei
Române-București numără 17 manuscrise muzicale: ms. rom. 3931, ms. rom. 1743, ms.
rom. 4399, ms. rom. 4402, ms. rom. 4426, ms. rom. 4427, ms. rom. 4434, ms. rom. 4013,

Acesta fiind testamentul meu sau ultima mea voință pe care și verbal am făcut-o
Domnului Dimitrie A. Sturdza, legatarul meu universal și D-lor Dr. Drag. Demetrescu și Ilie
Popescu ajut(o)arele sele și executorii mei testamentari, îi rog a o aduce la îndeplinire întocmai
din chiar momentul, când Domnul mă va chema la Sine. Ea a fost dictată de mine din cuvânt în
cuvânt D-lui Dragomir Demetrescu și după ce D(omnia)-sa a scris-o și eu am citit-o și am văzut
că este întocmai așa cum am dictat-o, am subscris-o și am învestit-o cu sigiliul meu. Și după ce
va fi învestită cu formele legale, o voi încredința D-lui Dimitrie A. Sturdza, legatarul meu
universal.-
Făcut în București la 8 Noiembrie, ziua sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil în anul mântuirei
una mie nouă sute, iar al vieței mele opt zeci și unul.- + Iosif Mitr(opolitul) Moldovei. (Cf.
Testamentul Mitropolitului Iosif Naniescu, aflat la Arhivele Statului Iași, Colecția Documente,
Pachet 168, nr. 70, rola 46).
392
COSTINESCU, Petre, și MARINESCU, Florin, ,,Cartea românească veche din biblioteca mitropolitului Iosif
Naniescu,” în M.M.S., an L, 1874, nr. 1-2, pp. 63-81.
393
MANEA, Drd., Lăcrămioara, ,,Din cărțile Mitropolitului Iosif Naniescu la Tulcea,” în Rev. Îndrumător pastoral,
pe anul de la Hristos 2011, anul III, nr. 3, Editura Episcopia Tulcii, Tulcea, 2011, pp. 436-443.
394
Cf. LITZICA, Constantin, Catalogul manuscriptelor greceşti, vol.1, Bucureşti, 1909; CAMARIANO, Nestor,
Catalogul manuscriptelor greceşti, Tomul al II-lea, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria
Naţională, Bucureşti, 1940; și CARATAŞU, Mihai, Catalogul manuscriselor greceşti, 1867-1350, vol. III,
Bucureşti, 2007.
395
Cf. STREMPEL, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1978; Idem vol.II, 1983; Idem vol.III, 1987; Idem vol. IV, 1992.

112
ms. rom. 5108, ms. rom. 4382, ms. rom. 4605, ms. rom. 2343, ms. rom. 3809, ms. rom.
4249 ms. rom. 4344 ms. rom. 1191, şi ms. rom. - gr. 835.

II.1. Manuscrise întrate în fondul Iosif Naniescu B.A.R. la anul 1894 (2 msse.)
Iosif Naniescu oferă în anul 1894 Academiei Române numeroase manuscrise dintre care
doar 24 muzicale. Între aceste manuscrise muzicale doar două conțin opera mitropolitului Iosif
Naniescu: ms. rom. 3931 și ms. rom. 1743. Alte două manuscrise sunt copiate după Macarie
Ieromonahul și alți autori (ms. rom. 5833 și ms. rom. 5874)396 iar restul sunt manuscrise primite
în dar397 posibil repere pentru pregătirea şi inspiraţia sa.

396
- ms. rom. 5833, Tomul al Doilea al Antologhiei /.../ de Smeritul Macarie Ieromonahul..., sec. XIX, (mijloc), 72
file, 38 / 24 cm. copist Ieromonahul Iosif Naniescu; și ms. rom. 5874, Stihirar, extras din cel vechiu, cuprinzând
ceasurile sărbătorilor împărăteşti, sec. XIX, (mijloc), 26 file, 35 / 21,5 cm, copist Arhimandritul Iosif Naniescu.
397
Între manuscrisele primite de la Episcopul Chesarie al Buzăului (care le deținea de la dascălul Macarie) enunțăm:
- ms. rom. 1483, Irmologhion-Calofonicon adică irmoase frumos viersuitoare faceri a feluri de preaînţelepţi şi
sfinţi dascăli /.../ iar româneşte precum stă de faţă /.../ de smeritul Ieromonah Macarie, /.../ la anul de la Hristos
1833, în Sfânta Monastire Neamţul. 243 file + f. 19 bis. 23/18 cm. /.../ copie după original, 1872, cu nota: pentru
Arhiereul Iosif Mireon (f.1.) La f.1v. însemnare: ,,de la fericitul întru pomenire, răposatul Chesarie, Episcop de
Buzău, la anul 1837, de către care s-a încredințat mie, ierodiaconului său, Iosif Naniescu, astăzi arhiereul Iosif
Mireon, la care se află și astăzi și pentru care s-a copiat acum, la anul 1872...” .
- ms. rom. 1685, Irmologhion-Calofonicon adică irmoase frumos viersuitoare faceri a feluri de preaînţelepţi şi
sfinţi dacscăli /.../ iar româneşte precum stă de faţă /.../ de smeritul Ieromonah Macarie, /.../ la anul de la Hristos
1833, în Sfânta Monastire Neamţul. 1833, (f.1), 188 f., 27/19,5 cm. Copist Ghiţă Ionescu.
- ms. rom. 1690, ...Stihirariul /.../ pre limba noastră românească s-au prefăcut de smeritul Macarie Ieromonahul
/.../ la anul 1825 septemvrie 1. 1825, (f.1), 248 file, 24/18,5 cm.
- ms. rom. 1691, ...Papadichie /.../ de smeritul Macarie Ieromonahul, sec. XIX, (început), 186 file, 23.5 / 18 cm.
copist Ilie cântăreţul ot Sfântul Ierarh Nicolae, mahalaoa Vlădicăi.
- ms. rom. 1692, Chenonicele sărbătorilor de peste tot anulu... de fericitul întru pomenire Ieromonahul Macarie,
sec. XIX, (început), 299 file, 24,5/19,5 cm.
- ms. rom. 1693, Anastasimatarul lui Macarie n.n. sec. XIX, (început), 164 file, 24 / 19 cm.
- ms. rom. 1694, Cântări bisericeşti, de Anton Pann, 1840-1850, (f. 63, 64), 74 file, 22/ 17 cm.
- ms. rom. 1804, Tomos al Antologhiei /.../ cântări ale Utrenii şi Liturghiei /.../ de răposatul întru fericire Macarie,
1838, (f. 231v.), 453 file, 20,5 / 15,5 cm. copist Ghimnasie monah.
- ms. rom. 1833, Psaltichie, sec. XIX, (prima jumătate), 43 file + 19 bis., 19 / 14,5 cm. Cântări de Grigorie
Protopsaltul, Petru Lambadarie şi Anton Pann.
- ms. rom. 2564, Ceasurile Naşterii Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului Nostru Iisus Hristos. Din
Stihirarul cel Vechiu. sec. XIX, (început), 22 file, 22/16,5 cm.
- ms. rom. 3211, Psaltichie rom. gr. 1842 (f.1), 109 file, 17 / 10,5 cm. Compoziţii de Hurmuziu Hartifilax, Ioan
Protopsaltul, Nichifor Scarlat şi Petru Lambadarie.
- ms. rom. 3237, Psaltichie rom. gr. sec. XIX, (început), 91 file, 17,5 / 12,5 cm. Compoziţii de Petru Lambadarie,
Grigorie Lambadarie, Grigorie Protopsaltul, Petru Peloponisiotul, Petru Efesiul, Petru Vizantie, Ioan Protopsaltul şi
Nicolae sin Popa Apostol.
- ms. rom. 3735, Psaltichie, (Anixandarii şi Catavasii la Duminica Stâlpărilor dimpreună cu tot canonul /.../ de
Şerban Protopsaltul Ţării Româneşti n.n.), de Macarie Ieromonahul, 1832, (f. 41), 49 file, 26/20 cm.
- ms. rom. 3736, Psaltichie, sec. XIX, (prima jumătate), 146 file, 26 / 20 cm. Compoziţii de Macarie Ieromonahul,
Gheorghe Criteanul, Hurmuz Hartofilax, Petru Lambadarie, Daniil Protopsaltul, Gherman Arhiereul, Petru Berechet
şi Grigorie Protopsaltul. Primele compoziţii sunt aşezate pe versuri de Barbu Paris Mumuleanu şi I. Eliade
Rădulescu. Filele 137-146v. (tipărite) Macarie Ieromonahul.

113
 -Ms. Rom. 3931, (anul 1863 /f. 3/, autograf Iosif Naniescu) Lyra, Muzică bisericească,
sau Adunare de felurite cântări bisericeşti alese, traduse după cele greceşti şi altele compuse în
româneşte de fericitul părinte Macarie dascălul şi traducătorul cântărilor bisericeşti în limba
noastră românească precum şi de Sfi(nţia) sa părintele arhimandrit Iosif Naniescu, egumenul
Monastirii Găiseni, după sistema melodiei cântărilor bisericei cei mari din Constantinopole. S-
au scris în Monastirea Găiseni (Dâmboviţa), la anul 1863, (f.3), 362 file + f.331 bis.,
numerotație veche cu cifre arabe, 255/210 mm., cerneală neagră (unele titluri și indicațiuni de
tipic scrise cu roșu), inițiale ornate (f.43, 50, 118), mai multe file goale (f.15, 17v-18v, 22-23v,
26, 32v-33v, 108v-109v,115v-117v, 127v-129v, 138v-141v, 147v-149v, 178v-179v, 180v-181v,
215, 220v-223v, 224v-225v, 254v-255v, 301v-302v, 320v-321v, 358v-360v), filele 326-327 sunt
tipărite, copist Iosif Naniescu. Filele au dimensiuni diferite și au fost adunate întâmplător.
Conține cântări de Macarie Ieromonahul, Iosif Naniescu, Antim Arhiereul, Iacov Protopsaltul,
Hurmuz Hartofilax, Grigorie Protopsaltul, Petru Berechet, Gheorghe Criteanul, Petru
Lambadarie, Daniil Protopsaltul, Dionisie Peloponisiotul, Dionisache Moraitul şi Nae Mateescu.
Printre alte însemnări valoroase la f. 226 şi 301 se găsesc două scrisori din anul 1862 şi 1871 ale
lui Ghimnasie schimonahul de la Mănăstirea Căldăruşani adresate lui Iosif Naniescu.
La filele 4, 5, 6 și 7v descoperim încercări de cântări în limba turcă și greacă scrise de
mâna arhimandritul Iosif Naniescu (macamuri sarchi, neva și hisar).
f.8 Binecuvântează, tradus de Ierodiaconul Iosif Nania al Prea Sf(ințitului) Episcop (al)
Buză(ului) D. D. Kesarie „Amin... Binecuvântează suflete al meu...”.

- ms. rom. 3746, Miscelaneu, sec. XIX, (prima şi a doua jumătate), 93 file, 23/17,5 cm. f. 8-14 Cântări bisericeşti
/.../ 5 decemvrie 1889 semnate de /.../ Varlaam de la Schitul Ciolanu.
- ms. rom. 3819, Psaltichie rom. gr. sec. XIX, (început), 370 file, 11,5 / 8 cm. Compoziţii de Petru Lambadarie,
Iacov Protopsaltul, Iosif protopsalt la Mănăstirea Neamţ, Grigorie Lambadarie, Andrei Moldovanu protopsalt, Petru
Peloponisiotul și Anastasiu din Larisa.
- ms. rom. 3915, Psaltichie, sec. XIX, (mijloc), 55 file, 35, 5/23 cm. Compoziţii de Gheorghe Criteanul Petru
Lambadarie, Daniil Protopsaltul, Macarie Protopsaltul, Iacov Protopsaltul, Grigorie Protopsaltul, Petru Vizantie şi
Hurmuz Hartofilax. La f. 55v. notă: Prea Cuviosului Părintelui Protosincelu Iosif Naniescu Egumenul Sf. Monastiri
Găiseni, cu respectu.
- ms. rom. 4568, Prohodul Adormirii Maicii lui Dumnezeu întocmit dupre cum să cântă greceşte fără scădere sau
înmulţire de vreo silavă /.../ de Ioan Prale. f. 27 r-v. /.../ la anul 1820 de Ioan Prale Moldoveanul, /... / l-am scris în
Sfânta Monastire Căldăruşani la anul 1866, noemvrie 23, Ghimnasie shimonah cântăreţ,, 29 file, 20,5 / 16,5 cm.
- ms. rom. 4569, (Slujbă) în Sfânta şi Marea Sâmbătă, sec. XIX, (mijloc), 34 file, 23 / 17 cm.
- ms. gr. 1349. (Cântece de lume), Versuri în limba greacă, turcă şi română, sec. XIX (început), 32 file, 23,5 / 12
cm. Apud. ȘTREMPEL, Gabriel, Catalogul ..., vol. I, 1978; Idem vol. II, 1983; Idem vol. III, 1987; Idem vol. IV,
1992.

114
 f.10 Laudă suflete al meu pre Domnul, este melosul îndreptat de Ierodiak(onul) Iosif
după cum s-a (cântat n.n.) de la cei dedemult, glas VII, zo, Slavă... Laudă suflete al meu pre
Domnul...,(la finalul cântării, f. 11, se semnează „Iosif Nania Ierod/iacon/. ”)
f.12 Aghioase kare să cântă peste tot anul la Liturghia lui Gură de Aur (Răspunsurile mari
glas VIII, n.n.).
f.12 Însemnare: „S-au cântat în Seminarul Sfintei Episcopii Buzău la anul 1836, după
cele grecești de Iosif ”(semnătură n.n.).
f.13 Glas II di, Văzut-am lumina cea adevărată...; Fie numele Domnului binecuvântat...,
f.14 Acest axion este alcătuit mai întâi în grecește de Antim Arhiereu(l) Hariopoleos și
tălmăcit în rumânește de Iosif Deftero-diaconu(l) Sf(intei) Episcopii Buzău, la 1838,
sept(embrie) 7. Glas VIII ni, Kade-să cu adevărat...,
f.16 Glas VIII ni, usul sofian (în trei stări n.n.) Kântați școlari cântați chipul cu toți
plecați..., (la subsolul f.18 găsim notat Scri/s/ /1/838 no(i)embrie 1, semnează n.n. Iosif ).
f.20 Glas VII zo, Slavă... Laudă suflete al meu pre Domnul..., La fila 21v. Găsim notat
„S-au scris la 1839, ianuar/ie/ 31, Iosif,” (semnătură n.n.) în Buzău
f.24 Glas VIII ni, Pre Tine Te lăudăm..., (Iosif Naniescu n.n.).
f.25 Glas VII zo, (eptafon n.n.) Kade-să cu adevărat..., La fila 25v. găsim notat: „Acest
acsion este tălmăcit din grecește în rumânește de Iosif Ierodiacon al II-lea /al/ Sf/intei/ Episcopii
Buzău, la anul 1839, ian/uarie/, 30 (semnătură n.n.) Iosif.”
f.27 Tradus din cele grecești de (Iosif Naniescu n.n.) Glas VII zo (eptafon, acelaș de la
f.25 n.n.), Kuvine-să cu adevărat...,
f.28 Mai esplicată la ortografie, glas V pa, Pre tine Maica lui Dumnezeu..., La fila 28v.
Iosif Naniescu notează: „Facere a răposatului serdar Dionisie Moraitul, tradus pe românește de
Iosif la 1841 apr/ilie/ 2 din porunca Prea Sf/inției/ Sale Episc/opul/ Buzăului D. Kesarie.”
f.29 Glas V pa, (altă formă n.n.) Pre tine Maica lui Dumnezeu...,
f.30 Acest Kuvine(-)se pe glas întâiu este alcătuit de Iosif Ierodiaconu(l) Prea Sf(ințitului)
Episcop (de) Buzău D.D. Kesarie la 1843 dekemvrie 8, Glas I pa, Kuvine-se cu adevărat...,
f.31 Glas I pa, Kuvine-se cu adevărat..., (același de la f.30 n.n.).
f.32 Glas VII varis zo, Kântați școlari cântați...,

115
 Filele 33-225 sunt de dimensiuni diferite, adunate întâplător și conțin cântări de: Macarie
Ieromonahul, Iacov Protopsaltul, Hurmuz Hartofilax, Grigorie Protopsaltul, Petru Berechet,
Gheorghe Criteanul, Petru Lambadarie și Daniil Protopsaltul.
La filele 226 și 301 se găsesc două scrisori inedite adresate lui Iosif în anul 1868 și 1871
de Ghimnasie schimonahul de la Mânăstirea Căldărușani, care îi trimite în calitate de „fost
stutent” (sic.) la 2 august 1868 două exemplare cu textul „Prohodului Adormirii Maicii
Domnului” pentru corectură în vederea publicării. Ghimnasie mai trimite Mitropolitului Iosif la
23 ianuarie 1871 cântarea a noua a praznicului Întâmpinării Domnului glas III ga ca de la ni:
Născătoare de Dumnezeu nădejdea tuturor creștinilor...,
f.311 Alu Grigorie Protopsaltu(l) tradus de Ierodiaconul Iosif Naniescu, glas II vu, Suflete
al mieu..., (în colțul dreapta sus găsim notat: 1840 febr/oarie/ 22 în București).
f.312v. Glas VI pa, Suflete al meu...,
f.313v. Al lui Grigorie Protopsaltul Glas II vu, tălmăcit de mine Iosif Naniescu
Ierod(iacon) D(iacon) al II-lea 1840 feb(roarie) 22 în București. Suflete al mieu...,(acelaș de la
f.311 n.n.).
La fila 338 (Iosif Naniescu copiază o cântare n.n.) cu mențiunea: ,,A lui Matache
Cântărețul Sf(intei) Ep(iscopii) Buzău care au răposat la anul 1838 februarie 22.” În subsolul
filei găsim notat: „Tot de la Matache Cântărețul, (semnătură n.n.) Iosif 1838 mart(ie) 23.”
f.343 La Hirotonie glas VII ga, Sfinților mucenici...,i (două forme n.n.), Slavă Ție
Hristoase..., și Glas V ke, Isaie Dănțuiește..., Glas II di, Doamne miluiește..., (pe larg, cu două
forme n.n.) dar și Glas VII ga, Vrednic este..., (la fila 344 găsim notat: „S-au scris 1839
octombri/ie/ 28 în Buzău de Iosif Nani/a/ ” - semnătură n.n.).
f.345 Aceleași cântări la Hirotonie n.n. cu mențiunea de la fila 345v: „S-au scris în Buzău
1839 oct(ombrie) 28 de Iosif Nani(a),” iar la fila 349v. găsim semnătura: „Iosif Ierodiacon.”
f.346 De tine se bucură facere a lui kir Dionisache Moraitul glas VIII ni, De tine se
bucură..., (la fila 348 Iosif Naniescu notează: „S-a tălmăcit din grecește în românește de Iosif
/Naniescu n.n./ Ierodiacon /al/ II-lea al Sf/intei/ Episcopii Buzău).” Aceleași note și la fila 349v:
„iar în românește s-a tălmăcit de Iosif Ierod(iacon) (al) II-lea al Sf(intei) Episcopii Buzău,
întâiași oară (subl.n.) pe grecește la 1839 febr(oarie) 7. (semnătură n.n.) Iosif.”
f.350v. Glas I pa, Să se îndrepteze...,
f. 351 Glas I pa, Să se îndrepteze..., (altă variantă n.n.).

116
 f.353 Glas II di, Cu ce cununi de laude...,
f.354 Găsim notată o listă cu „Kărți de psaltichie ale Preasfinției Sale ce sunt date la
băieții preasfinției Sale Ghiță și Zamfir. Nu să (lasă ?) pre ele, 1838 mai 1: - 1) Irmologhion-
Katavasier argon și sindom; 2) Irmologhion-Katavasier scris cu mâna; 3) Doxastarul lui Petru
Lambadarie scris în București de Petru Efesiul; 4) Tom cu Heruvice și Kinonice scrise cu mâna,
5) Tom al II-lea al Antologiei Grecescu scrise cu mâna.”
f.355 Scrisoarea lui Nae Mateescu către Iosif Naniescu Arhim(andrit) 15 iunie 1863 la
Mânăstirea Găiseni, scrisoare în care îi trimite pentru corectură în vederea tipăririi Slava
Evangheliei a IV-a, compusă de Nae Mateescu Modul V pa, 1863 cântare redată la filele 357-
358.
f.361-362 încercări de toc și însemnări fără importanță n.n.

-Ms. Rom. 1743398 Psaltichie, Manuscripte şi composiţiuni de I.P.S.S. Iosif Naniescu,

Mitropolitul Moldovei,(f.1.), sec. XIX, (mijloc), 116 file, 335/200 mm. Conţine compoziţii sau
traduceri de Iosif Naniescu, Grigorie Protopsaltul şi Petru Efesiul.

II.2. Manuscrise intrate în fondul Iosif Naniescu B.A.R. după anul 1902
(7 msse.)
O parte a manuscriselor cu opera muzicală a mitropolitului a fost donată post
mortem de Casa Bisericii. Aşadar la anul 1915 (12 septembrie, 15 septembrie, 26
septembrie, și 13 octombrie), au intrat în fondul B.A.R. un număr de 36 manuscrise
nemuzicale (anexa nr. 2) şi 10 muzicale399 între care doar 7 manuscrise conțin cântări de

398
Prezentat de MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală ..., pp. 172-195; a se vedea și BUCESCU, Preot, Dr., Florin,
Cântarea psaltică ..., pp. 451-452.
399
- ms. rom. 4412, Psaltichie, Calofonicon Irmologhion, adecă Irmoase frumos glăsuitoare /.../ de smeritul
Ieromonah Macarie /.../ La anul de la Hristos 1833, 76 file, 40/27 cm.
- ms. gr. 958 Psaltichie, „Această carte ce se numeşte tomul al patrulea al antologhiei iaşte a mea a lui Macarie
Ieromonahul pre carea o am cumpărat de la dascălul Costache Chiosea drept talere şasezeci.” A avut posesori printre
alţii (Dumitrache Popovici f.282v., Nae Papagheorghe f.283r.) şi pe Anton Pann (care semnează la 22 august 1847
f.25r. n.n.) şi apoi pe Iosif Naniescu (care semnează la 28 august 1847 n.n.), sec. XIX, 1827 (f. 280r), 285 file,
17/10cm. Cuprinde compoziţii de Daniil Protopsaltul, Petru Lambadarie, Ioan Glychis, Petru din Byzanţ, Ioan
Protopsaltul, Gheorghe din Creta, Hurmuzis, Grigore din Creta şi Iacov Protopsaltul.
- ms. rom. 4437 Psaltichie, „Cântare care să cântă de arhiereu sau în lipsă, de preoţi, la eşirea soborului de
preoţi la serviciul de seară al bisericii, prelucrat de mine Nicolae Apostolescu /.../ pe carea cântarea am dedicat-o
Prea Sfinţii Sale noului Arhiereu şi titular Episcop de Argeş, Domnului Domn Iosif Naniescu.” Sec. XIX, 1873 (f.
5v.), 5 file, 21,5/14 cm., caligraf Nicolae Apostolescu.

117
Iosif Naniescu: ms. rom. 4399, ms. rom. 4402, ms. rom. 4426, ms. rom. 4427, ms. rom.
4434, ms. rom. 4013 și ms. rom. 5108.

-Ms. Rom. 4427 Psaltichie, sec. XIX, (cca. 1834), 138 file, 160/105 mm.400 Conţine
compoziţii de Petru Lambadarie, Hurmuz Hartofilax, Ioan Protopsaltul, Grigorie Lambadarie,
Petru Vizantie, Dionisie Peloponisiotul, Petru Berechet, Grigorie Protopsaltul, Macarie
Ieromonahul, Dionisache Fotino Moraitul, Iosif Naniescu şi Gheorghe Criteanul. Este o
antologie de cântări grecești (filele 4-53) și românești (după f. 53). Însemnări: f.3 ,,1834 Iosif”.
Numele este criptografiat alături de semnătura ,,Iosif ierodiaconul.”
La f. 84 găsim Slava la Stihoavna de Sâmbătă seara la Duminica lăsatului de carne glas
VIII ni, Vai mie înegritule suflete..., scrisă de Macarie Ieromonahul în anul 1836 și o împortantă
însemnare: „La anul 1836, în Episcopia Buzăului după cererea ierodiaconului Iosif Naniescu,
când a tipărit Prohodul Domnului.” Așadar după tipărirea Prohodului Domnului la anul 1836 la
Buzău, Iosif Naniescu roagă pe dascălul Macarie Ieromonahul, cu doi ani înainte de moartea sa,
să scrie această deosebită cântare rămasă până astăzi piatră de grea încercare pentru interpreții
psalți.
La f.101 De tine se bucură, facere a lui kir Dionisie Fotino Moraitul în grecește și tradusă
în românește de Arhimandritul Iosif Naniescu întocmai după cel grecesc (subl.n.), glas VIII ni,
De tine se bucură..., La f. 104 găsim ...se zice și așa, mai explicată melodia. (Iosif Naniescu n.n.)
f.204v. acest irmos se cântă în ziua Sfântului Vasile glas II di, Pre arătătorul..., (Iosif
Naniescu n.n.)
f.105v. Slavă și acum în Sfânta și Marea Miercuri a Patimilor la Utrenie, tradusă și
potrivită melodia pe limba românească de Arhimandritul Iosif Naniescu, glas VIII ni, Doamne
femeia...,

-Ms. Rom. 4426 Psaltichie, sec. XIX (a doua jumătate), 29 file, 185/115 mm., textul
scris în alfabetul de tranziție cu cerneală neagră (titluri, inițiale, indicații muzicale cu roșu),
legătură veche în carton sub legătura modernă, copist Pr. Gheorghe (Ionescu), ucenicul lui Iosif
Naniescu. Dăruit de Casa Bisericii la 26 septembrie 1915 cu adresa nr. 44555 din 26 septembrie
1915. Conţine compoziţii de Iosif Naniescu, Macarie Ieromonahul, și Grigorie Protopsaltul.

400
Prezentat succint și în BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică..., p. 468.

118
 La f. 18 găsim „Slavă şi akum în Sf(ânta) şi Marea Miercuri a Patimilor la utrenie,
tradusă şi potrivită melodia pe limba românească de Arhimandritul Iosif Naniescu, glas VIII, ni.”
Doamne muerea...,

-Ms. Rom. 4013 Psaltichie, Texte fragmentare, compoziţii, în parte autografe ale
Mitropolitului Iosif Naniescu şi copieri după Mihalache psaltul, ucenicul lui Petru Lambadarie,
sec. XIX (cca. 1860-1870), 25 file, 500/260 mm., cerneală neagră (titlul de la f.14 cu roșu)
alfabet chirilic de tranziție. Din arhiva Mitropolitului Iosif Naniescu intrat în fondul B.A.R. după
moartea sa.
La f.1 găsim un fragment dintr-o slavă...cu ale cărora rugăciuni Hristoase Dumnezeul
nostru păzește turma Ta..., și însemnarea (arh. ms. 152 ?)
f.3 „Voscreasna III, gls. III ga Magdalenei Mariei...,
f. 3v. Voscreasna IV, gls. IV, pa, Mânecare adâncă era...,
f. 4 Însemnarea: (arh. ms. 154) Voscreasna V, gl. V, pa, O preaînţelepte judecăţi...,
f. 5 Starea I gl. V, pa (Prohodul Domnului n.n.), În Mormânt... Kuvine-să dar...
Neamurile toate...,
f. 6 notă: „arh. ms. 155.” Priceasnă la Naşterea Domnului Dumnezeu și Mântuitorului
nostru Iisus Hristos.
f. 7 Prohodul Domnului (trei stări n.n.).
f. 8 notă: „arh. ms. 156” Slavă... Închinămu-ne Tatălui şi Fiului Acestuia...,
f.8v. Îndată cântăm binecuvântările învierii glas V pa, (Macarie Ieromonahul, neterminate
n.n.)
f.11v. La târnosirea bisericii Doamne iubit-ai bunăcuviința casei Tale...,
f. 12 Heruvic gls. VI. Acum Puterile...,
f. 12v. Glas I pa, Acum puterile...,
f. 13 Glas VIII ni, Fericit sînt...,
f.14 Glas VIII ni, Cântarea dimineții..., (Macarie Ieromonahul n.n.)
f. 15 notă „Arh. Naniescu I ms. 142,” Pasapnorion facere a lui Kir Mihalache ucenicu a
lui Petru Lambadarie cel vestit, glas III, ga, Toată suflarea...,
f.17 notă „Arh. Naniescu ms. I 163”, Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Anixandarilor,
glas VIII ni, Deşchizând Tu mâna Ta...,

119
 f.19 notă: „Arh. Naniescu I ms. 164” Glas VIII ni, Deșchizând Tu mâna Ta...,
f.23 notă: „Arh. Naniescu I ms. 165”.
f. 23-25 cratime glas I, III, III, III, „Minie,”„ Naeiu,” (macamuri n.n.)
f. 25 notă: „Arh. Naniescu I ms. 16,” Psalmul 50, glas VII, zo, Miluieşte-mă
Dumnezeule...,

-Ms. Rom. 4399401 Papadichie, Intrare a noului meşteşug care s-au aşăzat în privirea şi
lucrarea muzicii, după socoteala celor doi didascali ai şcoalei cei de opşte a neamului
Hurmuziului şi a lui Grigorie Lambadarie, sec. XIX (mijloc), 30 file, 265/210 mm. Conţine
elemente de teorie muzicală cu scări muzicale (Scrisă de tânărul Iosif Naniescu după cele ale lui
Macarie Ieromonahul, n.n.), exerciţii de paralaghiere (fila 20), şi un Doamne strigat-am... (cu
text grecesc n.n.), glas III ga.

-Ms. Rom. 4402402 Miscelaneu, de Psaltichii şi Papadichii, sec. XIX (cca. 1833-1897),
330 file, 540/225 mm. Conţine compoziţii de Anton Pann, Petru Lambadarie, Dimitrie Nicolaide,
Grigore Protopsaltul, Iosif Naniescu, Ghe. Colciu Protopsaltul, Iacov Protopsaltul, Daniil
Protopsaltul, Gheorghe Criteanu, Hurmuz Hartofilax, Petru Efesiu, Petru Berechet, Visarion
Duhovnicul.

-Ms. Rom. 4434403 Psaltichie, 1839 (f.1), 17 file, 180/115 mm. Cuprinde compoziţii ale
lui Dionisache Moraitul, Dionisie Peloponisiotul şi Antim arhiereul Haripoleos.

-Ms. Rom. 5108404 Psaltichie şi versuri, sec. XIX (1833-1834), 159 file, 115/85 mm.
La f.1 Adunare de cântări pe psaltichie (şi versuri) de ierodiaconul Iosif Naniescu, 1833, Buzău
(limbile română şi greacă n.n.).

401
Prezentat de MOISE, Bogdan, Pr., Cultura muzicală..., pp. 195-199.
402
Ibidem pp. 200-217; a se vedea și BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., pp. 465-466.
403
Ibidem pp. 217-218.
404
Ibidem pp. 218-220; a se vedea și BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică ..., p. 476.

120
II.3. Manuscrise ce conțin cântări de Iosif Naniescu având în arhivele B.A.R.
proveniență necunoscută (3 msse.)
În fondul B.A.R. identificăm și alte manuscrise muzicale care conțin cântări ale
mitropolitului Iosif declarate având provenienţă necunoscută. Între acestea identificăm
manuscrise caligrafiate chiar de mitropolit (ms. rom. 5810).405 Alte trei manuscrise conţin
compoziţii ale sale: ms. rom. 4382, ms. rom. 4605 şi ms. rom. - gr. 835.

-Ms. Rom. 4382 Psaltichie, sec. XIX (1884, f. 42v.), 140 file + f. 10 bis, 155/95 mm.
alfabet chirilic, text scris cu cerneală neagră. Conține compoziţii de Anton Pann, Grigorie
Protopsaltul, Petru Lambadarie, Iosif Naniescu şi Ştefan Popescu. Însemnări: f.1 (în creion n.n.)
,,Scris de C. Marinescu fost psalt la Doamna Bălașa pe la 1880 pe urmă la Popa Chițu, mort de
vreo 20 de ani, Grigore Crețu 1906 septembrie 23. Aceasta mi-a spus-o dascălul de la care am
cumpărat-o, Mihai Gheorghiu din Botoșani, fost dascăl la Stavropoleos, la Antim, la Icoanei,
apoi la Sf. Spiridon Nou, 12 ani, până acum 15 ani (1906). Stă în curtea Bisericii Icoanei.”
La f.54v. (Răspunsuri mari n.n.) Altele compuse de Iosif Nania acum Mitropolit
Moldaviei, glas VIII ni.
f.57 Acsioane Duminicale. Acsioane de părintele Ierodiacon Iosif Nania acum mitropolit
Moldaviei, glas I pa, Kuvine-să cu adevărat...,
f.59 Altul mai cu apropiere de original, glasul II di, Cuvine-se cu adevărat..., (Iosif
Naniescu n.n.)
f.64v. Altul tot de Iosif Nania glas VII zo octav (sic.), Cade-să cu adevărat...,
f.66v. Altul tot al lui Iosif Nania glas VIII ni (eptafon n.n.), Kade-să cu adevărat...,

-Ms. Rom. 4605 „Slavă şi acum. În Sfânta şi Marea Miercuri a Patimilor, la Utrenie,
tradusă şi potrivită melodia pe limba românească de arhimandritul Iosif Naniescu 1872.” sec.
XIX, (1872 aprilie 3, f.1.), 5 file, 205/130 mm., cerneală neagră (titluri și unele indicații cu
roșu), copist Gheorghe Ionescu. Însemnări: f.5 ,,Pr. Gheorghe Ionescu, anul 1872, april(ie) 3.”
f. 1- 5 gls. VIII ni, Doamne muerea...,

405
-ms. rom. 5810 Începutul cu Dumnezeu cel Sfânt al Papadichiei /.../ de Smeritul Macarie Ieromonahul /.../ sec.
XIX (cca. 1850-1860), 64 file, 37/23,5 cm. La f. 64 notă: Sfârşit şi lui Dumnezeu Celui în Troiţă proslăvit laudă.
Scrisu-s-au această papadichie de Arhimandritul Iosif Naniescu.

121
 -Ms. Rom. - Gr. 835 Psaltichie, sec. XIX, 174 file, legătură nouă în pânză, scris de mai
multe mâini, în limbile română şi greacă. Titlurile toate în limba română. Posesor Ghiţă Ionescu,
care se semnează la f. 124v. La f. 127 însemnare: ,,aceste texte au fost de mine donate, Ghiţă
Ioan(escu).”
La f. 35v. găsim Cuvine-să alcătuit de Iosif Nania Ierodiaconul Buzăului. Glas V, pa,
Cuvine-să cu adevărat... (numai neumele muzicale fără text n.n.)

II.4. Manuscrise ce conțin cântări de Iosif Naniescu din arhiva B.A.R. cu alte
diferite proveniențe (5 msse.)
Alte manuscrise muzicale ce conțin opera mitropolitului Iosif Naniescu le
identificăm în arhivele B.A.R. având diferite provenienţe. Acestea sunt în număr de cinci:
ms. rom. 2343, ms. rom. 3809, ms. rom. 4249, ms. rom. 4344 și ms. rom. 1191.

-Ms. Rom. 4249 (anul 1872, copist Preotul Ghiță Ionescu) Colecţie de toate cântările
trebuincioase peste an scrise cu multă osteneală și așezate la rând dupre cum trebuie să cânta
peste an, adunate din cântările mai multor preaînțelepți și sfinți dascăli carii în vremi s-au
ocupat de au compus și au făcut acestea, pentru folosul fiilor patriei. Iar eu smeritul preot după
dorința ce am avut am dat puțină osteneală corpului meu în timp de două luni, iunie și iulie și
am făcut o colecție așa cum se vede. Scrisă în zilele preaosfințitului mitropolit al Ungrovlahiei și
Primat al României D.D. Nifon, Preotul Ghiţă Ionescu, 1872, iulie 28, 192 file, 225/150 mm.
copist Ghiţă Ionescu (care se semnează la f.124v. n.n.). Cumpărat de B.A.R. de la B. Petre din
Bucureşti la 24 aprilie 1914. Este o antologie de cântări a lui Gheorghe Ionescu, ucenicul lui
Iosif Naniescu. Acesta dedică operei maestrului său cea mai mare parte din prezenta antologie
care conţine compoziţii de Iosif Naniescu, P. Lambadarie, Macarie Ieromonahul, Teodor Fokeos,
Ghiţă Ionescu, Varlaam Protosinghelul, Daniil Protopsaltul, Gheorghe Criteanu, Iacov
Protopsaltul, Grigorie Protopsaltul, Petru Vizantie, Hurmuz Hartofilax, Dionisache Moraitul,
Chesarie Episcopul Buzăului, Anton Pann, Spirache Enescu şi Ioan Protopsaltul.
La f.2 identificăm: Polieleul lui Petru Lambadarie Peloponisianul. Iar pre limba
românească tradus de Macarie Dascălul de muzică bisericească și mai revizat (subl. n.) pe la

122
unele locuri și corectat de părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, anul 1864, glas V pa, Robii
Domnului...,
f.11v. Această Slavă după Polieleu este compusă de Arhimandritul Iosif Naniescu, glas V
pa, Tatălui să ne închinăm...,
f.25 Altul (heruvic n.n.) compus de Arhimandritul Iosif Naniescu, în Monastirea Găiseni,
1860 glas I pa, Cei ce pre heruvimi...,
f.27v. Câteva acsioane compuse de părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, glas I pa,
Kuvine-să cu adevărat...,
f.29 Tot de acelaș (acsion n.n.) tradus din cele grecești în Monastirea Găiseni glas VII zo,
Cuvine-să cu adevărat...,
f.30 Altul (acsion n.n.) tot de acelaș părinte glas VIII ni, Cuvine-se cu adevărat...,
f.32 Kinonicele săptămânei facere a lui Petru Lambadarie revăzute de Părintele
Arhimandrit Iosif Naniescu, Luni glas I pa, Cel ce faci pre îngerii Tăi...,
f.33 Marți glas VII zo, Întru pomenire veșnică...,
f.34 Miercuri glas IV di, Paharul mântuirii...,
f.35v. Joi glas VIII ni, În tot pământul...,
f.36v. Vineri glas V pa, Mântuire au făcut...,
f.37v. Sâmbătă glas V pa, Fericiți sunt...,
f.125 Slava după Evanghelia Utreniei în Duminicile Triodului în Sfântul și Marele Postul
Paștelui potrivită melodia după cele grecești și așezate de părintele Iosif Naniescu împreună cu
toate ale postului (subl.n.). 1857, glas VIII ni, Slavă ... Ușile Pocăinței..., f.125v. Și
acum...Cărările mântuirii..., f.126 La mulțimea faptelor mele...,
f.126v. De tine se bucură, facere a lui Dionisache Moraitul în grecește și tradus în
românește de Iosif Naniescu, glas VIII ni, De tine se bucură...,
f.128v. Prochimenele mari care se cântă în Postul cel Mare Duminica seara, facere a lui
Petru Lambadarie în grecește și în românește tot de acelaș părinte Arhimandrit Iosif Naniescu
glas VIII ni, Să nu întorci fața Ta..., f.129 Altul al doilea prochimen glas VIII ni, Dat-ai
moștenire...,
f.129v. Heruvicul la Liturghia Cea Mai Nainte Sfințită tot de acelaș părinte Iosif
Naniescu glas VI pa, Acum puterile...,

123
 f.130v. Kinonic facere a lui Ioan Klada și tradus tot de acelaș (Iosif Naniescu n.n.) glas I
ke, Gustați și vedeți...,
f.132 Glas I pa, Să se îndrepteze..., (Iosif Naniescu n.n.)
f.132 Glas I pa, Să se îndrepteze..., (altul mai melismat tot de Iosif Naniescu n.n.)
f.133 Kondacul canonului celui mare, facere a lui Grigorie Protopsaltul, tradus tot de
părintele Iosif Naniescu, când era diacon (subl. n.), glas II vu, Suflete al meu...,
f.134 În Sfântul și Marele Post în vinerea săptămânii a cincea, seara la vecernie, la slujba
cântării acatistului. Kondacul tradus în românește de fericitul Părinte Ieromonahul Macarie glas
VIII ni, Apărătoare Doamnă..., (la scara de cântări de la fila 191v. caligraful Gheorghe Ionescu
atribuie condacul lui Iosif Naniescu n.n.).
f.141 Glas VIII ga, Aliluia...Iată Mirele vine...,
f.146 Slavă și acum în Sfânta și Marea Miercuri a patimilor la Utrenie, tradusă și potrivită
melodia pe limba românească de Arhimandritul Iosif Naniescu, anul 1872 ianuarie 20, glas VIII
ni, Doamne muerea...,
f.149 Acest irmos se cântă după sfârșitul vecerniei când sărută norodul Sfântul Aeru,
Glas V pa, Înfricoșatu-s-au pământul...,
f.150 După înconjurarea Bisericii cu Sfântul Aeru se începe a se cânta stihira aceasta din
ușa bisericii până când ajungu înaintea Ușei Împărătești glas V pa, Veniți să fericim pre Iosif...,
f.157v. Această slavă este compusă de părintele Arhimandrit Iosif Naniescu glas V pa,
Ziua învierii...,
f.160 Cele Unsprezece Eotinale ale învierii potrivită și așezată melodia după cele grecești
așa cu bună întocmire în limba română de Arhimandritul Iosif Naniescu, anul 1856, glasul I pa,
În munte ucenicii mergând..., f.161 glas II di, Cu miresme viind muerile..., f.162 glas III ga,
Magdalinei Mariei..., f.163 glas IV pa, Mânecare adâncă era..., f.164 glasul V pa, O prea
înțelepte judecățile Tale..., f.165v. glasul VI pa, Pacea cea adevărată..., f.166v. glasul VII ga,
Iată întuneric..., f.167 glas VIII ni, Lacrămile Mariei..., f.168v. glas V pa, Ca întru anii cei de
apoi..., f.169v. glas VI pa, După pogorârea în Iad..., f.170v. glas VIII ni, Arătându-te pre tine...,
f.172 Facere a lui Dionisache Moraitul mai întâi în grecește și în românește tradus din
porunca Prea Sf(ințitului) Episcop (...) Buzăului D. D. Kesarie, de Iosif Naniescu. Anul 1841
aprilie 26, glas V pa, Pre tine Maica lui Dumnezeu...,

124
 f.175 Slava la laude în Duminicile Sfinților de preste an tradusă melodia după cele
grecești, și întocmită așa cum se vede de Păr(intele) Iosif Naniescu glas VIII ni, Ceata sfinților
părinți...,
f.177 Slava vecerniei la Adormirea Prea Sfintei de Dumnezeu Născătoarei pe optu
glasuri, tradusă melodia după cele grecești din ale lui Petru Lambadarie și Ioan Protopsaltul și
întocmită pe limba Română de Părintele Arhimandrit Iosif Naniescu, glas I pa, Cu voia cea
Dumnezeește stăpânitoare...,
f.180 La închinarea arhiereului când are a slujii dimineața liturghie glas VII zo, Pre
stăpânul..., (Ghiță Ionescu nu menționează autorul dar pentru faptul că înaintea acestei lucrări
este o cântare de Iosif Naniescu dar și după aceasta este o altă cântare a lui Iosif cu mențiunea
„tot de acelaș,” deducem că și această cântare este compusă tot de mitropolit n.n.).
f.181 Tot de acelaș glas II di, Lumină lină..., (Iosif Naniescu n.n.)
f.182 Aliluia care se cântă înainte de evanghelie glas I pa, Aliluia..., (autor nemenționat
n.n.).
f.183 La Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Marelui Vasilie această cântare pe glas al
doilea s-a cântat întâiu și s-a alcătuit de Sfântul Ioan Damaschin și mai în urmă s-au mai scurtat
de Ioan cel Dulce. Iar mai în urmă de toți î(n)că s-au mai scurtat de Ioan Protopsaltul așa cum se
obișnuiește a se cânta în Sfânta și lui Dumnezeu Biserică și după aceea s-a prefăcut pe limba
noastră română precum se vede de Arhimandritul Iosif Naniescu în Monastirea Găiseni. Anul
1861, glas II di, (Răspunsuri mari n.n.) Cu vrednicie și cu dreptate..., f.183v. Sfânt Sfânt Sfânt...,
f.185 Pre Tine Te lăudăm...,
f.186 Că mitra ta tradusă tot de acelaș Păr(inte) Arh(imandrit) Iosif Naniescu, în
Mânăstirea Găiseni glas I tetrafon ke, Kă mitra ta...,
f.188 La Paști glas V pa, de Arhimandrit Iosif Naniescu, Hristos au Înviat...,
f.188v. La acatist glas VIII ni, Bucură-te Mireasă pururea fecioară..., și Aliluia...,
f.189 Condacul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos lucrat de acelaș păr(inte) Iosif
Naniescu glas III ga ca de la ni, Fecioara astăzi...,

-Ms. Rom. 2343 Psaltichie, sec. XIX, 1874 (f. 99), 185 file, 205/155 mm., inițiale ornate
la f.5, 62, 79, copist Constandin fratele, 1874, (f. 99 r-v) de la Mănăstirea Ghighiu. Dăruit B.A.R.
de Ministerul Cultelor şi instrucţiunii Publice, la 22 noiembrie 1903. Însemnări: f.1 ,,De la

125
Mânăstirea Ghighiu județul Prahova dăruit de Ministerul Cultelor și Instrucțiunilor Publice,
Administrația Casei Bisericii cu adresa nr. 22289 din 22 noiembrie 1903, (semnat n.n.) Kliment
Monahu(l),” f.99r-v ,,Această carte este a fratelui Constantin din Sfânta Mănăstire Ghighiu
(Chiril) scrisă la leat 1874, iunie 13, pă vremea preaosfințitului mitropolit al Prințipatelor Unite
D. D. Nifon. Fratele Constantin 1874.” Conţine compoziţii de Daniil Protopsaltul, Petru
Lambadarie, Anton Pann, Iosif Naniescu, Grigorie Protopsaltul, Petru Efesiul, Petru
Peloponisiul, Macarie Ieromonahul şi Iacov Protopsaltul.
La f. 91 (pag.176) Începutu(l) cu Dumnezeu Cel Sfânt a Rânduielii Sfintei Liturghii de
Iosif Nania ehul lăt(uraș) VIII ni, Binecuvintează suflete al meu pre Domnul...,
f.101 (pag.196), Alte Aghioase (Răspunsuri mari n.n.) după original de i(e)rodiaconu(l)
Iosif(u) Nania ehul lăt(uraș) VIII ni, Și duhului tău..., Pre Tatăl, pre Fiul și pre Sfântul Duh...,

-Ms. Rom. 3809 Psaltichie, sec. XIX, 1854 (f. 63v), 131 file, 165/105 mm., copist
C(onstantin) D(imitriu), 1854, martie, 30 (f. 63v). Cumpărat de B.A.R. de la Pr. Gheorghe
(Grigorie) Băbuş la 16 iunie 1982. Conţine compoziţii de diferiţi autori Varlaam monahul, Iacov
Protopsaltul, Ioan Protopsaltul, Daniil Protopsaltul, Petru Lambadarie, Hurmuz, Petru Vizantie,
Iosif Naniescu, Dionisie Serdarul, Petru Efesiu şi Anton Pann.
La f.104 Kuvine-să alcătuit de Iosif Nanie(scu) Ierodi(aconul) Prea Sf(inţitului),
Ep(iscop) D. D. Kesarie la anul 1843 Dece(mbrie) 8, glasV pa, Kuvine-să cu adevărat...,
f.105 Altul prescurtat, de acelaş mai cu apropiere de original, gl. II di, Cuvine-să cu
adevărat...,

-Ms. Rom. 4344 Psaltichie, sec. XIX (sfârşit), 61 file, 190/155 mm. Cumpărat de B.A.R.
de la Pr. Gheorghe (Grigorie) Băbuş la 30 martie 1984. Conţine compoziţii de Chiril
Ierodiaconul Cernicanul, Atanasie Iordănescu, Anton Pann, Iacov Protopsaltul, Iosif ierodiaconul
Buzăuianu şi Nectarie Preotul.
f.8 La Sf(ânta) și Dumnezeiasca Liturghie Binecuvântează tradus de ierodiaconul Iosif
Nania glas lăt(uraș) VIII ni, Binecuvântează suflete al meu pre Domnul...,
f.48 Aghioase prelucrate de Ierodiaconul Iosif (Naniescu) al Sfintei Episcopii Buzăul,
ehul lăt(uraș), glas VIII ni, (Răspunsuri mari n.n.) Și duhului tău. Pre Tatăl, pre Fiul și pre
Sfântul Duh...,

126
 -Ms. Rom. 1191 Antologie,406 sec. XIX, 1874, fost ms. Gaster 200 (f.1, 269v.), 269 file,
215/170 mm., copist Ion Vlădescu, cerneală neagră și roșie (timporale, ftorale și mărturii), titluri
și inițiale ornate cu roșu, legătură veche originală în carton.
La fila 246v. Acsion alcătuit de Iosif Nania pe glas I pa, Cuvine-să cu adevărat...
f. 247 Axion prelucrat tot de acelaș (Iosif Naniescu n.n.), glas II di, Cuvine-se cu
adevărat...

406
A se vedea și ISĂROIU, Preot, Ion, Ghelasie Basarabeanu..., pp. 103-105.

127
II.5. Tabel sinoptic cu manuscrisele muzicale greceşti din fondul Mitropolit
Iosif Naniescu B.A.R.
Nr. Cota Anul Date codicologice Conținut
crt.
1. Cântări de Daniil Protopsaltul, Petru
Lambadarie, Ioan Glychis, Petru din
ms. gr.958 1827 285 file, 170/100 mm. Bizanț, Ioan Protopsaltul, Gheorghe din
Creta, Hurmuzis, Grigorie din Creta și
Iacov Protopsaltul. Ierodiaconul Iosif
Naniescu, anul 1847, august 28 în
București
2. ms. gr. 990 1735, f. 217v. 226 file, 190/150 mm. Miscelaneu
3. ms. gr.1349 început de sec. 32 file, 235/120 mm. Cantece de lume versuri greacă turca și
XIX română
4. ms. gr.791 sec. XVII 117 file, 150/100 mm. Irmologhion pe tot anul, cumpărat de la
Iosif Schevofilax pe 190 asprii
5. ms. gr.742 sec. XVIII 741 file, 250/180 mm. Cântări psaltice în limba greacă de
diferiți autori
6. ms. gr.746 sec. XVIII 179 file, 250/160mm. Volumul I dintr-o colecție de 4, conține
piese muzicale de Petru Lambadarie.
7. ms. gr.743 sec. XVIII 202 file, 230/170 mm. Volumul al II lea, Cântări de Petru
Lambadarie
8. ms. gr.747 sec. XVIII 160 file, 230/160 mm. Volumul III, Petru Lambadarie
9. ms. gr.745 sec. XVIII 281 file, 220/150 mm. Volumul IV, Petru Lambadarie
10. ms. gr.744 sec. XVIII 83 file, 240/160 mm. Heruvice grecești de diferiți autori
11. ms. gr.748 sec. XVIII 75 file, 230/160 mm. Anastasimatar grecesc
12. ms. gr.749 sec. XVIII 147 file, 230/160 mm. Doxastar grecesc
13. ms. gr.750 sec. XVIII 113 file, 230/160 mm. Doxastar grecesc de diferiți autori
14. ms. gr.751 sec. XVIII 202 file, 230/160 mm. Irmologhion grecesc
15. ms. gr.752 sec. XVIII 111 file, 230/160 mm. Irmologhion grecesc
16. ms. gr.756 sec. XVIII 199 file, 220/160 mm. Heruvice grecești de diferiți autori
17. ms. gr.760 sec. XVIII 638 file, 210/160 mm. Cântări psaltice grecești cu o scurtă
introducere asupra muzicii bisericești
18. ms. gr.762 sec. XVIII 453 file, 190/140 mm. Stihirarul lui Ghermano Neon Patron
19. ms. gr.763 sec. XVIII 141 file, 200/150 mm. Cântări din perioada Triodului fără
menționarea autorilor
20. ms. gr.792/492 sec. XVIII 156 file, 150/100 mm. Cântări psaltice în limba greacă
(diferiți autori)
21. ms. gr.793/493 sec.XVIII 123 file, 140/100 mm. Cântări psaltice în limba greacă n.n.
22. ms. gr. 93/494 sec. XVIII- 317 file, 160/100 mm. Cântări în limba greacă de diferiți
XIX autori
23. ms. gr.753/498 sec. XIX, 1819 265 file, 210/150 mm. Cântări de Petru Berechet prefăcute de
Grigorie Protopsaltul la anul 1819
24. ms. gr.754/499 sec. XIX, 1819 224 file, 220/160 mm. Cântări de Petru Berechet, (continuarea
de la ms. gr. 753 n.n.)
25. ms. gr.371/513 sec. XIX 156 file, 160/100 mm. Cântări grecești de diferiți autori
26. ms. gr.741/527 sec. XIX 64 file, 270/210 mm. Anastasimatarul grecesc al lui Dionisie
Fotino tradus de Anton Pann, f.64v.-
Versuri politice compuse de Dionisie
Fotino din Patras
27. ms. gr.755/528 sec. XIX 91 file, 230/170 mm. Cântări grecești de diferiți autori

128
28. ms. gr.757/529 sec. XIX 169 file, 220/160 file Irmologhion
29. ms. gr.758/530 sec. XIX 137 file, 220/160 mm. Doxologii în limba greacă
30. ms. gr.759/531 sec. XIX 125 file, 220/150 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
31. ms. gr.761/532 sec. XIX, 1820 110 file, 220/170 mm. Tratat de muzică bisericească scris la
Iași pe metoda nouă
32. ms. gr.765/533 sec. XIX, 1836 165 file, 190/120 mm. Antologie a lui Axentie Roșculescu
scrisă la anul 1836
33. ms. gr.766/534 sec. XIX nepaginat, 300/210 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
34. ms. gr.779/546 sec. XIX 211 file, 170/110 mm. Antologie de cântări grecești și
românești (diferiți autori n.n.)
35. ms. gr.653/740 sec. XVIII 491 file, 180/110 mm. Irmologhion (diferiți autori n.n.) și
versuri.
36. ms. gr.224/790 sec. XIX 213 file, 320/240 mm. Foi volante în stare deplorabilă
aproape șterse; (conține și o cheie a
visurilor de patriarhul Ghermanos și un
calendar astrologic n.n.)
37. ms. gr.655/792 prima jumătate 81 file, 180/110 mm. Cartea întâia de muzică teoretică și
a sec. XIX practică, tratat de muzică bisericească
n.n.
38. ms. gr.698/793 sec. XIX 17 file, 390/130 mm. Tratat sumar de muzică bisericească cu
o serie de diagrame explicative ale
scărilor muzicale
39. ms. gr.784/794 sec. XIX 270 file, 170/110 mm. Cântări grecești și turcești scrise cu
litere grecești
40. ms. gr.780/547 sec. XIX 114 pagini, 180/110 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
41. ms. gr.781/548 sec. XIX 301 file, 180/120 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
42. ms. gr.785/550 sec. XIX 110 file, 170/110 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
43. ms. gr.786/551 sec. XIX 161 file, 170/120 mm. Antologie, (lipsește începutul n.n.)
44. ms. gr.787/552 sec. XIX 177 file, 160/110 mm. Irmologhion grecesc, (autori diferiți
n.n.)
45. ms. gr.788/553 sec. XIX 165 file, 160/100 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
46. ms. gr.789/554 sec. XIX 13 file, 170/110 mm. Heruvice de Petru Lambadarie
47. ms. gr. sec. XIX nepaginat, 350/230 mm. Cântări de Dionisie Fotino
767/535
48. ms. rom. sec. XIX nepaginat, 280/190 mm. Heruvice de Dionisie Fotino
768/536
49. ms. gr. sec. XIX nepaginat, 240/170 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
769/537
50. ms. gr. sec. XIX nepaginat, 230/170 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
770/538
51. ms. gr. sec. XIX nepaginat, 310/240 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
771/539
52. ms. gr. sec. XIX nepaginat, 250/180 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
772/540
53. ms. gr. sec. XIX foi adunate întâmplător la Antologie (diferiți autori n.n.)
773/541 un loc, 250/180 mm.
54. ms. gr. sec. XIX nepaginat, 270/200 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
775/542
55. ms. gr. sec. XIX 180/120 mm. Antologie (diferiți autori n.n.)
776/543
56. ms. gr. sec. XIX nepaginat, file adunate Antologie (diferiți autori n.n.)
777/544 întâmplător la un loc,
210/150 mm.

129
CAPITOLUL III
ARHITECTURA IMNOGRAFICĂ A CÂNTĂRII ,,DOAMNE FEMEIA” A
ARHIMANDRITULUI IOSIF NANIESCU

Prin bogata operă muzicală mitropolitul Iosif Naniescu se remarcă drept punct de
referință al epocii sale privind modalitatea de compoziție și de traducere din limba greacă
a cântărilor psaltice. Calitatea de bun interpret îi este reliefată de nenumăratele mărturii
scrise dealungul timpului. Iosif Naniescu arată istoriei muzicale, prin opera răspândită în
peste 100 de manuscrise muzicale (depozitate în țară și în Sfântul Munte Athos), râvna și
talentul deosebit cu care a fost înzestrat câștigând în consecință și prețuirea psalților
vremii care au lăsat în antologhioane lângă cântările sale aprecieri ca: „Axion preafrumos
(subl.n.) ... frumos, ...alte axioane preafrumoase.” Interpretarea deosebită a
Mitropolitului Iosif a generat și alte tonisiri ale psalților așa cum arată manuscrisul
românesc B.S.S. nr. II-7 407 care ne descoperă la p. 46 ,,Alte bine cuvântări mai pe scurt
melodia făcută de Mardari Gheorghiu aprocsimativ dupe cum le cânta Înalt Prea Sfinția
Sa Mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu...,”. Aceste cântări le descoperim și în ms. nr. 1
Caietul 2 B. P. Rediu Tătar-Iași,408 la filele 12v.-15v: ,,Binecuvântările învierii, glas V
tetrafonic aranjate în măsura de două cum au fost cântate de I.P.S. Mitropolit, Iosif
Naniescu ...,”
Între anii 1848 și 1872 Iosif Naniescu compune mai multe forme ale stihirei409 din
Sfânta și Marea Miercuri a Patimilor la Utrenie, „Doamne femeia...,” cântări identificate
în mai multe manuscrise din țară și din Sfântul Munte Athos.
O dovadă a dragostei pentru interpretarea acestei stihiri din vremea săptămânii
mari a este însemnarea lui Iosif de pe manuscrisul B.A.R. nr. 4402, fila 231, unde în
dreptul cântării notează: „...Cântată de mine în Sfânta Mitropolie în Bucureşti marţi

407
PĂTRAŞCU, Claudiu, op.cit., pp. 87-88.
408
NASTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, art.cit., pp. 502-507.
409
Stihiră - imn precedat de stih intonat în tactul irmologic (repede) sau stihiraric (rar) în cadrul Sfintelor Slujbe la
Vecernie (la Doamne Strigat-am și Stihoavnă), Utrenie (la Laude) și Sfânta Liturghie la Antifonul III (Fericirile),
dar și în cadrul altor slujbe aparținând Sfintelor Taine sau Ierurgii. Cf. LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela,
RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin, SANDU, Eugen-Petre, Dicționar..., p. 322.

130
seara, 11 aprilie 1872 Arhimandrit Iosif Naniescu... (după 20 de ani Iosif completează
însemnarea n.n.), ...Și după aceea atât în Bucureşti la Mitropolie cât şi la Argeşiu, la
Biserica Domnească, când eram episcop, precum şi ca mitropolit la Iassy, în toţi anii.
Asemenea şi în seara de marţi 31 martie 1892 în marea biserică a Mitropoliei terminată
de mine. Și spre știință am însemnat, Iosif Naniescu Mitropolitul Moldovei.” Dat fiind
faptul că Iosif revine cu îmbunătățiri asupra acestei stihiri pe parcursul a 24 de ani (1848-
1872), ca mai apoi, timp de 20 de ani, să o interpreteze (1872-1892) aflându-se în tot
acest timp în diferite locuri și demnități denotă faptul că a îndrăgit această compoziție.
Nu mai întâlnim în cazul niciunei compoziții ale sale așa de multe reveniri, dar și
însemnări ale acestora. Deaceea dorim să privim în detaliu stihira, reprezentând cu
siguranță un vârf al operei sale muzicale, din care putem observa atât modul de
compoziție cât și gradul de interpretare, amprente certe ale capacităților mitropolitului
Iosif Naniescu.
Prezenta analiză va fii structurată pe două mari planuri. Primul plan îl reprezintă
analiza textului literar vizând conținutul teologic dar și structura poetică. Cel de-al doilea
plan va urmării analiza textului muzical. La acest subpunct vom analiza ethosul glasului
(ehului) în care este scrisă cântarea, urmând readarea scărilor muzicale, cu toate
particularitățile lor structurale (formule și apihime).410 După acest aspect vom extrage
modulațiile cele mai importante, analizând totodată melodica stihirei, cadențele sale dar
și ortografia muzicală a acesteia.

410
Apihima sau enihima - formulă de acordaj ce redă cele mai importante sunete din scara glasului respectiv,
atracțiile sunetelor, cadențele cât și caracteristicile acustice ale glasului (ehului).

131
III.1. Analiza textului literar
Textul stihirei a fost scris de Cassia monahia (Icassia), care alături de episcopul Marcu
încheie pleiada imnografilor de secol al IX-lea. Scrierea este făcută într-o vreme când tradiția
imnografilor de secol al VIII-lea (episcopul Cosma de Mayuma, Ioan Damaschin și Roman
Melodul), era cu atăt zel urmată de imitatori și ucenici plini de talent din Constantinopol sau alte
părți ale imperiului bizantin greu încercate de prigonirea iconoclastă. Este scrisă într-o vreme
când centrul imnografiei pare a suferii o deplasare de la Ierusalim (Mânăstirea Sfântul Sava) spre
Constantinopol (Mânăstirea Studionului).411
Despre viața și activitatea Monahiei Cassia, care a trăit în timpul împăraților Teofil (829-
842) și Mihail (842-867), se cunosc doar câteva însemnări. Acestea fac referire la participarea ei
la vârsta de 20 de ani (cc. 830) la balul palatului imperial unde împăratul Teofil și-a ales soție.
Cassia nu este aleasă de împărat din pricina unei replici dure. La afirmația împăratului: „Prin
femeie (Eva) au luat naștere cele rele,” Cassia răspunde că „Tot prin femeie (Maica Domnului)
s-a ivit Binele,” răspuns care indispune pe Teofil, acesta alegând pe Teodora din Paflagonia.
Cassia se retrage conform vocației sale monahale într-o mânăstire unde printre alte imne
(sentințe, 11 stihiri idiomele, canoanele pentru morți, irmoasele I, III, IV și V ale Canonului din
Sâmbăta Paștelui) scrie și această stihiră de inspirație dumnezeiască.412
Textul stihirei ne vorbește despre o femeie cinstitoare a Mântuitorului, pe care Biserica o
prezintă ca fiind păcătoasă. Gestul acestei femei păcătoase de a unge cu mir picioarele lui Hristos
anticipă înmormântarea Mântuitorului și pregătirea ungerii trupului Său cu miresme. Acest fapt
este pomenit de Sfânta Biserică Ortodoxă în ziua de miercuri a săptămânii sfintelor patimi ale
Mântuitorului Iisus Hristos. Sinaxarul zilei pomenește despre mai multe ungeri cu mir pe care
Domnul Iisus Hristos le-a primit de-alungul șederii Sale fizice între oameni și se oprește la
relatarea momentului ungerii din partea unei femei cinstitoare care aducând mir de mare preț și-a
arătat cinstirea față de Domnul Hristos.413 Prețul mirului adus de această femeie era mai mare de
300 de dinari adică prețul a 300 de zile de lucru. Așadar femeia aduce rodul muncii sale de

411
VINTILESCU, Pr., Prof., Petre, Poezia imnografică din cărțile de ritual și cântare bisericească,” Editura Pacea,
București, 1937, pp. 117-119.
412
Idem Ibidem
413
TRODUL, Care cuprinde slujbele bisericești de la Duminica Vameșului și a Fariseului până la Sfânta Înviere,
Tipărit în zilele păstoriei Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu aprobarea
Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române (Ediția a VIII-a), Editura Institutului Biblic și de
Misiune al B. O. R., București, 1986. pp. 496-498.

132
aproape un an de zile și îl toarnă peste capul Mântuitorului. Sfânta Biserică Ortodoxă, face o
legătură între femeia cinstitoare, care aduce rodul muncii sale de 300 de zile și femeia cea
păcătoasă despre care ne relatează Sfântul Evanghelist Luca în capitolul al șaptelea al
evangheliei sale la versetele 37-50.
Luca evanghelistul ne relatează că femeia păcătoasă a uns picioarele (subl. n.)
Mântuitorului și le-a șters cu părul capului ei, spre mirarea tuturor celor prezenți care judecând în
inimile lor au primit din partea Mântuitorului mustrare dar și o pildă din care să înțeleagă că
omul iubește mult pe Dumnezeu când i se iartă mult. Sfântul apostol și evanghelist Matei
pomenește în evanghelia sa la capitolul 26 versetele 7-13 de femeia cinstitoare care a adus un
alabastru (vas n.n.) ce conținea mir de mare preț și l-a turnat pe capul (subl. n.) Mântuitorului
Hristos. Deși uimiți ucenicii și intrigați de faptul că mirul nu a fost vândut și banii dați săracilor
aceștia primesc lămurire tot de la Hristos care le spune că gestul acestei femei este spre
îngroparea Sa.
Prin faptul că Mântuitorul a spus ca fapta acestei femei să fie pomenită oriunde va fii
răspândită învățătura Sa, din neam în neam, face ca literatura canoanelor să rezerve acestei pilde
un loc de cinste. Deși textul original din limba greacă al stihirei este scris și încadrat în structura
poetico-religioasă de secol al IX-lea, din cauza procesului de româniire al cântărilor și pentru
păstrarea mesajului teologic s-a produs o schimbare radicală, acesta fiind transformat în proză
literară.
În consecință noi, oamenii păcătoși, aducem aminte prin cântare această întâmplare
Bunului Dumnezeu dorind ca să fim și noi iertați prin „mirul” faptelor noastre bune spunând:
,,Doamne -iartă-ne așa cum ai făcut și cu- ...femeia ceea ce căzuse în păcate multe..., -că și noi
Te recunoaștem Dumnezeul Adevărat, așa cum și această femeie,- ...simțind dumnezeirea Ta..., -
prin ungerea cu mir- ...aducând mir de mult preț... -și ștergerea cu părul capului a picioarelor
Tale a luat- ...rânduială de mironosiță...”. Toți păcătoșii ne aducem inima dar și dorința și
credința de vindecare din urgia păcatului spunând: ,,...Dezleagă - (ne) păcatele așa cum... -
femeia - ...ș-a dezlegat părul...” cerând totodată de la Hristos - „...izvor de lacrimi...” - pentru a
ne plânge păcatele, de la El Cel care scoate - ...cu norii apă din mare....” Ca și femeia ne rugăm
ca Domnul Hristos să „...primeasă izvoarele lacrimilor... - noastre, ale părerii noastre de rău
pentru păcatele ce ne împresoară și ca El să (a)plece urechea - ...spre suspinurile inimii ... -
noastre - ...Cel ce a (a)plecat Cerul cu nespusa (Sa) Pogorâre...”. Femeia, dimpreună cu noi,

133
cerem apropierea lui Hristos: „...Ca să sărut(ăm) preacuratele Tale picioare, și să le șterg(em)
pre ele cu părul capului. Al căror sunet auzindu-l (și) Eva în Rai...”.
Din acest moment stihira monahiei Cassia prezintă un pasaj despre care tradiția spune că
nu i-ar aparține. Despre următorul adaos o legendă vorbește că împăratul Teofil făcând o vizită
mânăstirii conduse de monahia Cassia a intrat în chilia sa și a văzut pe masa acesteia de lucru
prezenta stihiră. Pentru faptul că monahia Cassia nu a dorit să îl vada acesta a adăugat, după
momentul auzirii pașilor Domnului de către Eva în Rai, fragmentul: „...de frică s-a ascuns...”
insinuând vina Cassiei monahia pentru răspunsul dat la balul său în care nu a ieșit aleasă. Tot
legenda vorbește în continuare despre faptul că acest adaos nu a fost înlăturat de Cassia, aceasta
transformând înțelesul adaosului împăratului Teofil în ascunderea Evei de pașii Domnului
simțindu-și vina pentru mâncarea din pomul oprit. Așadar Cassia lasă acest presupus adaos și
desăvârșește creația sa poetică.414 Stihira se termină cu o privire spre interiorul nostru omenesc
spunând toți: ,,...Deci suflete, cine va cerca (cerceta n.n.) mulțimea păcatelor (noastre) și
adâncul judecăților Tale! Mântuitorule și Izbăvitorul meu să nu (ne) treci cu vederea pre (noi
robii Tăi), Cela Ce ai nemăsurată mare milă.”
Textul integral îl putem delimita în 8 fraze gramaticale:
Fraza 1: ,,Doamne femeia ceea ce căzuse în păcate multe, simțind Dumnezeirea Ta, luând
rânduială de mironosiță și tânguindu-se, mir Ți-a adus mai înainte de îngropare...
Fraza 2: ...Vai mie, zicând, că noapte îmi este mie înfierbântarea curviei, întunecată și
fără de lună pofta păcatului...
Fraza 3: ...Primește izvoarele lacrămilor mele Cela Ce scoți cu norii apă din mare...
Fraza 4: ...Pleacă-Te spre suspinurile inimii mele, Cela Ce ai plecat cerurile cu nespusa
pogorâre...
Fraza 5: ...Ca să sărut preacuratele Tale picioare și să le șterg pre ele iarăși cu părul
capului meu...
Fraza 6: ...Al cărora sunet auzindu-l cu urechile Eva în Raiu întru amiazăzi, de frică s-a
ascuns... (subl.n)
Fraza 7: ...Cine va cerca mulțimea păcatelor mele și adâncurile judecăților Tale...
Fraza 8: ...Deci suflete, mântuitorule și isbăvitorul meu să nu mătreci cu vederea pre
mine, roaba Ta, Cela Ce ai nemăsurată mare milă.”

414
VINTILESCU, Pr., Prof., Petre, Poezia imnografică..., pp. 124-125.

134
III.2. Analiza textului muzical
IV.2.1. Ethosul
Ethosul glasului în care este compusă stihira este diatonic de eh al IV-lea plagal. Ehul IV
plagal se identifică în muzica bisericească cu glasul al VIII-lea (hipomilesian), fiind cel mai
apropiat glas bisericesc de scara muzicală a gamei Do major.

- cheia glasului al-VIII-lea

- = ftoraua ehului, care arată desfăşurarea scării lui.

III.2.2. Scara
Acest glas întrebuințează scara diatonică având la bază (noana sau finalisul) sunetul ni
(do). Semitonurile întâlnite la această scară muzicală a glasului al VIII-lea sunt între treptele 3-4
vu-ga (mi-fa) și 7-8 zo-ni (si-do). Cântarea întrebuințează în general genul diatonic al glasului al-
VIII-lea cu dese modulații în genul cromatic de glas al-II-lea și glas al-VI-lea.
Scara diatonică a glasului al-VIII-lea (cu mărturiile diatonice) împărțită în secțiuni după
modelul Bazului Teoretic al lui Anton Pann

4 3 2 4 3 2 4 4 3 2 4 3 2 4
Di Ke Zo Ni Pa Vu Ga Di Ke Zo Ni Pa Vu Ga Di
Sol La Si Do Re Mi Fa Sol La Si Do Re Mi Fa Sol

4 3 2 4 4 3 2

Ni Pa Vu Ga Di Ke Zo Ni

135
 Scara cromatică a glasului al II-lea (lidian). Glasul al-II-lea întrebuințează o scară
cromatică proprie având baza în di (sol) și câte odată în vu (mi) și ni (do). Observăm că această
scară are ftorale și mărturii proprii. Este alcătuită din două tetracorduri identice despărțite printr-
o distanță de ton. În scara glasului al-II-lea treapta a VI-a este alterată coborâtor, iar între treptele
2-3 și 6-7 distingem intervale de secundă mărită (2+)

Ni Pa Vu Ga Di Ke Zo Ni

2 5 2 4 2 5 2

Do Re Mi Fa Sol La Si Do

Scara cromatică a glasului al-VI-lea (hipolidian) întrebuințează o scară cromatică

proprie având baza în Pa (re) și mărturii și ftorale proprii. Această scară are ambele tetracorduri
cromatice construite cu ajutorul a două ftorale Pa (re) și Di (sol) care fac pe vu (mi) și

zo (si) ifes (bemol ) și pe ga (fa) și ni (do) diez .

Pa Vu Ga Di Ke Zo Ni Pa
2 6 1 4 2 6 1

III.2.3. Formula și apihima glasului al-VIII-lea:

Glasul al-VIII-lea are formula de acordaj ni - pa - vu - ni iar apihima ehului:

- pentru melosul grabnic:

136
 - pentru melosul potrivit :

III.2.4. Modulația
Întâlnim în compoziția lui Iosif Naniescu mai multe tipuri de modulații. Descoperim modulații
din genul diatonic în genul cromatic și invers din cromatic în diatonic:

Exemplul nr. 1:

In exemplul de mai sus observăm că începând cu fragmentul „...în păcate multe...” se

părăsește genul diatonic al glasului al-VIII-lea (hipomilesian) și se cântă în genul cromatic
folosindu-se scara muzicală a glasului al-VI-lea (hipolidian) revenind în glasul al-VIII-lea
începând cu fragmentul „...simțind Dumnezeirea...”.
Un alt tip de modulație din genul diatonic al glasului al-VIII-lea (hipomilesian) în genul
cromatic al glasului al-II-lea (lidian), cu revenire în genul diatonic al glasului al-VIII-lea
(hipomilesian) observăm la fragmentul „...izvoarele lacrimilor mele Cel ce scoți...”:

137
Exemplul nr. 2:

Un alt tip de modulație de data aceasta în cadrul aceluiași gen diatonic îl întâlnim la fragmentul
„...Cine va cerca mulțimea păcatelor mele...” . În cazul acestui fragment se modulează din genul
diatonic al glasului al-VIII-lea (hipomilesian) în diatonicul glasului al-V-lea (hipodorian).

Exemplul nr. 3:

138
 Un alt tip de modulație de data aceasta în cadrul aceluiași gen cromatic observăm la
fragmentul „...vai mie zicând că noapte îmi este mie înfierbântarea curviei.” La acest fragment
genul cromatic al glasului al-II-lea (lidian) este alterat cu genul cromatic al glasului al-VI-lea
(hipolidian):

Exemplul nr. 4:

139
 Un alt tip de modulație de la un ton la altul observăm la fragmentul „...și tânguindu-
se...”:

Exemplul nr. 5:

Compoziția Mitropolitului Iosif Naniescu utilizează principiul roții (trohos) folosind

modulația de trifonie (la interval de cvartă) sau tereafonie (la interval de cvintă) sau chiar
heptafonie (la interval de octavă), chiar de nonă mare (exemplul nr. 8) a unui tronson modal
tetracord sau pentacord. De remarcat este faptul că în muzica occidentală trecerea dintr-o gamă
diatonică în altă gamă diatonică majoră sau minoră îndepărtată se obține printr-un procedeu
îndelungat. În cazul muzicii psaltice trecerea dintr-un glas diatonic major, minor sau cromatic se
realizează în mod direct fără nicio pregătire. Este un dar al muzicii românești de tradiție
bizantină această modulare (cu ajutorul ftoralelor) în felul acesta putându-se trece prin toate
stările sufletești ale omului.

140
Exemplul nr. 6:

Exemplul nr. 7:

Exemplul nr. 8:

141
 Exemplul nr. 9:
III.2.5. Împărțirea stihirei în fragmente muzicale
Fragmentul nr. 1: Doamne...
Fragmentul nr. 2: ...femeia ceea ce căzuse...
Fragmentul nr. 3: ...în păcate multe...
Fragmentul nr. 4: ...simțind Dumnezeirea Ta...
Fragmentul nr. 5: ...luând rânduială de
mironosiță...
Fragmentul nr. 6: ...și tânguindu-se...
Fragmentul nr. 7: ...mir Ți-a adus...
Fragmentul nr. 8: ...mai înainte de îngropare...
Fragmentul nr. 9: ...vai mie zicând...
Fragmentul nr. 10: ...că noapte îmi este mie...
Fragmentul nr. 11: ...înfierbântarea curviei...
Fragmentul nr. 12: ...întunecată și fără de
lună...
Fragmentul nr. 13: ...pofta păcatului...
Fragmentul nr. 14: ...primește...
Fragmentul nr. 15: ...izvoarăle lacrimilor
mele...
Fragmentul nr. 16: ...Cel ce scoți...
Fragmentul nr. 17: ...cu norii apă din mare...
Fragmentul nr. 18: ...pleacă-Te...
Fragmentul nr. 19: ...spre suspinurile...
Fragmentul nr. 20: ...inimii mele...
Fragmentul nr. 21: ...Cela Ce ai plecat...
Fragmentul nr. 22: ...Cerurile...
Fragmentul nr. 23: ...cu nespusa pogorâre...
142
Fragmentul nr. 24: ...ca să sărut...
Fragmentul nr. 25: ...Preacuratele Tale
picioare...
Fragmentul nr. 26: ...și să le șterg pre ele
iarăși...
Fragmentul nr. 27: ...cu părul capului meu...
Fragmentul nr. 28: ...al cărora...
Fragmentul nr. 29: ...sunet...
Fragmentul nr. 30: ... Sunet auzindu-l...
Fragmentul nr. 31: ... cu urechile Eva...
Fragmentul nr. 32: ... în Raiu întru amiază zi...
Fragmentul nr. 33: ... de frică...
Fragmentul nr. 34: ... de frică s-a ascuns...
Fragmentul nr. 35: ... Cine...
Fragmentul nr. 36: ... va cerca...
Fragmentul nr. 37: ... mulțimea...
Fragmentul nr. 38: ... păcatelor mele...
Fragmentul nr. 39: ... și adâncurile...
Fragmentul nr. 40: ... judecăților Tale...
Fragmentul nr. 41: ... deci suflete,
mântuitorule, izbăvitorul meu...
Fragmentul nr. 42: ... să nu mă treci cu
vederea...
Fragmentul nr. 43: ... pre mine roaba Ta...
Fragmentul nr. 44: ... Cela, Cela ce ai...
Fragmentul nr. 45: ... nemăsurată...
Fragmentul nr. 46: ...mare milă!
III.2.6. Puncte culminante ale cântării:
Exemplul nr. 1:

Exemplul nr. 2:

III.2.7. Melismatica
Exemplul nr. 1:

Exemplul nr. 2:

Exemplul nr. 3:

143
 Exemplul nr. 4:

Exemplul nr. 5:

III.2.8. Parcursul melodic:

De remarcat este faptul că stihira nu are formule muzicale asemănătoare, mitropolitul
Iosif căutând a exprima din ce în ce mai diferit fragmentele melodice, acesta fiind totodată
efectul revenirilor repetate asupra melosului, unul deosebit pentru acest tip de stihiră. Compoziția
mitropolitului Iosif Naniescu utilizează principiul roții (trohos) folosind modulația de trifonie (la
interval de cvartă) sau tereafonie (la interval de cvintă) sau chiar heptafonie (la interval de
octavă) a unui tronson modal tetracord sau pentacord.
Stihira debutează cu o chemare a lui Dumnezeu în primul fragment melodic „Doamne...”,
pe care mitropolitul o notează pe o cadență perfectă a glasului al-VIII-lea. În următorul fragment
melodic „ ...femeia ceea ce căzuse...,” este sugerată și sonor prin coborârea treptată a planului
melodic într-o cadență imperfectă în di (sol) din octava mică accentuându-se în acest mod

144
căderea în păcat drept o cădere a întregii stări spirituale omenești. „...mulțimea păcatelor...” din
următoarul fragment melodic este închipuită de Iosif Naniescu printr-o modulație din diatonicul
de glas al-VIII-lea în genul cromatic al glasului al-VI-lea finalizând printr-o cadență perfectă a
acestui glas cromatic pe sunetul pa (re). Revenirea în genul diatonic de glas al-VIII-lea se face la
următorul fragment melodic „...simțind Dumnezeirea Ta...,” acesta finalizându-se cu ajutorul
unei formule cadențiale imperfecte a acestui glas pe sunetul di (sol), urmată de o cadență perfectă
pe sunetul ni (do) la fragmentul „...luând rânduială de mironosiță...” .
Prin utilizarea melosului plin de expresivitate al genului cromatic al glasului al-VI-lea
(utilizând ftoraua lui pa de glas VI) mitropolitul Iosif reușește să redea într-un mod
extraordinar starea de tânguire din fragmentul muzical nr. 6 această stare fiind prelungită și la
următorul fragment „...și tânguindu-se...” delimitată de cadența imperfectă de pe sunetul di (sol)
și finalizată printr-o altă cadență imperfectă de glas al-VI-lea pe sunetul di (sol). Melosul revine
în genul diatonic al glasului al-VIII-lea la fragmentul melodic nr. 8 „...mai înainte de
îngropare...” .
Următoarele trei fragmente: „...vai mie zicând...”, „...că noapte îmi este mie...”,
„...înfierbântarea curviei...” sunt evidențiate cu ajutorul unei modulații în cadrul aceluiași gen
cromatic (din glasul al-II-lea în glasul al-VI-lea) folosindu-se o cadență perfectă de glas al-II-lea
pe di (sol) ca mai apoi să revină cu o cadență imperfectă de glas al-VI-lea prin punerea ftoralei
di cromatic de glas VI pe ga (fa) și să revină ulterior printr-o cadență perfectă de glas al-VI-
lea pe sunetul ni (do). Fragmentul nr. 12: „...întunecată și fără de lună...” este redat melodic cu
ajutorul unei formule de gen diatonic a glasului al-VIII-lea finalizându-se printr-o cadență
imperfectă pe sunetul di (sol) din octava mică sugerându-se astfel întunericul adâncului cel
„...fără de lună...” revenindu-se la următoarea frază „...pofta păcatului...” exprimată printr-o
formulă muzicală diatonică și o cadență perfectă a glasului al-VIII-lea pe sunetul ni (do).
Fragmentul muzical nr. 14: „...primește...” este evidențiat de Iosif printr-un salt de cvintă
perfectă ni – di (do-sol) exprimând totodată prin broderia de sunete și cadența imperfectă pe di
(sol) a glasului al-VIII-lea dorința femeii păcătoase de a aduce jertfă pentru păcatele sale, izvorul
său de regrete. Acest fapt este redat în fragmentul nr. 15: „...izvoarăle lacrimilor mele...” prin
deosebita melodicitate (care exprimă lamentația și tânguirea) prin folosirea genului cromatic al
glasului al-II-lea. Următoarele trei fragmente melodice „...Cel ce scoți...”, „...cu norii apă din
mare...” și „...pleacă-Te...” sunt compuse pe acelaș gen diatonic al glasului al-VIII-lea arătându-

145
se totodată înălțimea norilor printr-o cadență imperfectă pe sunetul ni de sus (do 2), dar și
aplecarea spre pământ prin sugerarea apei din mare cu două cadențe perfecte pe sunetul ni (do).
În fragmentul muzical nr. 19 „...spre suspinurile...,” aceste suspinuri nu puteau fii mai bine
scoase în evidență de către Iosif Naniescu decât prin folosirea deosebitei expresivități a genului
cromatic de glas al-VI-lea prin poziționarea ftoralei cromatice a lui di (sol) pe sunetul di (sol)
realizându-se astfel și o cadență imperfectă a glasului al-VI-lea pe sunetul di (sol), întregul
zbucium lăuntric finalizându-se la următoarea frază muzicală (nr. 20) „...inimii mele...,” aici
mitropolitul folosind o broderie cromatică dar și o cadență perfectă de glas al-VI-lea pe sunetul
pa (re).
Următoarele fragmente muzicale „...Cela Ce ai plecat...,” „...Cerurile...,” „...cu nespusa
pogorâre...,” „...ca să sărut...,” „...Preacuratele Tale picioare...,” „...și să le șterg pre ele
iarăși...,” „...cu părul capului meu...,” sunt melodizate în genul diatonic al glasului al-VIII-lea,
reușind într-un mod extraordinar să sugereze atât înaltul cerului printr-o formulă ascendentă până
la sunetul pa de sus (re 2), revenind cu o cadență imperfectă pe sunetul di (sol). Totodată Iosif
reușește a sugera prin sunete și pogorârea în chip dumnezeesc a lui Hristos între oameni, ajutat
de registrul grav al octavei mici și cadența imperfectă de pe sunetul di (sol) din octava mică.
Cadențe imperfecte întâlnite pe parcursul melodic al acestor fraze mai obsarvăm pe sunetul vu
(mi), revenindu-se cu ajutorul registrului mediu la o cadență perfectă pe sunetul ni (do).
Fragmentele muzicale nr. 28: „...al cărora...,” nr. 29: „...sunet...,” nr. 30: „... Sunet
auzindu-l...,” nr. 31: „... cu urechile Eva....,” și nr. 32: „... în Raiu întru amiază zi...,” sunt
compuse în acelaș gen diatonic al glasului al-VIII-lea realizându-se cadențe imperfecte ale
glasului pe sunetele pa (re), di (sol) și vu (mi). Totodată fragmentul nr. 30 ne descoperă și
punctul culminant al acestei stihiri prin saltul de cvintă de pe sunetul ke (la) realizând, datorită
sprijinirii ipsiliului pe petasti și nu pe oligon și o atingere a treptei superioare acestui salt ke-pa
de sus (la - re 2) fiind vorba de sunetul vu de sus (mi 2) ce reprezintă climaxul acestei compoziții
muzicale.
La fragmentul nr. 33: „... de frică...,” mitropolitul accentuează frica Evei la auzul pașilor
dumnezeești în Rai prin folosirea ftoralei lui di (sol) de glas al-VI-lea pe sunetul ke (la)
alterându-se în consecință treptele ga (fa) ascendent (diez) și vu (mi) descendent (bemol),
realizând o cadență imperfectă pe sunetul vu (mi). Următoarele fragmente melodice: nr. 34: „...
de frică s-a ascuns...,” nr. 35: „... Cine...,” nr. 36: „... va cerca...,” nr. 37: „... mulțimea...” și nr.

146
38: „... păcatelor mele...,” sunt realizate prin intermediul modulației în cadrul aceluiași gen
diatonic al glasului al-VIII-lea (hipomilesian) în diatonicul glasului al-V-lea (hipodorian) cu
treapta a-V-a alterată cu ifes (bemol) folosindu-se cadențe imperfecte pe sunetul ke (la) și
perfecte și finale pe sunetul pa (re).
Adâncul judecății lui Dumnezeu este sugerat la fragmentul nr. 39 prin registrul grav
cadențându-se pe sunetul di (sol) din octava mică. Se revine la glasul al-VIII-lea prin formulele
melodice de la fragmentele muzicale nr. 40: „... judecăților Tale...” și nr. 41: „... deci suflete,
mântuitorule, izbăvitorul meu...,” folosindu-se o cadență imperfectă pe sunetul vu (mi) și una
perfectă pe sunetul ni (do). Prin utilizarea genului cromatic al glasului al-II-lea și implicita
folosire a ftoralelor cromatice de glas al-II-lea di (sol) pe sunetul di (sol) și ke (la) pe
sunetul ni de sus (do 2) mitropolitul Iosif Naniescu reușește să redea la fragmentul muzical nr.
42: „... să nu mă treci cu vederea...,” încă odată durerea și disperarea femeii păcătoase care
roagă pe Domnul să nu fie trecută cu vederea de la iertarea Sa cea milostivă și milosârdă.
Fragmentul nr. 43: „... pre mine roaba Ta...,” este compus tot în genul diatonic al
glasului al-VIII-lea finalizându-se printr-o cadență perfectă pe sunetul ni (do), deasemenea și
ultimele trei fragmente melodice: nr. 44: „... Cela, Cela ce ai...,” nr. 45: „... nemăsurată...” și nr.
46: „...mare milă!,” pe care Iosif le compune coborând treptat melodia către cadențe imperfecte
pe sunetele di (sol) și vu (mi) stihira terminându-se cu salturi de secundă și terță până se ajunge
la cadența perfectă și finală pe sunetul bază al scării diatonice a ehului al-VIII-lea, ni (do).

III.2.9. Cadențe
„Doamne...
Cad. nr. 1
– perfectă

...femeia ceea ce căzuse...

Cad. nr. 2
– imperfectă

147
 ...în păcate multe...
Cad. nr. 3
– perfectă (glas VI)

...Dumnezeirea Ta...
Cad. nr. 4
– imperfectă (glas
VIII)

... mironosiță...
Cad. nr. 5
– perfectă

...și tânguindu-se...
Cad. nr. 6
– imperfectă (glas
VI)

... mir Ți-a adus...

Cad. nr. 7
– imperfectă

...mai înainte de îngropare...

Cad. nr. 8
– perfectă (glas
VIII)

148
 ...zicând...
Cad. nr. 9
– perfectă (glas II)

...Vai mie...
Cad. nr. 10
– imperfectă (glas
VI)

...înfierbântarea curviei...
Cad. nr. 11
– perfectă (glas VI
pe ni)

...fără de lună...
Cad. nr. 12
– imperfectă (glas
VIII)

...pofta păcatului...
Cad. nr. 13
– perfectă

...Primește...
Cad. nr. 14
– imperfectă

149
 ...izvoarele...
Cad. nr. 15
– perfectă (glas II)

...Cela ce scoți...
Cad. nr. 16
– imperfectă (glas
VIII)

...apă din mare...

Cad. nr. 17
– perfectă

...Pleacă-Te...
Cad. nr. 18
– perfectă

...spre suspinurile...
Cad. nr. 19
- imperfectă (glas
VI)

...inimii mele...
Cad. nr. 20
– perfectă

150
 ...Cela ce ai (a)plecat...
Cad. nr. 21
– imperfectă (glas
VIII)

...Cerurile...
Cad. nr. 22
– imperfectă

...cu nespusa pogorâre...

Cad. nr. 23
– perfectă

...Ca să sărut...
Cad. nr. 24
– imperfectă

...preacuratele Tale picioare...

Cad. nr. 25
- imperfectă

151
 ...pre ele iarăși...
Cad. nr. 26
– imperfectă

...cu părul capului meu...

Cad. nr. 27
– perfectă

...Al cărora...
Cad. nr. 28
– imperfectă

...sunet...
Cad. nr. 29
– imperfectă

...auzindu-l...
Cad. nr. 30
– imperfectă

...cu urechile Eva...

Cad. nr. 31
– imperfectă

152
 ... în Raiu întru amiază zi...

Cad. nr. 32
– imperfectă

...de frică...
Cad. nr. 33
– imperfectă (glas
VI)

... s-a ascuns...

Cad. nr. 34
– perfectă (glas
VIII)

...Cine...
Cad. nr. 35
– imperfectă (glas
V)

153
Cad. nr. 36 ...va cerca...
- imperfectă

...mulțimea...
Cad. nr. 37
– imperfectă

...păcatelor mele...
Cad. nr. 38
– perfectă

...și adâncurile...

Cad. nr. 39
– imperfectă (glasul
VIII)

154
Cad. nr. 40 ...judecăților Tale...
– imperfectă

...Deci suflete, mântuitorule și izbăvitorul meu...

Cad. nr. 41
– perfectă

...să nu mă treci cu vederea...

Cad. nr. 42
– perfectă (glas II)

... pre mine, roaba Ta...

Cad. nr. 43
– perfectă (glas
VIII)

...Cela Ce ai...
Cad. nr. 44
– imperfectă

155
 ...nemăsurată...
Cad. nr. 45
– imperfectă

...mare milă.”
Cad. nr. 46
– finală

III.2.10. Ortografia
Întâlnim prelungiri ale vocalelor făcute prin oligoane și nu prin folosirea a două
chendime precum am învățăt la cursurile secției de muzică religioasă U.N.M.B.
Exemplul nr. 1:

Exemplul nr. 2:

Exemplul nr. 3:

156
CAPITOLUL IV
MANUSCRISE MUZICALE INEDITE ȘI TIPĂRITURI PSALTICE DIN
FONDURILE DE CARTE VECHE ALE ARHIEPISCOPIEI ARGEȘULUI
ȘI MUSCELULUI

Începând cu mijlocul veacului al XIX-lea personalități ca Alexandru Odobescu și

N. Kogălniceanu urmați de istoricul N. Iorga și Teodor T. Burada semnalau existenţa
unui tezaur manuscriptic de limbă, de literatură, de istorie, de muzică, ce zăcea împrăştiat
prin poduri de biserici şi mânăstiri, ori prin dulapuri mucegăite - atât în țară cât și în
Sfântul Munte Athos - fără ca statul să ia măsuri pentru adunarea și catalogarea lor.415
Primele catalogări ale manuscriselor muzicale româneşti sunt semnate de cercetători
precum Ion Bianu, Gabriel Ştrempel și Constantin Litzica, ce după o muncă de zeci de
ani au reuşit o primă catalogare a manuscriselor situate în Biblioteca Academiei Române
din Bucureşti.416 În timp s-a pus mare preţ pe acest tezaur românesc, alţi cercetători
scoţând la lumină valoroase manuscrise muzicale din noi fonduri (din ţară şi de la Sfântul
Munte Athos), bizantinologi printre care amintim pe Titus Moisescu,417 Arhid. Sebastian
Barbu-Bucur,418 Pr. Buzera Al. Alexie,419 Pr. Bucescu Florin,420 Ozana Alexandrescu,421
Constantin Catrina,422 Pr. Ion Isăroiu,423 Constantin Secară424 și Claudiu Pătrașcu.425

415
ŞTREMPEL Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti B.A.R., vol.I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1978, pp. 5-6.
416
Idem Ibidem
417
MOISESCU, Titus, Prelogomene bizantine-muzică bizantină în manuscrise şi carte veche românească, Editura
Muzicală, Bucureşti, 1985.
418
BUCUR-BARBU, Arhid., Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti de la Muntele Athos, Editura Muzicală,
Bucureşti, 2000.
419
BUZERA, Alexie, Al, Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină din sec. al XIX-lea, Fundaţia Scrisul
Românesc, Craiova, 1999.
420
BUCESCU, Florin, Cântarea psaltică în manuscrise moldoveneşti din secolul al XIX-lea, teză de doctorat, ms.
dact., Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, 2002, Idem, „Manuscrisele psaltice de la Biblioteca Mitropoliei
Moldovei din Iaşi,” în Byzantion-Romanicon, Universitatea de Arte, Iaşi, vol, V, 1999.
421
ALEXANDRESCU, Ozana, Catalogul manuscriselor muzicale de tradiţie bizantină din secolul al- XVII-lea, Ed.
Arvin Press, Bucureşti, 2000.
422
CATRINA, Constantin, Muzica de tradiţie bizantină. Şcheii Braşovului, Editura Arania, Braşov, 2001.
423
ISĂROIU, Pr., Ion, Ghelasie Basarabeanu, personalitate marcantă a muzicii bizantine, Editura Universității din
Pitești, 2008.
424
SECARĂ, Constantin, Muzica Bizantină, doxologie și înălțare spirituală, Editura Muzicală, București, 2006.

157
 Situându-ne într-o continuă mişcare bibliografică nu putem spune că lista
manuscriselor s-a încheiat şi catalogarea este una completă existând încă fonduri
necercetate, putând apărea în consecință reale surprize. Acest tezaur muzical reprezintă
mărturia unei intense trăiri spirituale a copiştilor, a compozitorilor şi totodată a
interpreţilor acestei dumnezeieşti muzici, pătrunși de convingere că doar prin copierea ori
caligrafierea de noi manuscrise se poate atinge strălucirea înaintaşilor. Deaceea
frumoasele caligrafii, compoziţiile spectaculoase de valoare inestimabilă pentru teritoriul
de vastă cercetare psaltică ne-au întărit dorinţa de a cerceta valorile cântului psaltic
bisericesc.
Existenţa în bibliotecile mânăstirești din cuprinsul Eparhiei Argeșului și Muscelului a
unui important număr de manuscrise inedite şi tipărituri muzicale, ne-au îndemnat a
prezenta în capitolul de față fondurile de manuscrise şi tipărituri muzicale din bibliotecile
mânăstirilor Văleni (F.V.A.) și Negru Vodă -Câmpulung (F.N.V.C.), fonduri necercetate
până acum.
Încercând în lucrarea de faţă a aduce cât mai multă lumină unui capitol important
al muzicii bizantine, nu ne vom rezuma la o simplă catalogare a manuscriselor și
tipăriturilor muzicale ci vom aborda şi alte aspecte precum transcrierea în notaţia liniară a
incipiturilor pieselor originale neîntâlnite până în prezent. Vom realiza deasemenea şi o
analiză stilistico-muzicală din care să reiasă valoarea acestora. Cel mai important aspect
vizează prezentarea analitică a fiecărui manuscris în parte, a modului cum acesta a fost
caligrafiat, a datelor despre autori și cântări, despre copişti şi cum a rezistat deteriorării
până la prezenta analizare.
Fiecare manuscris în parte se va integra în următoarele aspecte de natură
codicologică:
Dimensiunea – vom măsura în milimetrii fiecare manuscris în parte, redând
grosimea dar şi aspectele generale ce privesc forma.

425
PĂTRAŞCU, Claudiu, „Fondul de manuscrise muzicale româneşti din Biblioteca Sfântului Sinod”, lucrare de
disertaţie, ms. dact., Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti, 2010.

158
 Cota – prezentarea numărului de înregistrare a manuscriselor, atât a celui vechi cât
şi acelor noi (în cazul în care se va fi refăcut inventarul bibliotecii), şi alte importante
notări privind donarea sau cumpărarea manuscriselor.
Denumirea manuscrisului –în cazul în care titlul este trecut pe copertă sau pe
oglinda acesteia; în caz contrar va fi dedus din conţinutul manuscrisului.
Autorul – copistul – se va menţiona autorul sau copistul (caligraful), dar şi datele
de factură biobibliografică.
Secolul – dacă manuscrisul menționează anul pe coperţi ori la începutul pieselor
muzicale se va prezenta atât în datele generale din introducere dar şi în cadrul acestui
supunct; în caz contrar se va prezenta cu aproximaţie pe secol (ex: începutul, prima
jumătare, a doua jumătate, sfârşit de secol).
Numărul de pagini – acesta este un important punct de atins în prezentarea
manuscriselor dat fiind faptul că între timp s-au sustras pagini ori s-au adăugat cântări,
întâlnindu-se și ulterioare repaginări.
Notaţia - se va prezenta atât perioada de notaţie (cucuzeliană, hrisantică sau
liniară), culoarea caracterelor, dar şi numărul de rânduri pe pagină.
Limba – cea utilizată în alcătuirea manuscrirului, caligrafia, frontispiciile
ornamentale, titlurile iniţiale, coperţile cu care sunt imbracate dar şi materialele din care
sunt confecţionate (ex: piele, lemn, carton, hartie etc).
Particularităţile textului - alfabet sau combinaţie alfabetică de caractere greceşti,
chirilice şi latineşti, însemnările care vor fi descifrabile, introduse în timp în manuscris,
însemnări privind provenienţa, date istorice separate de conţinutul muzical, date privind
starea socială a vremii dar şi starea religioasă precum şi orice însemnare care va pune
mai mult în lumină şi va da mai multă valoare manuscrisului.
Starea generală - poate să fie excepţională, foarte bună, bună sau rea.
În cea de-a doua parte vom reda conţinutul manuscrisului muzical, conţinut ce va
fi expus în ordinea filelor sau a paginilor, menţionând incipiturile tuturor pieselor
muzicale cu toate indicaţiile (ex: numarul filei, r. sau v. - recte sau verso - denumirea
cântării, autorul), precum şi glasul în care este scrisă cântarea.

159
 În încheierea lucrării ne propunem a anexa facsimile ale manuscriselor prezentate
arătând valoarea şi frumuseţea artistică dar şi importanţa şi originalitatea lor.

IV.1. Fondurile de carte veche de la Mânăstirile Văleni - Argeș (F.V.A.) și

Negru Vodă - Câmpulung Muscel (F.N.V.C.)
Primul fond de carte veche al Eparhiei Argeșului a fost înființat începând cu anul 1980 la
Mânăstirea Văleni din comuna Sălătruc-Argeș (F.V.A. – Fondul Văleni-Argeș). Începând cu
acest an și mai cu seamă în perioada 1986-2007 - din binecuvântarea Înaltpreasfințitului Calinic
Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului - s-au adunat de la toate bisericile de parohie şi mânăstiri
din zona Argeş şi Piteşti un important număr de carte veche bisericească însumând 5464
volume.426 Printre aceste exemplare, unele mai bine păstrate, altele deteriorate şi incomplete,
descoperim, pe lângă 27 tipărituri muzicale psaltice, şi file de manuscrise muzicale (coligate
tipăriturilor n.n.) cu un conţinut bogat de cântări.
Al doilea fond de carte veche a fost înființat din binecuvântarea Arhiepiscopului Calinic
la Mânăstirea Negru-Vodă Câmpulung-Muscel (F.N.V.C. - Fondul Negru-Vodă Câmpuling).
Aici s-au colectat între anii 1990-2007 cărţile vechi liturgice şi muzicale de la parohiile din zona
Muscel. În consecinţă s-a conturat un valoros fond de carte bisericească aducându-se la lumină
un veritabil tezaur liturgic şi muzical necercetat până acum. În fondul de carte veche al
Mânăstirii Negru-Vodă Câmpulung-Muscel sunt depozitate un număr de 1665 cărți (volume
tipărite între secolele XVII-XIX).427 Printre numeroasele Minee de secol XVIII, Evanghelii de
sec. XVIII-XIX, Cazanii de sec. XVII-XIX, Apostole de sec. XVIII-XIX, Penticostare de sec.
XVIII-XIX, Ceasloave, Molitvelnice, Liturghiere, Vieţile Sfinţilor, Psaltiri, și Biblii descoperim
un număr de 17 tipărituri muzicale vechi dar și inedite file de manuscris cu opera muzicală a
dascălului Gheorghe Căciulă.
Cele 44 tipărituri muzicale de secol XIX identificate în cele două fonduri de carte poartă
semnăturile celebrilor dascăli de psaltihie Petru Efesiul, Macarie Ieromonahul, Anton Pann,
Dimitrie Suceveanu, Ștefanache Popescu și Arhiereul Ghenadie Țeposu-Argeșiu.

426
Cf. Registrul de Inventar al Cărţilor bisericeşti din mânăstirea Văleni judeţul Argeş, ms. dact.
427
Cărți tipărite la Alba Iulia, București, Buzău, Râmnic, Târgoviște, Blaj, Iași, Brașov, Neamț, Câmpulung, Buda,
Căldărușani, Sibiu, Snagov (Evanghelie 1697) și Argeș (Octoih 1811). Cf. Eparhia Argeșului și Muscelului,
Biblioteca Eparhială, Borderou privind inventarierea cărților existente în cadrul Mânăstirii Negru Vodă
Câmpulung – Muscel, ms. dact., pp. 1-31.

160
 * Petru Efesiul (lb. gr.) ,,ΝΕΟΝ ΑΝΑΣΤΑΣΙΜΑΤΑΡΙΟΝ (Noul Aanastasimatar) /.../
București / 1820.”428 Exemplarul muzical aparținând F.V.A. nr. inv. 303 / 1820 (proveniență
Parohia Sf. Ilie Pitești) îl găsim la Muzeul Arhiepiscopiei Argeșului (Biblioteca Eparhială n.n.)
adus pentru expunere în data de 5 octombrie 1999.429 Manualul de cântări este prima tipăritură
psaltică din întreaga arie ortodoxă reprezentând și punctul de trecere de la perioada
manuscriptică muzicală la cea tipografică.
* Macarie Ieromonahul ,, / IRMOLOGHION / sau / CATAVASIER MUSICESC /.../ 1823,
- Viena n.n.-430 În cadrul F.V.A. identificăm trei exemplare la numerele de inventar 1152/1823,
1153/1823 şi 1155/1823 (proveniență Parohia Băiculești-Mănicești Argeș). În Fondul de Carte
Mânăstirea Negru Vodă - Câmpulung Muscel (F.N.V.C.) descoperim trei exemplare la numerele
de inventar 61/248/2; 1614 și 231/12.
*Macarie Ieromonahul -„ANASTASIMATARIU / BISERICESC /.../ Vienna, 1823.”431
Identificăm două exemplare în F.V.A. cu numerele de inventar 307/1823 - nr. vechi 22
(proveniență - parohia Sfântul Ilie Piteşti) și nr. inv. 5115 (proveniență - parohia Podul Zmei
comuna Costești Argeș). Un al treilea exemplar din F.V.A. cu nr. inv. 30 F / 1823 (proveniență
Parohia Mavrodolu Pitești) îl descoperim alături de alte 21 de tipărituri vechi din acelaș fond de
carte, la Muzeul Eparhiei Argeșului (Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului n.n.) așa cum se
menționează și în procesul verbal din data de 5 octombrie 1999 aflat în arhiva Mânăstirii Văleni.
În Fondul de Carte Veche de la Mânăstirea Negru Vodă - Câmpulung Muscel descoperim două
exemplare cu nr. inv. 1362/24 (stare rea, coperți desprinse) și nr. inv. 1616 (deteriorat).

428
EFESIUL, Petru, lb. gr. ,,ΝΕΟΝ ΑΝΑΣΤΑΣΙΜΑΤΑΡΙΟΝ (NOUL ANASTASIMATAR)/ Transpus după noua
metodă a muzicii / de prea învățații în cele ale muzicii învățători / și inventatori ai noii sisteme muzicale. / Dat la
lumină acum, pentru prima dată cu / semne tipografice ale muzicii /.../ Editat prin grija stăruitoare a prea
învățatului / în cele ale muzicii, domn Petru Efesiul /. Cu cheltuiala plină de zel a prea nobilului boier /, a domnului
vornic Grigorie Băllianu /. În noua tipografie înființată la București / 1820 /.
429
Arhiva Sfintei Mânăstiri Văleni, Proces Verbal Nr. 5 / oct. 1999.
430
MACARIE, Ieromonahul ,, / IRMOLOGHION / sau / CATAVASIER MUSICESC / care / cuprinde în sine
catavasiile praznicilor împărătești / și ale Născătoarei de D(u)mnezeu , ale Triodului și ale / Penticostarului,
precum se cântă în Sf(î)nta lui H(risto)s D(u)mnezeu Biserica cea Mare / acum / întâiași dată tipărită /.../. Cu voia
și blagoslovenia prea-o-sfinției sale părintelui Arhiepiscop și Mitropolit al Moldaviei Chirio Chir / VENIAMIN /.
Alcătuit românește pre așezământul sistimii cei noao dupre cel grecesc de /.../. Portarie al sf(i)ntei mitropolii a
Bucureștilor, Dascălul Școalei / de musichie / 1823 ( la Viena n.n.).
431
Idem., -„ANASTASIMATARIU / BISERICESC / după așezământul sistimei cei noao / acum / întâiași dată tipărit
în zilele prea luminatului / și prea înălțatului nostru domn GRIGORIE DIMITRIE GHIKA VOIEVOD / întru întâiul
an al domniei sale / cu voia și blagoslovenia prea-o-sfinției sale părintelui / Mitropolit a toată Ungrovlahia / Chirio
Chir / GRIGORIE / alcătuit după cel grecesc pre limba românească de smeritul / MACARIE IEROMONAHUL /
portarie al Sfintei Mitropolii a Bucureștilor Dascălul Școalei / de musichie / Vienna, 1823.”

161
 * Macarie Ieromonahul -„TOMUL AL II- LEA AL ANTOLOGIEI /.../ București /.../
432
1827.” Tomul al doilea îl descoperim la Mânăstirea Văleni în trei exemplare cu numerele de
inventar 313, nr. 314 (proveniență Parohia Sf. Gheorghe Pitești) și nr. 5416 (incomplet n.n.) cu
continuarea la nr. inv. 5419 (proveniență Parohia Sf. Ioan Pitești). La finalul volumului cu nr.
inv. 5416 descoperim trei file de manuscris caligrafiat în prima jumătate a sec. XIX, (225/180
mm.) copist anonim, tuș de culoare neagră și roșie (titlul, semne timporale și consunante), notație
hrisantică, litere chirilice, 14 rânduri pe pagină. Manuscrisul conține o doxologie Facerea
aceluiași (Macarie?n.n.) Doxologie glas V pa ,,Slavă Ție Celuia Ce ne-ai arătat nouă lumină...”.
La finalul doxologiei caligraful notează următoarea însemnare: „Aceste cântări câte sunt scrise
cu mâna în tomul acesta fiind că le învăţasem mai (î)nainte pentru aceasta le-am pus aici.”

Ms. 5416, coligat, f. 1 Slavă Ție Celuia Ce ne-ai arătat lumina... glas V pa:

După modul de scriere observăm că doxologia este caligrafiată de un copist caligraf care nu
stăpânea bine ortografia psaltică. La prelungirea vocalelor „a” și „ă” de la „Slavă” și „i” de la
silaba „Ție” grafia psaltică impune a se folosi pentru fiecare treaptă suitoare câte două chendime
sprijinite pe oligoane așa cum arătăm mai jos.

* Macarie Ieromonahul - ,, / PROHODUL / D(o)mnului /.../ Sfânta Episcopie Buzăul /.../

1836 fevruarie 6 /.433” Identificăm un exemplar la Câmpulung F.N.V.C. nr. inv. 955/59, nr.

432
Idem -„TOMUL AL II- LEA AL ANTOLOGIEI / Dupe aşezământul Sistimii cei Noao / a musichiei bisericeşti.
Acum întîiu tipărit / în zilele Prealuminatului şi Preaînvăţatului nostru domn / GRIGORIE DIMITRIE GHIKA
VOIEVOD / întru al şaselea an al Domniei Sale / Cu voia şi blagoslovenia Prea Sfinţitului / Mitropolit a toată
Ungrovlahia / Kirio Kir GRIGORIE / I(n)trodus după cel grecesc pre limba noastră rumânească / de / Makarie
Ieromonahul, / Dascălul Şcoalelor de Musichie a Patriei. / în București /.../ La anul 1827.”
433
Idem - ,, / PROHODUL / D(o)mnului /.../ Iisus Hristos /.../ întocmai dupre cum se cântă grecește /, fără scădere
sau înmulțire de vreo silavă /. Acum întâiul tipărit /.../. Cu blagoslovenia și cu toată cheltuiala iubito / rului de
Dumnezeu Episcop al Sfintei Episcopii / Buzăul, Chiriu Chir CHESARIE. În Sfânta Episcopie Buzăul /. Întru a sa
din nou făcută tipografie /, la anul mântuirii 1836 fevruarie 6 / Supt direcția D. VASILIE, M. Buga.”

162
vechi 59/229. Volumul a aparținut dascălului Gheorghe Căciulă care pe forzațul 1 cu continuare
pe foaia liminară (față-verso) notează o cântare inedită: ,,La Epitafion înloc de opos, și în altariu,
și după Cântarea Prohodului, să cântă această Slavă și Acum alkătuită (1)845 martie 31 pre
glas 5 pa, ,,Soarele și-au ascuns razele sale...”(la finalul cântării este notat cu roșu „1853 martie
31” reprezentând probabil data adăugării cântării).
*Anton Pann - ,,NOUL / DOXASTAR /.../ Tomul I /, București, 1841”434 Un exemplar îl
descoperim la Câmpulung F.N.V.C. nr. inv. 1499/18 (fără coperți, stare rea).
* Anton Pann -,, IRMOLOGHIU / sau / CATAVASIER /.../ București /.../, 1846.”435
Identificăm volumul în trei axemplare la Văleni - Argeș F.V.A. la numerele de inventar
1156/1846 (proveniență Parohia Mavrodolu din Piteşti), nr. 1157/1846 (provenienţă Parohia
Sfântul Gheorghe Pitești) şi nr. 1158/1846 (provenienţă Parohia Cieşti-Argeș). La finalul
exemplarului cu nr. 1156/1846 identificăm, după o rugăciune (tipărită n.n.) la înscăunarea lui
Gheorghe Dimitrie Bibescu Voevod (14 febroarie 1843), un manuscris muzical psaltic cu
dimensiunile 225/280 mm., 12 file (nenumerotate n.n.) scrise de o singură mână faţă-verso, tuș
de culoare neagră, litere chirilice, 10-12 rânduri pe pagină, notație hrisantică, copist anonim.
Manuscrisul conține „Heruvice mici peste săptămână Facerea lui Petru Lambadarie, Glas I pa ,
Care pre heruvimi...” (f. 1).

Ms. Văleni nr. inv. 1156/1846 f. 1. r. Heruvic de P. Lambadarie glas I (pa)

434
PANN, Anton, - ,,NOUL / DOXASTAR / prefăcut în românește după metodul vechiu al / serd(arului) DIONISIE
FOTINO / și dat la lumină pe acest metod nou /.../ , cu binecuvântarea și ajutorul Înalt prea-o-sfințitului / mitropolit
al Ungrovlahiei D. D. NEOFIT /.../ de /.../ Tomul I /, București, 1841 /, În Tipografia Pitarului Const(antin)
Pancovici, supt direcția lui / Iosif Kopainig care a lucrat și notele de cântare.”
435
Idem -,, IRMOLOGHIU / sau / CATAVASIER / care / coprinde în sin etoate irmoasele sau catavasiile
sărbătorilor / împărătești de peste an, troparele, condacele și exapostilariile /. Coprinde / și podobiile tuturoe
glasurilor, binecuvântările și slujba morților și altele /. Românit și dat la lumină /.../. Pentru trebuința seminarelor
și altor școli asemenea / de /.../. București /. Tipărit întru a sa tipografie de muzică bisericească /, 1846.”

163
 * Anton Pann ,, / RÂNDUIALA SFINTEI / și / DUMNEZEEȘTEI LITURGHII /.../
București 1847.”436 Volumul se găsește în F.V.A. nr. inv. 1251/1847 (proveniență Mânăstirea
Cotmeana-Argeş). Și fondul de carte de la Câmpulung deține un exemplar cu nr. inv. 93/244/2.
* Anton Pann - ,,HERUVICO-CHINONICAR /.../ Tomul I, Bucureșci, 1847.”437 La
Văleni se găsesc patru exemplare ale Heruvico-Kinonicarului, Tomul I, cu numerele de inventar
1141/1847 (proveniență Parohia Sfântul Gheorghe Pitești), nr. 1143/1847 (fără foaie de titlu n.n.
- proveniență Parohia Mavrodolu Pitești), nr. 1144/1847 (proveniență Parohia Sf. Gheorghe
Pitești) și nr. 1145/1847 (proveniență Parohia Maica Precista Pitești). La Câmpulung F.N.V.C. se
găsesc două exemplare cu nr. inv. 94/245 (incomplet, rupt n.n.) și nr. inv. 166/999. La finalul
volumului F.V.A. nr. inv. 1141/1847 este adăugat un Axion glas VIII „Cuvine-se cu adevărat...”
asemănător celui compus de Mitropolitul Iosif Naniescu la 8 decembrie 1843.

Axion glas VIII Cuvine-se cu adevărat... Ms. Văleni nr. inv. 1141/1847 f. 1 r.

Cuvine-se cu adevărat... glas VIII ni (de Iosif Nania)

B.A.R. ms. rom. 4249 f. 30

436
Idem ,, / RÂNDUIALA SFINTEI / și / DUMNEZEEȘTEI LITURGHII / în care / unele compuse, altele prelucrate
și date la lumină / de /.../. București 1847 / Întru a sa tipografie de Muzică Bisericească .”
437
Idem - ,,HERUVICO-CHINONICAR / care / coprinde în sine trei rânduri de heruvice și chinonice du / minecilor
pe toate glasurile, afară de alte săptămâni / lângă care / s-au alăturat și axioane 22 / prelucrate și date la lumină cu
ajutorul și binecuvântarea / înalt prea sfințitului arhipăstor și mitropolit al / Ungrovlahiei /.../ D. D. Neofit II, /
profesorul de muzică bisericească în seminarul Sfintei Mitropolii / Tomul I, Bucureșci, 1847. În tipografia sa de
muzică bisericească.”

164
 *Anton Pann - ,,HERUVICO-CHINONICAR /.../, Tom II / București 1847.” 438 În fondul
de carte Văleni F.V.A. identificăm două exemplare ale tomului al II-lea cu numerele de inventar
1146/1847 (proveniență Parohia Bradu-Comuna Bradu Pitești), și nr. inv. 1142/1847
(proveniență Parohia Maica Precista Pitești). Fondul de carte veche de la Câmpulung F.N.V.C.
deține două exemplare la nr. inv. 167/100 (posesor Gheorghe Căciulă n.n.) și nr. inv. 92/244/1.
* Anton Pann - ,, / PRIVIGHIER /.../ București, 1848.”439 La Câmpulung identificăm un
singur exemplar cu nr. inv. (F.N.V.C.) 95/247.
*Anton Pann - ,, NOUL / DOXASTAR / tom II, București /, 1853.440” Volumul se găsește
în Fondul de Carte al Mânăstirii Negru-Vodă Câmpulung la nr. inv. 378/368 (coligat cu „Slujba
Sfântului Nifon” tipărită de Episcopul Ilarion al Argeșului în Tipografia Episcopiei Buzău la anul
1841 n.n.).
*Anton Pann - ,,NOUL / ANASTASIMATAR /.../ București 1854.”441 Exemplarul F.V.A
cu nr. inv. 309 / 1854 (proveniență Parohia Bradu Comuna Bradu-Pitești) îl găsim la muzeul
Arhiepiscopiei Argeșului (Biblioteca Eparhială n.n.), adus pentru expunere la 5 octombrie 1999
după cum este stipulat în procesul verbal cu aceeași dată din arhiva mânăstirii.
*Macarie Ieromonahul -,,TOMUL ÎNTÂIU AL ANOLOGHIEI. /.../, Buzău 1856.”442
Două exemplare le găsim la Văleni F.V.A. la nr. inv. 5414 (lipsă paginile 1-3, și 128-315 n.n.) și

438
Idem - ,,HERUVICO-CHINONICAR / anual / care coprinde în sine deosebite heruvice și chinonice pentru / toate
sărbătorile anului, lângă care s-au adăogat / și anti-axioanele lor /. Prelucrate și date la lumină /.../ de /.../ profesor
de muzică bisericească în sem(inarul) Sf. Mitropolii /, Tom II / București 1847 / În tipografia sa de Muzică
Bisericească.”
439
Idem - ,, / PRIVIGHIER / care / coprinde în sine toată orânduiala privigherii sau a Mânecării /. Prelucrat și dat
la lumină cu binecuvântarea și ajutorul / Înalt Prea Sfințitului Mitropolit al Ungrovlahiei / D. D. Neofit / de /.../,
profesor de muzică bisericească în Seminarul Sfintei Mitropolii / București, 1848 /. În a sa tipografie de muzică
bisericească.”
440
Idem - ,, NOUL / DOXASTAR /, prelucrat în românește din metodul vechi, al / serdarului Dionisie Fotino / și /
dat la lumină /.../ de ANTON PANN / tom II, București /, 1853 /. În tipografia sa... .”
441
Idem., ,,NOUL / ANASTASIMATAR / Tradus și compus după sistema cea veche / a serdarului Dionisie Fotino / și
/ Dedicat Prea Sfințitului și de Dumnezeu alesului / Episcop D. D. FILOTEI Buzăul / de / ANTON PANN / București
1854 / În Tipografia lui Anton Pann.
442
MACARIE, Ieromonahul, -,,TOMUL ÎNTÂIU AL ANOLOGHIEI. Dupre așezământul Sistimii cei noa(uă) a
musuchiei bisericești /. Acum / a doa oară tipărit în zilele prea înălțatului nostru Prinț Alecsandru Dimitrie Ghika

165
la nr. inv. 542/1875 (proveniență Parohia Buna Vestire Pitești - posesor D. Costeanu, fost
Constantinescu - după cum semnează pe primele file n.n.).
* Dimitrie Suceveanu - ,,IDEOMELARIU /.../ PARTEA ÎNTÂI /Neamț 1856.”443
Descoperim două exemplare la Văleni F.V.A. la numerele de inventar 1150/1856 (proveniență
Parohia Maica Precista Pitești) şi nr. inv. 1151/1856 (proveniență Parohia Sfântul Ilie Pitești).
* Dimitrie Suceveanu -,,IDEOMELARIU /.../ PARTEA A DO(U)A / Neamț 1856.”444
Tipăritura muzicală se află la Văleni F.V.A. la numărul de inventar 1149/1856, (proveniență
Parohia Maica Precista Pitești). Și la Câmpulung F.N.V.C. descoperim un exemplar la nr. inv.
110/247/1.
*Ștefan Popescu - ,,PROHODUL / Domnului /.../ Iisus Hristos /.../ București, 1862.445”
Un singur exemplar identificăm la Câmpulung F.N.V.C la nr. inv. 957/14.
* Ghenadie Arhiereul - „ALBINA / MUZIKALĂ /.../ 1875 București.”446 Volumul se
găsește la Văleni F.V.A. la numărul de inventar 303/1875 (proveniență Parohia Humele Comuna
Ungheni-Argeş - a aparţinut preotului Stăncescu la 1877, p.1). Volumul este colligat cu:
„Predicator sau Carte de Predici” tipărită la Huşi la anul 1872 în Tipografia Asociaţiloru, cu
binecuvântarea Arh. Inocenţiu Moisiu.
*Ștefan Popescu - ,,MANUAL / de / MUZICĂ BISERICEASCĂ /.../, 1875, București /.447”
Manualul se găsește la Câmpulung F.N.V.C. la nr. inv. 1079 coligat cu C. C. Sallustin – Catilina

Caimacanul Țării Românești. Cu binecuvântarea, râvna și toată cheltuiala iubitorului de / Dumnezeu episcop al
Sfintei Episcopii Buzău /.../ D. D. FILOTEIU /. Așezându-se întocmai după originalul Ieromonahului Macarie / însă
cântările s-a socotit a se pune numai care sunt mai de trebuință și fără cratimi. Corectându-se de Ieromonahul /
SERAFIM Eg(umenul) Schitului Alunișu, metohul Sf(intei) Episcopii /, Buzău. Anul 1856, octombrie 9.”
443
SUCEVEANU, Dimitrie, - ,,IDEOMELARIU / adecă / Cântare pe singur glasul, unit cu / DOCSASTARIUL /,
care cuprind doaăsprezece luni cu Triodul și Penticostarul /. Tradus din grecește în românește / PARTEA ÎNTÂI /.
Acum întâiul dat la lumină. Tradus și prelucrat de dumnealui Paharnicul / DIMITRIE SUCEVANU / pro(to)psaltul
sf(i)ntei mitropolii / cu a sa cheltuială pus supt tipariu / în tipografia sf(i)ntei monastiri Neamțului /. Anul 1856 /.”
444
Idem., -,,IDEOMELARIU /.../ unit cu / DOCSASTARIUL /. Tradus din grecește în românește /. PARTEA A
DO(U)A / Acum întâi dat la lumină /.../. Tradus și prelucrat de dumnealui Paharnicul / DIMITRIE SUCEVANU /.../
În tipografia sf(i)ntei monastiri Neamțul /. Anul 1856.
445
POPESCU, Ștefan, - ,,PROHODUL / Domnului /.../ Iisus Hristos /.../ întocmai după cum întâia oară s-a tipărit
de /.../ D. D. Ghesarie episcopul Sf. Episcopii Buzăul/. Iar acum s-a tipărit cu cheltuiala lui ȘTEFAN POPESCU
profesor de muzică bisericească și G(H)ERONTIE Arhi-diaconul Sf. Mitropolii /. București, 1862.”
446
GHENADIE, Arhiereul, - „ALBINA / MUZIKALĂ / koprinzînd în sine tipurile cele mai uzitate ale / Prosomiilor
(podobiilor) / celor opt glasuri / făcute a se cânta întokma ca în greceşte şi / kântări (la) sărbătorale din Triod,
Penti / kostar, Octoih şi Minee / aplicate la tipuri întokma ka în greceşte / de / ARHIEREUL GHENADIE / fost
Episkop de Argeşu / Cu binecuvântarea Înalt prea sfințitului arhi / episcop al Ungrovlahiei. Primat / al României și
președinte al Sfântului Sinod / D. D. CALINIC Miclescu / 1875, București / . Tipografia Toma Teodoresku, /
Mântuleasa strada Plantelor, nr. 9.”
447
POPESCU, Ștefan, ,,MANUAL / de / MUZICĂ BISERICEASCĂ / coprinzând / Doxologhiile originale / după cele
opt glasuri /. Acsioanele Duminicale /, parte din Serviciul Divin al / Sfinților Trei Ierarhi / Patronii Seminarului /

166
și Jugurtha, traducțione de Demetriu T. Dobrescu din fondulu A. Ioanu I. Cuza – București (109
pagini n.n.).
În Biblioteca Mânăstirii Văleni-Argeș descoperim și un manuscris muzical448 fără număr
de inventar reprezentând un caiet de cântări cunoscut sub numele de „Manuscrisul Maicii
Hristofora.” Manuscrisul caligrafiat după anul 1900 de dimensiuni 220/170 mm, oglinda paginii
215/165, are coperțile din carton învelite în pânză de culoare albastru închis cu galbel, 10-12
rânduri pe pagină, filă liniată (dictando), notație hrisantică, literă latină, 140 de pagini, stare
bună. Acesta conține cântări copiate în decursul anilor de maicile viețuitoare ale mânăstirii și
parvenit maicii Hristofora drept moștenire de chilie. Cuprinde cântări de Macarie Ieromonahul
(Axioane praznicale), I. P. Pasărea (Heruvic glas V, Răspunsuri glas V, Axion glas I), Nifon
Ploieșteanu (Heruvic glas V), A. Pann (Răspunsuri glas V, Axion glas V), Maica Iustina (Axion
Vrednică al M. Iustina glas V) Ștefanache Popescu (Axion glas VIII), Ghelasie Basarabeanu
(Doxologia glas V), Varlaam Protosinghelul (Axion glas V Vrednică cel mic). La paginile 139-
140 are un istoric al Mânăstirii Văleni.

IV.2. Manuscris autograf inedit cu opera muzicală a dascălului Gheorghe

Căciulă în Fondul de Carte Veche al Mânăstirii Negru-Vodă din Câmpulung
Muscel
La Câmpulung-Muscel, importantul centru cultural și eclesiastic românesc se atestă,
începând cu deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, primii dascăli de psaltihie în persoana
celor doi ucenici ai epistatului (inspector școlar) Macarie Ieromonahul, Constandin Ion (1825) și
Pandele Nicolae (1830). Macarie trimite ucenici prin scrisori de recomandare în capitalele de
județ pentru înființarea de școli muzicale în limba patriei pe sistema cea nouă a lui Petru
Efesiul.449 La Cîmpulung-Muscel se reamarcă începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al
XIX-lea dascălul Gheorghe Căciulă, originar din comuna Turcheș de lângă Brașov. Istoria
conservă puține date despre viața și activitatea lui Gheorghe Căciulă. Muzicologul Gheorghe

Lucrate de / ȘTEFAN POPESCU /, PROFESOR DE MUZICĂ LA Seminarul ,,Central” din București /. După
cererea elevilor seminarului s-au adăugat și stihirile / cele mai alese din Polieleul al cincelea extrase din tomul /
răposatului Macarie / Tipărit în /.../, 1875, București / Tipografia Toma Teodorescu, / Mântuleasa, Strada Plantelor
Nr.9.”
448
Pus la dispoziție spre analiză prin amabilitatea maicii starețe Eliodora Papuc.
449
BARBU-BUCUR, Sebastian, Arhid., „Gheorghe Căciulă – 150 de ani de la prima atestare documentară,” în:
Acta Musicae Byzantinae, vol. V, mai 2003, pp. 123-124.

167
Ciobanu ne informează că „în 1852 Gheorghe Căciulă se afla la Pietroşiţa, judeţul Dîmboviţa,
unde a deschis o şcoală.“450 Gheorghe Ionescu, în al său lexicon, ne informează că, după ce a
funcţionat un timp ca învăţător la Săcele, trece în anul 1855 în Ţara Românească, la Cîmpulung-
Muscel, unde „va conduce o şcoală cu program pentru învăţarea muzicii psaltice, şcoală privată
de româneşte (…) pe cărţi bisericeşti şi cele patru lucrări aritmetice.“451
Bizantinologul Ion Isăroiu ne informează că venirea lui Căciulă în părţile Argeşului s-a
întâmplat, după ultimele cercetări, la anul 1852, având deja 19 elevi care învăţau ,,cântări după
psaltichie” la Biserica Sf. Nicolae din Câmpulung.452
Bizantinologul Sebastian Barbu-Bucur ne informează că în anul 1853 la cererea lui
Căciulă ia naştere o şcoală de muzică cu aprobul Eforiei pe motiv social al semnatarului cererii.
Despre această școală revizorul Simonide, într-un raport la 8 aprilie 1855 consemna că ,,urmează
ţîrcovnici de prin sate din porunca Prea Sfinţiei Sale părintelui mitropolitul.”453 Din anul 1855-
1856 Căciulă se mută la Pietroşiţa (jud. Dâmboviţa), înfiinţând aici o altă şcoală românească
unde în anul 1864 semna pe pervazul din stanga al uşii de la intrarea în biserica.454

*F.N.V.C. Ms. 167/1000 (manuscris autograf Gheorghe Căciulă)

Cercetând Fondul de Carte Veche Bisericească de la Mânăstirea Negru-Vodă din
Câmpulung Muscel am descoperit la nr. inv. 167/1000 un ,,HERUVICO-CHINONICAR Tomul
II, publicat la București în anul 1847 de dascălul Anton Pann. Deosebit este faptul că acest
exemplar a aparținut dascălului de muzică psaltică Gheorghe Căciulă care se și semnează pe fila
liminară a cărții după scrierea unei cîntări: ,,Acest Heruvico Kinonicari este al subscrisului luatu
din București toate trup(ur)ele. 1850 Iunie 28 Gheorghe Kăciulă.” Lângă semnătură se observă
un sigiliu de fum cu o cruce, un vultur pe aceasta, în stânga crucii litera grecească gama - Γ
(Gheorghe n.n.) și în dreapta K (Kăciulă). Această carte are adăugate 15 file conținând cântări
inedite semnate de Gheorghe Căciulă. Cartea, care deține coperțile originale deteriorate la

450
CIOBANU, Gheorghe, „Muzica bisericească la români,” în B.O.R., nr. 1-2/1972, p. 186, nota 130; Idem Studii
de etnomuzicologie şi bizantinologie, vol. III, Bucureşti, 1992, p. 123.
451
IONESCU, Gheorghe C., Muzica Bizantină ..., p. 252.
452
ISĂROIU, Ion, „Cîmpulung-Muscel, străveche vatră de cultură muzicală a Țării Românești (sec. XVII-XIX),” în
Byzantion romanicon, vol. VI, Universitatea de Arte G. Enescu, Iași, 2002, p. 239.
453
BARBU-BUCUR, Sebastian, Arhid., art. cit, p. 119.
454
IONESCU, Gheorghe, C., Muzica Bizantină ..., p. 252.

168
colțuri, a mai fost și în posesia ,,cântărețului 1 de la Biserica M. Marina, N. Bărbucescu” așa
cum semnează la paginile 114, 131 și 167 ale Heruvico-Kinonicarului.
Dimensiunea - Filele au diferite dimensiuni. La fiecare cântare în parte vom specifica
dimensiunea filei.
Cota - numărul de inventar 167/1000.
Autorul - cântările caligrafiate de Gheorghe Căciulă între anii 1850-1881. Dascălul se
menționează la aproape fiecare cântare alături de anul compunerii acesteia.
Secolul - a doua jumătate a secolului al XIX-lea „1850 iunie 28” (f.1)
Numărul de pagini - cântările sunt scrise atât pe forzațurile 1 și 2 ale cărții cât și foaia
liminară de început. După scrisoarea adresată de către dascălul Anton Pann „Cuvioșii (sic!) Sale
Părintelui Veniamin ajutorul direcții la clădirea Monast(irii) Bistrița,” Gheorghe Căciulă lipește
3 file 212-165 mm. 12/13 rânduri pe pagină. După pagina cu numărul 16 a cărții sunt adăugate 4
file cu dimensiunea 231-160 mm. 15 rânduri pe pagină. După pagina 20 a cărții sunt adăugate 2
file cu dimensiunea 206/160 mm. 9 rânduri pe pagină. După pagina cu numărul 148 a cărții sunt
adăugat 4 file cu dimensiunea 212/167 mm. 14 rânduri pe pagină.
Notația - hrisantică, literă chirilică și latină (unele titluri n.n.), manuscris caligrafiat cu
chenare bogat ornamentate. Titlurile, indicațiile tipiconale și de glas, literele mari inițiale
mărturiile ftoralele și semnele timporale (și consonante - eteron), sunt scrise cu cerneală roșie.
Limba - conțin cântări în limbile română, „arnăuțește, harăpește,” (sic!) și rusă.
Starea generală - bună
Însemnări – Fila 1 liminară : ,,Acest Heruvico Kinonicari este al subscrisului luatu din
București toate trup(ur)ele. 1850 Iunie 28 Gheorghe Kăciulă.”
Cuprinsul manuscrisului – Pe coperta interioară de la începutul cărții (235/175 mm. 15
rânduri pe pagină n.n.): „În Joia cea Mare Aksionul pentru țârcovnici compus după
,,Vrednică...”ehul 5 pa, (stihiraric n.n.), Din ospățul Stăpânului...” .

Ms. 167/1000 forzaț, Din ospățul Stăpânului..., glas V pa.

169
 Pe prima filă a cărții dascălul notează (235/175 mm. 15 rânduri pe pagină n.n.): „În locul
lui Raiu de Taină se cântă aceasta la Odovania Krucii ori în ce zi să va întâmpla și Duminică.
Ehul 8-lea (tempo stihiraric n.n.), compusă la (1)852 sept(embrie) Moartea ce au venit
neamului...”

Ms. 167/1000 f. 1 Moartea ce au venit..., glas VIII ni.

Pe verso-ul filei (235/175 mm. 15 rânduri pe pagină n.n.) „În Sâmbăta cea Mare Axionul
pentru Țârcovnici kompus după Mărește al Botezului ehul 6-la pa. Nu te tângui pentru mine
Maică...”.

Ms. 167/1000 f. 1 v. Nu te tângui..., glas VI pa.

La foaia de titlu a cărții ,,Heruvico-Kinonicar...” pe verso (11 rânduri n.n.) este notat
Troparul Nașterii Domnului Ehul 4 vu ,,Nașterea Ta Hristoase Dumnezeul Nostru...”.

170
 Ms. 167/1000 foaia de titlu: Nașterea Ta Hristoase..., glas IV vu.

După scrisoarea adresată de către dascălul Anton Pann „Cuvioșii (sic!) Sale Părintelui
Veniamin ajutorul direcții la clădirea Monast(irii) Bistrița,” Gheorghe Căciulă lipește 3 file cu
dimensiunea 212-165 mm. 12-13 rânduri pe pagină. La fila 1 f. descoperim: „La Praznice, la
masă să cântă Irmosul acesta Ehul 8 ni G(heorghe) C(ăciulă). Cel ce ai săturat pre popoare în
pustie...”.

Ms. 167/1000, f 1 r. Cel ce ai săturat mulțimea..., glas VIII ni.

La fila 1 verso dascălul notează cântarea „Lumină Lină după cum o cântă fostul Proto-
Ereu răposat Ion Ecovenu” (Ion Iacoveanu - protoiereu al Muscelului în prima jumătate a sec. al
XIX-lea n.n.) „compus de G(heorghe) C(ăciulă) Ehul 2 di.”

171
 Ms. 167/1000, f 1 v. Lumină lină..., glas II di.

La fila nr. 2 v. Gheorghe Căciulă notează un „Alliluia scurt după Apostol Ehul 1
pa.”(formă glas II di n.n.).

Ms. 167/1000 f.2 v. Aliluia..., glas II di.

La fila 3 r. (225/169 mm. 14 rânduri pe pagină n.n.) „Sfinte Dumnezeule Hărăpește (sic!)
glas II di.”

Ms. 167/1000 f. 3 r. Sfinte Dumnezeule..., glas II di.

172
 Ms. 167/1000 f. 3 r. Iar cel de-al treile(a) așa glas II di:

Tot la fila numărul 3 r. Descoprim un Sfinte Dumnezeule Arnăuțește (sic!), cel d-al treilea (glas
II n.n.) di, cel dintâiu vezi mai jos ,, Santos D(e)os...”

Ms. 167/1000 f. 3 r. Santos Deos..., glas II di.

Gheorghe Căciulă notează la fila numărul 3 verso un acsion după a cărui formă a scris și
acsionul din Joia cea Mare „Din ospățul Stăpânului...” de pe coperta interioară a acestui
Heruvico Kinonicar. Descoperim astfel un „Axion pentru școlari. Ehul 5 pa. Vrednică ești...”.

Ms. 167/1000 f. 3 v. Vrednică ești..., glas V pa.

După pagina cu numărul 16 a Heruvico Kinonicarului lui Anton Pann, dascălul Gheorghe
Căciulă mai adaugă un număr de 4 file caligrafiate asemănător anterioarelor cu dimensiunea
231/160 mm. 15 rânduri pe pagină. Pentru o catalogare cât mai completă vom adăuga și pagina
cărții lângă care dascălul a lipit filele. Așadar la p. 16 f. 1 r. găsim un Heruvic după imitația
Dascălului mieu de Musichie Eclesiastică, Părintele Protosinghel Warlaam din Sfânta
Monastire Sinaia de pe Prahova (subl. n.) Ehul întâiu pa. ,,Noi kari pre heruvimi...”(anexa
nr.29).

173
 Ms. 167/1000 p.16 f. 1 r. Noi care pre heruvimi..., glas I pa.

Informația subliniată vine să lumineze o parte necunoscută până acum a vieții și

activității lui Gheorghe Căciulă. Aflăm că dascălul a fost ucenicul protosinghelului Varlaam
Barancescu vestitul compozitor și româniitor de cântare bizantină. Provenind din comuna
Turcheș de lângă Brașov, Gheorghe Căciulă și-a urmat ucenicia (fiind coleg chiar cu George
Ucenescu) la Școala de Cântări Bisericești ce funcționa în incinta bisericii Sf. Nicolae din Șcheii
Brașovului unde protosinghelul Varlaam a funcționat cântăreț bisericesc și dascăl de psaltichie
timp de zece ani (1839-1849).455 De aici și apetența sa, după cum vom vedea în continuare,
pentru cântările în stil rusesc, fiind cunoscut celebrul axion al Învierii Domnului glas III „Îngerul
a Strigat...” compus alături de alte multe cântări de protosinghelul Varlaam Barancescu.

Ms. 167/1000 p.16 f. 1 r.

La p. 16 f. 1 v. descoprim un alt axion: „Cântare Născătoarei de Dumnezeu a aceluiași.

Ehul 1 pa, Vrednică ești...”.

455
IONESCU, Gheorghe, C., Muzica Bizantină..., p. 130.

174
 Ms. 167/1000 p. 16 f. 1 v. Vrednică ești..., glas I pa.

La p. 16. f. 2 r. Dascălul notează „Pentru deprinderea școlarilor la 1850 de acelaș G(heorghe)

C(ăciulă) Ehul 8 ni ku ”(ke de glas II n.n.).

Ms. 167/1000 p. 16 f. 2 r. Vrednică ești..., glas VIII ni.

La p. 16 f. 2 v. „Altul (acsion n.n.) pre Limbagiul curat (limbă rusească n.n.) Sonne 8 ni
Russ.”

Ms. 167/1000 p. 16 f. 2 v. Cuvine-se cu adevărat..., (lb. rusă) glas VIII ni.

La p. 16 f. 3 r. „Altul al aceluiași G(heorghe) C(ăciulă). Ehul 6 pa.”

175
 Ms. 167/1000 p. 16 f. 3 r. Vrednică ești..., glas VI pa.

Vred ---- ni --- că ------------ ești ------- Cu ------------------- a------------- de –vă

La p. 16 f. 3 v. „Un heruvic mai scurtat cules din altele Ehul 5 pa.”

Ms. 167/1000 p. 16 f. 3 v. Care pre heruvimi..., glas V pa.

La pagina numărul 20 a Heruvico Kinonicarului sunt adăugate încă două file cu

dimensiunea (106/160 mm. 9 rânduri pe pagină n.n.). Astfel la pagina 20 f. 1 r. descoperim o
„Cântare Născătoarei de Dumnezeu, facere a celui întru pomenire fericit Monah Iosif din Sfânta
Monastire (a) Neamțului. Acum mai îngorgonat unde a fost de trebuință de G(heorghe)
C(ăciulă) Sonne 8 ni, Cuvine-se cu adevărat...”.

Ms. 167/1000 p. 20, f. 1 r. Cuvine-se cu adevărat..., glas VIII ni.

176
 La p. 20 f. 2 r. „Pentru serbarea cu Patronagiul Sf. Marina Altul Ehul acela(ș) de
G(heorghe) C(ăciulă) (Glas VIII), ni.”

Ms. 167/1000 p. 20, f. 2 r. Vrednică ești..., glas VIII ni.

La pagina 148 a Heruvico Kinonicarului sunt lipite un număr de 4 file având dimensiunea
212/167 mm. 14 rânduri pe pagină. La fila 1 r. identificăm axionul „La 21 Noiembrie Axionul.
Întâiu pripeala: apoi acesta Glas 4 leghetos vu, Ca de un sicriu însuflețit...”. (varianta
Ieromonahului Macarie n.n.). La fila 1 v. mai găsim un acsion „Imitație după cel Rusesc Ehul 3
ga, 1877 Iunie G(heorghe) C(ăciulă).”

Ms. 167/1000 p. 148 f. 1v. Cuvine-să cu adevărat..., glas III ga.

La pagina 148 f. 2 r. identificăm un alt axion „Imitație Italiiană Compusă la (1)868 octombrie 30
de G(heorghe) C(ăciulă), Sonne 8 ni,” (dimensiunea filei 208/160 mm. 14 rânduri pe pagină).

177
Ms. 167/1000 p. 148 f. 2 f. Vrednică ești..., glas VIII ni.

La pagina 148, f. 2 v. „Altul după imitația Rusă de acelaș Son 3 ga ca ni.”

Ms. 167/1000 p. 148 f. 2 v. Vrednică ești..., glas III ga.

La pagina 148, f. 2 v. „Altul de acelaș compus la (1)866 Ehul 5 pa cu agem.”

Ms. 167/1000 p. 148 f 2v. Vrednică ești..., glas V pa.

178
 La pagina 148 f. 3 v. „Odă pentru Regele Românilor, Mitropolit, Cler și Popor Eh: 8” ni
(sic!). Această cântare o identificăm și la paginile 179-181 ale manuscrisului de la schitul
românesc Prodromu-Athos nr. 45/70 manuscris realizat la şcoala de psaltichie a lui Căciulă,
descoperit de bizantinologul Sebastian Barbu-Bucur intitulat ,,Pe Musichie Antologhie sau
Floarea Cîntărilor preste an predate şi învăţate ale (lui) Popescu Costache, de Gheorghe
Căciulescu şi legate în sfînta cetate Ierusalim 1873.” În manuscrisul de la Prodromu piesa
figurează cu titlul: „Odă pentru Domnitor(ul) Carol I-iu de G. Căciulescu Sonn 8 ni”(4 stihuri).
În manuscrisul de la Câmpulung cântarea este notată cu neume doar la prima strofă urmând alte
patru scrise separat (doar text n.n.).

Ms. 167/1000 p. 148 f 3 v. Miluiește Doamne..., glas VIII ni,

„2. Karol Întâi de Hohențoller / Peste Toți Regele Românilor;

Și toată curtea și ostașii împrună Trimite-i Doamne din Ceruri Cunună.

3. Ca î(n) mulți ani să oblăduiască / Preste ceastă Patrie Românească;

Ca bine s-o conducă cu mulțumire / La ținta sfântă de fericire.

4. Trăiască (î)nalta Elisabeta / Alteța cea Mare Regina;

Trăiască mulți ani în bine și fericire / În brațul Românilor cu iubire.

5. Trăiască mulți ani Mitropolitul / Kalinic al Țării Primatul;

Trăiască mulți ani senini și cu tot clerul / Trăiască Țara și tot Poporul.”

La pagina 148 f. 3 v. identificăm o altă cântare: „La 1881 de G(heorghe) C(ăciule)scu.

Altul semplu, pentru Capii Țării, Ehul 7 Protovaris, zo:”

179
 Ms. 167/1000 p. 148 f. 3 v. Păzește Doamne mulți ani..., glas VII varis zo.

La pagina 148 f. 4 v. Rugăciune la miruire(a) persoanelor adunate în Biserica cu

Patronagiul: Mucenița Marina care să prăznuiește la 17 iuliu: „Compunere a Cântărețului
G(heorghe) C(ăciulă) Eh Protovaris: Adică ehul 7 ce să zice întâiul greu pa-ni-zo.”

Ms. 167/1000 p. 148 f. 3 v. Marino muceniță..., glas VII varis zo.

La pagina 159 Gheorghe Căciulă adaugă un axion „La Întâmpinarea Domnului

Fev(ruarie) 2 Axionul Sonne 3 ca de la ni Născătoare de Dumnezeu...”. (al Ieromonahului
Macarie n.n.). Pe foaia liminară de la finalul cărții descoperim o altă cântare alături de
însemnarea: ,,Începutul la Intrarea în Biserică caută file 144 iar la Buna- Vestire caută fila 49 și
aceasta leghetos vu, Ca de un sicriu însuflețit...” (al Ieromonahului Macarie n.n.).
Ultima cântare a manuscrisului muzical o descoperim pe coperta de la finalul tipăriturii
lui Anton Pann anume axionul Înălțării „Îngerul au strigat pentru țârcovnici ehul 5 pa.” Acelaș
axion îl întâlnim și în manuscrisul de la Prodromu-Athos notat pe forzațul 1 r.-v.

180
 Ms. 167/1000, coperta de final, Îngerul a strigat..., glas V pa.

În Fondul de Carte Veche de la Mânăstira Negru-Vodă Câmpulung Muscel mai

identificăm o tipăritură muzicală cu nr. inv. 955/59, (nr. vechi 59/229), Macarie Ieromonahul - ,,
/ PROHODUL / D(o)mnului /.../ Sfânta Episcopie Buzăul /.../ 1836 fevruarie 6. Volumul a
aparținut tot parohiei Sfânta Marina din Câmpulung. Pe forzațul 1 cu continuarea pe fila liberă a
cărții aceeași mână de la heruvico-chinonicar notează o cântare inedită: ,,La Epitafion înloc de
opos, și în altariu, și după Cântarea Prohodului, să cântă această Slavă și Acum alkătuită
(1)845 martie 31 pre glas 5 pa, ,,Soarele și-au ascuns razele sale...”(la finalul cântării este notat
cu roșu „1853 martie 31” reprezentând probabil data adăugării cântării pe forzațul cărții).

Ms. nr. 955/59 forzaț 1 Soarele și-au ascuns razele sale..., glas V pa.

Mai există și alte cântări semnate de Gheorghe Căciulă situate în alte trei manuscrise din
țară și unul de la Sfântul Munte Athos. În Biblioteca bisericii din Pietroşiţa se păstrează un
antologhion psaltic cunoscut sub denumirea de „manuscrisul Toma Diaconescu,” caligrafiat de
Gheorghe Căciulă între anii 1854-1856. Existența acestui manuscris este semnalată de Gheorghe
Ciobanu,456 Sebastian Barbu Bucur457 și Gheorghe Ionescu.458 Conform cercetărilor făcute de

456
CIOBANU, Gheorghe, „Muzica bisericească la români,” în Studii de etnomuzicologie şi bizantinologie, Editura
muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1974, p. 399, nota 130.
457
Despre manuscrisul lui Gheorghe Căciulă, bizantinologul Sebastian Barbu-Bucur menţionează: “În vara anului
1971, aflîndu-mă la Sinaia împreună cu bizantinologul Gheorghe Ciobanu, am trecut munţii în Dîmboviţa poposind
la Pietroşiţa, unde am adunat cîteva date referitoare la Gheorghe Căciulă. Cu acest prilej părintele paroh Popescu
(vieţuitor acum, de mai mulţi ani, la Schitul Balamuci–Valea Muşii de lîngă comuna Greci, jud. Ilfov) ne-a pus la
dispoziţie un manuscris (Antologhion) psaltic, cunoscut sub denumirea Manuscrisul Toma Diaconescu, caligrafiat
de Gh. Căciulă în anii 1854–1856, care conţine cîntări psaltice originale, ca şi ale altor muzicieni psalţi. Din acest
manuscris am copiat cîteva cîntări al căror autor este Gh. Căciulă, printre care: polieleul Cuvînt bun, gl. V (fol.
77r-79v) şi Catavasiile Floriilor, pe care Gheorghe Ciobanu le-a tipărit mai tîrziu, cu dublă notaţie (psaltică şi
liniară). Gheorghe Ciobanu afirmă că de la el şi de la elevii lui au rămas cîteva manuscrise în care se află multe

181
bizantinologul Sebastian Barbu Bucur, în anul 1971, acest antologhion conține un „Crez ehul 5
pa (p.75), Polieleu Compus de Gheorghe Căciulă glas 5 pa Robii Domnului (f. nr. 77-78v.),
Polieleu Compus de Gheorghe Căciulă Septembrie 7, 1854 glas 5 pa Cuvânt Bun...” (f. 79-80v.
acelaș melos de la „Robii Domnului” n.n.), „Vrednică ești de Gheorghe Căciulescu glas 5 pa”
(f. 103, acelaș și la f. 88r-v.), „Polieleul Născătoarei de Dumnezeu în 8 stihuri compuse în modul
8 ni pentru a-l învăța ucenicii mai lesne de G. Căciulescu”(f. 104) și „Polieleu anual compus tot
pentru deprinderea ucenicilor modul 7 varis zo” (f.109).459
În muzeul Bisericii din Pietroșița pe un Octoih tipărit la Buda în anul 1811 există
adăugate două file scrise de mâna lui Gheorghe Căciulă conținând „Slava Litiei la Hramul
Adormirii... / Și acum tot la hramul Cuvioasei Maicii Parascheva – de la Litie...”. La f. 1 v.
găsim notat un axion: ,,De Gheorghe Căciulă la 1856 iunie 9 zile”) iar la f. 2 r. „După imnul
troicinicului modul doi di (un axion n.n.) Cade-să cu adevărat...” .460
Un alt manuscris cu cântările dascălului muscelean realizat la şcoala acestuia a fost
descoperit de bizantinologul Sebastian Barbu-Bucur la schitul românesc Prodromu din Muntele
Athos, nr inv. 45/70 intitulat ,,Pe Musichie Antologhie sau Floarea Cîntărilor preste an predate
şi învăţate ale (lui) Popescu Costache, de Gheorghe Căciulescu şi legate în sfînta cetate
Ierusalim 1873,” Aici se găseşte și o însemnare a dascălului, la p. 183: ,,1873 iunie 7/Gheorghe
Căciulescu, /Cîntători la Sf. Nic(olae) Nou/ Oraşulu Cîmpulung,” conform căreia bizantinologul
Sebastian Barbu-Bucur emite ipoteza că în anul 1873 acesta se întorsese la Câmpulung unde
probabil şi-a încheiat viaţa.461
Alt manuscris autograf al lui Gheorghe Căciulă îl descoperim în Biblioteca Mânăstirii
Sinaia-Prahova. Antologia are număr de inventar: M. 35; nr. inventar vechi: 29, scris pe coperta
1(verso), şi 1146 scris pe cotor, 230/140 mm., 11/12 rânduri pe pagină, 80 file, coperți negre din
carton, conţinând cântări alcătuite de Gheorghe Cantorul (Căciulă), Dionisake Peloponisiul
(Dionisie Fotino n.n.), Anton Pann şi Petre Efesiu. Titlul: ,,Pripelile praznicilor împărăteşti şi

creaţii proprii“, afirmaţie neacoperită, întrucît pînă acum este cunoscut un singur manuscris, mai sus amintit, cel
de la Pietroşiţa. BARBU-BUCUR, Sebastian, Arhid., ,,Gheorghe Căciulă...,” p. 120.
458
IONESCU, Gheorghe, C., Muzica Bizantină..., p. 252.
459
Caiet de însemnări (manuscris Biblioteca Personală Arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur) din anul 1971 semnat
Prof. Bucur Stelian, cercetat prin amabilitatea autorului.
460
Idem Ibidem
461
BARBU-BUCUR, Sebastian, Manuscrise muzicale românești..., pp. 105-107.

182
ale tuturor sfinţilor carii au Polieleu. Melosul este facerea a lui Filoftei Monahul, iară firea
cântării adică pe musică este de D. G(h)iorg(h)ie Căciulă Cantor săcelean” (f. 2).462
Pe lângă doxologiile lui Dionisie Peloponisiul traduse de Anton Pann (de la filele 32v.-
64v.) și heruvicele lui Petru Efesiu (de la filele 67-80) descoperim, pe lângă exerciții de
paralaghie (filele 64v.-66), axionul „Vrednică ești glas V al lui Căciulă” (acelaș cu Ms. Toma
Diaconescu-Pietroșița, f. 88 r-v. și f. 103.) și „Mărimuri la toate sărbătorile glasul I... pe muzică
de Gheorghe Cantor” (la filele 2-32).

Ms. 35 Sinaia f. 2 Mărimuri la Nașterea Fecioarei glas I pa. ,,Adu-ți aminte Doamne de David...

Mărimuri semnate de dascălul Gheorghe Căciulă intâlnim și în în manuscrisul nr. 45/70

de la Prodromu-Athos la pagina nr. 3.

Ms. 45/70 (Athos) p. 3 La Sf. Ierarh Nicolae –Mărimuri (Gheorghe Căciulă)

Din creația muzicală a dascălului Gheorghe Căciulă, formația de muzică bizantină

„Psalmodia” a Universității Naționale de Muzică a imprimat pe suport audio (alături de alte
cântări semnate de Ghelasie Basarabeanu, Chiril Popescu și Ioan Zmeu) în studioul

462
A se vedea și HARBUZARU, Ierom., Mihail, Manuscrise Psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura Cuvântul
Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, 2012, pp. 167-170.

183
„Electrecord” din București în anul 2002, prin grija conducătorului ei, Arhid. Sebastian Barbu-
Bucur, cântarea „Doamne, femeia ceea ce căzuse glas VIII.463
Observând atât frumoasa operă muzicală a lui Gheorghe Căciulă cât și compozițiile
inspirate ale acestuia putem spune că dascălul își merită pe deplin aprecierea la nivelul
contemporanii săi, Ştefanache Popescu (1824-1911), Oprea Demetrescu (1831-1919), Neagu
Ionescu (1836-1917) şi Ioan Zmeu (1860-1922).

IV.3. Manuscrise inedite în Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului.

Cercetând în anul 2005 cu binecuvântarea Î.P.S. Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi
Muscelului, Biblioteca Palatului Episcopal din Mânăstirea Curtea de Argeş, am descoperit într-o
nișă acoperită de rafturi două manuscrise muzicale psaltice inedite. Am primit binecuvântarea de
a cerceta și analiza aceste valoroase manuscrise muzicale în speranţa că ineditele cântări vor
vedea cândva lumina tiparului aducând astfel prinos de recunoştinţă marilor dascăli protopsalţi şi
copiştilor care s-au jertfit pentru promovarea acestei dumnezeieşti muzici.

IV.3.1. Manuscris inedit cu opera muzicală a arhimandritului Ghelasie

Basarabeanu
Despre viaţa arhimandritului protopsalt din Sf. Episcopie a Argeşului, Ghelasie
Basarabeanul, nu s-a cunoscut aproape nimic până acum 5-6 decenii. A fost cunoscut doar prin
câteva cântări tipărite de Ioan Zmeu464 (1892), I. Popescu-Pasărea465 (1927, 1933), Ahrid. Anton
V. Uncu466 (1947), de notorietate fiind și a sa Doxologie glas V al cărei final - Sfinte
Dumnezeule - este cântat de întreaga suflare românească.

463
Muzică Bizantină XIV, Psalți celebrii la Curtea de Argeș, Formația de Muzică Bizantină Psalmodia Electrecord,
Casetă audio STC 001495, București, 2002, Fața B, poziția nr. 5, Cf. Sebastian Barbu-Bucur, octogenar..., p. 233.
464
ZMEU, Ioan, Utrenier şi Liturghier care cuprinde cele mai frumoase şi alese cântări ale mai multor însemnaţi
autori Bisericeşti, aranjate în ordinea tipicului de Ioan Zmeu prim cântăreţ la Catedrala Sfintei Episcopii de Argeşu,
Buzău, tipografia Alessandru Georgescu, 1892.
465
POPESCU-PASĂREA, Ion, Catavasier, Bucureşti, 1927, Idem. Noul Idiomelar ce cuprinde cântările
praznicelor împărăteşti şi ale sfinţilor cu polieleu (mai principali) scrise după Anton Pann, Dimitrie Suceveanu , şi
Ştefanache Popescu şi completate de I. Popescu – Pasărea, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1933; a se
vedea şi Revista Cultura, an XVI (1928), nr. 6-7, (iun.-iul.), pp. 9-10.
466
UNCU, V. Anton, Antologhionul care cuprinde cântări la Vecernie, Utrenie, Liturghie, Botez, Cununie, Sfinţirea
apei mici, Tedeum, Înmormântare şi cântări calofonice tipărit cu aprobarea şi binecuvântarea Sfântului Sinod
întocmit de Arhidiaconul-Stavrofor Anton V. Uncu de la Catedrala Sfintei Patriarhii profesor de psaltichie la
Seminarul Nifon Mitropolitul, Editura Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1947.

184
 Primul cercetător care aduce vești consistente asupra vieții și operei arhimandritului
Ghelasie este profesorul de la Seminarul Teologic de la Neamț, Prof. Dr. Seraficeanu Ioan care
în anul 1958 publică un articol intitulat „Colecții de rarități bibliografice de la Biblioteca
Universitară din Iași,” în care prezintă 2 manuscrise inedite cu opera muzicală a lui Ghelasie.467
Al doilea mare cercetător care oferă știri importante despre Ghelasie este regretatul mitropolit al
Olteniei, Nestor Vornicescu, care descrie alte trei manuscrise muzicale vechi ale lui Ghelasie
Basarabeanul în anul 1972 într-un articol din revista „Mitropolia Olteniei.”468 În decursul vremii
știrile au sporit prin importantele contribuții aduse de regretatul bizantinolog Alexie Buzera care
publică în acest sens câteva studii valoroase referitoare la viața și opera muzicală a
arhimandritului Ghelasie.469
Toate aceste date au fost sintetizate de către muzicologul Gheorghe C. Ionescu în al său lexicon
enumerând printre altele și 10 manucrise muzicale cu opera lui Ghelasie situate în bibliotecile de
la Mânăstirea Argeșului (4 considerate „pierdute” sau „înstrăinate” și 2 msse., Ms. rom. 34 -
Miscelaneu și ms. gr. 14 - Antologhion, aflate în Biblioteca Patriarhiei Române din București la
cotele „ms. rom. 216 și 219”), de la Academia Română din București (2 miscelanee ms. rom.
1187 și ms. rom. 3439) și din Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iași (2 msse.
ms. rom. III-78, Stihirar- Doxastar și ms. rom. III-79, Antologie). 470
Despre anul morţii arhimandritului Ghelasie Basarabeanu descoperim date diferite.
Gheorghe C. Drăgănescu afirmă la anul 1900 că Ghelasie moare în 1851 şi în locul său este
numit director (1852) la Seminarul Teologic de la Curtea de Argeş, Zaharia Boerescu, (deducem
că Ghelasie Arhimandritul ar fi murit la sfârşitul anului 1851).471 Aceeaşi dată a morţii este
menţionată şi de mitropolitul Nestor Vornicescu, Gheorghe C. Ionescu, implicit și de
bizantinologul Alexie Al. Buzera. Descoperirea cu privire la data morţii arhimandritului Ghelasie

467
SERAFICEANU, Ioan, ,,Colecții de rarități bibliografice de la Biblioteca Universitară din Iași,” în M.M.S., Iași,
an XXXIV, (1958), nr. 3-4 (martie-aprilie), pp. 341-342.
468
(VORNICESCU), Nestor, Arhiereul, „Trei manuscrise muzicale vechi.” în M.O., Craiova, an XXIV (1972), nr.
11-12 (nov.-dec.), pp. 935-965.
469
BUZERA, Alexandru, Al., (Sandu B.,), „Ghelasie arhimandritul şi opera sa muzicală,” în M.O., XXXI, (1979),7-
9, pp. 618-619; Ibidem în M.O., XXXII, (1980), 3-6, pp. 507-595; Idem „Două manuscrise inedite întocmite de
Ghelasie Basarabeanul,” în M.O., Craiova, XLI, (1990), nr. 1-3; Idem „Ghelasie Basarabeanul,” în Muzica,
Bucureşti, VII, (1996), nr. 3, (27), p. 310-315; Idem „Trei manuscrise psaltice de la B.C.U. Mihail Eminescu din
Iaşi, cu opera muzicală inedită a lui Ghelasie Basarabeanu,” în Byzantion, Iaşi, Academia de Arte George Enescu,
1996; Idem. „O lucrare inedită din prima jumătate a secolului XIX: Canoanele Musichiei de Ghelasie Basarabeanu,”
în A.U.C., S. Teologie, Craiova, I, (1996), nr.1; Idem „Două manuscrise inedite întocmite de Ghelasie
Basarabeanu,” în M.O., serie nouă, anul XLII, nr. 1-3, ian.-iun. (1990), pp. 315-316.
470
IONESCU, Gheorghe, C., Muzica Bizantină..., pp. 109-114.
471
DRĂGĂNESCU, George, C., Istoricul Seminarului din Curtea de Argeș, Pitești, 1900, p. 78.

185
Basarabeanu aparţine muzicologului Florin Bucescu care în descrierea manuscrisului autograf
ms. rom. III-78(256) din Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iaşi, pe prima filă
descoperă o notiţă scrisă mai târziu de un anonim: „Acest doxastari este început de Părintele
Ghelasie Eropsaltul şi Arhimandritul pe când s-au început seminarul Sf. Episcopii care au
răposat în anul 1855 Noembrie 8 în Sf. Episcopie...”472.
Cel care a sintetizat și a adăugat alte noi manuscrise muzicale precum și alte date inedite
despre viața și opera lui Ghelasie este bizantinologul Ion Isăroiu care a strâns și studiat toate
aceste date pe care le redă în a sa teză de doctor „Cultura Muzicală Românească de tradiție
bizantină în Argeș sec. XIX-XX” și împreună cu mentorul său, Arhid. Prof. Univ. Dr. Sebastian
Barbu-Bucur, tipărește aproape toată opera muzicală a lui Ghelasie în notație psaltică și liniară
totalizând circa 2000 de pagini de muzică.473
Din opera muzicală a arhimandritului Ghelasie Basarabeanu formația de muzică bizantină
„Psalmodia” a Universității Naționale de Muzică din București a imprimat în perioada 1998-
2005 pe suport audio474 prin grija conducătorului ei, Arhid. Sebastian Barbu-Bucur numeroase
cântări dintre care menționăm: „Heruvic glas I, Acum puterile cerești (C. XV, CD. VII);
Voscreasna a XI-a, Arătându-Te pe Tine gl. VIII (C. XIV, CD. VI); Axion gl. VIII (C. X, CD. II,
CD. XI); Antifonul I, Binecuvintează gl. VI (C. X, CD. II); Ca pe Împăratul gl. V (C. X, CD. II);
Heruvic în Joia Mare, Cinei Tale gl. VI (C. XVIII); Axion, De Tine se bucură gl. VIII (C. XIX,
CD. VII, CD. XI); Din ospățul Stăpânului gl. VIII (C.X); Doamne, femeia ce căzuse în păcate

472
BUCESCU, Florin, Cântarea psaltică în manuscrisele moldoveneşti din sec. al- XIX-lea teză de doctorat (ms.
dactilografiat), Bucureşti, coordonator ştiinţific prof. dr. univ. Octavian Lazăr Cozma, pp. 110-120.
473
BARBU-BUCUR, Sebastian, Dr., Arhid., şi ISĂROIU, Ion Pr., Dr., Izvoare ale Muzicii Româneşti Volumul XI
A, GHELASIE BASARABEANU Vecernier şi Utrenier Editura Muzicală, Bucureşti, 2005, Idem Volumul XI B,
GHELASIE BASARABEANU Liturghier, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005, Idem Volumul XI C, GHELASIE
BASARABEANU Doxastar Editura Muzicală, Bucureşti, 2006, și Idem Izvoare ale Muzicii Româneşti Volumul XI
D, GHELASIE BASARABEANU Doxastar, Triod, Penticostar Editura Muzicală, Bucureşti, 2007.
474
Casetele (C.) și compact discurile (CD.) sunt imprimate de formația Psalmodia, dirijor Arhid. Sebastian Barbu-
Bucur, în studioul Electrecord din București și dețin pe lângă titlu denumirea generică de Muzică Bizantină.
Prezentăm cronologic apariția lor: - C. IX Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur pentru școlari și credincioși, Electrecord,
casetă audio STC 001276, București, 1998; - C. X Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur pentru slujba cu arhiereu,
Electrecord, casetă audio STC 001307, București, 1999 (pe suport CD. nr. II, 401, București 2001); - C. XIV Psalți
celebrii la Curtea de Argeș, Electrecord, casetă audio STC 001495, București, 2002 (pe suport CD. nr. VI, 525,
București, 2002); - C. XV Cântări alese din Postul Mare, Electrecord, casetă audio STC 001520, București, 2003
(pe suport CD. nr. VII, 574, București, 2003); - C. XVIII Cântări alese din Postul Mare, Electrecord, casetă audio
STC 001550, București, 2004 (pe suport CD. nr. X, 628, București, 2004); - C. XIX Liturghia Sfântului Vasile cel
Mare pentru slujba cu arhiereu, Electrecord, casetă audio STC 001550, București, 2004 (pe suprt CD. nr. XI, 629,
București, 2004); - C. XX Vecernia și Utrenia Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, Electrecord, casetă audio
STC 001551, București, 2004; și CD. XIII, Vecernia și Utrenia Sfintei Filoteia, Electrecord, EDC 675, București,
2005. Cf. Sebastian Barbu-Bucur, octogenar..., pp. 227-239, 243-254.

186
multe gl. VIII (C. XVIII, CD. X); Doamne mântuiește gl. VIII (C. IX); Fericit Bărbatul gl. VIII
(C. XX, CD. XIII); Chinonicul Gustați și vedeți gl. I terafon (C. XV, CD. VI, CD. VII); Heruvic
gl. V (C. X, CD. II, CD. VII); Polieleul La Râul Vavilonului gl. III (C. XVIII, CD. X); Stihirile
Paștilor, Mironosițele femei gl. V (C. XIV, CD. VI); Axion în Sâmbăta Mare, Nu te tângui
pentru mine Maică gl. VI (CD. X); Paștile cele frumoase gl. V (CD. VI); Paștile cele sfințite gl.
V (C. XIV, CD. VI); Pre Arătătorul gl. II (C. XIX); Pre Soarele Cel ce-și ascunsese razele Sale
gl. V (CD. VII); Pre Tine Cel ce Te îmbraci cu lumina gl. V (CD. VII); Rai de taină gl. VIII (C.
XIV); Răspunsurile mari gl. II (C. XIX, CD. XI); Să nu întorci fața Ta gl. VIII (C. XVIII, CD.
X); Heruvic în Sâmbăta Mare, Să tacă tot trupul gl. V (C. XV, CD. X); Să tacă tot trupul gl.V
(C. XVIII); Sculatu-Sa ca din somn gl. V (C. XVIII, CD. X); Sfinte Dumnezeule gl. II (C. IX, C.
X, C. XIX, CD. II, CD. XI); Stihirile Paștilor gl. V (C. XIV, CD. VI); Și ne auzi gl. VIII (C. IX);
Unule născut gl. VI (C. X, CD. II); Vai îneritule suflete gl. VIII (C.XIV, CD. VI); Veniți de la
mormânt gl. V (C. XIV, CD. VI) și Ziua Învierii gl. V (C. XIV, CD. VI).” 475
În prezenta lucrare voi adăuga la zestrea dobândită până acum noi date prin descrierea
amănunțită a noului manuscris de curând descoperit care cuprinde într-un singur volum aproape
toată opera muzicală a lui Ghelasie Basarabeanu find și unicul manuscris cu asemenea cuprins
bogat dintre cele care au răspândit în timp cântările sale. Un alt fapt inedit este că acest
manuscris descoperit în Biblioteca Palatului Arhiepiscopal din Curtea de Argeș nu face parte din
cele patru menționate de istoricul Nicolae Iorga la anul 1904 ca aparținând Bibliotecii Mânăstirii
Argeșului. Cele patru manuscrise redate de istoricul Iorga în lucrarea sa, existente cândva în
Biblioteca Mânăstirii Argeșului sunt prezentate de muzicologul Gheorghe C. Ionescu în
lexiconul său drept „pierdute” sau „înstrăinate.”476
Pentru a evidenția piesele noi din manuscrisul de la Curtea de Argeș redăm în tabel
cântările edite și inedite ale arhimandritului de scaun al Eparhiei Argeșului Ghelasie
Basarabeanu urmând a prezenta datele codicologice ale manuscrisului nou descoperit dar și
incipiturile în dublă notație ale cântărilor sale inedite.

475
Cf. Sebastian Barbu-Bucur, octogenar..., pp. 294-295.
476
IORGA, N, Două biblioteci de mânăstiri: Ghighiu și Argeș, București, 1904, pp. 55, 62, Cf. IONESCU,
Gheorghe, C., Muzica Bizantină..., pp. 112, 114.

187
IV.3.1.1. Tabel sinoptic cu cântările edite și inedite ale arhimandritului
Ghelasie Basarabeanu
Volumul în care este
Titlul Cântării publicată cântarea și Manuscrisul Marin Cântări inedite din
manuscrisul de unde a Dimitrescu B.A.A. nr. Ms. Marin Dimitrescu M. 983
fost luată M. 983
f. 218r. ÎNCEPUTUL CU
DUMNEZEU CEL SFÂNT AL
Anixandarii - f. 218r.-224r. ANIXANDARELOR... glas al
VIII-lea „Veniţi să ne
închinăm...”

BARBU-BUCUR,
Sebastian, Dr., Arhid., şi f. 224.r.- 225v. FERICIT
ISĂROIU, Ion Pr., Dr., BĂRBATUL DE GHELASIE
Izvoare ale Muzicii ARHIMANDRITUL ... GLAS
Româneşti Volumul XI - AL OPTULEA (NI) „Bărbatul,
Fericit Bărbatul A, GHELASIE aliluia...”.
BASARABEANU
Vecernier şi Utrenier
Editura Muzicală,
Bucureşti, 2005 pp. 3-7.
Este publicată o altă
formă Cf. Ms. B.A.R.
ms. 4484 f. 25-59
Ibidem. pp. 7-8, 21-22,
25-26, 29, 38, 42, 45.
Glasurile I-VIII scoase
Doamne Strigat-am de Matache Protopsaltul - -
Profesorul de Cântări,
Episcopia de Argeș Cf.
Ms. II-32 B.C.U.M.E. f.
11-16r.;
Ibidem pp. 8-11, 22-25, Tomul III f. 206r.-207v;
Dogmaticile învierii și 26-29, 29-32, 33-37, 39- 207v.-208v; 209v.-210r;
Slavele Stihoavnelor 42, 43-45, 46-48, Cf. 210v.-211v; 212r.-213v; -
Ms. 7857 B.S.S.S. f. 214r.-215v; 216r.-217r;
117r. -126 v. 217r.-218r.
Ibidem..., pp. 12-14, Ms.
Lumină lină..., glas II III-79 B.C.U.M.E. f. f. 16r.-17v. -
di 44.v.-45.v.
Prochimenele Ibidem..., pp. 14-16. Ms.
Săptămânii nr. 1280, B.A.R. (f. 37 r- f. 17v.18 r. -
v).
Rânduiala Utreniei Ibidem. pp. 53-58, Ms.
Duminică Dimineața nr. 4311 B.A.R. (f. f. 18v.-21r. -
Troparele Torecinicului 21.v.- 24.v.).
glasul II
-
Dumnezeu este Domnul Ibidem. pp. 58-60, Ms. f. 21v. – 22r.
pe opt glasuri nr. 4311 B.A.R. (f. 25-
26).

188
 f. 22v.-27r. POLIELEUL AL
PATRULEA, facearea lui Kir
Petru Lampadarie
Peloponis(i)ul glas al V-lea (pa)
Polieleul Robii Glasul I tetrafon, „Robii Domnului...”
Domnului Ibidem. pp. 60-64, Ms. -
III-79 B.S.S.S. f. 62-64 f. 27r.-30r. POL(I)ELEU PE
GLAS AL CINCILEA, starea
în(tâio) „Robii Domului…”

f. 233v. Alt Polieleu pe mic

glas al doilea diatonic leghetos
vu „Robii Domnului...”
După Polieleu Pripeala f.232v.-233v. Slavă după
glas V de la ke Slavă Ibidem. pp. 65-66, Ms. f. 29v.-30r. și 238r.- pol(i)eleu glas al VIII-lea
Părinte, Cuvântule..., Și III-79 B.S.S.S. f.64r.-v. 239r. „Unimea cea în trei
acum... Bucură-te ceea ipostasuri...” Şi acum,
ce ești cu dar dăruită..., „Neispitită de nuntă...”

Slava Tatălui să ne -
închinăm... și acum Pre Ibidem pp. 66-67 Cf. f. 29r.-v. și 239r.-v.
Maica Ta...după Ms. III-79 B.S.S.S.
Polieleu f.64r.-v.

-
Polieleul La Râul Ibidem pp. 68-71 Cf.
Babilonului..., glas III Ms. II-12 B.S.S.S. f. f. 30r.-31v.
ga. 136v.-139r.

Glas III ga, Ibidem pp. - -

71-74 Cf. Ms. III-83
B.C.U.M.E. f. 343r.-
345v.

Binecuvântările Învierii Glas V tetrafonic Ke pp. f. 31v-33r. (doar Glas V

74-77 Cf. Ms. 7857 tetrafon)
B.S.S.S. f. 127v.-128v.

Glas V ke pp. 77-80 Cf. -

Ms. III-79 B.C.U.M.E. f.
22r.-23v.
Antifoanele ce se cântă -
la toate sărbătorile Glas Ibidem pp. 80-81 Cf. f. 33r.-v.
IV leghetos vu Din Ms. 4311 B.A.R. f. 172.
tinerețile mele...
Pentru Rugăciunile... Ibidem p. 82 Cf. Ms. - f. 34r. Pentru Rugăciunile ...
glas II di. 4311 B.A.R. f. 172v. glas al doilea vu.

După evanghelie în -
Duminicile Sfântului și
Marelui Post Glas VIII Ibidem pp. 83-85 Cf. f. 34r.-35r.
ni, Ușile Pocăinței..., În Ms. 1280 B.A.R. f.
calea mântuirii..., și 148v.-150.
glasVI pa La
mulțimea...,

189
 f. 37r. „Bucură-te mireasă
nenuntită...”
f. 216r. Dumineca seara spre
Idem Doxastar, Triod luni sfârşitul troparului ... iar
Cântări la Acatistul Penticostar, Editura f. 53v.-37r. luni seara aşa întâiu tot de la ke
Maicii Domnului Semne, București, 2007, f. 213r. „Dumnezeul nostru pentru
pp. 129-134 rugăciunile...” şi celălalte / iar
marţi seara aşa (ke)„Dumnezeul
nostru cu puterea crucii
Tale...”
BARBU-BUCUR, -
Sebastian, Dr., Arhid., şi
ISĂROIU, Ion Pr., Dr.,
Catavasii la Nașterea Izvoare ale Muzicii
Domnului Româneşti Volumul XI f. 39v.-43r.
A, GHELASIE
BASARABEANU
Vecernier şi Utrenier
pp. 86-94 Cf. Ms.II-
56194 B.J.A. f.13v.-16v.
Catavasii la Botezul Ibidem pp. 93-101 Cf. -
Domnului Ms. II-56194 B.J.A. f. f. 45-48v.
24v.-30r.
Catavasii la Ibidem pp. 101-105 Cf. -
Întâmpinarea Ms. II-56194 B.J.A. f. f. 49r.-50v.
Domnului 30v.-33r.
Catavasii la Ibidem pp. 105-110 Cf. -
Bunavestire Ms.II-56194 B.J.A. f. f. 51r.-53r.
33v.-37r.
Catavasiile Floriilor din Ibidem pp. 111-126 Cf. -
vechime Ms. II – 278 B.S.S. f. Partea a- II-a, Stihirar
164v.-174v. f.143r.-150v.
Catavasii la Învierea Ibidem pp. 127-130 Cf. -
Domnului Ms. II-139 B.S.S. f. 38- Partea I a ms. f.43v.-
41v. 45r.
Catavasiile Înălțării și Ibidem pp. 130-134 Cf. -
Cincizecimii Ms. II-39 B.S.S. f. 60r.- f.53v.-55v.
64r.
Catavasiile Adormirii Ibidem pp. 134-138 Ms. -
Maicii Domnului II-139 B.S.S. f. 24r.-28v. f. 37r.-39r.
Catavasii la Înălțarea Ibidem pp.139-143 Cf. -
Sfintei Cruci Ms. II-139 B.S.S. f. f.55v.-57v.
64r.-68v.
BARBU-BUCUR,
Sebastian, Dr., Arhid., şi
ISĂROIU, Ion Pr., Dr., f. 14r. PODOBIILE
Izvoare ale Muzicii SFETILNELOR GLAS AL
Româneşti Volumul XI DOILEA (di) Cu ucenicii să ne
Podobiile Sfetilnelor A, GHELASIE f. 1r.-16r. suim …
BASARABEANU
Vecernier şi Utrenier f. 214r. Glas VIII trifonic
Editura Muzicală, Porunca cea cu taină..., (formă
Bucureşti, 2005 pp.144- inedită, lungă și scurtă n.n.)
162, Ms. Dejan Piteşti
(f. 15-35)

190
 f. 58r. IRMOASELE
PARACLISULUI ÎNTÂIO,
Irmoasele Paraclisului - f. 58r.-v. Cântarea I glas VIII (de la ga)
Întîi „Apa trecându-o ca pe
uscat...”.
Partea a-II-a, Stihirar f. 206r.
BOGORODICINILE DE LA
Bogorodicinile - Partea a-II-a, Stihirar f. LAUDE PE OPT GLASURI
Laudelor 206r.-218r. (toate glasurile n.n.)
f. 207v. La laude glas I (pa)
“Rugăciunile păcătoşilor
primindu-le…”
f. 89r. „ALTĂ DOXOLOGIE
Ibidem pp. 163-224 Cf. ... SAU CÂNTAREA
Cele unsprezece Ms. III-79 B.C.U.M.E. f. SFÂNTULUI AMBROZIE
Voscresne cu 66r.-100v. Partea I a ms. f. 59r.- EPISCOPUL
Slavosloviile lor Voscreasna a noua Cf. 88v. MEDEOLANILOR ... EHUL
Ms. II-146 B.S.S. f. AL OPTULEA (NI) „Pre Tine
74v.-78r. Dumnezeule Te lăudăm...”

Troparele Duminicilor
de la Sfârșitul Utreniei
f. 90v. TROPARELE
ÎNVIERII ... DUMINECA LA
- f.90v. SFÂRŞITUL UTRENIEI ...:
„Astăzi mântuirea lumii s-au
făcut...Înviind din mormânt ...”

f. 91r. DOAMNE MILUIEŞTE

Răspunsuri la Ecteniile - f. 91r.-v.
mari mici și întreite
BARBU-BUCUR,
Cântările Sfintei Sebastian, Dr., Arhid.,
Liturghii şi ISĂROIU, Ion Pr.,
Glas VIII Dr., Izvoare ale Muzicii
Binecuvântează..., (Ps. Româneşti Volumul XI
102), Laudă suflete al B, GHELASIE
meu..., (Ps. 145) și Glas BASARABEANU
VI Binecuvântează..., „Liturghier” Editura
(Ps. 102) Laudă suflete Muzicală , Bucureşti,
al meu..., (Ps. 145) 2005, pp. 3-16 Cf. Ms.
II-146 B.S.S. f. 81v.-
87r.
GLAS AL- VIII-LEA (DE LA
DI) și GLAS AL- V-LEA
ÎNTREIT : „Doamne
miluieşte...”/ Acesta se cântă la
mort ... „Bine eşti cuvântat
Doamne...” „Miluieşte pre
f. 149v. robul Tău Stăpâne...”
Răspunsuri ectenii glas I,
„Doamne miluieşte...” şi
întreit,/ Ectenia cererilor „Dă
Doamne...”.
f. 149v. ... „DOAMNE
MILUIEŞTE” ... GLAS I (PA)
pe larg n.n.
-
f. 92r.-98r.

191
Antifoanele Praznicelor Ibidem pp. 16-18 Cf. -
Împărătești Ms. II-139 B.S.S. f. f. 98v.-99r.
193r.-195r.
-
Veniți să ne închinăm Ibidem p. 18 Cf. Ms. II- f.99r.
glas II di. 139 B.S.S. f. 190r.-191r.

Doamne Mântuiește..., Ibidem pp. 18-19 Cf. -

Și ne auzi..., Ms. II-139 B.S.S. f. f. 99r-99v.
Glas VIII trifonic 188r. și Cf. Ms. III-79
B.C.U.M.E. f. 94v.
Ibidem pp. 19-20 (glas -
V pa) Cf. Ms. III-79 f. 99v.
Sfinte Dumnezeule B.C.U.M.E. f. 94v. și (doar glas II di)
pp. 20-22 (Glas II di) Cf.
Ms. II-139 B.S.S. f.
188r.-189r.
Crucii Tale..., Glas II di Ibidem pp. 22-23 Cf. f. 100v. -
Ms. II-139 B.S.S. f.
190r.-191r.
Câți în Hristos..., Glas I Ibidem pp. 23-24 Cf. -
pa Ms. III-79 B.C.U.M.E. f. f. 100v.-101r.
25v.-26v.

Ibidem pp. 24-26 Cf. -

Aliluia..., Glas I pa Ms. II-139 B.S.S. f.
192r.-193r.
Cântarea Apostolului - f. 101r.-v.
Ibidem pp. 26-44 Cf.
Heruvicile Mici traduse Ms. II-146 B.S.S. f.
de Ghelasie 94r.-100r. și Ms.III-83
Basarabeanul B.C.U.M.E. p. 195-198;
f. 25v.-26v.
Ibidem pp. 44-67
Glasurile I și II Cf. Ms.
Heruvicele Mari II-146 B.S.S. f. 131r.-
glasurile I, II, III, IV, 135r; Glasurile III-IV –
V, VII, VIII. VII și VIII Cf. Ms. 7857
B.S.S.S. f. 139r.-142v, f.
144r.-147r. și Glasul V
Cf. Ms. III-79
B.C.U.M.E. f. 25v.-26v.
f. 102r.
f. 101r. APOSTOLUL PE
GLAS AL-II-LEA. „Din cartea
cea către corinteni... Fraţilor
voi sunteţi....”
-
f. 103r.-109v.
f.152v. HERUVICE ÎN DOUĂ
STĂRI, FACERI ALE
SFINŢIEI SALE
PĂRINTELUI GHELASIE
IEROMONAHUL DIN
BASARABIEA. CELE
ÎNTÂIU ROMÂNEŞTI, CELE
ALE DOILEA ELINEŞTI, ...
ÎN ANUL 1844.
f. 153v. Ihos I (pa)
f.156r. grecesc glas II pa, formă
f. 152v.-171v. glas VI
f.158v. grecesc glas III ga
f.161r. grecesc glas IV
f.163v. grecesc glas V (pa)
f.165r. glas VI pa (românesc
n.n.) „Cari pre heruvimi... Ca
pre Impăratul...”
f.166r. grecesc glas VI (pa) „Ita

192

La Liturghia Darurilor
Să se îndrepteze..., glas I
Să se îndrepteze..., glas
I 146 B.S.S. f. 123v.
Heruvic la Predveștenie
glas I Acum puterile...,
Heruvic la Predveștenie
glas I Acum puterile...,
Heruvic în Sfânta și
Marea Joi Cinei Tale...,
Glas VI
Herouvim... Os ton Basilea”
f.169r. grecesc glas VII varis-
zo
f. 171v. grecesc glas VIII.(ni)
Ibidem p. 67. Cf. Ms. II- f. 149r. -
146 B.S.S. f. 121v.
Ibidem p. 68. Cf. Ms. II- f. 150v. -
Ibidem pp. 68-70 -
Cf. Ms. 541 B.A.R. f. f. 149r.v.
40v.-42
Ibidem pp. 70-71 Cf. -
Ms. II-142 B.S.S. f. f. 150v.-151v.
123v.-125r.
f. 191v. HERUVIC ÎN
Ibidem pp. 72-75 Cf. f. 193v.-194v. SFÂNTA ŞI MAREA JOI DE
Ms. III-79 B.C.U.M.E. f. KIR IACOB GLAS VI (PA)
178r.-179r. „Cinei Tale...”(inedit n.n.)
-

Heruvic în Sfânta și Ibidem pp. 75-78 Cf.

Marea Sâmbătă Să tacă Ms. III-79 B.C.U.M.E. f. f. 194v.-195v
tot trupul..., Glas V pa 182v.-183r.

Ibidem pp. 78-82; 82-84 f. 112v. Răspunsurile pe glas III

Cf. Ms. III-83 ehul lăs(t)znit.. „Pre Tatăl...”.
B.C.U.M.E. f. 206r.-
211r. Cf. Ms. II-139 Glas I f. 110r.-111v.; f. 114v. Răspunsuri ehul VI
B.S.S. f. 214r. 215r., Glas II f. 111v.-112v.; (pa) „Pre Tatăl...”
Răspunsuri Mari 216r.-218r; Ms. III-83 Glas IV f. 113r.-v.;
glasurile I, II, IV, VII B.C.U.M.E. f. 12r.-v.; Glas VII varis f. 115r.-
varis, VIII Ms. 7857 B.S.S.S. f. v.;
148r.-149r.; Ms. 541 Glas VIII f. 117r.-v.
B.A.R. f. 40v.-42r.
f. 116 v. Ehul VIII (altele n.n.)
Ibidem pp. 94-95 Glas „Pre Tatăl...”
VIII Cf. Ms. III-79 -
B.C.U.M.E. f. 11r.-12r.
Răspunsuri Mari la 146v. LA LETURGHIA
Liturghia Sfântului Ibidem pp. 84-88 Cf. f. 142v.-144r. SFÂNTULUI VASILE CEL
Vasile glas II Ms. III-79 B.C.U.M.E. MARE GLAS II (DI)
f.12r.-v. (inedit n.n.)
Ibidem. Glas I pp. 95-
96, apud. ms.II-146 Glas I f. 118r.-v.
B.S.S. (f. 105.v.- 106); f.122r.Acsion glas VI

Glas I pp. 96-97, apud. Glas I f.118v.-119r. f.123r. Acsion glas VII (zo)
Axioane Duminicale ms.II-139 B.S.S. (f.
221); f.125r. Alt acsion glas VIII
„Vrednică eşti cu adevărat...”
Glas II pp. 99-100, apud. Glas II f. 119v.-120r.
ms.II-146 B.S.S. (f.

193
 106.v.- 107); f.126 r. Alt acsion imita(t)
Glas II f. 119r.-v. după cel rusescu totu pe glas al
Glas II pp. 98-99, apud. optulea de la ni „Cuvine-să cu
ms.II-146 B.S.S. adevărat...”.
(f.106.v.- 107);
Glas IV f. 120v.-121r. f.126v. ACSION TOT PE
Glas IV pp. 100-101, GLAS AL OPTULEA IMITAT
apud. ms.II-32 DUPĂ CEL RUSESK ŞI
B.C.U.M.E. (f. 118.v.- CUVINTE TOT RUSEŞTI DE
119); Glas V f. 121v.-122r. LA NI . „Cuvine-să cu
Glas V pp. 102-104, adevărat...”(în limba rusă n.n.)
apud. ms.II-146 B.S.S.
(f. 109-110);
Glas V pp. 101-102, Glas VI f. 122r.-v.
apud. ms.541 B.A.R. (f.
23.v.- 24);
Glas VII f. 123v.-124r.
Glas VII pp. 104-105,
apud. ms.II-146 B.S.S.
(f.110.v.- 111);
Glas VIII f. 124v.-125r.
Glas VIII pp. 107-108,
apud. ms.II-146 B.S.S.
(f. 111.v.- 112);
Glas VIII f. 124r.-v.
Glas VIII pp. 105-106,
apud. ms.III-79
B.C.U.M.E. (f. 140.r-v.).
-
Glas VIII pp. 108-109
Cf. Ms. III-83
B.C.U.M.E. f. 239r.-
241r. -

Glas VIII p. 110 Cf. Ms.

II-32 B.C.U.M.E. f. 2r.-
3r.

Axion la Înălțarea
Axioane Praznicale Sfintei Cruci Ibidem pp.
111-112 Cf. Ms. 513
B.A.R. f. 234v.
Axion în Sfânta și Marea
Joi Ibidem pp. 112-114
Cf. Ms. 541 B.A.R. f
149r.-151r.
127r. ÎNCEPUTUL CU
DUMNEZEU CEL SFÂNT AL
CELOR DOUĂSPREZECE
ACSIOANE ALE
PRAZNICELOR
ÎMPĂRĂTEŞTI...ÎNTOCMITE
PRECUM SE VĂD DE D:D:
f.137r.-v. MAKARIE ŞI GHELASIE
IER(O)MONAHUL
BASARABEANUL
f. 127v. „Alt acsion tot al
Adormirii scos de Ghelasie
f.192v.-193v. Arhimandritul, glas în(tâi),
„Neamurile toate ...”
f. 128v. Altul irmos de la pa...
„.Măreşte... O Fecioară mai
lesne este...,

194
 f. 129v. Alt acsion (al Botezului
glas VI n.n.) de la pa (alt irmos
n.n.) „Măreşte...O minunile
nașterii tale.

f. 130r. Aksion la închinarea

Cinstitei şi de viaţă făcătoarei
Cruci glas în(tâi) (pa) Irmos
„O maică fecioară ...”

f. 130v. Acsionul care se cântă

în joiea cea mare la leturghie
înlok (de) De Tine să bucură,
cântăm ehul lăt(urat) (ke) -
original ....”Din ospăţul...”

f. 131r. ÎN SFÂNTA ŞI
MAREA SÂMBĂTĂ ACSION
ÎN LOC DE „DE TINE SĂ
BUCURĂ” : ehul lăt(urat) –
original – „Nu te tângui...”.

f. 132r. ACSION LA SFÂNTA

ŞI LUMINATA ZI A
ÎNVIERII DOMNULUI
DUMNEZEU ŞI
MÂNTUITORUL NOSTRU
IISUS HRISTOS, GLAS
ÎN(TÂIU) (PA) : „Îngerul a
strigat...”

f. 134v. ACSION LA
DUMINICA STĂLPĂRILOR
PE GLAS AL-IV-LEA
LEGHETOS „Dumnezeu este
Domnul...”

f. 135r. Axion la miercurea

înjumătăţirii praznicului : pe
glas al VIII-lea. „Strein
lucru...”

f. 135v.ACSION LA
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
DUMNEZEU ŞI
MÂNTUITORULUI NOSTRU
IISUS HRISTOS GLAS AL V-
LEA DE LA PA, (notă -
MAIU ÎN 22)... „Măreşte
suflete al meu...”

f. 196r. ÎN SFÂNTA ŞI
MAREA SÂMBĂTĂ, ...
ACSION PE GLAS AL-II-LEA
DE LA PA „Nu te tângui...”.

195

Glas II di Ibidem pp.
114-115 (ms. neprecizat)
f. 196v. ALT ACSION
„ NU TE TÂNGUI PENTRU
MINE MAICĂ...” GLAS AL-
II-LEA DE LA DI. / 197r. (alte
irmoase n.n.) „Întru streină
naşterea ta....”/ f. 197v. „Mă
acoperă pământul...”/ „Să se
bucure făptura...” .
f. 208v. -

Văzut-am Lumina Glas III ga Ibidem p. -

115 (ms. neprecizat)

Glas VII zo Ibidem f. 209r.

p.115 (ms.
neprecizat)
Bine voi cuvânta pre Ibidem p. 72 Cf. Ms. II- -
Domnul (din postul 139 B.S.S. f. 258r. f.152r.
mare)
-
Glas VIII ni Ibidem pp. f. 144r.-145r.
116-118 Cf. Ms. II-146
Axionul B.S.S. f. 119r.-120r.
De tine se bucură Glas VIII ni Ibidem pp.
118-129 Cf. Ms. III-83 f. 148r.-v.
B.C.U.M.E. f. 9v.-10.

Glas I tetrafon Ibidem f. 145r.-146r.

pp. 120-122
(ms. neprecizat)

Ibidem pp. 122-123 -

Troparul Pre (ms. neprecizat) f. 146r. „... GLAS AL-II-LEA
Arătătorul..., glas II di Ibidem p. 123 f. 148v.-149r. (VU) „Pre Cel de cele cereşti
(ms. neprecizat) Apărător...”.

Luni-Miercuri, Vineri- -
Sâmbătă Ibidem pp.
124-136 Cf. Ms. III-79
Chinonicele Săptămânii B.C.U.M.E. f. 122v.- f. 138r.-142v.
133r.
Chinonicul de Joi Cf.
Ms. II-146 B.S.S. f.
114v.-115v.

Ibidem. pp. 137-156 -

Glasurile I-VII Cf. Ms.
1280 B.A.R. f. 131r.-
Chinonicele Duminicale 139r. f. 173r.-179v.
Glasul VIII Cf. Ms. III-
79 B.C.U.M.E. f. 160v.-
161v.

196
 La Predveștenie Ibidem
pp. 157-159 Cf. Ms. II-
146 B.S.S. f. 125r.-126r.
De la 1 Septembrie – la
Bunavestire (10
chinonice) Ibidem pp.
159-185 Cf. Ms. III-79
B.C.U.M.E. f. 164r.-
Chinonicele Praznicelor 176r.
Împărătești
De la Sâmbăta lui Lazăr-
la Pogorârea Duhului
Sfânt (7 chinonice)
Ibidem pp. 186-203 Cf.
Ms. 541 B.A.R. f. 146r.-
162r.
De la Duminica Tuturor
Sfinților- la Adormirea
Maicii Domnului (4
chinonice) Ibidem pp.
203-214 Cf. Ms. III-79
B.C.U.M.E. f. 193r.-
199r.
- lea de la ga „Înalţă-te de la
Tropare
Stihurile Morților - f. 210r.-213r.
197
f. 151v.-152r. f. 150r. KENONIC GLAS AL-
V-LEA, (TETRAFONOS DE
LA KE), FACEREA LUI KIR
IOAN PROTOPSALTUL
f. 180r.-190r. “Gustaţi şi vedeţi…”
(Piesă din repertoriul Coralei
Psalmodia U.N.M.B.)
f. 198r. KENONIC ÎN
SFÂNTA ŞI MAREA
SÂMBĂTĂ DE KIR PETRU
f. 190r.-204r. LAMPADARIE GLAS I (PA)
„Sculatu-s-a ca din somn...”
(Piesă din repertoriul Coralei
Psalmodia U.N.M.B.)
f. 198v. ALTUL GLAS AL-V-
LEA (PA) „Sculatu-s-a ca din
f. 204v.-208v. somn...”
f. 208v. ... Praznicul
Înălţării cântăm troparul
Înălţării sau acesta glas al VII-
f. 208v.-209v. ceruri Dumnezeule...”.
f. 209r. SÂMBĂTA
DUPĂ ODOVANIA
PRAZNICULUI ÎNĂLŢĂRII
LA POMENIREA
SRĂMOŞILOR DIN VEAC
ZICEM ACESTA PE GLAS
AL- II-LEA (DI) „În toate
zilele bine Te vom cuvânta...”/
Irmos glas al V-lea (pa) din
Kalofonicon „Suspin din
adâncul sufletului...”
f. 210r. STIHURILE
MORŢILOR GLAS I (PA)
„Care desfătare lumească...” .
f. 210v. Alt stih glas al
II-lea (di) „Vai câtă nevoie...”.
f. 212r. Alt stih glas al
III-lea (ga) „Toate-s
deşertăciune...”.
f. 212v. Alt stih glas al
IV-lea de la (vu) „Unde este
dezmierdarea cea
lumească....”.
 -
Lunile Septembrie-Mai
BARBU-BUCUR,
Sebastian, Dr., Arhid.,
şi ISĂROIU, Ion Pr.,
Dr., Izvoare ale Muzicii
Româneşti Volumul XI Partea a-II-a a Ms. M.
C, GHELASIE Dimitrescu Stihirar
BASARABEANU (Tomul I)
Doxastar Editura f. 1r.-86r.
Muzicală, Bucureşti,
2006. pp. 1-229

Lunile Iunie-August
Cântările Doxastarului Cântări publicate de f. 86r.-116r.
BARBU-BUCUR,
Sebastian, Dr., Arhid.,
şi ISĂROIU, Ion Pr.,
Dr.,Izvoare ale Muzicii
Româneşti Volumul XI
D, GHELASIE
BASARABEANU
Doxastar, Triod,
Penticostar Editura
Muzicală, Bucureşti,
2007. pp. 1-71
Cf. Ms. III-79 și III-83
B.C.U.M.E.; Ms. 541 și
513 B.A.R.; II-146 și II-
139 B.S.S.; 1288 B.S.S.;
7857 B.S.S.S.; II-32
B.C.U.: ms. fără cotă
Biblioteca Stavropoleos
De la Duminica f.117r.-127r.
Vameșului și Fariseului
– la Duminica Izgonirii
lui Adam din Rai Ibidem
pp. 75-102

De Luni în Săptămâna I f. 127r.-143r. f. 127r. LUNI Î(N)

a Postului Mare și f.150v.-153r. SĂPTĂMÂNA CEA
Duminica I până la și Partea I f. 35v.-37r. DINTÂIU A POSTULUI,
Duminica Stâlpărilor SEARA LA PAVECERNIŢA
Ibidem pp. 102-153 CEA MARE TROPARELE
Cântările Triodului (La p. 129 Condacul ACESTEA GLAS AL VI-LEA
Apărătoare Doamnă nu (pa) “Doamne al puterilor fi cu
se găsește în Ms. M. noi…”
Dimitrescu n.n.)
Partea I a Ms. M.
Săptămâna Patimilor Dimitrescu (Aliluia...,
Ibidem pp. 158-220 Iată Mirele..., și Când
slăviții ucenici) la
Cf. Ms. III-79 și III-83 f.215r.-217v.
B.C.U.M.E.; Ms. 541 și Restul cântărilor la

198
 513 B.A.R.; II-146 și II-
139 B.S.S.; 1288 B.S.S.;
7857 B.S.S.S.; II-32
B.C.U.: ms. fără cotă
Biblioteca Stavropoleos
Ibidem pp. 223-278
Cântările Cf. Ms. III-79 și III-83
Penticostarului B.C.U.M.E.; Ms. 541 și
513 B.A.R.; II-146 și II-
139 B.S.S.; 1288 B.S.S.;
7857 B.S.S.S.; II-32
B.C.U.: ms. fără cotă
Biblioteca Stavropoleos
Partea a II-a Stihirar f.
153r.-176v.
f. 181v. ... Slava glas
al V-lea (pa) după al lui Hrisaf
cel tânăr “Slavă…Şi
acum…Ziua învierii…”
f. 183v. Cratimă după
f. 179r.-205v. a lui Petru Peloponis(i)ul,
tetrafonos “…”.
f. 185r. STIHIRILE
PAŞTILOR GRABNICE. ...
glas al V-lea de la ke “Să se
scoale Dumnezeu…

IV.3.1.2. Manuscrisul Marin Dimitrescu (M. 983)

Dimensiuni - 340 x 200 mm, fila 330 mm / 200mm, 20 de rânduri pe pagină.
Cota - M. 983. Titlul de Manuscrisul Marin Dimitrescu este dat după numele copistului
şi caligrafului acestui manuscris, nume neîntâlnit în rândul copiştilor lui Ghelasie Basarabeanu şi
ai operei sale muzicale.
Autorul - copistul - Marin Dimitrescu din comuna Valea Merilor plasa de mijloc, (fost
elev la Seminarul Teologic de la Curtea de Argeş) (1r.) „Începutul cu Dumnezeu Cel Sfânt la
podobiile celor opt glasuri întocmite precum se văd de sfinţitul părintele Ghelasie Ieromonahul
pentru trebuinţa Seminarului Sfintei Episcopii de Argeşi, la care am început eu cel mai jos iscălit
ale prescrii în anul 1860 iunie 4 după trecerea anului de la venirea mea în seminariu” (anexa nr.
30). Descoperim așadar un nou copist al manuscriselor lui Ghelasie Basarabeanu în persoana
elevului Marin Dimitrescu din satul Valea Merilor „plasa mijlocie” (conform deselor sale
semnături de pe manuscris n.n.). Marin Dimitrescu începe caligrafierea „după trecerea anului”
de la venirea sa în Seminarul Teologic de la Curtea de Argeş. Observăm nivelul muzical ridicat
la care se ajunsese încât în anul al doilea de studiu un elev seminarist să caligrafieze o aşa
impresionantă operă. Ghelasie Basarabeanu a lăsat un nivel foarte ridicat al muzicii psaltice la
Curtea de Argeş.
Secolul - a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, „1860, iunie, 4,” (f.1r.).
Numărul de pagini - Caligrafie cu cerneală neagră şi roşie V + 930 de pagini / 239 file +
4 goale + 218 file + 6 goale, hârtie cu numerotare originală a fiecărui tom. Manuscrisul este
alcătuit din două părţi. După un număr de cinci file goale, prima parte (239 de file), cuprinde;

199
Cântările Vecerniei, Utreniei şi Sfintei Liturghii, (următoarele patru goale); a doua parte (218
file) cuprinde Tomul I (Stihirariu), Tomul al II-lea (Triod), Tomul al-III-lea (Penticostar) iar la
sfârşit (f.206r-218r.) întâlnim dogmaticile învierii şi bogorodicinile de la laude. După alte patru
file goale ultimele două file cuprind însemnări. Numerotarea este originală făcută de către copist
cu cerneală roşie, la fiecare dintre cele două părți (începând cu cifra 1).
Notaţia - Hrisantică, literă chirilică, caligrafiat cu frumoase ornamentaţii la titluri şi la
literele de început. Titlurile, indicaţiile tipiconale şi de glas, literele mari iniţiale, mărturiile
ftoralele şi semnele timporale şi chiar consonantele (eteron) sunt scrise cu cerneală roşie. Textul
muzical este scris foarte frumos cu cerneală (tuş) neagră.
Limba - Conţine cântări în limbile română greacă şi rusă.
Starea generală - Manuscrisul legat în copertă de lemn îmbrăcat în piele maronie s-a
păstrat într-o stare foarte bună.
Însemnări - La penultima pagină citim un mic catren notat în creion: „Suvenire. Las ca
suvenire / Pentru pomenire / Căci scrisul nu se şterge / Dar numele merge.”,(şi o semnătură
n.n.) “M. Popescu. Domnului Procurol, Subsemnatul locuitor din comuna Potcova Plasa Mijlocu
Jud. Olt. Cu stimă M. Popescu.”
La ultima pagină găsim notat cu cerneală neagră „Ace(a)stă carte este a subscrisului
Marin Dimitrescu din satul(u) Valea Merilor, Plasa Mijlocului Sfatulu satului Guralici şi am
scris ieu Marin Dimitrescu.”
Pe aceiaşi pagină, mai jos citim: „Această carte este a dumnealui Marin Dumitrescu din
comuna Valea Meriloru 1862 octo(m)vr(i)e 14.”
Pe coperta interioară la sfârşitul manuscrisului citim: ,,Această carte este a subscrisului
Marin Dimitrescu.”

Cântările inedite ale manuscrisului:

1 r. ÎNCEPUTUL CU DUMNEZEU CEL SFÂNT LA PODOBIILE CELOR OPT
GLASURI ÎNTOCMITE PRECUM SE VĂD DE SFINŢITUL PĂRINTELE GHELASIE
IEROMONAHUL PENTRU TREBUINŢA SEMINARULUI SFINTEI EPISCOPII DE
ARGEŞI, LA CARE AM ÎNCEPUT EU CEL MAI JOS ISCĂLIT ALE PRESCRII ÎN ANUL
1860 IUNIE 4 DUPĂ TRECEREA ANULUI DE LA VENIREA MEA ÎN SEMINARIU.

200
 f. 14 r. PODOBIILE SFETILNELOR GLAS AL DOILEA (di) „Cu ucenicii să ne suim
…” (inedit n.n.).

f. 22 v. POLIELEUL AL PATRULEA, facearea lui Kir Petru Lampadarie Peloponis(i)ul

glas al V-lea (pa) „Robii Domnului...”.

f. 27 r. POL(I)ELEU PE GLAS AL CINCILEA, starea în(tâio) glas V “Robii

Domului…” (incipit identic cu cel anterior însă cîntarea bogat ornamentată n.n.).
f. 34 r. PENTRU RUGĂCIUNILE CE SĂ CÂNTĂ DUPĂ EVANGHELIE
DUMINECA, glas al doilea (vu) Slavă… „Pentru rugăciunile…” Şi acum „...Pentru
rugăciunile…” (inedit n.n.).

201
 f. 37 r. LA SFÂRŞITUL FIEŞCE-CĂRUIA ICOS ZICEM ACESTEA „Bucură-te
mireasă nenuntită...” glas VIII (inedit n.n.).

f. 58 r. IRMOASELE PARACLISULUI ÎNTÂIO, (cântări inedite n.n.) Cântarea I glas

VIII (de la ga) „Apa trecându-o ca pe uscat... Doamne Carele-ai făcut...” „Auzit-am
Doamne..”„Luminează-ne pre noi...” „Rugăciunea mea voiu vărsa către Domnul...” „Tinerii
cei ce...” „Pre Împăratul ceresc...” „Prin Tine fiind mântuiţi...”.

f. 89 r. „ALTĂ DOXOLOGIE A DO(A)UĂ ZECI ŞI UNA SAU CÂNTAREA

SFÂNTULUI AMBROZIE EPISCOPUL MEDEOLANILOR KARE SE CÂNTĂ LA
RUGĂCIUNEA (TEDEUM SAU MOLEVIE) CE SE SĂVÂRŞEŞTE LA ÎNTRUPAREA ŞI
ZIUA DE SĂRBĂTOARE A NUMELUI PRINŢULUI SAU ÎMPĂRATULUI, EHUL AL
OPTULEA (NI) „Pre Tine Dumnezeule Te lăudăm...”.

202
 f. 90 v. TROPARELE ÎNVIERII CE SE CÂNTĂ NUMAI DUMINECA LA
SFÂRŞITUL UTRENIEI DUPĂ SLAVOSLOVIE, la glas I, al II-lea, al III-lea; al IV-lea cântăm
troparul acesta: glas II „Astăzi mântuirea lumii s-au făcut...” (inedit n.n.).

f. 90 v. IAR LA GLAS AL CINCELEA ; AL VI-LEA, AL-VII-LEA, AL-VIII-LEA,

CÂNTĂM TROPARUL ACESTA PRE GLAS AL OPTULEA „Înviind din mormânt ...” (inedit
n.n.).

f. 91 r. DOAMNE MILUIEŞTE GLAS AL- VIII-LEA (DE LA DI) GLAS AL- V-LEA
ÎNTREIT : „Doamne miluieşte...”(inedit n.n.)
f. 91r. Acesta se cântă la mort ... „Bine eşti cuvântat Doamne...” (inedit n.n.) „Miluieşte
pre robul Tău Stăpâne...”(inedit n.n.) / Răspunsuri ectenii glas I, „Doamne miluieşte...” şi întreit,
/ Ectenia cererilor „Dă Doamne...” (inedit n.n.).

203
 f. 92 r. ÎNCEPUTUL CU DUMNEZEU CEL SFÂNT AL CÂNTĂRILOR CELE MAI
ÎNTREBUINCIOASE LA RÂNDUIALA DUMNEZEIEŞTII SLUJIRI COMPUSE,
ÎNTOCMITE, AŞEZATE ÎN ACEST CHIP PENTRU TREBUINŢA SFINTEI EPISCOPII DE
ARGEŞIU DE SMERITUL IEROMONAHUL GHELASIE BASARABEANUL (COPIATE) ÎN
ANUL 1860 DEKEMBRIE ÎN 15 ...
f. 101 r. APOSTOLUL PE GLAS AL-II-LEA. „Din cartea cea către corinteni... Fraţilor
voi sunteţi.... ” (inedit n.n.).

204
 f. 112 v. Răspunsurile pe glas III ni. „Pre Tatăl...” (inedit n.n.).

f. 114 v. (Răspunsuri) ehul VI pa (de la di) „Pre Tatăl...” (inedit n.n.).

f. 116 v. (Răspunsuri) Ehul VIII „Pre Tatăl...” (inedit n.n.).

f. 118 r. CÂNTAREA PREASFINTEI NĂSCĂTOAREI DE DUMNEZEU PRE OPT

GLASURI

f. 122r. Acsion glas VI „Cuvine-să cu adevărat...” (inedit n.n.).

f. 123 r. Acsion glas VII (zo) „Cuvine-să cu adevărat...” (inedit n.n.).

205
 f. 125 r. Alt acsion glas VIII ni „Vrednică eşti cu adevărat...” (inedit n.n.).

f. 126 r. Alt acsion imita(t) după cel rusescu totu pe glas al optulea de la ni „Cuvine-să
cu adevărat...” (anexa nr. 31).

f. 126 v. ACSION TOT PE GLAS AL OPTULEA IMITAT DUPĂ CEL RUSESK ŞI

CUVINTE TOT RUSEŞTI DE LA NI. „Cuvine-să cu adevărat...” (anexa nr. 32).

206
 f. 127 r. ÎNCEPUTUL CU DUMNEZEU CEL SFÂNT AL CELOR DOUĂSPREZECE
ACSIOANE ALE PRAZNICELOR ÎMPĂRĂTEŞTI, ÎNCEPÂNDU-SE DE LA ADORMIREA
MAICII DOMNULUI DUMNEZEU ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS
ÎNCEPÂNDU(SĂ) A SE CÎNTA DIN LUNA LUI AUGUST ÎN 15 ZILE ŞI URMEAZĂ PÂNĂ
LA SCHIMBAREA LA FAŢĂ = ÎNTOCMITE PRECUM SE VĂD DE D: D: MAKARIE ŞI
GHELASIE IER(O)MONAHUL BASARABEANUL ŞI AM SCRIS EU, MARIN
DIMITRESCU ANU(L) 1860. Glasul în(tâi) „Neamurile toate...” (Macarie n.n.).
f. 127 v. „Alt acsion tot al Adormirii scos de Ghelasie Arhimandritul, glas în(tâi),
„Neamurile toate ...” (anexa nr. 33).

f. 128 v. Altul irmos glas I de la pa... „.Măreşte... O, fecioară mai lesne este...” (inedit n.n.).

...

207
 f. 129 v. Alt acsion (al Botezului) de la pa „Măreşte..., O, minunile nașterii tale” (inedit
n.n.) glas VI (pa).

f. 130 r. Acsion la închinarea Cinstitei și de viață făcătoarei Kruci glas în(tâi) pa (irmos
n.n.) ,,O, maică fecioară... ” (inedit n.n.).

f. 130 v. Acsionul care se cântă în joiea cea mare la leturghie înlok (de) De Tine să
bucură, cântăm ehul lăt(urat) glas I (ke) - original „Din ospăţul...”(inedit n.n.).

f. 131 r. ÎN SFÂNTA ŞI MAREA SÂMBĂTĂ ACSION ÎN LOC DE DE TINE SĂ

BUCURĂ: ehul lăt(urat) glas VI – original – „Nu te tângui...” (inedit n.n.).

208
 f. 132 r. ACSION LA SFÂNTA ŞI LUMINATA ZI A ÎNVIERII DOMNULUI
DUMNEZEU ŞI MÂNTUITORUL NOSTRU IISUS HRISTOS, GLAS ÎN(TÂIU) (PA) :
„Îngerul a strigat...” (inedit n.n.).

f. 134.v. ACSION LA DUMINICA STĂLPĂRILOR PE GLAS AL-IV-LEA

LEGHETOS „Dumnezeu este Domnul...” (inedit n.n.).

209
 f. 135 r. Axion la miercurea înjumătăţirii praznicului: pe glas al VIII-lea. „Strein
lucru...”(inedit n.n.).

f.135 v. ACSION LA ÎNĂLŢAREA DOMNULUI DUMNEZEU ŞI MÂNTUITORULUI

NOSTRU IISUS HRISTOS GLAS AL V-LEA DE LA PA, (notă - MAIU ÎN 22)... „Măreşte
suflete al meu...”(inedit n.n.).

f. 146 r. „DUPĂ ACSION APOI CÂNTĂM TROPARUL ACESTA PE GLAS AL-II-

LEA (VU) „Pre Cel de cele cereşti Apărător...” (inedit n.n.).

210
 f. 146 r. LA LETURGHIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE GLAS II (DI)
(Răspunsuri mari inedite n.n.).

f. 149 v. PÂNĂ CITEŞTE PREOTUL MOLITFA ÎN ALTARIU NOI CÂNTĂM ACEST

TROPAR „DOAMNE MILUIEŞTE” PE GLAS I (PA).”Doamne miluieşte…” (inedit n.n.).

211
 f. 150 r. KENONIC GLAS AL- V-LEA, (TETRAFONOS DE LA KE), FACEREA LUI
KIR IOAN PROTOPSALTUL “Gustaţi şi vedeţi…” (interpretat de corala Psalmodia a
U.N.M.B. cu altă cratimă n.n.).

f. 152 v. HERUVICE ÎN DOAUĂ STĂRI, FACERI ALE SFINŢIEI SALE

PĂRINTELUI GHELASIE IEROMONAHUL DIN BASARABIEA. CELE ÎNTÂIU
ROMÂNEŞTI, CELE ALE DOILEA ELINEŞTI, SPRE A SE CÂNTA ÎN DUMINECI ŞI
SĂRBĂTORI. PARADOSITE ÎN SEMINARIUL SF(INTEI) EPISCOPII DE ARGEŞU ÎN
ANUL 1844.
f. 153 v. Al doilea Ihos I (pa) „Ita Herouvim... Os ton Basilea”(inedit n.n.).

f. 156 r. (Altul grecesc) glas II (pa) (formă glas VI) „Ita Herouvim... Os ton Basilea”
(inedit n.n.).

f. 158v. (Altul grecesc) glas III (ga) „Ita Herouvim... Os ton Basilea” (inedit n.n.).

212
f. 161 r. (Grecesc) glas IV (aghia) „Ita Herouvim... Os ton Basilea” (inedit n.n.).

f. 163 v. (Grecesc) glas V (pa) „Ita Herouvim... Os ton Basilea” (inedit n.n.).

f. 165 r. Glas VI pa „Cari pre heruvimi... Ca pre Impăratul...” (inedit n.n.).

f. 166 r. (Grecesc) glas VI (pa) „Ita Herouvim... Os ton Basilea” (inedit n.n.).

f. 169 r. (Grecesc) glas VII (varis-zo) „Ita Herouvim... Os ton Basilea” (inedit n.n.).

213
 f. 171 v. (Grecesc) glas VIII.(ni) „Ita Herouvim... Os ton Basilea” (inedit n.n.).

f. 191 v. HERUVIC ÎN SFÂTA ŞI MAREA JOI DE KIR IACOB GLAS VI (PA) „Cinei
Tale...” (inedit n.n.).

f. 196 r. ÎN SFÂNTA ŞI MAREA SÂMBĂTĂ, ACSION ÎN LOC DE „DE TINE SE

BUCURĂ...” CÂNTĂM ACSIONUL ACESTA „NU TE TÂNGUI PENTRU MINE
MAICĂ...”, IAR DACĂ NU AJUNGE MAI CÂNTĂM ŞI ALTE IRMOASE; ACSION PE
GLAS AL-II-LEA DE LA PA „Nu te tângui...” (inedit n.n.).

f. 196 v. ALT ACSION „ NU TE TÂNGUI PENTRU MINE MAICĂ...” GLAS AL-II-

LEA DE LA DI.

214
 Glas II di, f. 197 r. „Întru streină naşterea ta....”/ glas II di, 197.v. „Mă acoperă
pământul...”/ Glas II di, f. 197 v. „Să se bucure făptura...”.

Glas II di, f. 197 v. ,,Mă acoperă pământul...”.

Glas II di, f. 197 v. ,,Să se bucure făptura...”.

f. 198 r. KENONIC ÎN SFÂNTA ŞI MAREA SÂMBĂTĂ DE KIR PETRU

LAMPADARIE GLAS I (PA) (Piesă din repertoriul Coralei Psalmodia U.N.M.B. n.n.)
„Sculatu-s-a ca din somn...”.
f.198v. ALTUL GLAS AL-V-LEA (PA)„Sculatu-s-a ca din somn...”(inedit n.n.).

215
 f. 208 v. La praznicul Paştelor zicem troparul Hristos au Înviat iar în Praznicul Înălţării
cântăm troparul Înălţării sau acesta glas al VII-lea de la ga „Înalţă-te de la ceruri Dumnezeule...”
(inedit n.n.).

f. 209 r. SÂMBĂTA DUPĂ ODOVANIA PRAZNICULUI ÎNĂLŢĂRII LA

POMENIREA SRĂMOŞILOR DIN VEAC ZICEM ACESTA PE GLAS AL- II-LEA (DI) „În
toate zilele bine Te vom cuvânta...” (inedit n.n.).

f. 209 v. Irmos glas al V-lea (pa) din Kalofonicon „Suspin din adâncul
sufletului...”(inedit n.n.).

f. 210 r. STIHURILE MORŢILOR GLAS I (PA) „Care desfătare lumească...” (anexa

nr. 34).

216
 f. 210 v. Alt stih glas al II-lea (di) „Vai câtă nevoie...”(inedit n.n.).

f. 212 r. Alt stih glas al III-lea (ga) „Toate-s deşertăciune...” (inedit n.n.).

f. 212 v. Alt stih glas al IV-lea de la (vu) „Unde este dezmierdarea cea
lumească....”(inedit n.n.).

f. 214r. Glas VIII (trifonic n.n.) „Porunca cea cu taină...,” (pe larg n.n.)

f. 214v. Glas VIII (trifonic n.n.) „Porunca cea cu taină...,” (pe scurt n.n.)

f. 216 r. Dumineca seara spre luni sfârşitul troparului celui dintâi îl zice cu acest cuvânt
de la ke „Dumnezeul nostru cu folosinţele celor fără de trup, miluieşte...” şi celelalte. Iar sfârşitul

217
troparului al doilea în toate zilele tot aşa îl zici de la ke „Dumnezeul nostru pentru rugăciunile...”
şi celălalte. / iar luni seara aşa întâiu tot de la ke „Dumnezeul nostru pentru rugăciunile...”(inedit
n.n.) şi celălalte / iar marţi seara aşa (ke) „Dumnezeul nostru cu puterea crucii Tale...”(inedit
n.n.).
f. 216 v. ÎN SFÂNTA ŞI MAREA JOI GLAS AL-VIII-LEA (GA CA DE LA NI) „Când
slăviţii ucenici...” (pe larg n.n.)

f. 218 r. ÎNCEPUTUL CU DUMNEZEU CEL SFÂNT AL ANIXANDARELOR CARE

SĂ CÂNTĂ LA PRIVEGHERILE CELE DE PRIN MONASTIRI: după ce se tămâiază de preot
în sfânta biserică şi fraţii, şi să zice de paraclishiearhul în mijlocul bisericii „ Sculaţi-vă ! ”
intrând preotul în Sfântul (O)ltari zice „Slavă Sfintei şi celei de o fiinţă şi de viaţă făcătoare(i) şi
nedespărţitei Treimi totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor ”, iar mai marele zicând
„Amin” cu glas liniştit zicând acest(i) „Veniţi să ne închinăm...” de trei ori apoi încep cântăreţii
în strana dreaptă a cânta ac(e)asta pre glas al VIII-lea „Veniţi să ne închinăm...” (inedit n.n.)

f. 224 r. FERICIT BĂRBATUL DE GHELASIE ARHIMANDRITUL SFINTEI

EPISCOPII DE ARGEŞI(U), GLAS AL OPTULEA (NI) „Bărbatul, aliluia...” (anexa nr. 35).

218
 f. 232 v. Slavă după pol(i)eleu glas al VIII-lea „Unimea cea în trei ipostasuri...”, Şi
acum, „Neispitită de nuntă...” (cântări inedite n.n.).

f. 233 r. Glas VIII, ,,Neispitită de nuntă...”.

f. 233 v. Alt pol(i)eleu cel mic glas al II-lea diatonicesc leghetos (vu) „Robii
Domnului...”(inedit n.n.).

După fila nr. 239 v. sunt un număr de patru file libere după care urmează „Stihirariul.”
Numerotarea filelor reîncepe de la fila numărul 1. „ÎNCEPUTUL CU DUMNEZEU CEL SFÂNT ÎN TREI
FEŢE ÎNCHINAT ÎN LUCRAREA ACESTUI STIHIRARIO întru kare sunt stihirile Praznicelor Împărăteşti: adecă
slavele de seara la vecernie, la stihoavnă la hvalit(i)e, la utrenie şi cele de la litie, asemenea la sfinţii cu polieleu
cum şi ale unora din sfinţii ce au numai slavoslovi(e), iar la sfârşit s-au pus şi dogmaticile învierii. Pentru trebuinţa
Seminarului Sfintei Episkopii de Argeşi(u), aşăzat într-acest kip în anul 1840, de sfinţitul părintele Ghelasie
Ieromonahul din Basarabi(e)a şi al nostru învăţătorio, pre cum să obicinuieşte a se kânta în Sfânta noastră

219
Sobornicească Biserikă a Răsăritului. Însă pre scurt şi mai mult pentru buna întokmire a cuvintelor cu puţină
oareşce deosebire de melosul anastasimatarului tipărit şi aşăzat de pururea pomenitul Makarie daskălul de musikie.
Pentru kă unii din kopii de preoţi ce se adună spre învăţătură întracest seminario nu-i ajută firea glasului a lucra
mai multe sfărâmări şi stricări de glasuri; al doilea kă la bisericile de ţară de multe ori nu are cine asculta nici kear
citirea, ba încă şi prin cele de la oraşe se săvârşesc Sfintele Slujbe cu multă grăbire, din pricină k-au răcit, ba încă
la unii au îngheţat râvna spre Dumnezeieştile Slujbe, încât cei mai mulţi pândesc vremea să meargă la Biserikă pre
la vremea heruvicului şi alţii pre la kinonik ka să se arate numai oamenilor kă au fost la biserikă, ear nu lui
Dumnezeu. De aceia îmbrăţişând acest model de stihirario l-am preskris în anul 1860 pentru trebuinţa mea”.

Partea a-II-a Stihirarul f. 127 r. LUNI Î(N) SĂPTĂMÂNA CEA DINTÂIU A

POSTULUI, SEARA LA PAVECERNIŢA CEA MARE TROPARELE ACESTEA GLAS AL
VI-LEA (pa) “Doamne al puterilor fi cu noi…”(inedit n.n.).

f. 177 r. (Marin Dimitrescu notează următoarele versuri n.n.):

“ Slavă Celui preaînalt / Karele mi-au ajutat / Cel în Treime preaslăvit / Karele bine au voit / Ka precum
am început / De am şi săvârşit / Din stihirile triodului / Frumoasa dulceaţă a postului / Pomeneşte-mă Doamne
când vei venii / Întru împărăţiea Ta a mă învredenici / De-a dreapta Ta a stărui / Iar nu cu kaprile de-a stânga a
fi.”
f. 181 v. Iar de va fi adunare de oameni mulţi cântăm slava aceasta împreună cu cratima
până isprăvesc toţi sărutarea cea sfântă întru Hristos au înviat, Slava glas al V-lea (pa) după al lui
Hrisaf cel tânăr „Slavă…Şi acum…Ziua învierii…” (inedit n.n.). f. 183 v. Cratimă după a lui
Petru Peloponis(i)ul, tetrafonos (inedit n.n.).

220
 f. 185 r. STIHIRILE PAŞTILOR GRABNICE. ACESTE STIHIRI SE CÂNTĂ ÎN
TOATĂ SĂPTĂMÂNA CEA LUMINATĂ SEARA LA STIHO(A)VNĂ ŞI DIMINEAŢA LA
LAUDE PRECUM ŞI ÎN TOATE CELĂLALTE DUMINECI. SEARA LA STIHUAVNĂ
PÂNA LA ÎNĂLŢARE, glas al V-lea de la ke „Să se scoale Dumnezeu…Paştile cele sfinţite…
Precum se stinge fumul să se stingă… Veniţi de la vedenii mueri…Aşa să piară
păcătoşii…Mironoşiţele mueri…Aceasta este ziua karea au făcut Domul…Paştile cele frumoase
(cântări inedite n.n.) …Slavă..Şi acum…Ziua Învierii….” / Şi îndată cântăm în strana stângă
aceasta “Hristos au înviat…” / Şi îndată cântă în strana stângă sfârşitul acesta în dreapta “Şi
celor din mormânturi…”.

f. 207v. La laude glas I (pa) “Rugăciunile păcătoşilor primindu-le…” (inedit n.n.).

f. 209 r. La laude glas al II-lea (pa) “Toată nădejdea mea…” (inedit n.n.).

f. 210 r. La laude glas al III-lea (ga) “Născătoare de Dumnezeu folositoarea

tuturor…”(inedit n.n.).

221
 f. 211 v. La laude glas al IV-lea (vu) “De toate nevoile păzeşte pre robii Tăi…” (inedit
n.n.).

f. 213v. La laude glas al V-lea (pa)“Şi acum…Fericimu-te pre tine…” (inedit n.n.).

f. 215 v. La laude glas al VI-lea (pa) “Născătoare de Dumnezeu, tu eşti viţa…” (inedit
n.n.).

f. 217 r. La laude glas al VII-lea (zo) “Ku solirile Născătoarei de Dumnezeu…” (inedit
n.n.).

f. 218 r. La laude glas al VIII-lea (ni) „Stăpână primeşte rugăciunile robilor tăi…”
(inedit n.n.).

222
IV.3.2. Manuscrisul Minculescu (ms. M 982)
Dimensiuni : 200/170 mm. grosime 23 mm.
Cota: M 982
Denumire: Manuscrisul nu are titlu și conţine cântări din Anastasimatar (cântările
glasurilor I-V), Sf. Liturghie şi cântări din Postul Mare.
Copist: N. Minculescu, şi George Minculescu care semnează la paginile 153, 205, 209,
256, 267, 271, 276, 286. La pagina nr. 209 întâlnim semnătura: „George Minculescu cl(asa) III-
a.” Manuscrisul a fost şi în posesia elevului George Minculescu, posibil şi copist al unor cântări,
fiind folosit la clasă pentru notarea după dictare. Dovadă este și semnătura de la pagina nr. 265 a
unui posibil dascăl care după ce notează „Văzut” semnează „D. Ghiţulescu.”
Secolul: Prima parte a manuscrisului este caligrafiată în prima jumătate a sec. al- XIX -
lea. Cea de-a doua parte este caligrafiată între anii 1877-1879, conform însemnărilor de pe
manuscris de la paginile 41, 91 și 213.
Numar de pagini: Manuscrisul conţine 306 pagini cu o numerotare în tuş de culoare
violetă. Coperta originală era din carton presat şi cotor din piele. În urma recondiţionării
manuscrisului i s-au adăugat alte coperţi de carton păstrându-i-se cotorul original. După pagina
259, numerotarea continuă cu 256 în loc de 260. Se revenine la numerotarea corectă la pagina
266.
Notaţia: Hrisantică, cu caractere de culoare neagră şi roşie (timporalele, consunante,
mărturii) în cazul cântărilor anastasimatarului. Celelalte cântări de la utrenie, sfânta liturghie şi
cele din postul mare sunt scrise cu tuş de culoare violetă.
Limba: La cântările anastasimatarului este folosită limba română cu caractere chirilice,
restul manuscrisului fiind scris cu caractere latineşti.
Starea manuscrisului: Bună
Autorul cântărilor de la anastasimatar este Macarie Ieromonahul. Celelalte cântări sunt
compuse de Dimitrie Suceveanu protopsaltul Mitropoliei Moldovei, Varlaam Protosinghelul,

223
Chesarie, Nae Mateescu, Mantu Ionescu, Ghelasie Basarabeanu arhimandritul Episcopiei
Argeşului, Anton Pann, Nectarie Tripoleos şi Gheorghe Claru profesorul de cântări de la
seminarul din Curtea de Argeş.477
Conţinut: P1. Începutul cu Dumnezeu Cel Sfânt, al glasului întâiu, (Anastasimatar
Macarie n.n.) Cântările Anastasimatarului sunt scrise până la glasul al-V-lea la laude, p. 173
Lăudaţi pre El întru puterile Lui... Doamne muerile au alergat la mormânt... (cântare
neterminată n.n.).
p.174 Aliluia... Ca cei ce pre Împăratul... (neterminat, scris în creion peste o altă cântare
din anastasimatar ştearsă n.n.).
p.175 Heruvik glas I-iu (pa) Kari pre heruvimi... (precedat de apihimă n.n.)... Ka cei ce
pre Împâratul...
p.177 Heruvik glas 3 (ga) Kari pre heruvimi... (precedat de apihimă n.n.) ...Ka cei ce pre
Împâratul...
p.179 Heruvik glas 5 (pa) Kari pre heruvimi... (precedat de apihimă n.n.) ...; p. 181 Ka
cei ce pre Împâratul...
p.182 Axion glas 2 (di) Kuvine-să cu adevărat...
p.183 Axion glass 3 (ga’) Kuvine-să cu adevărat...
p.185 Axion glass 5 (pa) facerea lui Varlaamu Vrednică eşti cu adevărat...
p.186 Axionu glass 5 (pa) Cuvine-să cu adevărat...
p.188 Axion glas 8 (ni) Cuvine-să cu adevărat...
p.190 Răspunsurile practice glass 8 (ni) Şi duhului tău...Pre Tatăl Pre Fiul...Mila păcii...
Avem către Domnul... Cu vrednicie şi cu dreptate... Sfânt Sfânt Sfânt Domnul Savaot... Amin...
Pre Tine Te lăudăm...
p. 192 Cântări ce se cântă în Postul cel Mare, Duminică după psalmu al optulea glass 8
(ni) ale Marelui Vasilie: Mărire Tatălui... Uşile Pocăinţei...; p.193 Şi acum... Cărările
mântuirii...; p.194 glass 6: Miluieşte-mă Dumnezeule... La mulţimea faptelor mele celor rele...
pp. 195-203 Glasurile practice (toate glasurile n.n.), Glass 1 Doamne Strigat-am... Să se
Îndrepteze...
p. 203 Binecuvântările Învierii glass 5 (ke) Facerea lui Dumitrie Sucev(e)anu Bine eşti
cuvântat Doamne... . La p. 205 notă: „possessore G. Minculescu.”

477
Pentru o redare cât mai fidelă a conținutului manuscrisului muzical am păstrat întocmai exprimarea copistului.

224
 p.206 Heruvik Glass 7 (zo) Kari pre heruvimi...(pe larg n.n.)...Ka cei ce pre împăratul...
p.208 Respunsurile glass 8 (ni) ce se cântă la liturghia Sfântului Ion: Pre Tatăl Pre
Fiul...Mila păcii...Avem către Domnul...Cu vrednicie şi cu dreptate...Sfânt Sfânt Sfânt Domnul
Savaot...Amin...Pre Tine Te lăudăm... . La p. 209 notă „George Minculescu cls. III”
p. 210 Axionu pe glassu al 8-lea (ni) Cuvine-să cu advărat...
p.211 Respunsurile glass 5 (pa) Pre Tatăl Pre Fiul...Mila păcii...Avem către Domnul...Cu
vrednicie şi cu dreptate...Sfânt Sfânt Sfânt Domnul Savaot...Amin...Pre Tine Te lăudăm...; p.212
Aksion ce se cântă în postulu celu mare la liturghia Sf. Vasile glass 8 (ni) De tine se bucură...
p. 213 notă: „finiss 1877 Ianu(arie) 25.”
p.213 Condacul ce se cântă la canonulu celu mare după cântarea doua facerea lui
C(h)esar(i)e Glass 2 (di) Suflete al meu...
p.214 Cântarea a noua la canonulu celu mare facerea lui Petru Bizantiu glassu 2 (di)
Naşterea zămislirii cei fără de sămânţă...
p. 214 Starea a patra Glassu 8 (ni) Doamne al puterilor fii cu noi...
p. 215 La Liturghia cea mai nainte Sânţită (sic!) a Sfântului Theologu glass I Să se
îndrepteze...
p. 215 Heruvicu Glass I-iu Acum puterile...
p. 217 Axionu glassu al cincelea (pa) Kuvine-să ku adevăratu...
p. 218 Heruvik glass 8 (ni) Kare pre heruvimu...; p.220 Ka cei ce pre împăratu...
p. 220 Sfinte Dumnezeule ce se cântă la morţi, glass 7 Sfinte Dumnezeule...
p. 221 Respunsurile glas 5 (pa) Compuse de Nae Matheescu din Bucureşti (ke) Şi duhului
tău...Pre Tatăl Pre Fiul...Mila păcii...Avem către Domnul...Cu vrednicie şi cu dreptate...Sfânt
Sfânt Sfânt Domnul Savaot...Amin...; p. 223 Acesta cu glass dulce şi linu glass 6 (pa) Pre Tine Te
Lăudăm... (precedat de apihimă n.n.).
p. 224 Polieleu în stihuri alesse glass 5 (pa) Robii Domnului...
p. 226 Şi aceasta totu glass 5 (pa) Mărturisiţi-vă Domnului...
p. 226 Docsologia glass 5 compusă de părintele Ghelasie Mărire întru cei de sus lui
Dumnezeu...
p. 232 Pripelele ce se cântă după polieleu la naşterea Domnului şi la Sfântulu Sava adică
la 25 şi la 5 dechemvrie glass I (pa) Veniţi toate cetele călugărilor să lăudăm pe Sava

225
Sfinţitul...Mărire Tatălui...Mărire Ţie Treime Sfântă...Şi acum...Bucură-te ceea ce eşti cu daruri
dăruită... Aliluia mărire Ţie Dumnezeule...
p. 235 Mărire Ţie Dumnezeule...
p. 235 Răspunsurile glass I (pa) Şi duhului tău...Pre Tatăl Pre Fiul...Mila păcii...Avem
către Domnul...Cu vrednicie şi cu dreptate...Sfânt Sfânt Sfânt Domnul Savaot...Amin...Pre Tine
Te lăudăm...
p.237 Răspunsuri glass V de Antonu Panu: Şi duhului tău...Pre Tatăl Pre Fiul...Mila
păcii...Avem către Domnul...Cu vrednicie şi cu dreptate...Sfânt Sfânt Sfânt Domnul
Savaot...Amin...Pre Tine Te lăudăm...
p.239 Polieleu în 8 stihuri alese glass I (pa): Robii Domnului...; p.240 Mărturisiţi-vă
Domnului glass V (pa): Mărturisiţi-vă Domnului...
p. 341 Polieleu în 8 stihuri glass III (ga): Robii Domnului...; p.242 Mărturisiţi-vă
Domnului...
p.243 Antifoanele ce se cântă la to(a)te serbătorile de preste anu glass IV (vu) Din
tinereţile mele...
p.245 Duminecă după Psalmulu 50 glass II (di): Slavă...Pentru Rugăciunile slăviţilor
apostoli...Şi acum...Pentru rugăciunile născătoarei...Miluieşte-ne Dumnezeule... Înviind Iisus din
mormânt...
p. 246 Răspunsurile sfintei şi dumnezeeştei liturg(h)i a Sfântului Vasilie celu mare.
Traduse de Nectarie Tripoleos glass II (di): Şi duhului tău...Pre Tatăl Pre Fiul...Mila
păcii...Avem către Domnul...Cu vrednicie şi cu dreptate...Sfânt Sfânt Sfânt Domnul
Savaot...Amin...Pre Tine Te lăudăm...
p. 252 Acsionu ce se cântă în sfântul şi marele postu glass VIII (ni): De tine să bucură...
p. 255 După polieleu cându nu se cântă veniciarele. Slava aceasta glass I (pa):
Slavă...Tatălui să ne închinăm...; p. 256 Şi acum...Pre maica Ta aducem Ţie...(notă:„ Possessore
N. Minculescu”).
p. 257 Cându nu se cântă bine-cuvintează întregu, se cântă acesta glass VIII (ni):
Slavă...Şi acum...Binecuvântează suflete al meu...; p.257 După ectenia cea mică glass VII (zo):
Slavă...Şi acum...Unule născut...
p. 259 Sf. Dumnezeule glass II (di) Amin...Sfinte Dumnezeule...

226
 p. 260 Glass II (di): Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului...Am văzut
lumina...; p. 261 Fie numele Domnului...
p.261 Răspunsuri glass VI compuse de Mantu Ionescu (pa): Pre Tatăl Pre Fiul...Mila
păcii... Avem către Domnul...Cu vrednicie şi cu dreptate...Sfânt Sfânt Sfânt Domnul
Savaot...Amin...Pre Tine Te lăudăm...
p. 264 Glassu V (pa): Tatăl nostru... (Anton Pann n.n.)
p. 265 IMNU Dumnezeule prea mare glass VIII (ni) Tenorulu I: Dumnezeule prea mare...
În subsolul paginii scrie „văzut” şi semnează „D. Ghiţulescu.”
p. 266 Sfinte Dumnezeule pre limba elenă glass II (di): Aghios o Theos...
p.267 Parte din cântările Sf(ântului) şi Marelui Postu: Luni Corul I zice: glass VIII (ni):
Cu folosinţele celor fără de trup...Marţi zice (ga): Pentru rugăciunile Mergătorului Tău înainte...
Miercuri zice (ga): Ku puterea crucii Tale... (la subsol semnătura Possesore N. Minculescu n.n.)
p.268 Corul alu-II-lea în to(a)te zilele zice: Pentru rugăciunile sfinţilor Tăi...
p.268 Svetelna ce se cântă în Sf(ânta) şi Marea Luni, Marţi, Miercuri şi Joi glas III (ga):
Cămara Ta Mântuitorul meu... (Compoziţia lui Gheorghe Claru dascăl de psaltichie la Seminarul
din Curtea de Argeş, conform notei de la pagina 278). La subsol mențiunea: „ această cântare
din greşială s-a scris de două ori.”
p. 269 Cântarea 9-a din canonul celu mare. Facerea lui Macarie, glass VI (di): Naşterea
zămislirii...
p.270 Prochimenele care se cântă Duminică seara. Prochimenul I-iu glass VIII (ni): Să
nu întorci faţa Ta...; p. 271 Prochimenul alu-II-lea glass VIII (ni): Dat-ai moştenire...
p.272 Cântările din Sfânta şi Marea Săptămână a Patimilor Domnului glass VIII (ga):
Aliluia...p.272 Troparulu ce se cântă Luni, Marţi şi Miercuri glassVIII (ga): Iată Mirele
vine...p.273 Troparulu ce se cântă în Sf(ânta) şi Marea Joi glass VIII (ga): Kând slăviţii ucenici...
p.275 Sedelnele În Sfânta şi Marea Luni, Sedealna I-iu glassu I-iu, melodia Mormântul
Tău: Veniţi să lăudăm pre cinstitele patimi...
p.276 A doua Sedelnă. Melodia asemenea cu cea dintâiu glass I-iu: Tu jude nevăzut cum
cu trupul văzut eşti...
p.277 A treia sedelnă glass VIII (ni) Melodia Pre Înţelepciunea: Luminat se îmbracă
această zi...

227
 p.278 Svetilna ce se cântă în Sf(ânta) şi Marea Luni, Marţi, Miercuri şi Joi glass III (ga)
Cămara Ta Mântuitorul meu...(notă: „Facerea lui Gheorghe Claru prof(esor) la Seminariul
Curtea de Argeşiu”)
p.279 În Sfânta şi Marea Marţi Sedelna I-iu glass IV. Melodia ca Celu Ce Te-ai Înălţiatu
pre Cruce (di): Să iubim fraţilor pre Mirele...
p.280 A doua Sedelnă glass IV Melodia Spăimântatu-s-au Iosifu (di): Sfat Mântuitorule,
nelegiuit asupra Ta...
p.281 A treia Sedelnă glass VIII. Melodia Pre Înţelepciunea şi Cuvântul (ni): Iar Iuda cu
mintea iubind argint...
p.282 În Sfânta şi Marea Miercuri, Sedelna glass III. Melodia De Frum(u)seţia (ga):
Apropiatu-s-au curva Preabunule...
p.283 A doua sedelnă glass IV. Melodia Degrabu ne întâmpină (di): Iuda vicle(a)n fiind
şi iubitor de argint...
p.284 A Tre(i)a Sedelnă glass I. Melodia Mormântul Tău Mântuitorule: Iar curva mult
plângând au strigat Îndurate...
p.285 Svetilna ce se cântă în Sfânta şi Marea Joi Seara la Priveghere glass III (ga): Întru o
zi ai învrednicit...
p.285 În Sfânta şi Marea Sâmbătă Sedelna I glassI. Melodia Mormântul Tău
Mântuit(orule): Iosif la Pilat cerşind trupul Tău Doamne...
p.286 Acumu alta asemenea: Văzând s-au spăimântat îngereştile cete...
p.287 (Khenonicul) Troparul ce se cântă la Liturghia înainte S(finţi)tă în loc de Văzut-am
lumina (di): Bine voi cuvânta pre Domnul în toată ziua...
p.287 Cântările (acatistului- în creion n.n.) S(fân)tului şi Marelui Post. Cântările
acatistului glas VIII (ga): Dumnezeu este Domnul...
p.288 D(umne)zeu este D(omnul) micu asemenea (ga): Dumnezeu este Domnul...
p.288 Troparul glass VIII asemenea Pre Înţelepciunea (ni): Porunca cea cu taină...
p.289 Condaculu glassu VIII (ni): Apărăto(a)rei Do(a)mne...
p.291 Condaculu micu glas VIII asemenea: Apărăto(a)rei Do(a)mne...
p.292 Sfârşiturile ce se zicu după esclamarea preotului glassVIII (ni): Bucură-te mireasă
nenuntită...Aliluia...
p.292 Altul micu glassVIII (ni): Bucură-te mireasă pururea fecioară...Aliluia...

228
 p.293 Troparulu ce să cântă după apostolu în locu de Aliluia glass VII (zo): Scoală-Te
Dumnezeul mieu judecă pământul...
p.293 Heruviculu şi Chenoniculu din Sfânta şi Marea Joi glas VI (pa): Cinei Tale...
p.296 Axionul: Din ospăţul Stăpânului...
p.298 Heruvicul şi Chenonicul în Sfânta şi Marea Sâmbătă glas V (pa): Să tacă tot
trupul...
p. 301 Axion în Sfânta şi Marea Sâmbătă glas VI (di): Nu te tângui pentru mine maică...
p.303 Cântările Sf(intelor) Paşti. Stihira Învierii ce se cântă la eşirea cu învierea glas VI
(di): Învierea Ta Hristoase Mântuitorule...
p.303 Troparul Învierii glas V (pa): Hristos au înviat...
p.304 Altulu mai micu glass V: Cristos au învieat...
p.305 Canonulu din Idiomelaru partea a III-ia de Dimitrie Suceveanu Proto-Psaltulu
Sf(intei) Mitropolii din Iaşi. Svetelna glass II (di) Cu trupul adormind...
p.305 La Laude Slavă şi acumu Zioa Învierei glassu V (pa): Slavă...Şi acum...Zioa
învierei...

229
CAPITOLUL V
TRADIŢIA CORALĂ SACRĂ ÎN ZONA ARGEŞ, PITEŞTI ŞI
CÂMPULUNG-MUSCEL
(SEC. XIX- PRIMA JUMĂTATE A SEC. XX)

V.1. Muzica corală religioasă în Biserica Ortodoxă Română secolul al-XIX-lea

Reconstituirea unui cadru istoric prin descoperirea de noi documente muzicale vizând
apariţia şi evoluţia muzicii corale în practica poporului nostru a făcut obiectul numeroaselor
cercetări muzicologice în decursul secolului al XX-lea. Cercetările de până acum vorbesc despre
pătrunderea ideii de cor în principatele române sub influență rusească încă din timpul lui
Dimitrie Cantemir pe acelaș filon al tradiției muzicale corale apusene.478 În privința existenței
muzicii corale pe teritoriul românesc cercetări semnate de muzicologul Theodor Burada atestă o
secție de cântări bisericești corale în limba slavonă pe „sistemul liniar europenesc” încă de la
1782 la școala de la Mânăstirea Neamțului coordonată de sfântul stareț Paisie Velicicovschi,
secție ce va fi format și un „cor rusesc de muzică vocală.”479 Istoricul Mihail Poslușnicu ne
informează (fără documente certe care să-i ateste și funcționarea n.n.) că pe timpul ocupației
rusești guvernatorul provizoriu al Moldovei, generalul-maior Cușnicov cere la 3 martie 1808,
Mitropolitului Serapion al Kievului, trimiterea funcționarului dicasteriei, Ghetoponov, bun
cunoscător al muzicii armonice, ca să înființeze un cor bisericesc la Iași.480
Cercetători muzicologi printre care și Th. Burada afirmă că pe la anul 1831 pe lângă școala
domnească de la „Trisfetite” (Sfinții Trei Ierarhi n.n.) din Iași ființa un „cor de muzică vocală
europeană,” condus de harpistul Paulicee și care la 1 iunie 1831 a cântat muzica unui cor din
opera „Moise” de G. Rossini.481 Printre primele corale bisericeşti armonice este și cel înfiinţat de
arhimandritul Visarion, la anul 1836, la Bucureşti din iniţiativa domnitorului Alexandru

478
BREAZUL, George, Gavriil Musicescu, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din R.P.R.,
București, 1962, p. 11.
479
BURADA, T., Theodor, ,,Corurile bisericești de muzică vocală armonizată în Moldova,” în Arhiva, Iași, volum
Jubiliar, an XXV, (1914), p. 309.
480
POSLUȘNICU, Mihail, Gr., Istoria Muzicei la Români, București, 1928, p. 208.
481
COZMEI, Prof., Univ., Dr., Mihail, ,,Gavriil Muzicescu – profesorul (date noi cu privire la activitatea corului
condus de Gavriil Muzicescu),” în: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Academia de Muzică George Enescu,
Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Viaţa muzicală a Basarabiei în sec. XX (Materialele conferinţei),
Chişinău, 20-21 dec. 1993, p. 23.

230
Ghica.482 Cercetări recente atestă existența în țară a unui cor mai vechi decât al arhimandritului
Visarion de la București. În anul 1810 învăţătorii Nicolae Marcu şi George Ghina fondau corala
din Lugoj „formată din ţărani români bănăţeni luminaţi de intelectuali modeşti dar devotaţi”483
ajunsă timp de 37 de ani sub directa îndrumare a compozitorului Ion Vidu.484
Într-unul din numerele ziarului „Scânteia” pe anul 1966 găsim publicată următoarea ştire:
„Corul Căminului Cultural din comuna Deaj a împlinit 130 de ani de la înfiinţare485...”. Aceasta
ar însemna că formaţia corală a luat fiinţă la anul 1836 în comuna Deaj din raionul Târnăveni,
regiunea Braşov.
La anul 1848 Anton Pann conducea la Bucureşti, la Biserica Creţulescu, un cor armonic
plătit cu 20 de lei vechi pe lună.486 Acesta tipăreşte la finalul „Rânduielii Sfintei şi Dumnezeieştii
Liturghii,” (Bucureşti 1847), la paginile 77-78, „Răspunsuri” la diverse ectenii armonizate la
patru voci, scrise pe note psaltice.487 Înaintea primului răspuns de la pagina 53 notează că „a fost
cântat în rusește de mine A. Pann Aflându-mă între sopranii Armonii Eklisiastice la anul 1810.”
Autorul mai aduce o importantă informație potrivit căreia „la anul 1828 s(-)au reformat în
grabnic, aflându(-)mă kantor în Brașov la Biserica cea mare din Șchei.”488 Iată dovada că Anton
Pann a promovat printre altele și muzica armonică întemeind cor la anul 1828, cu 8 ani înaintea
corului ștabului oștirii de la București.
Dimitrie Cunţanu promotorul muzicii bisericești transilvănene din cea de-a doua jumătate a
secolului al-XIX-lea spunea în prefaţa „Cântărilor Bisericeşti,” publicate la Sibiu în anul 1890:
„...În biserica sa catedrală Şaguna a introdus mai întâi cântarea chorală după note, iar în 1854
a tipărit cântările Liturghiei Sfântului Ioan Chrisostom pentru chor mixt în patru voci489...”.
Aşadar constatăm existenţa unui cor bisericesc armonic şi la Sibiu, înființat de sfântul mitropolit
Andrei Șaguna pe la jumătatea secolului al XIX-lea.

482
BREAZUL, George, „Contribuţii la cunoaşterea trecutului muzicii noastre,” în rev. Muzica, Nr. 11, 1959,
București, p. 3.
483
BRATU, Lava, Lect., Univ., Dr., ,,200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, O carte despre vocația muzicală a
Lugojului,” în: Asociaţia Naţională Corală din România Buletin informativ, nr. 15-16, Bucureşti, 2011, p. 124.
484
TUFAN-STAN, Constantin, De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu” 1810-2010,
200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010 .
485
„Scânteia,” nr. 6885, ediţia din 8 februarie 1966, p. 5; Cf. HIRU. C. Ion, şi BACIU, George, Domneşti arc peste
timp, crâmpeie de monografie, Editura Alfa, Iaşi, 2009, p. 646.
486
POSLUȘNICU, Mihail, Gr., Istoria..., p. 186.
487
PANN, Anton, Rânduiala Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, Bucureşti, 1847, pp. 77-78.
488
Ibidem p. 53.
489
CUNŢANU, Dimitrie, Cântările bisericeşti după melodiile celor opt glasuri, Sibiu, 1890, Prefaţă, p. 4.

231
 Și în Oltenia, la Turnul Severin, avem știri despre o activitate corală, însă mult mai târziu,
în anul 1893, când la serbările „Ligii culturale a românilor din Severin” se menționează
existența unui cor format din elevii școlilor acompaniați de muzica regimentului.490
Fenomenul va fi legiferat de domnitorul Ioan Cuza care decretează la 18 ianuarie 1865
înfiinţarea corurilor bisericeşti numind pe profesorul Ion Cartu inspector cu sarcina „de a
controla activitatea lor şi de a se îngriji de un repertoriu potrivit.”491 În anul 1864, 1 iulie, se
înfiinţa la Iaşi corul mitropoliei la conducerea căruia, din anul 1876, a activat compozitorul şi
dirijorul Gavriil Muzicescu.492 La Brăila în anul 1871 se înfiinţa corul bărbătesc „Armonia.”493
Prima încercare de a se introduce în strană corul armonizat se realizează în anul 1834 pe
vremea întâiului domn (legal n.n.) al Țării Românești, Alexandru D. Ghica (1834-1842). La
Mânăstirea Antim din București la sfânta liturghie în timp ce corul dădea răspunsurile pe limba
patriei episcopul de Argeș, Ilarion Gheorghiadis, s-a îndreptat către icoana Maicii Domnului
întrebând cu voce tare ce nu i-a plăcut din cântarea psaltică de a îngăduit ,,...răcnirile câinilor
ăstora...”.494 Iată reacții dure din partea susținătorilor psaltichiei dar și o dovadă privind
traducerea cântărilor armonizate din limba slavonă în limba română cu doi ani înaintea
arhimandritului Visarion (1836).
La cererea Ministerului de Culte nr. 4792/1867 episcopul de Argeș, Ghenadie Ţeposu,
întocmeşte în anul 1867 un document edificator asupra muzicii bisericeşti afirmând: „...că numai
sistema de muzică univocală este posibilă iar sistema corală, adică de quartet sau terţet, este
imposibilă de a se propaga în toate bisericile, fiind prea costisitoare şi având trebuinţă de
personal numeros şi bine disciplinat, pe când cu sistema muzicei univoce se poate forma cor
mare şi fără nici o plată, fiindcă după o asemenea sistemă cântă în biserică tot poporul,...”495
Aprinse dispute au fost şi când prin cererea nr. 82.830 din 18 decembrie 1898 adresată
ministrului culturii, Spiru Haret, profesorul și dirijorul Gavriil Muzicescu cerea înlocuirea

490
MAZILIȚA, Arhid., Adrian-Cristian, „Societăți corale și coruri bisericești în vestul Olteniei,” în Rev. Byzantion
Romanicon, Revistă de Arte Bizantine, vol. 8-9 Editura Artes, Iași, pp. 142-172.
491
VANCEA, Zeno, Creaţia muzicală românească, secolele XIX-XX, Bucureşti, 1968, p. 127.
492
MOLDOVEANU, Nicu, Pr., Prof., Dr., „Afirmarea muzicii româneşti în vremea domniei lui Alexandru Ioan
Cuza,” în B.O.R., 1991, nr. 4-6, p. 128.
493
Cf. Caiet program Armonifest 140, Corul Bărbătesc „Armonia” 1871-2011, Festival Coral Naţional dedicat
împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea corului „Armonia,” 22-23 octombrie 2011, Brăila-România.
494
Candela, Organ Religios, an I, nr. I, Turnu-Severin, octombrie, 1900, p. 5. Cf. MAZILIȚA, Arhid., Adrian-
Cristian, „Societăți corale…, pp. 140-141.
495
Revista Păstorul Ortodox, anul VI, nr. 9-11, 1907, pp. 209-227, Cf. Istoria Arhiepiscopiei Argeşului şi
Muscelului..., pp. 309-313.

232
semnelor psaltice cu semnele liniare și introducerea în seminarii în mod obligatoriu a cărților sale
transpuse pe notația occidentală. Şedinţa Sfântului Sinod din data de 30 mai 1899 respinge
proiectul spre indignarea lui G. Muzicescu care publică la câteva luni după aceasta (1900)
„Întâmpinare la Raportul Comisiei Sf. Sinod... 30 maiu 1899...” la Iaşi în tipografia „Dacia,”
unde pe parcursul a 68 de pagini (pe două coloane n.n.) critică în paralel dezbaterea sinodală
explicând dorința de a scoate din seminarii doar notația nu muzica psaltică, acesta privind mai
mult cauza dar nu și efectul dorinței sale.496
În sesiunea de primăvară a anului 1898 (raportul cu nr. 160 / 1898) dorind a promova
coralele mixte din țară Sfântul Sinod B.O.R. dă libertate femeii să cânte în biserică. Precedentul
fusese creat de corul catedralei mitropolitane din Iași care în toamna anului 1896 adăugase
elemente feminine prin mijlocirea mitropolitului Iosif Naniescu.497

V.2. Muzica armonică sacră în notație psaltică și guidonică pe teritoriul

românesc (sec. XIX - prima jumătate a sec. al -XX-lea)
Pe teritoriul ortodox cele mai vechi știri despre cântarea polifonică în notație psaltică le
deținem din recentele cercetări ale bizantinologului Nicolae Gheorghiță care remarcă odată cu
prima cucerire a Constantinopolului (Cruciada a IV-a, 1204) un interesant fenomen al
împrumutului și al interculturalității între Bizanț și Roma dincolo de rupturile interconfesionale
și formele sintactice muzicale ale celor două tradiții distincte.498
În România începând cu secolul al-XIX-lea remarcăm interesante forme de scriere
armonică pe neume psaltice. Maestrul de muzică vocală de la Seminarul din Socola, Alexe
Petrino pentru a lucra cor armonic transpune fiecare partidă vocală pe notație psaltică. Auzind
mitropolitul cântarea armonică a chemat pe A. Petrino și l-a mustrat pentru îndrăzneală. Petrino a

496
A se vedea pe larg în MUZICESCU, Gavriil, Întâmpinare la Raportul Comisiei Sf. Sinod discutat în şedinţa de la
30 maiu 1899 relativ la Înlocuirea Semnelor Psaltichiei prin Notaţiunea Liniară de Gavriil Muzicescu, Iaşi,
Tipografia Dacia, P. Iliescu şi D. Grossu, 1900.
497
B.O.R. Desbaretile S(fân)tului Sinod din sesiunea de primăvară anul 1898, revistă periodică eclesiastică, anul al
XXII-lea nr.5, august, București, Tipo-Litografia Cărților Bisericești, 1898, pp. 99-104.
498
GHEORGHIȚĂ, Nicolae, ,,Între Răsăritul Bizantin și Apusul Latin, Prolegomenon la studiul polifoniei
bizantine,” Studiu în curs de publicare, cercetat prin amabilitatea autorului; a se vedea și Idem ,,Between Byzantium
and Venice Western Music in Crete – Introduction,” in RĂDUCANU, Răzvan, MASTORAKIS, Nicos, NECK,
Reinhard, NIOLA, Vincenzo, Latest Advances & Music Proceedings of the 13 th. WSEAS International Conference
on Acoustic & Music: Theory & Aplication (AMTA ”12), ,,G. Enescu” University, Iasi, Romania, June 13-15, 2012,
Matematics and Computers in Science and Engineering Series / 2, Hosted & Supported by ,,G. Enescu” University,
Published by WSEAS Press, pp. 85-90.

233
arătat mitropolitului partiturile scrise în notație psaltică. „Mitropolitul văzând semnele notațiunei
psaltichiei s-a convins și a dat Înalta Sa binecuvântare de a se cânta muzica vocală pe
psaltichie.”499
În anul 1885 la București, profesorul George Ionescu, tipărea „Divina Liturghie a
S(f)ântului Ioan Gură de Aur... armoni(z)ată (la trei voci n.n.) întocmai dupe melodia orientală.”
În prefața lucrării sale autorul justifică apariția cărții datorită „Luptei ce există între musica
modernă (liniară n.n.) și cea veche, pentru a lua locul una alteia...” explicând totodată că: „... a
înlocui totalmente musica occidentală pe cea orie(n)tală, este a răpi românului sentimentele și
frumosul ce-l simte. Românului îi place și muzica modernă pentru că e nobil și simte, dar nu
voeșce a lăsa nici pe cea bogată în idei și frumuseți500...”. Filonul muzical psaltic apare
înveșmântat în forme armonice prin inspiratele compoziții ale lui D. G. Kiriac care scrie pe lângă
alte numeroase lucrări și „Liturghia Psaltică” pentru cor mixt apărută postum.501 Frumoasele
formule ale monodiei bizantine s-au păstrat și sub veșmântul armoniei lui Paul Constantinescu
care scrie atât pentru voci cât și pentru instrumente prețioase lucrări precum „Sonata bizantină,”
„Liturghia în stil psaltic pentru cor mixt a capella,” dar și celebrele „Oratorii” de Paști și de
Crăciun.502
În anul 1908 profesorul seminariilor din București, dirigintele corului bisericii Kalinderu
din capitală, protopsaltul I. P. Pasărea tipărea „Cântările Sf(intei) Liturghii scrise pentru corurile
sătești” (subl. n.), la trei voci, după melodiile bisericești tradiționale.503 În 1925 I. P. Pasărea
publică mai multe cărți de muzică psaltică dar și pe note liniare la două voci, „Prohodul
Domnului Nostru Iisus Hristos,” introducând la sfârșit pe lângă varianta pe psaltichie (la două

499
MUSICESCU, Gavriil, Întâmpinare la Raportul ..., p. 8.
500
IONESCU, George, Divina Liturgie a Sântului Ioan Gură de Aur armoniată pe 3 voci egale întocmai dupe
melodia orientală existentă în Biserica Ortodoxă Română de George Ionescu vechiu șef de chor din capitală,
profesor de musică la gimnasiul din Giurgiu și la externatul secundar de fete No. 2 din București Edițiunea I. –
Opul 3, București, Tipografia Alexandru A. Grecescu, Piața Teatrului, 1885, Prefacia, p. I.
501
BARBU-BUCUR, Sebastian, „D. G. Kiriac – Contribuții la armonizarea melodiilor psaltice,” în G. B., XXXIII,
(33), 1974, nr. 7-8, pp. 696-705; Idem „Axionul Îngerul a strigat în armonizarea lui D. G. Kiriac,” în G. B., XXXIV
(34), 1975, nr. 7-8, pp.763-778.
502
IONAȘCU, Pr., Prof., Dr., Stelian, Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, pp. 368-369.
503
POPESCU-PASĂREA, Ion, Cântările Sf(intei) Liturghii scrise pentru corurile sătești, după melodiile
bisericești-tradiționale de I. Popescu-Pasărea Profesor de muzică bisericească la Seminariile: Central și Nifon
Mitropolitul, Dirigintele corului bisericii Kalinderu. Lucrare Aprobată de Sf(ântul) Sinod în Ședința din 9 Maiu
1908, Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor, Administrația Casei Bisericii, Inst. de Arte Grafice Carol Göbl S-r Ion
St. Rasidescu 16, Strada Doamnei 16, București, 1908.

234
voci) a prohodului și câteva cântări armonizate în notație psaltică.504 Altă broșură tipărită de
acelaș autor în anul 1925 este și „Colecțiune de Cântări Bisericești Alese...,” în care printre
altele publică și foarte multe cântări la două voci scrise cu notație psaltică.505 În anul 1940 la
București în Tipografia Cărților Bisericești acelaș autor publica o „Culegere de Cîntări
Bisericești...” în care tipărește pe notație psaltică și numeroase cântări armonizate la două și trei
voci.506
În anul 1930 la Râmnicu Vâlcea apărea cu binecuvântarea episcopului Vartolomeu al
Râmnicului o „Liturghie a Sfântului Ioan Hrisostom” aranjată pentru patru voci bărbătești de
compozitorul și dirijorul Ioan Vidu din Lugoj și transpusă pe muzica orientală de arhidiaconul
Ioan Mardale din Râmnicu Vâlcea.507
La anul 1936 fostul director al Seminarului Teologic din Curtea de Argeș, Pr. Mihail
Chiriță, alături de profesorul protopsalt Chiril Popescu dar și Pr. Chiriță I. Chiriță (profesori de
muzică bisericească și vocală) tipăresc în premieră națională la Pitești „Prohodul Domnului și
Mântuitorului nostru Iisus Hristos...” armonizat pe 1, 2, 3 și 4 voci, pe ambele notații.508 Pentru
trebuința corurilor școlare în anul 1942 apare la Curtea de Argeș, cu binecuvântarea episcopului
locotenent de Argeș, Emilian Antal, o broșură conținând „Cântările Sfintei Liturghii” pe două
voci, alcătuită de diaconii Ion Trandafir și Dimitrie Gligăneanu.509 O altă cântare, „Imnul
Cântăreților, glas al-VIII-lea,” armonizată pe psaltichie la trei voci de profesorul protopsalt I. P.

504
Idem Prohodul Domnului Nostru Iisus Hristos care se cântă în Sfânta și Marea Vineri Seara scris pe ambele
muzici după melodiile bisericești străbune, Tipografia Cărților Bisericești Strada Principatelor-Unite 60, București,
1925.
505
Idem Colecțiune de Cântări Bisericești, Imne Patriotice și Cântece Populare tipărite Pentru uzul cercurilor
pastorale și conferințelor culturale ale cântăreților bisericești, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1925.
506
Idem Culegere de Cântări Bisericești ce se cântă de către preoți în sobor la diferite servicii bisericești,
Tipografia Cărților Bisericești, București, 1940.
507
VIDU, I., Liturghia Sfântului Ioan Hrisostom, pentru centrele parohiale și popor cântată prin Biserica din Banat
și Crișana sub denumirea de „Liturghia pe Mare,” aranjată și armonizată pentru patru voci bărbătești de I. Vidu
Lugoș transpusă pe muzica orientală de Arhidiacon I. Mardale Râmnicu Vâlcii sub călăuzirea și binecuvântarea P.
S. Episcop Vartolomeu, Institutul de Editură Creștină al Sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin Nr. 53,
Tiparul Tipografiei Cozia a Sf(intei) Episcopii / R(âmnicul) Vâlcii, 1930.
508
CHIRIȚĂ, Mihail, POPESCU, Chiril, și CHIRIȚĂ, I., Chiriță, Prohodul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus
Hristos armonizat pe 1, 2, 3 și 4 voci în ambele muzici: orientală și occidentală alcătuit de Pr. Mihail Chiriță,
Chiril Popescu și Pr. Chiriță I. Chiriță Deservenți ai Catedralei Sfintei Episcopii de Argeș, Profesori de muzicile:
bisericească și vocală, Tipografia și Librăria „Artistica,” P. Mitu-Pitești, 1936.
509
TRANDAFIR, Ion, și GLIGĂNEANU, D., Cântările Sfintei Liturghii pe două voci după melodiile bisericești
pentru trebuința corurilor școlare tipărite cu binecuvântarea P. S. S. Emilian Antal Lt. Episcop de Argeș în
alcătuirea C. C. Diaconi Ion Trandafir și D. Gligăneanu, Editura Sfintei Episcopii de Argeș, Tipografia Cărților
Bisericești, Principatele Unite Nr. 60, București, 1942.

235
Pasărea este tipărită (1942) în revista școlii de cântăreți bisericești din Curtea de Argeș editată de
Pr. Ștefan Bădescu-Turcu.510
Așadar viața coralelor avea să fie una încurajată de un bogat repertoriu liturgic, folcloric și
patriotic fapt ce a condus la formarea unei adevărate tradiții muzicale corale cu zel continuate
până în zilele noastre.

V.3. TRADIȚIA CORALĂ DIN ZONA ARGEȘULUI SEC. XIX-XX

Beneficiind de o poziție geografică optimă situată la întretăierea unor importante drumuri
comerciale dar și de o populație sensibilă în privința cultivării frumosului zona Argeşului a dat
muzicii nume de mari dirijori, compozitori şi interpreţi fapt datorat importantei mişcări corale ce-
și află rădăcinile încă de la începutul secolului al-XIX-lea.511
Cele mai vechi știri despre existența coralelor în zona Argeș le descoperim în comuna
Muşeteşti unde în anul 1879 noul ateneu central rural găzduia atât corul comunei condus de
Ghica Popescu căt şi - începând cu anul 1909 - societatea corală „Murmurul Vâlsanului.”512
Preluând tradiția satului natal, Mușetești, Constantin Dobrescu-Argeş împreună cu Nicolae
Hănescu şi Ion Stăncioiu înfiinţează la Domnești în anul 1885 societatea „Şcoala Nouă” ce
deţinea şi un cor dirijat de „învăţătorii pricepuţi în citirea notelor,” Nicolae Hănescu şi Luca
Paul.513 În arhivele școlii satului descoperim unele informații care atestă cântarea corală la
Domnești încă de la începutul anului 1881. O scrisoare din 18 noiembrie 1881 a învăţătorului G.
Bădescu din Domnești anunța pe primar de împuternirea sa de a face cu toți tinerii lecții de carte
și cântece, în toate duminicile, după ieșirea de la biserică:

“Domnule primar,
Domnul revizor şcolar prin ordinul nr. 266, urmat de pe al Domnului Ministru Instrucţiuni nr. 7684, pune
subsemnatului serioasă îndatorire de a face lecţiuni de carte şi cântece în toate duminicile după ieşirea de la

510
BĂDESCU-TURCU, Preot, Ștef(an), Școala de Cântăreți – Curtea de Argeș - 1935-1942, Tipografia Liga
Poporului – Ioan Iotta, Pitești, 1942, pp. 95-96.
511
SCURTU, Diac., Prof., Drd., Codruț-Dumitru, „Tradiția corală în zona Argeș, Pitești și Câmpulung-Muscel –
sec. XIX-XX – (I),” Revista Glasul Iubirii, Revistă de informație și atitudine cultural-civică, Anul II, Nr. 5 (17), mai
2012, pp. 12-13.
512
Centrul de creaţie Piteşti-Argeş, Muşăteşti 1879-1969, 90 de ani de la înfiinţarea Ateneului central rural, Argeş,
1969, p. 10.
513
NICOLESCU-CRISTEA, George, Corul Căminului Cultural Domneşti la 75 de ani. Album Monografic, Casa
Regională a Creaţiei Populare Argeş, 1966, p. 8.

236
biserică şi joia după prânz cu toţi călăraşii dorobanţi şi tineri din această comună care vin la sorţi anul viitor,
514
1882. ”
În orașul Curtea de Argeş cântarea corală are adânci rădăcini încă din cea de-a doua
jumătate a secolului al XIX-lea când institutorul clasei a III-a de băieți Gh. I. Arsenescu
raportează ministerului „succesul peste așteptări” dobândit cu corul de elevi al școlii de băieți.
După mutarea lui Gh. I. Arsenescu corul a fost condus de profesorii de muzică de la Seminarul
Teologic din Curtea de Argeș, Gheorghe Claru și Th. Ionescu. Acesta din urmă a predat și la
școala de fete din localitate inființând, începând cu anul 1900, și un cor bisericesc de mare
tradiție la strana Mânăstirii Argeșului.515 Un alt cor cu o bogată activitate și o existență îmbinată
organic cu istoria instituției de învățământ (1836) este corul Seminarului Teologic din Curtea de
Argeş.516 Vreme de aproximativ 20 de ani la Curtea de Argeş a funcționat cor bisericesc şi la
Biserica Sfântul Gheorghe, condus de reputaţii cântăreţi bisericeşti şi teologi Puiu Martinescu,
Dumitru Cincă şi Judeţ Gheorghe.517
La sfârşitul secolului al XIX-lea în zona Topoloveni-Argeș sunt consemnate documentar
formaţii corale săteşti la Priboieni (1896) şi Călineşti (1897).518 Deși există știri care vorbesc de
o mai veche datare a muzicii corale din Leordeni (1895) aici în anul 1901 învăţătorul Ion
Diaconescu înfiinţa la Câminul Cultural un cor de mare tradiţie al zonei.519 La Dobreştii de
Argeş prindea viaţă în anul 1902 un cor dirijat de învăţătorul şi teologul Alexandru Dobrescu.520
La Topolovenii de Argeş în anii 1905-1910 învăţătorul şi teologul Dumitru Mihalache înființa cu
elevii de şcoală un cor bisericesc pe două voci.521 După cel de-al doilea război mondial tradiția

514
HIRU, C., Ion, Prof., şi BACIU, George, Prof., „Oameni de seamă ai Domneștiului, Alexandru Alfons Popescu
profesor, compozitor, dirijor – 30 de ani de la trecerea în neființă,-” Revista Pietrele Doamnei, ediție lunară a
fundației „Petre Ionescu Muscel, ” Domnești-Argeș, anul II, nr. 7 (19), iulie 2008, p. 2.
515
UDRESCU, Învățător, D., Contribuțiuni la Istoricul Școalelor din Curtea de Argeș, Institutul de Arte Grafice
„MARVAN” S.A.R. București, 1938, p. 89.
516
MANU, Dănuţ, Prof., Univ., Dr., „Seminarul Neagoe Vodă din Curtea de Argeş 160 de ani de la înfiinţare,” în
Buletinul Ştiinţific seria Teologie Ortodoxă, anul II, vol. I, Universitatea Piteşti, 1997, pp. 7-25; a se vedea şi
STANCU, Sabin, Pr., Prof., DUMITRESCU, Cătălina, Prof., DINCĂ, Gheorghe, Prof., Seminarul Teologic
Ortodox Neagoe Vodă Curtea de Argeş, Editura Dacpress, Curtea de Argeş, 2005.
517
Conform mărturiilor preoţilor slujitori Pr. Bănică Gheorghe (fostul paroh) dar şi a Pr. Paroh Dicu Anton.
518
Centrul Creaţiei Populare al Judeţului Argeş, 90 de ani de activitate corală la Topoloveni, Piteşti, 1997, p. 4.
519
Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă-Argeş, Corul Căminului Cultural
Leordeni la 70 de ani, Piteşti-Argeş, 1971, p. 5.
520
CRISTOCEA, Spiridon, Prof., ,,Scurt istoric,” în 80 de ani de activitate corală la Dobreşti, judeţul Argeş,
Lucrare editată de Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă-Argeş, 27 iunie 1982,
Tipografia Argeş, Piteşti, p. 4.
521
Casa Creaţiei Populare a Judeţului Argeş, Corul Casei de Cultură Topoloveni la 60 de ani, Piteşti, 1971, p. 3; a
se vedea şi Casa de Cultură Topoloveni, 75 ani de activitate corală la Topoloveni, Argeş, 26-27 mai 1984; Centrul
Creaţiei Populare al Judeţului Argeş, 90 de ani de activitate corală la Topoloveni, Piteşti, 1997; şi Centrul Judeţean

237
corală de la Topoloveni a fost continuată de cântărețul bisericesc Constantin Popescu.522 În
comuna Rociu, satul Gliganu de Sus, sub îndrumarea învăţătorilor Stoica Marin, Florian Popescu
şi Marin Angelescu se înfiinţează un cor în anul 1922.523 La anul 1933 învăţătorul Florea Nicula
dădea viaţă coralei din comuna Buzoieşti-Argeş.524 În anul 1933 la căminul cultural al satului
Băseni-Costești (Argeș), pe lângă societatea sportivă activa și un cor armonic.525 În comuna
Broșteni sat Pârvu-Roșu Costești - Argeș la Căminul Cultural „Înălțarea Domnului” scurtă
vreme a funcționat și un cor bisericesc condus de Preotul Gheorghe Rizea, ce dădea răspunsurile
liturgice în zilele de sărbătoare.526 În comuna Brăduleţ (fostă Brătieni n.n.) din Argeş, după cum
găsim notat în „Registrul Parohial de Onoare,” preotul Marin Dana a înființat în anul 1936 un
cor bisericesc format numai din „fetele şcoalei primare, mai toate din cursul complementar,
(clasele V, VI, VII).” 527 În anul 1936 în satul Ștefan cel Mare - Glavacioc Argeș, Ion Grătianu,
președintele centrului cultural, dirija și corul fondat în anul 1900.528 În satul Bratia Ciomăgești-
Argeș la anul 1962 corul mixt al școlii dirijat de Ioan Georgescu repurta succese deosebite la

Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, 100 de ani de activitate corală la Topoloveni, Corul
mixt „Pr. Ion Ionescu” al Casei de Cultură din Topoloveni, Editura Alean, Piteşti, 18 iunie 2009.
522
POPESCU-ARGEȘEL, Ion, Mânăstirile și bisericile din Muscel la cumpăna dintre milenii, Editura Fundației
România de Mâine, București, 2000, p. 222.
523
În satul Gliganu de Sus, comuna Rociu din judeţul Argeş elevii şi absolvenţii şcolii primare interpretau cântece
patriotice pe două voci la anul 1922 cu prilejul sărbătorilor tradiţionale sau la cercurile profesorale. Corul a mai fost
condus de Constantin Amzărescu, și învăţătorul Petre Gheorghe din comuna Teiu, profesorul Ion Bălteanu (după
1948-1972), învăţătorul Ilie Predescu (1951-1972), Grigorie Constantin (1951-1968), învăţătoarea Maria
Dumitraşcu (1972-1980), și profesorul Gabriel A. Duţu (1980-1990). Corala s-a desființat în anul 1990. În anul 1959
compozitorul D.D. Stancu compune pentru corală Balada Gliganului, piesă de referinţă a formaţiei. Cf. Căminul
Cultural Rociu, Corul ţărănesc Gliganu de Sus la 60 de ani de activitate, Rociu, 30 mai 1982, pp. 3-19.
524
Corul format din elevi şi tineri absolvenţi ai şcolii primare ţinea concerte cu ocazia sărbătorilor tradiţionale şi la
cercurile învăţătorilor. La conducerea formației au activat Angelescu Paraschiv (1940-1941), Elena Negurescu
(1942). După anul 1948 componența corului numără săteni şi cadrele didactice ale şcolilor. Cor a existat şi în satele
Vulpeşti, (condus de profesorul Sandu Nicolae între anii 1956-1984), dar şi în Şerboieni, (condus de învăţătorul
Luca Alexandru în periada 1941-1956). Începând cu anul 1958 formaţiile din Cornăţel şi Vulpeşti se unesc sub
conducerea învăţătoarei Elena Negurescu urmată de profesorul Sandu Nicolae (1984-1989) Corul și-a încheiat
activitatea în anul 1990. Cf. Căminul Cultural Buzoieşti, Corul Căminului Cultural Buzoieşti la 50 de ani de
activitate, Buzoieşti 18 noiembrie 1984, pp. 1-16.
525
IACOB-MORTENI, Radu și ȚIBRIAN-CUCEANU-Mădălina, Orașul Costești pagini de Monografie, Editura
Universității din Pitești, 2009, p. 194.
526
Ibidem pp. 204-205.
527
Noul preot al bisericii Galeș, Theodor Manda, (numit la 1 septembrie 1939) conduce corul în aranjament mixt
începând cu anul 1942. Formația se bucură din anul 1952 de sprijinul compozitorilor Gh. Danga, N. Ciobanul, N.
Oancea şi D. D. Stancu. La conducerea corului au mai activat și profesorul Gelu Ciuculescu (3 februarie 1988 - 16
decembrie 1989), Toma Badea (1994-1996) și Marian Mecu (1996-1999). Corul a sărbătorit la 26 decembrie 1994
vârsta de 55 de ani de activitate printr-un concert de colinde alături de corala Orfeu din Curtea de Argeș. Cf. TIŢA,
I., Lucreţia, şi TIŢA, N., Gheorghe, Corul Galeş Comuna Brăduleţ (Fostă Brătieni), Judeţul Argeş, 60 de ani (1939-
1999), ...mărturii peste timp..., Editura Discipol, Bucureşti, 1999, pp. 7 - 46. Începând cu anul 1999 vocile coriştilor
se mai aud doar cu prilejul concertelor din sărbătorile de Crăciun şi Sfintele Paşti ţinute în centrul satului.
528
CRISTOCEA, Spiridon, MĂNDESCU, Dragoș și DOBRE, Ionel, Comuna Ștefan cel Mare, Județul Argeș- file
de istorie, Editura Ordessos, Muzeul Județean Argeș, Pitești, 2012, pp. 299-300.

238
festivalurile corale naționale.529 La Curtea de Argeş lua fiinţă în anul 1977 sub conducerea
profesorului şi dirijorului Gelu Ciuculescu corala „Orfeu.”530 În luna aprilie a anului 2009 din
binecuvântarea I.P.S. Calinic, Arhiepiscop de Argeş şi Muscel, a fost reînființat corul protoieriei
Curtea de Argeş „Iosif Naniescu” fondat (1970) și dirijat timp de cinci ani de preotul Theodor
Manda,531 în prezent (din 2009) dirijat de Protodiac. Prof. Codruţ-Dumitru Scurtu.

V.3.1. Corala din Domnești-Argeș

În „Revista Istorică a Comunei Domneşti” pe anul 1941 găsim publicat un certificat de
competențe profesionale. Cântărețul bisericii satului, Domnescu Nicolae, în urma absolvirii
școlii normale din oraşul Câmpulung (1838-1843) „...s-a deprins la învăţăturile ce i se cere a şti
pentru această slujbă, adică la cetire şi scriere slobodă, la Catehismul legii creştineşti, la
cântările bisericeşti (subl. n.), la începuturile de aritmetică /.../ i se dă la mână acest înscris
întărit cu pecetia Eforiei Şcolilor spre a fi învăţător la şcoala din satul Domneşti şi subrevizor la
plasa Râurilor ... nr. 30, decembrie 1843.”532 De remarcat faptul că acest cântăreț bisericesc care
la anul 1843 îşi lua postul de învățător în primire absolvise un examen la „cântările bisericeşti”
fapt ce îi va fi înlesnit și înființarea unui cor la strana bisericii din Domneşti acum 170 de ani. O
știre certă referitoare la funcționarea corului o descoperim la anul 1885 când se ridică în curtea
bisericii un foişor special pentru repetiţiile corului condus de Nicolae Hănescu, Ion Stăncioiu şi
Luca Paul.533 În sprijinul activității corale cei trei dascăli fondează la anul 1892 societatea
culturală „Lumina Înaintarea şi Mângâierea,” dar și un cerc cultural „Râul Doamnei” redenumit
„Junimea” (1914) care deținea în statut printre alte activități culturale şi „formarea de coruri pe
trei voci.”534
În arhiva personală a învățătorului domnișan Elisei Avram descoperim mai multe
rapoarte către ministrul Spiru Haret și adrese către revizorii școlari din perioada 1904-1909, care
vorbesc despre existența la Domnești a unui cor religios pe trei voci format din 30-50 copii și

529
IONESCU, Elena, IONESCU, Preot Titel, și SANDU, Gerasela, Monografia Comunei Ciomăgești (Argeș),
Editura Buna Vestire, Râmnicu-Vâlcea, 2008, pp. 273, 328-329.
530
SCURTU, Codruţ-Dumitru, Orfeu 30 de ani în slujba muzicii corale (1977-2007), Asociaţia Corală Orfeu Curtea
de Argeş, 2007.
531
Informație obținută la 10 mai 2009 prin amabilitatea fostului protopop de Curtea de Argeș, acum inspector
eparhial, Pr. Ghiță Ilie membru al coralei preoților din anul 1970 actualmente președinte al coralei Iosif Naniescu a
preoților din Curtea de Argeș.
532
Cf. HIRU. C. Ion, şi BACIU, George, Domneşti arc peste timp..., p. 644.
533
Ibidem p. 649.
534
NICOLESCU-CRISTEA, George, Corul Câminului Cultural Domneşti..., p. 7.

239
adulți, care a activat neîntrerupt încă din anul 1885, devenit ulterior mixt, având un repertoriu
impresionant conținând și „...toate bucăţile leturghiei compuse de profesorul N. Bănulescu.”535

Dirijorul Alfons Popescu (1912-1978) Corul de adulţi în anul 1903

În perioada 1935-1944, corul căminului cultural şi cel bisericesc au fost conduse de

preotul Ion Radomirescu și de cântărețul bisericesc, Gh. Vasilescu, în acelaș timp existând cor și
la biserica de sus a satului, condus de cântărețul Iancu Mitulescu.536 Între anii 1941-1978 la
baghetă vine profesorul şi dirijorul Alfons Popescu. Aceasta va fi cea mai strălucitoare perioadă
a corului cu premii și titluri de laureat pe scenele naționale efectuându-se și emisiuni muzicale
radio.537 În anul 1947 dirijorul Alfons Popescu ajutat de învăţătorul Luca Ionescu pune bazele

535
HIRU. C. Ion, şi BACIU, George, Domneşti arc peste timp..., pp. 651-652.
536
ALEXANDRESCU, Costin, Alfons Popescu- in memoriam- Un cântec de-o viaţă, Centrul Creaţiei Populare
Argeş, Editura „Paralela 45” Piteşti 1998, p. 14.
537
Alfons Popescu (1912-1978) născut la 6 octombrie 1912, în Tânganu - Stoieneşti Ilfov, fiu de preot. Studii:
Liceul din Grădiştea, Conservatorul din Cernăuţi (1934), secţia dirijat şi compoziţie unde are profesori pe George
Onciul, Alexandru Zirra, Sava Arbore şi George Georgescu în paralel urmează și cursurile Facultății de Filosofie din
Cernăuți. Profesor de muzică la liceul “Mihai Viteazul “ din Bucureşti (1939), coleg de catedră cu Ion Croitoru.
Detaşat la Piteşti, la Şcoala Normală de Fete şi la Liceul “I.C. Bratianu” conduce corurile bisericilor Sfântul
Gheorghe şi Sfânta Vineri unde îl are corist pe compozitorul Vasile Veselovschi. După doi ani revine la Liceul
“Mihai Viteazul” continuă activitatea corală obţinând până în 1947 premiul întâi pe Capitală. În 1944 se căsătoreşte
cu Maria Neţ stabilindu-se definitiv în Domneşti unde reorganizează formaţia corală conferindu-i mare strălucire.
Profesor de muzică şi filozofie la Seminarul Teologic din Curtea de Argeş şi la Gimnaziul unic din Domneşti
(1947). Înfiinţează corala Râul Doamnei.(1947). Profesor şi director al Gimnaziului Unic din Domneşti (1947-
1949). În anul 1949 desfinţându-se Seminarul Teologic de la Curtea de Argeş este încadrat la liceul Sf. Sava din
Bucureşti până în 1957. A dirijat şi corurile din Scorniceşti, Malul cu Flori, Vitomireşti, Bughea de Jos, Vişina,
Rucăr, Boteni şi Lereşti. Metodist pe probleme de muzică la Casa Regională a Creaţiei Pitești (1963-1965). Se
retrage din activitate (1970) călăuzind de la distanţă corala din Domneşti până la moartea sa din 30 iulie 1978. Din
creaţia compozitorului, dirijorului şi reputatului pedagog menţionăm: „Balada ciobănească, suita De la Domneşti
mai la vale, Du-mă Doamne du-mă iară, Balada haiducească, Din Constandin haiducul, Mândra mea e
musceleană, Suita musceleană, Suita de la Câmpulung, Du-mă, Doamne, du-mă iară, Cântecul Hidrocentralei de pe
Argeş, Leagănă-te, frunză crudă, Cântecul metalurgiştilor, Cântecul de pe Argeş, La fântâna cununată, Răsunet de
pe Argeş. Cf. CÂRSTOIU, Constantin, LAMBA, Cornelui, CONSTANTINESCU, Grigorie, SĂMĂRESCU,

240
coralei „Râul Doamnei” ulterior (1950) numit „Corul Căminului Cultural Negru Vodă din
Domneşti.”538 La sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea formaţiei corale din Domneşti, corul și
dirijorul au fost decorați cu „Ordinul Meritul Cultural Clasa a-IV-a” fiind prima formaţie
artistică premiată cu acest ordin.539 Semnificativ este şi anul 1968 (18 mai) când susţine un
important concert cu prilejul vizitei făcute în judeţ de către preşedintele Franţei, Charles de
Gaulle. După moartea dirijorului Alfons Popescu, la conducerea corului a activat până la ultimul
concert susţinut în anul 1997, profesorul şi compozitorului domnişan Marian Mecu.540 Corul din
Domneștii Argeșului și-a încheiat activitatea în anul 1997.

V.3.2. Corul Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeș

Cea mai veche știre despre activitatea unui cor la strana catedralei Mânăstirii Argeșului
ne este oferită de învățătorul Dumitru Udrescu care publicând un istoric al școlilor din Curtea de
Argeș la anul 1938 menționează printre altele și faptul că profesorii de muzică de la Seminarul
Teologic, Gheorghe Claru și Theodor Ionescu, inființează începând cu anul 1900 un cor
bisericesc la strana Mânăstirii Argeșului.541 Afirmația este întărită și de mărturiile
arhimandritului Clement Haralamb.542 Începând cu anul 1912 la Mânăstirea Curtea de Argeş
răspunsurile din cadrul serviciului religios sunt date de un cor particular condus de directorul
seminarului Pr. Mihail Chiriţă.543 În urma vizitei la Curtea de Argeș în mai 1923 a corului
„Carmen” din Bucureşti, corală dirijată de Ghe. Cucu (1882-1932) şi D. G. Kiriac (1866-1928),
conducerea mânăstirii hotărăște alcătuirea unei formaţii după modelul acestei corale. Diaconul
Dimitrie Gligăneanu544 organizează corul, partida de sopran şi alto fiind susţinută de copii. Abia

Adrian, și ALEXANDRESCU, Costin, Arc peste timp, Centrul creației Populare Argeș la Semicentenar 1956-2006,
Editura Paralela 45, Pitești, 2006, pp. 33-37.
538
POPESCU, Gabriela, Monografia Corului din Comuna Domneşti – Judeţul Argeş, lucrare de diplomă în
manuscris, Bucureşti 1975. Cf. ALEXANDRESCU, Costin, Alfons Popescu..., p. 14.
539
„Secera şi ciocanul,” ziarul regional al Piteştiului, nr. XXXII din 18 oct. 1966, p. 1.
540
Informaţii culese la 21 noiembrie 2008 prin amabilitatea profesorului pensionar Marian Mecu din Domnești.
541
UDRESCU, Învățător, D., Contribuțiuni la Istoricul Școalelor..., p. 89.
542
Arhimandrit al Sfintei Mânăstiri Curtea de Argeş, octogenar, martor a multe momente inedite din viaţa corului
catedralei episcopale din Curtea de Argeş, care a avut amabilitatea a ne acorda un interviu în data de 17 noiembrie
2005.
543
Cf. Arhiva Corului Catedralei Episcopale, DELCĂ, Constantin, Corul Catedralei Episcopale din Curtea de
Argeș, 1091-2001, Episcopia Argeșului și Muscelului, ianuarie 2001, manuscris, f. 6.
544
Diaconul Dumitru Gligăneanu - născut la data de 19 octombire 1902 Şerbăneşti - Argeş. Studii: Școala de
cântăreți bisericești și Seminarul Teologic din Curtea de Argeș. Hirotonit diacon de către episcopul Emilian Antal și
numit dirijor al coralei catedralei episcopale şi șef de serviciu la cancelaria Sfintei Episcopii a Argeşului până în
anul 1949. Admis student la Facultatea de Teologie şi Conservatorul de Muzică din Bucureşti (1926-1930) unde are

241
în anul 1929 vocile de copii sunt înlocuite cu voci femeiești corul mânăstirii fiind pentru prima
dată mixt.545 Pentru nivelul calitativ atins edificatoare este o scrisoare din anul 1933 din arhiva
personală a diaconului Dumitru Gligăneanu cu următorul conţinut:

„…Episcopia de la Bucureşti îmi telefonează că de la Palatul Regal s-a dat ordin să vină la Sinaia la
serbările Peleşului Corul de la Curtea de Argeş al Catedralei. Au cerut Episcopia la telefon, dar n-a răspuns
nimeni. Am cerut şi eu duminică. Deci trebuie dirigintele corului sau Episcopia să se înţeleagă cu Palatul Regal –
Calea Victoriei din Bucureşti – capelanul Ulea, ca să precizeze amănuntele. Probabil să fie Te-Deum cu
Liturghie.546”
(semnat n.n.) Miron Cristea – patriarh Dragoslavele, 10. 09. 1933

Referitor la prezenţa corului Argeşul la serbările de la Sinaia articolul din cotidianul

Glasul Monahilor al ieromonahului Dionisie Lungu din 1 octombrie 1933 menționează :

„...Ziarele vestesc că, cu ocaziunea serbărilor regale, ce au avut loc în zilele trecute (25 şi 26 septembrie)
în Sinaia, la slujbele religioase săvârşite cu acest prilej, răspunsurile au fost date de corul catedralei episcopale din
Curtea de Argeş. ... corul argeşean a fost invitat în mod special, la această regală prăznuire, desigur că a fost
cunoscut ca unul dintre cele mai bune şi bine organizate coruri. După cum auzim, dirijorul corului, părintele diacon
Gligăneanu, cu alt prilej la Sf. Episcopie Argeş, a fost felicitat de M.S. Regele nostru Carol al II-lea, cum şi de M.S.
Regele Alexandru al Jugoslaviei … Şi noi ne bucurăm, întrucât părintele Gligăneanu, nu modest, dar valoros dirijor
al Sfintei noastre Biserici, lucrează cu atâta drag, muncind ca să scoată la lumină alese elemente cântătoare din
poporul muncitor, dar şi evlavios, al Curţii de Argeş, cetatea lui Neagoe Voievod. Laude se cuvin în special Prea
Sfinţitului Episcop Nichita, care a ştiut, în pofida unor împrejurări vitrege, ca să-şi apropie un element de atâta
547
valoare, ca părintele Gligăneanu... ”.

ca profesori pe Alfonso Castaldi (1874-1942), D.G. Kiriac (1866-1928) şi Ghe. Cucu (1882-1932). Angajat și la
Casa Corpului Didactic din București. Membru al multor formaţii corale din Bucureşti (Kretzulescu, Sf. Spiridon,
Bisarica Albă, Biserica Delea Veche, și Sf. Gheorghe). Profesor de muzică bisericească la Şcoala de Cântăreţi şi la
Seminarul Teologic până în anul 1949. După anul 1949 este chemat la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului scurtă
vreme și la Episcopia Dunării de Jos (Galaţi). Reîntors în Curtea de Argeş lucrează până la pensionare în funcţia de
casier la Banca Naţională. În martie 1958 D. Gligăneanu reînfiinţează formaţia corală de la Mănăstire. Pentru
refuzul de a colabora cu regimul comunist suportă persecuţii. Îşi continuă activitatea făcând parte din personalul
administrativ al Protoieriei din Curtea de Argeş. Moare la data de 31 decembrie 1981. Date culese prin amabilitatea
fiului diaconului Dumitru Gligăneanu, Ioan-Viorel Gligăneanu. Interviu obținut în data de 10 noiembrie 2005.
545
Cf. Arhiva Corului Catedralei Episcopale, DELCĂ, Constantin, Corul Catedralei Episcopale din Curtea de
Argeș, 1091-2001, Episcopia Argeșului și Muscelului, ianuarie 2001, ms. f. 5.
546
Scrisoare aparţinând arhivei personale Diac. Dumitru Gligăneanu, pusă la dispoziţie alături de numeroase date
prin amabilitatea fiul său, Ioan – Viorel Gligăneanu.
547
Glasul Monahilor, cotidian, duminică 1 octombrie 1933 (director fondator Ieromonah Dionisie Lungu), p. 3, Cf.
Arhiva personală Diac. D. Gligăneanu, Curtea de Argeş.

242
 Deşi corul atinsese un nivel artistic destul de ridicat, fiind apreciat de ierarhii Bisericii,
totuşi conjunctura politică pune sub semnul întrebării existenţa lui. Ziarul „Presa” nota
următoarele în anul 1933 sub titlul: „Corul Sfintei Episcopii s-a desfiinţat!”
„…Oraşul Curtea de Argeş s-a mândrit ani de zile cu frumoasa organizaţie corală a Sfintei Episcopii ce
izbutise să impresioneze pe localnici şi vizitatori. Micul la statură şi sârguinciosul dirijor, a primit felicitări de la
M. S. Regele Carol al II-lea, răposatul rege Alexandru al Jugoslaviei şi recent de la A. S. Regală Prinţul moştenitor
al Suediei. Modestul cor este ascultat în fiecare sărbătoare de cei ce vizitează catedrala. Dar…vremurile grele au
sosit. Desigur, pentru întreţinerea corului trebuiau bani (fie ei chiar puţini) şi într-o zi de noiembrie Sf. Episcopie a
pus în vedere conducătorului că nu mai poate plăti, suspendând corul „sine die”! Urmarea: corul s-a desfiinţat. …
Refuzăm să credem că la desfiinţarea lui ar sta alte cauze în afara celor pur financiare, căci P. S. Episcop Grigore
Leu spunea la instalare: - Am plâns când m-am despărţit de corul Sf. Mitropolii de la Iaşi, dar sunt vesel că am
548
găsit şi aici ceva asemănător ! - (cuvinte ce au fost rostite aproape textual, în faţa coriştilor)… ”.
Timp de doi ani răspunsurile la Sf. Liturghie au fost date de un grup de băieţi de la şcoala
de cântăreţi. Desigur, în condiţii istorice nefavorabile, patriarhul va aproba reînfiinţarea corului
Mânăstirii Argeșului prin ordinul nr. 231 din 1940. Evenimentul stârneşte entuziasmul iubitorilor
de muzică din Curtea de Argeş, care răspund convocării pentru ziua de 1 decembrie 1940, data
când sub conducerea lui Dionisie Erhan, corul „Argeşul” îşi reia activitatea.549 La 1 aprilie 1949
Episcopia îşi mută sediul în oraşul Rm.Vâlcea desfințându-se implicit și corul. Între anii 1949 –
1958 Mânăstirea Curtea de Argeş nu mai are formaţie corală răspunsurile liturgice fiind date la
strana catedralei episcopale de vieţuitorii mănăstirii.550
Între anii 1953-1954 părintele Gligăneanu adresează numeroase memorii Patriarhiei
Române și obţine aprobarea P. F. Patriarh Iustinian Marina pentru reînfiinţarea corului mixt
(1958), având în componenţa sa mireni (unii foşti corişti înainte de 1949), şi câţiva preoţi
slujitori ai catedralei de la Curtea de Argeş. Prin rezultatele obţinute corul întră rapid în atenţia
autorităţilor comuniste locale. Primarul orașului cere părintelui Gligăneanu să nu mai participe
cu corul la slujbele religioase şi să treacă cu corul la casa de cultură orăşenească unde prin

548
NICOLAU, Constantin, „Corul Sfintei Episcopii s-a desfiinţat!” în ziarul Presa - organ independent- politic,
economic, cultural- cum se autointitula n.n.- din 20 noiembrie 1937, p. 1; Cf. Arhiva personală Diac. D.
Gligăneanu, Curtea de Argeş.
549
Cf. Arhiva Corului Catedralei Episcopale, DELCĂ, Constantin, Corul Catedralei Episcopale din Curtea de
Argeș, 1091-2001, Episcopia Argeșului și Muscelului, ianuarie 2001, ms. f. 7
550
Informație obținută prin amabilitatea arhimandritului Climent Haralamb viețuitor al Mânăstirii Curtea de Argeș
în 10 noiembrie 2005.

243
retribuții bănești sporite ar fi interpretat numai căntece cu specific comunist. Dumitru
Gligăneanu refuză colaborarea cu autorităţile comuniste.551

Corul Catedralei în anul 1970 alături de P.S. Pavel Şerpe

Formația participă neîntrerupt la slujbele religioase oficiate duminical, dar şi la marile

sărbători religioase de peste an - la paraclisul Mânăstirii Curtea de Argeş, prezentându-se şi
concerte religioase pe diferite scene argeșene (Albești, Câmpulung, Pitești și Domnești) dar și pe
insula Ada Kaleh de pe Dunăre (1965).552 Dumitru Gligăneanu se retrage spre sfârşitul vieţii
desemnând ca dirijor pe unul din coriştii talentaţi în persoana lui Achim Grigore.553 La
conducerea corului s-au mai aflat în această perioadă, profesorul Puiu Marinescu554 şi profesorul
protopsalt Chiril Popescu (între anii 1975- 1978).555 După anul 1978 a revenit la conducere până

551
Informație culeasă de la fiul părintelui Gligăneanu, Ioan-Viorel Gligăneanu din Curtea de Argeș în 10 noiembrie
2005.
552
Informație obținută prin amabilitatea membrilor coralei.
553
Achim Grigore s-a născut în anul 1919. Între anii 1935- 1938, a urmat cursurile şcolii de cântăreţi bisericeşti de la
Curtea de Argeş. Cântăreţ bisericesc (1938-1941) la biserica Sfântul Nicolae din Curtea de Argeş. Luptă pe front în
1941- 1945 şi din 1945 activează cântăreţ bisericesc la biserica Sf. Nicolae din Curtea de Argeş. În urma absolvirii
școlii de contabili activează în funcţia de contabil şi revizor contabil la diferite instituţii din oraşul Curtea de Argeş.
Membru al corului catedralei din Curtea de Argeş până în 1980 când timp de 18 ani (1998) activează dirijor de unde
se retrage din motive de sănătate. Timp de un an locul de dirijor a fost ţinut de acelaş Puiu Martinescu. Cf. Arhiva
Corului Catedralei Episcopale, DELCĂ, Constantin, Corul Catedralei Episcopale din Curtea de Argeș, 1091-2001,
Episcopia Argeșului și Muscelului, ianuarie 2001, ms., f. 10.
554
Rădulescu Andrei, (pseudonim Puiu Martinescu) - născut în anul 1922 în comuna Valea Danului, jud. Argeş.
Studiază la școala de cântăreţi bisericeşti din Curtea de Argeş şi doi ani la academia de muzică religioasă din
Bucureşti (1940- 1942), neterminată din pricina războiului. Profesor de muzică și metodist la casa de cultură din
Curtea de Argeş. A condus corul catedralei între anii 1960- 1964, 1975- 1978, 1999- decembrie 2000. A decedat în
martie 2001. Datele au fost culese de la fiul său, Sorin Rădulescu, de profesie jurist, care în august 2003 alături de
soția sa au devenit membrii ai corului catedralei în amintirea tatălui său.
555
Cf. Arhiva Corului Catedralei Episcopale, DELCĂ, Constantin, Corul Catedralei Episcopale din Curtea de
Argeș, 1091-2001, Episcopia Argeșului și Muscelului, ianuarie 2001, ms. f. 6-7.

244
în anul 1999 Achim Grigore iar din anul 1999 până în anul 2000 funcţionează ca dirijor
profesorul Puiu Martinescu. Din 25 decembrie 2000 la conducerea coralei se află dirijorul Delcă
Constantin.

Cercetând prin amabilitatea dirijorului C. Delcă arhiva corului catedralei și mai cu seamă
caietele manuscrise cu repertoriul de cor am observat un număr impresionant de piese religioase
și laice. Între acestea sunt răspunsurile sfintei liturghii semnate de Ghe. Cucu, N. Lungu, Gavril
Muzicescu, E. Mandicevschi, cât și alte cântări religioase semnate de Eduard Wachmann, Ioan
Cart, I. Cr. Danielescu, I. D. Chirescu, D. Bortnianschi, Lamakin, Macarov, I. Gh. Comănești,
Sabin Drăgoi, Étienne Méhul; tropare semnate de Chiril Popescu, Pr. Mihail Chiriță (troparul
sfintei mucenițe Filofteia) și Puiu Martinescu (troparele Sf. Nicolae și Sf. Dimitrie) dar și
„Imnele Sfintei Liturghii” (Tipografia Lito-Franceză Chișinău, 1922) și „Imnele Vecerniei și
Utreniei” (Tipografia Lito-Franceză Chișinău, 1927) semnate de protosinghelul Mihail
Berezovschi.

V.3.3. Corul din Leordeni

Începuturile activităţii corale din Leordeni sunt legate de şcoala locală şi de activitatea
dascălilor ei. Arhivele statului ale județului Argeș conservă un dosar cu procese verbale ale școlii
din anul 1895 într-unul menționându-se faptul că la cercul cultural din anul 1895 de la Leordeni
,,...s-au executat coruri pe mai multe voci...556”. Corala ia ființă în perioada 1900-1901 sub
conducerea învățătorului Ion Diaconescu formată din elevi, profesori și preoți ai satului
interpretând un repertoriu de cântece cu caracter folcloric lucrat la două şi trei voci. Odată cu
demersul învățătorului Ion Diaconescu de înfiinţare a Societății Culturale „Înfrăţirea” (1920)
formația primește îndrumări din partea compozitorului și dirijorului D. G. Kiriac care
înregistrează folclorul zonei ce îi va fi inspirat creaţia muzicală de mai târziu. Din 1910 formația
este condusă de Ion Chiribelea (cu o scurtă pauză cauzată de începerea primului război mondial),
după care se reiau repetiţiile sub conducerea învăţătorului Alexandru Ciucă. La conducerea
coralei au activat în decursul anilor învățătorul N. Moșoianu (1937-1938), Pr. Dr. Nicolae
Nicolescu (1938-1958 - timp în care corul este chemat la Bucureşti (1943) pentru imprimări
556
Arhivele Statului Argeș Dosar Nr. 3 / 1895 Cf. ALEXANDRESCU, Costin, Prof., Corul Căminului Cultural
Leordeni la 70 de ani, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă-Argeş, Piteşti-Argeş,
1971, p. 5.

245
radio), Emanoil Popescu (1959-1962), Dumitru Croitoru (1962-1963) și medicul Alexandru
Movilescu (1964-1967). Din toamna anului 1968 la bagheta corului este remarcat Pr. Ion Ionescu
sub conducerea căruia activitatea corului cunoaște apogeul. Participă la schimburi de experienţă
cu corale din Sibiu-Astra (1920), Maramureş-Adrusat (1970), realizeazând și emisiuni de radio și
televiziune (1971-1980). 557
Profesorul Paul Baidan de la Universitatea din Pitești ne mărturisește într-un interviu
acordat în 21 octombrie 2011 că a condus corala cu rezultate notabile la concursurile coralelor
amatoare din județ și din țară între anii 1980-1982. Acelaș profesor ne informează că în perioada
1982-1989 corul a fost dirijat de compozitorul şi dirijorul Moise Mitulescu după care formația își
încetează activitatea (1989).

Înv. Alexandru Ciucă Corul din Leordeni (1922)

Repertoriul coralei din Leordeni a numărat cântece religioase, populare şi istorice

semnate de Ion Vidu, D. G.Kiriac, Gh. Cucu, M. Berezovski, Al. Paşcanu, Gh. Bazavan, Ion Cr.
Danielescu, V. Popovici, T. Jarda, Mircea Neagu, dar şi piese din literatura preclasică: „Matona
mia cara,” de Orlando di Lasso, „Fugind treceam păduri,” de Hans Leo Hasler, „Loreley” de F.
Silcher, numărul lor doar pe anul 1970 totalizând 30 de piese.558 Cea mai mare contribuţie pentru
muzica corală a Leordenilor a avut-o preotul şi dirijorul Ion Ionescu, care până la trecerea în
veșnicie (2004) nu a încetat să susţină muzica corală din Leordeni dar şi din alte comune

557
Ibidem pp. 5-10.
558
Ibidem p. 10.

246
învecinate, Dobreşti, Călineşti, Negreşti, Priboieni, Ţigăneşti, Petreşti-Dâmboviţa, Ştefăneşti,
Căteasca și Topoloveni.559

V.3.4. Corul din Dobrești-Argeș

Cea mai veche știre despre activitatea corală a Dobreștiului ne este oferită de revizorul
școlar care la 4 decembrie 1902 notează în registrul de inspecții al școlii informația potrivit
căreia ,,… al doilea învăţător (Alexandru Dobrescu n.n.) instruieşte pe elevi în vederea formării
unui cor … pe două voci… 560.” Existența corului de copii, condus timp de 35 de ani de Al.
Dobrescu (1900-1935) încurajează înființarea primului cor de adulţi la anul 1918 condus de
profesorul Nicu D. Georgescu. Formația dădea răspunsurile la Sfânta Liturghie în biserica
satului, susținând periodic și concerte în zile de duminică. La 7 mai 1935 profesorul Nicolae N.
Şetraru inființează Societatea Corală „Vraja” pe care o conduce timp de 25 de ani lucrând un
repertoriu de peste 100 de piese corale româneşti religioase, folclorice și patriotice semnate de
Ion Vidu, I. D. Chirescu, Fl. Bădoi, J. Movilă, Gh. Dima, T. Brediceanu, D.G.Kiriac, I. Cr.
Danielescu, C. Porumbescu, I. Gh. Brătianu, C. I. Mihăilescu, V. Popovici şi I. Croitoru.561

Alexandru Dobrescu Membrii societăţii corale Vraja (1935)

Din interviul pe care l-am luat în data de 21 octombrie 2011 preotului pensionar Mihail
N. Heroiu (fost membru și dirijor al coralei) aflăm că formația a participat la toate ceremoniile

559
ALEXANDRESCU, Costin, Prof., ,,100 de ani de activitate corală la Topoloveni,” în 100 de ani de activitate
corală la Topoloveni, Corul Mixt „Pr. Ion Ionescu” al Casei de Cultură din Topoloveni, 18 iunie 2009, Editura
Alean, Pitești, p. 10.
560
CRISTOCEA, Spiridon, Prof., ,,Scurt Istoric, ” în 80 de ani de activitate corală la Dobreşti, judeţul Argeş,
Lucrare editată de Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă-Argeş, 27 iunie 1982,
Tipografia Argeş, Piteşti, p. 4.
561
Ibidem pp. 5-7.

247
religioase ale satului câștigând și importante premii județene și naționale, atât înaine cât și după
regimul comunist. Corul a participat la schimburi de experiență cu alte corale din țară dintre care
corul școlii normale din Câmpulung (1949) și corul sindicatului corpului didactic din Muscel
(1949), Chizătău - jud. Timiș (1972), Suceava și Pojorâta (1973), Otăslău-Vâlcea (1976),
Bucium-Sălaj (1978), și Năvodari-Constanţa (1997). După retragerea lui N. N. Șetraru la pupitrul
dirijoral urmează preotul Mihail N. Heroiu (1960-1963), profesorul Ion Bănică din Găești (1963-
1964), revenind preotul Mihail Heroiu şi profesorul Filip C. Heroiu (1963-1964; 1968-2002)
timp în care corul înregistrează noi succese (1972 - trofeul festivalului național „D. G. Kiriac”
de la Piteşti) tot acum afiliindu-se asociaţiei corale „Înfrăţirea” din Topoloveni alături de
coralele din Călineşti, Leordeni şi Priboieni. Tot preotul Mihail Heroiu ne informează în acelaș
interviu că apogeul întregii activități corale s-a produs în anul 1967 când sub conducerea
preotului Ion Ionescu formația a câştigat la București locul II pe ţară la cel de-al VIII-lea concurs
naţional al coralelor de amatori. La 6 iunie 2002 formația a sărbătorit un secol de activitate
moment în care coralele înfrățite de la Topoloveni şi Chizătău au oferit un concert memorabil în
onoarea centenarului cor de la Dobreşti. O parte a coralei mai activează și astăzi servind nevoile
stranei bisericii din Dobrești în concerte apărând doar cu ocazia sărbătorilor de Paști și de
Crăciun.

V.3.5. Corul Ion Ionescu din Topoloveni

Tot din strana bisericii va porni și izvorul coralei din Topoloveni mai precis între anii
1907-1910 când învăţătorul-erou Dumitru Mihalache (+1916) dădea viață unui cor bisericesc pe
două voci, cor reorganizat la patru voci și dirijat după război (1922-1933) de cântărețul
bisericesc Constantin Gh. Popescu.562 În anul 1922 se pun bazele asociației culturale
„Înfrățirea,” formată din coralele Leordeni și Topoloveni având o bogată activitate concertistică
la societatea culturală „Astra” din Sibiu (11 februarie 1923) și în mai multe rânduri la București;
1924 - în prezenţa unei delegații conduse de Nicolae Iorga; 1925 - când prezintă o nuntă
ţărănească din Muscel; și 1926 - când corul este invitat la sărbătorirea a 25 de ani ai societății

562
RĂUŢESCU, Ioan, Pr., Monografia Istorică a Comunei Topoloveni, Câmpulung, 1939, p.131; Cf.
ALEXANDRESCU, Costin, Prof., Corul Casei de Cultură Topoloveni la 60 de ani, Casa Creaţiei Populare a
Judeţului Argeş, 1970, p. 3.

248
corale „Carmen” (dirijor D. G. Kiriac).563 Desfințată în anul 1933 societatea „Înfrăţirea” își reia
activitatea după 38 de ani (1971) cu sediul în Topoloveni sub președenția de onoare a
compozitorului Ion Dumitrescu, (preşedintele Uniunii Compozitorilor).564
În 1933 Corneliu Sachelarie înființează cu scop umanitar societatea cultural-artistică
„Dumitru Mihalache,” condusă timp de zece ani de Constantin I. Popescu (1933-1943), care
deținea în statutul său pe lângă o trupă de teatru și un ansamblu coral. Începând cu anul 1943
corul societății va fii dirijat de preotul Ion Stănescu ajutat de Ion Dumitru, Virgil Vlăsceanu şi
Marin Trache.565 Preotul Ioan Stănescu are și meritul de a fi sprijinit formarea viitorului dirijor al
coralei, Pr. Ion Ionescu, care prin efortul său de mai bine de o jumătate de secol (1947-2004)
corala din Topoloveni cunoaște apogeul. Până în anul 1975, când la conducerea corului din
Călinești vine profesorul Gheorghe Gomoiu, și membrii acestei corale participă împreună cu
formația din Topoloveni la toate festivalurile organizate pe plan regional, judeţean şi naţional.566
Corala este distinsă în anul 1970 cu ordinul „Meritul Cultural clasa a II-a,” preotului Ion
Ionescu conferindu-i-se ordinul „Meritul Cultural clasa a III-a,” și multor corişti acelaş ordin
clasa a -IV-a.567
În anul 2001 cu ocazia concertului tradițional de colinde (21 decembrie) pe scena
teatrului Davila din municipiul Pitești autorul prezentei lucrări privea din postura coristului
formației „Orfeu” din Curtea de Argeș acordarea premiului de excelenţă preotului Ion Ionescu
pentru întreaga activitate în slujba muzicii corale. După decesul preotului Ionescu (17 iulie 2004)
la conducerea corului vine bizantinologul Pr. Conf. Dr. Ion Isăroiu, profesor la catedra de muzică
și dirijor al coralei facultăţii de teologie „Sfânta Muceniţă Filofteia” din Piteşti dirijor și al
coralei preoților din Topoloveni (fondată cu binecuvântarea Î.P.S. Calinic în anul 2010). Corul
din Topoloveni înregistrează începând cu anul 2004 rezultate excepționale în concerte și
festivaluri naționale și internaționale. De menționat că prin strădania de cercetare a preotului
profesor Ion Isăroiu și a mentorului său, Arhid. Sebastian Barbu Bucur, repertoriul muzical
românesc psaltic a mai câștigat încă o operă muzicală necunoscută publicului larg până acum
însumând două mii de pagini de cântări reprezentând opera arhimandritului de scaun al Eparhiei
563
IONESCU, Prof. Alexandru, ,, Scurt istoric,” în 90 de ani de activitate corală la Topoloveni, Centrul Creaţiei
Populare al Judeţului Argeş, Piteşti, iunie 1997, p. 5.
564
ALEXANDRESCU, Costin, Prof., ,,100 de ani de activitate corală la Topoloveni..., p. 13.
565
ŞTEFAN, I., Prof., ,,Scurt istoric privind activitatea corală la Topoloveni,” în 75 de ani de activitate corală la
Topoloveni, Corul Topoloveni, Casa de Cultură Topoloveni, 26-27 mai 1984, p. 4.
566
ALEXANDRESCU, Costin, Prof., ,,100 de ani de activitate corală la Topoloveni..., p. 11.
567
Ibidem p. 12.

249
Argeșului, Ghelasie Basarabeanu, cercetare premiată de Uniunea Compozitorilor și
Muzicologilor din România în anul 2004.
Prin amabilitatea părintelui profesor Ion Isăroiu pe lângă unele date despre activitatea
corală argeșeană am intrat în posesia copiei manuscrisului unei inedite piese dedicate corului din
Topoloveni de compozitorul Gheorghe Dumitrescu. Piesa aflată în arhiva coralei face parte din
opera „Meșterul Manole” a compozitorului Ghe. Dumitrescu și poartă titlul „Cântec lui Neagoe
Basarab” (anexa nr. 36).
În anul 2005 prin hotărârea consiliului local şi a primarului orașului Topoloveni casa de
cultură şi corala primesc numele de „Pr. Ion Ionescu” în cinstea dirijorului care timp de
aproximativ 60 de ani a animat viaţa corală a Argeşului.

V.4. TRADIȚIA CORALĂ DIN ZONA PITEȘTIULUI SEC. XIX-XX

Bogata activitate muzicală promovată încă din cele mai vechi timpuri în şcolile şi
bisericile piteştene la care se adaugă optima așezare geografică, la întretăierea importantelor
drumuri comerciale ale țării, dar și existenţa unui grup pe persoane de origine germană veniţi din
Transilvania creează începând cu anul 1866 un climat favorabil apariţiei în orașul Pitești a unei
tradiții muzicale corale. Odată cu înlesnirea cunoașterii de carte, efect direct al înmulțirii
școlilor568 Piteștiul devine o importantă zonă de favorizare a cântului. O altă încurajare în acest
sens va fi fost și programa școlară din anul 1871 întocmită de profesorii gimnaziului, la
propunerea ministerului, care introduce printre alte materii „...muzica vocală: lunea, miercurea şi
vinerea.569” Gustul pentru muzică foarte dezvoltat al locuitorilor acestei zone este evidențiat și în
scrisoarea trimisă în a doua jumătate a secolului al-XIX-lea de fostul elev al școlii din Golești
(1826), prefectul județului Argeș, Toma Furdulescu, către Ministerul Instrucțiunilor Publice în
care prezintă muzica drept o necesitate a educației cât și liantul de formare a corurilor laice și
bisericești.570
Asigurat fiind un climat optim pentru activitatea muzicală corală în Piteşti se înfiinţează
la anul 1866, din iniţiativa unor personalităţi de origine germană, stabilite după 1850, prima
societate corală laică, „Liedertafel,” desființată odată cu venirea primului război mondial.
568
BRANIŞTE, Pr., Marin, „Câteva ştiri despre şcolile din oraşul Piteşti, înfiinţate pe lângă biserici, înainte de
Regulamentul Organic,” Mitropolia Olteniei, anul XVII, nr. 3-4, 1965, pp. 173 - 185.
569
BĂDESCU, M., şi MATEESCU, N., Liceul N.Bălcescu, Documente inedite, Piteşti, 1971, p. 90.
570
PĂRNUȚĂ, Gh., ,,Din istoria învățământului muzical românesc,” în Studii de muzicologie, vol. XIX, Editura
Muzicală, București, 1985, p. 96. Cf. ISĂROIU, Pr., Dr., Ion, Cultura muzicală..., p. 43.

250
Condusă de președinți ca Josef Materna (dirijor), Frantz Lehrer, Iosif I. Sreier, Adolf Schweitzer
și tenorul Andreas Hoffer, societatea corală germană concertează în limbile română și germană
(piese laice n.n.) în prima sală de spectacole din Pitești „Sala Uclar,” după numele proprietarului
Iosif Uclar, cumpărată ulterior (1896) și adusă la noi standarde de către Franz Lehrer.571
În zona Piteștiului întâlnim o activitate corală vie încurajată în mare parte de slujitorii
sfintelor altare. Un document din anul 1882 atestă existența unui cor bisericesc ortodox în Pitești
care prin dispoziția prefecturii judeţului Argeş era prevăzut în programul procesiunii din ziua de
Bobotează.572 În prima jumătate a secolului al XX-lea întâlnim corale valoroase în Pitești însă cu
activitate foarte scurtă între care menționăm societatea „Dorul – Armonia” (1904), „Farmecul”
(1908), „Doina Carpaţilor” (1910), „Părintele Macarie” (a cântăreţilor bisericeşti din judeţul
Argeş - 11 ianuarie 1912-), și „Freamătul Argeşului” (1926) existând în perioada 1933 - 1936 şi
un cor al ceferiştilor piteşteni.573 La 17 ianuarie 1946 profesorul Haralambie Sepeţeanu punea
bazele coralei „Cântarea Argeşului” iar în anul 1947 dirijorul Grigore Mircescu şi compozitorul
Emil Lerescu fondează corul consiliului sindical al judeţului Argeş.574
După anul 1950 se disting în Pitești formații corale cu activitate artistică deosebită. La 9
noiembrie 1955 profesorul şi dirijorul Emanoil Popescu înfiinţează „Corul Mixt al Palatului
Culturii din Piteşti,” cor ce din anul 1967 devine bărbătesc iar în 1972 sub conducerea aceluiaşi
dirijor primeşte denumirea de „Corala D. G. Kiriac.”575 Alte corale ale Piteştiului sunt: „Corala
Ars Nova,” condusă încă de la înfiinţare (1968) de profesorul şi dirijorul Gheorghe Gomoiu,
(vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Corurilor din România n.n.), Corala „Clasic,” înfiinţată
şi dirijată din anul 1977 şi până la desfiinţare (2007) de prof. Magdalena Ioan; corul facultăţii de

571
VOINESCU, D., Silvestru, Un secol de activitate corală în Piteşti, Piteşti, 1971, pp. 10-15.
572
Ibidem pp. 19-22.
573
Ibidem pp. 2-49.
574
GOMOIU, Gheorghe, Ars Nova 35 de ani în slujba muzicii corale românești, Ed. Alean, Pitești, 2006, p. 7.
575
Corala D.G.Kiriac, a fost fondată la anul 1955 şi condusă timp de 44 de ani de Prof. Emanoil Popescu,
conducerea coralei fiind preluată de dirijorul George Paraschivescu (1999). Susține concerte în festivaluri corale
internaţionale din Franţa, Italia, Rusia, Ungaria, Germania, Cehia, Bulgaria, Spania, Portugalia, Iugoslavia şi Grecia
unde a obţinut importante premii. Corul este format din medici, preoţi, ingineri, profesori, jurişti şi muncitori, dar şi
elevi şi studenţi. Repertoriul coralei cuprinde numeroase piese religioase, piese de inspiraţie folclorică şi piese din
repertoriul universal. Începând cu anul 1990 corul îşi desfăşoară activitatea la Casa de Cultură a Sindicatelor din
Piteşti. În anul 2004 membrii coralei au înfiinţat Asociaţia Culturală D.G.Kiriac, având numeroase schimburi
culturale cu formaţii corale din Franţa, Germania, Portugalia, Italia şi Bulgaria. Valoarea coralei a fost crescută
calitativ şi de aportul unor maeştrii ai muzicii corale româneşti; Conf. Univ. Dr. Ioan Golcea de la Universitatea de
Muzică din Bucureşti şi Prof. Valentin Munteanu, pianist şi profesor al facultăţii de Muzică din Braşov. În 57 de ani
de activitate corala a editat și 2 C.D.-uri de muzică. Cf. Caiet program Armonifest 140, Corul Bărbătesc „Armonia”
1871-2011, Festival Coral Naţional dedicat împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea corului „Armonia,” 22-23
octombrie 2011, Brăila-România.

251
teologie „Sf. Mc. Filofteia” dirijat încă de la înfiinţare (1993) de profesorii catedrei de muzică,
Lect. Univ. Dr. Ion Iancu (cor bărbătesc 1993-1999), Pr. Dr. Marin Velea (cor mixt 1999-2006),
Pr. Dr. George Neacşu (cor bărbătesc 2006) şi Pr. Dr. Ion Isăroiu (cor bărbătesc 2006); Corala
„Credo” a fundaţiei culturale „Sf. Gheorghe” înfiinţată şi dirijată din anul 2005 de Pr. Dr.
George Neacşu şi corul preoţilor „Evghenie Humulescu - Piteșteanul” din Protoieria Piteşti
(reînfiinţat în anul 2010 n.n.) înființat și dirijat din 1947 de Pr. Protopop Marin Braniște, Pr.
Marin Drăgușin (1958-1990) și de Pr. Dr. George Neacşu (2009).576

V.4.1. Corul catedralei Sfântul Gheorghe

Cea mai importantă corală a Piteştiului, care şi astăzi după 127 de ani activează cu
aceeaşi regularitate este corala bisericii Sfântul Gheorghe fondată în anul 1884 de diaconul
Teodor Băjenaru (1853-1931), absolvent al Conservatorului de Muzică și Declamațiune din
București. Acesta reușește să întemeieze cu subvențiile acordate de prefectură și epitropie un cor
format din bărbați (tenor și bas-bariton) și copii (sopran și alto).577
În anul 1904 Teodor Băjenaru înființează „Societatea Muzicală Română Dorul.” La
venirea în Piteşti ca profesor de muzică la liceul „N. Bălcescu” (1912-1945) a dirijorului și
violonistului Constantin Albu (1883-1970), apropiatul lui D. G. Kiriac și al lui Pietro Mascagni,
Teodor Băjenaru îi oferă conducerea societăţii „Dorul” şi a corului care îşi schimbă numele în
„Armonia.”578 La partida de tenor a coralei observăm începând cu anul 1924 pe viitorul
compozitor Nicolae Brînzeu579 dar și pe elevul Vasile Veselovschi, viitorul mare compozitor, în
postul de secretar şi dirijor secund.580

576
Informații obținute de la dirijorii prof. Gheorghe Gomoiu, prof. Magdalena Ioan și Pr. Dr. Gheorghe Neacșu.
577
VOINESCU, D., Silvestru, Un secol de activitate ..., p. 21.
578
Idem „Profesorul Albu,” în revista Argeş nr. 12 din 1970, p. 2.
579
Nicolae N. Brînzeu s-a născut în Piteşti la 28 decembrie 1907. Studiază în localitatea natală și la Conservatorul
din Bucureşti (1926-1931) și Paris Schola Cantorum (1931-1934) fiind licențiat și în drept la București (1931).
Corepetitor și dirijor la Opera Română din București (1937-1947), profesor de armonie la Conservatorul din
București (1940-1941), dirijor al Operei din Sibiu (1948), Dirijor de Filarmonică și profesor de armonie la Arad
(1947-1954). Este deţinătorul a două premii George Enescu pentru compoziţie (1934 – premiul II şi 1942 – premiul
I). A compus muzică de teatru, muzică vocal simfonică, muzică simfonică, muzică de cameră, corală şi vocală. Cf.
COSMA, Viorel, Muzicieni Români compozitori și muzicologi, Lexicon, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor,
București, 1970, p. 83.
580
Vasile Veselovschi – compozitor, născut în anul 1925 în comuna Găvana-Piteşti. Studiază liceul la Piteşti,
Conservatorul din Bucureşti (1947-1952) și la Facultatea de Fizico-Chimie București (1944-1947). Compune
muzică de teatru și muzică uşoară. A deținut funcția de inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956). Moare
în 1998. Cf. COSMA, Viorel, Muzicieni Români..., pp. 449-451.

252
 Diaconul Teodor Băjenaru Corul „Sfântul Gheorghe” la anul 1900

La conducerea corului au mai activat C. Dionisescu (1909-1913), profesorul Teodor

Săvulescu (1913-1915), Iordan B. Arsenescu (1915-1916), Alexandru Rădulescu (1920), Ioan
Dan (1921), Constantin Albu (fondator al societății „Freamătul Argeșului,” 1926-1929), Anghel
Constantinescu (1929-1932), I. Mușatescu (1932-1936), Paraschiv Stănescu (1937-1938),
Nicolae I. Mușatescu (1939-1942), Alfons Popescu (1942-1943), profesorul Grigore Mircescu
(1943), din nou profesorul Constantin Albu (1944-1951), preotul Marin Branişte împreună cu
diaconul Mihai Marinescu (1951-1958) și diaconul Marin Drăguşin (1858-1963).581 După o
pauză (1963-1968) cauzată de lucrările de restaurare ale bisericii corul şi-a reluat activitatea sub
conducerea profesorilor Grigore Mircescu (1968-1980) și Friptu Anatolie (1980-1990). Începând
cu anul 1990 şi până în prezent corul este condus de dirijorul Gheorghe Paraschivescu.582
Începând cu anul 1907 când Teodor Băjenaru este hirotonit preot și instalat la biserica
Mavrodolu se înființează cel de-al doilea cor bisericesc al Piteştiului format din elevii liceului
„Brătianu” unde părintele activa profesor (1885-1920). Corul funcționează timp de cinci ani și în
formulă mixtă (1923-1928) după care își încetează activitatea. Nici astăzi biserica nu are cor
armonizat, răspunsurile fiind date omofon de către enoriași.583

581
VOINESCU, Silvestru, D., Un secol de activitate..., pp. 47,48, 82, 83.
582
Informaţii obținute (15 februarie 2005) prin amabilitatea Pr. Dr. George Neacşu, slujitor la Catedrala Domnească
Sf. Gheorghe din Piteşti,.
583
VOINESCU, D., Silvestru, Un secol de activitate..., p. 52.

253
V.4.2. Corul bisericii Sfânta Vineri
Cercetând în anul 2010 arhiva bisericii Sfânta Vineri din Pitești prin bunăvoința preotului
paroh Constantin Marioara am descoperit un document inedit întocmit în luna iunie 1978 și
semnat de fostul protopop al Piteștiului, Pr. Constantin Dejan. Acest document atestă o formație
corală la strana bisericii Sf. Vineri încă din anul 1920 condusă de cântărețul bisericesc Sovar
Ioan pensionat în anul 1968. Timp de patru ani (1920-1924) Sovar Ioan conduce corul care
interpretează întâi omofon iar mai pe urmă la două și trei voci răspunsurile liturgice. Prin grija
fostului protopop al Argeșului de Jos, Ioan Postelnicescu, fost profesor de religie la școlile
secundare de fete din Pitești începând cu anul 1924 se înființează un cor mixt format din enoriași
și elevele școlilor secundare dar și ale școlii normale de învățătoare din Pitești. Din mărturia
protopopului Constantin Dejan corul mixt a fost dirijat de profesorul de muzică Ion (Constantin
n.n.) Albu funcționând cu regularitate până în anul 1928.584
Întâiul cercetător al vieții corale a Piteștiului, Silvestru D. Voinescu, ne informează că din
anul 1929 la biserica Sfânta Vineri din Piteşti profesorul şi dirijorul Constantin Albu a organizat
o mică societate corală a cărei retribuţie era donată nevoiaşilor, desfinţată după doar patru ani
(1933) din motive necunoscute epitropia refuzând să mai plătească retribuţiile coriştilor.585
Interesant este faptul că documentul protopopului Dejan menționează că după anul 1929
un alt cor mixt activează până în anul 1932 și este condus de profesorul seminarului teologic din
Câmpulung-Muscel, Iosif Ganea. În perioada 1932-1956 la strana bisericii Sfânta Vineri au
cântat pe două voci un grup de femei conduse de Eleonora Boață-Boțeșteanu. Între anii 1957-
1965 corul de femei este dirijat de Ralița Teacă. Începând cu anii 1968-1969 corul este reîntregit
în formulă mixtă și condus de Alexandru Delanov. Între anii 1969-1970 formația este dirijată de
Cojocaru Mioara. Reorganizat de Pr. Marin Braniște corul este condus din 3 februarie 1970 și
până în 14 septembrie de către Florea Ion Eugen din Mediaș transferat în Pitești în interes de
serviciu. După dispariția acestuia la Sibiu în condiții tragice corul va fi preluat de profesorul de
la seminarul teologic special de la Curtea de Argeș, Pr. Victor Frangulea, care timp de doi ani (1
aprilie 1975 – 1 iulie 1977) funcționează pe acelaș repertoriu al fostului dirijor. Odată cu
desființarea seminarului teologic din Curtea de Argeș preotul Victor Frangulea nu mai poate

584
Cf. Arhiva Bisericii Sfânta Vineri din Pitești, Activitatea Corală la Biserica Sfânta Vineri din Pitești, ms. dact.,
iunie 1978, semnat de Protopop C. Dejan.
585
VOINESCU, D., Silvestru, Un secol de activitate..., pp. 55-57.

254
dirija corala la pupitru activând pensionarul Aristescu Dumitru. Începând cu anul 1967 corul a
fost îndrumat și retribuit de către protopopul C. Dejan și de Pr. Constantin Uțoiu.586
După anul 1989 corul a fost reînfiinţat de prof. Rădulescu Ion Florea, care îi dă o nouă
formă mixtă lucrând un bogat repertoriu de piese religioase din creaţia compozitorilor I. D.
Chirescu, Gh. Dima, N. Lungu şi Gavriil Muzicescu. Din anul 1995 la conducerea corului vine
Baicu Raliţa urmată de colonelul în rezervă Filimon Ştefan. După anul 2000 formația este
dirijată de Croitoru (Cârstea) Adelina Gabriela, urmată din anul 2005 până în prezent de Prof.
Iorga (Rădoi) Valentina.587

V.4.3. Corul bisericii Sfântul Ioan

În anul 1947 la biserica Sfântul Ioan ia fiinţă prima corală bărbătească a Piteștiului
condusă de Pr. Marin Branişte și timp de 42 de ani de Pr. Marin Drăguşin (1958-2000). Corul a
activat douăzeci de ani numai în cadrul conferinţelor preoţeşti unde a dat răspunsurile la slujbele
de Te-Deum şi a prezentat câteva piese corale religioase. După anul 1967 corul îşi lărgeşte
componența alăturându-i-se şi alte persoane laice iubitoare de muzică corală religioasă. În
prezent grupul este format din studenți ai facultății de teologie și ai secției de pedagogie
muzicală din Pitești. Anual în perioada postului mare formația susține un număr însemnat de
concerte religioase. Este un participant fidel al festivalului internațional de muzică corală „D. G.
Kiriac” din Pitești, la festivalul coral de la Orăștie și festivalul „Gheorghe Cucu” de la Slatina.
În 2006 concertează pentru comunitatea de români din Paris-Franța. Începând cu anul 2000 la
conducerea corului activează Prof. Univ. Dr. Paul Baidan, profesor la secţia de pedagogie-
muzicală a Universităţii din Piteşti.588

586
Cf. Arhiva Bisericii Sfânta Vineri din Pitești, Activitatea Corală la Biserica Sfânta Vineri din Pitești, ms. dact.,
iunie 1978, semnat de Protopop C. Dejan.
587
Informaţii oferite de Parohul Bisericii Sfânta Vineri Pitești, Pr. Gheorghe Gârbea, într-un interviu acordat la data
de 29 octombrie 2008.
588
Informaţii oferite de Pr. Marin Drăgușin și Pr. Ioan Macarie într-un interviu acordat la data de 25 ianuarie 2008.

255
V.5. TRADIȚIA CORALĂ DIN ZONA MUSCELULUI SEC. XIX-XX
Străveche cetate de scaun a voievozilor Basarabi, vatră de cultură şi civilizaţie
românească unde pe lângă bogata activitate tipografică (1635) la anul 1669 Antonie Vodă
întemeia prima şcoală obştească în limba română pentru bogaţi şi săraci,589 zona Muscelului
cunoaște de-a lungul istoriei şi o bogată activitate corală. Cea mai veche știre despre existența
unui cor armonic în Muscel o descoperim în anul 1854 când dascălul Nicolae Șerbănescu preda
cântări bisericești vechi dar și lecții de muzică vocală organizând și cor.590 În anul 1896 la
căminul cultural de la Rucăr viețuia prima formație corală a zonei condusă de directorul şcolii de
băieţi, învăţătorul Petre Popescu.591 În anul 1908 profesorul și psaltul Toma Adrian întemeia la
Mânăstirea Negru Vodă un cor de mare tradiție al zonei. În comuna Mihăeşti, satul Valea Popii,
pe lângă corul şcolii condus de învăţătorul I.C.Niţescu, Constantin Radu organizează la anul
1920 și o formație corală de adulți.592

V.5.1. Corul Mânăstirii Negru-Vodă din Câmpulung-Muscel

Începând cu anul 1904 cântăreţul bisericesc Toma Adrian înfiinţează la Mânăstirea Negru
Vodă din Câmpulung o şcoală de cântăreţi bisericești şi un cor mixt ce dădea răspunsurile
liturgice la slujbele religioase oficiate în biserica mânăstirii.593 În statutul de funcționare al
corului este stipulată obligativitatea susținerii a două concerte anuale, unul cu prilejul
sărbătorilor de iarnă şi altul de cântece populare susţinut vara cu ocazia tradiţionalului bâlci de

589
Prin hrisovul din 10 mai 1669 Antonie Vodă înființează o şcoală publică „...Care să fie cu putinţă şi bogaţilor şi
săracilor a-şi da feciorii lor să se înţelepţească de buna învăţătură dentru Sfânta Scriptură...,” Cf. RĂUŢESCU,
Ioan, Preot, Câmpulung-Muscel..., p. 200.
590
ISĂROIU, Pr., Dr., Ion, Cultura muzicală ..., p. 39.
591
CIOBĂCEL, Maria, Prof., şi STOICA, Marian, A 75-a aniversare a Corului Societăţii Muzicale „Negru Vodă,”
1908-1983, Program-Pliant al manifestărilor dedicate sărbătoririi a 75 de ani de activitate corală în oraşul
Câmpulung-Muscel, Câmpulung, 26-27 noiembrie 1983, p. 1.
592
Începuturile corului din comuna Mihăeşti le descoperim în satul Valea Popii unde între anii 1920-1921 pe lângă
corul şcolarilor condus de învăţătorul I. C. Niţescu ia fiinţă și o corală (formată din elevii şcolilor secundare) din
iniţiativa profesorului Constantin Radu. La conducerea formaţiei s-au aflat şi Gheorghe Bucurescu, Ion Mateescu și
Gheorghe Istrate. Între anii 1936-1947 preotul şi dirijorul Nicolae Nicolaescu extinde corul şi lărgeşte repertoriul
lucrând piese la patru voci. În perioada 1947-1960 corul este condus de învăţătorul Gheorghe Istrate, studentul
Constantin Vlădescu, Dumitru Georgescu, învăţătorul Vasile Pisică, învăţătoarea Elena Vlădescu-Zgridea şi Ion
Mihalcea. Începând cu anul 1960 la conducere activează până la desfiinţare dirijorul Constantin Vlădescu. Corul
deține un repertoriu bogat de piese semnate de Ioan D. Chirescu, Gh. Bazavan, Mircea Neagu, Gh. Dumitrescu, C.
Romaşcanu, V. Popovici, Radu Paladi, C. Porumbescu, I. Danielescu, Ion Vidu, Gh. Cucu, N. Lungu, Th. Bratu,
George Marcu, Ion Grecu şi Călin Cotolan. Cf. ALEXANDRESCU, Costin, Prof., 50 de ani de activitate corală în
comuna Mihăeşti Argeş, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Argeş,
Piteşti, 1971, pp. 2-8. După revoluţia din decembrie 1989 corala nu a mai funcţionat.
593
CIOBĂCEL, Maria, Prof., şi STOICA, Marian, A 75-a aniversare..., p. 1.

256
Sf. Ilie.594 Implicarea a numeroase personalități muscelene conduce la întemeierea „Societății
Muzicale Române Negru Vodă” (28 aprilie 1908). Societatea organizează cursuri de solfegii şi de
aplicaţii în arta cântului vocal şi instrumental, un cor mixt, unul bărbătesc, o orchestră de muzică
populară şi una simfonică. Alături de vestita societate bucureşteană „Carmen,” societatea
musceleană devine o prezență obișnuită a scenei Ateneului Român din Bucureşti.595

Corul Societăţii Muzicale Negru Vodă –Câmpulung (1908)

La sărbătorirea a 30 de ani de activitate (1938) sub conducerea Prof. Dr. C. Dumitrescu
Tiţa corul câștigă locul I în finala concursului coralelor amatoare, ediția a-VIII-a.596 Începând cu
anul 1953 formaţiile societăţii muzicale se afiliază casei de cultură a oraşului Câmpulung
înregimentându-se rânduielilor politice ale regimului comunist ateu. Câștigă numeroase titluri și
trofee „Gheorghe Dima” - Braşov (1972 şi 1974), „Ciprian Porumbescu”- Suceava (1975),
„Ion Vidu” - Lugoj (1978), și „Premiul I” pe ţară alături de medalia de aur (1971 și 1983).
Repertoriul de piese religioase a fost total neglijat corala putând salva şi dezvolta doar repertoriul
folcloric, care sporeşte în mod deosebit fiind singurul câştig major al perioadei.597 În decursul
anilor la pupitrul dirijoral au activat: Toma Adrian (1904), Badea Alboteanu (1908), Nicolae
Oancea (1908-1920), Viorica Mihăilescu (1920-1938), Prof. Dr. C. Dumitrescu Tiţa (1938-
1953), Nicolae Catino, Ileana Prosia, Dr. Constantin Roman (1953-1968), Nicolae Argeşanu,

594
Comitetul pentru Cultură şi Artă Câmpulung, Corul Negru Vodă la a 60-a aniversare, Câmpulung, 27 octombrie
1968, pp. 2-3.
595
Casa de Cultură din Câmpulung, A 70-a aniversare a Corului Societăţii Muzicale Negru Vodă, 1908-1978,
Program-Pliant, Câmpulung, p. 1, art. „Scurt istoric.”
596
Comitetul pentru Cultură şi Artă Câmpulung, Corul Negru Vodă la a 60-a aniversare..., p. 4.
597
Informaţii obţinute în 26 octombrie 2011 prin amabilitatea Pr. Prof. Ion Libianu, (fost membru și dirijor secund al
coralei între 1980-1986).

257
Prof. Alfons Popescu, Prof. Constantin Mahu, Gheorghe Drăguşeanu (1953-1968) şi
compozitorul Moise Mitulescu (1969-1986).598
Cercetând repertoriul coralei prin amabilitatea fostului membru al corului și dirijor
secund, Pr. Prof. Ion Libianu, am observat creaţii muzicale religioase, folclorice și patriotice ale
compozitorilor: Gh. Dima, Ciprian Porumbescu, Iacob Mureşianu, Al. Flechtenmacher, D. G.
Kiriac, Vasile Popovici, Mircea Neagu, I.D.Chirescu, Radu Paladi, Gh. Dumitrescu, Constantin
Romaşcanu, D. Capoianu, M. M. Mitulescu, Nicolae Lungu, Victor Iuşceanu, Gh. Bazavan, I.
Vidu, L. Paceag şi Liviu Comes. Corul s-a desfiinţat după revoluţia din 1989.

V.5.2. Corul din comuna Rucăr

Veche aşezare musceleană vestită pentru valorile şi frumuseţile sale Rucărul a deţinut în
decursul anilor şi o formaţie corală. Puține documente s-au salvat de incendiile provocate de
războaiele mondiale dar și de marele incendiu din anul 1953. Între documentele salvate găsim o
scrisoare de mulţumire a parohiei Adormirea Maicii Domnului a Rucărului de Jos trimisă în
1896 învăţătorului Petre Popescu, directorul școlii de băieţi, care şi-a dat silinţa să pregătească cu
corul şcolii „...cântece bisericeşti pe care le-a cântat la slujba religioasă a acestei parohii.”599
Cu timpul formaţia îşi extinde componenţa cu profesori de la cele două şcoli, vârstnici şi elevi, în
anul 1906 numărând sub conducerea învăţătoarei Virginia Mardare peste 40 de membrii.
Învăţătoarea pensionară Virginia Şerboiu, membră a formației din anul 1925 mărturisea despre
repertoriul coralei că era compus din ,,...cântece religioase, patriotice şi foarte frumoase
prelucrări şi armonizări de cântece populare multe din ele scrise pentru noi de studentul de la
Conservatorul din Bucureşti, Jean Dănescu, prieten cu fostul dirijor Nicolae Gănescu.600”

598
CIOBĂCEL, Maria, Prof., şi STOICA, Marian, A 75-a aniversare..., pp. 1-2.
599
ALEXANDRESCU, Costin, Corul Căminului Cultural Rucăr la 75 de ani, Casa Creaţiei Populare a Judeţului
Argeş, Piteşti, 1971, pp. 5-6.
600
Idem Ibidem

258
 Corul din Rucăr (1906)

Începând cu anul 1906 la conducerea coralei se remarcă dirijorii Ion Nuţu, Vasile Ganea,
Popescu Schiauc, Maria Schiauc și Gheorghe Boteanu. Din anul 1930 până în anul 1947 (cu o
scurtă pauză cauzată de începerea celui de-al doilea război mondial), au dirijat Ion Şerboiu,
Spiridon Popescu, Spiridon Niţescu, Apolon Levandovschi, Constantin Roman, Cătălin Cotolan
(1950), Alfons Popescu (1969), Gheorghe Gomoiu (1969-1974), Ion Oană (1974-1982) și Goian
Lucian (1982-1986).601 Din anul 1986 şi până în anul desfinţării (1990) corul este condus de
preotul bisericii Rucărul de Mijloc, Libianu Ion, fost profesor la catedra de muzică psaltică a
seminarului teologic din Câmpulung-Muscel. Începând cu anul 1990 vocile corului din Rucăr se
aud din ce în ce mai rar, apărând dirijat de unii corişti la concertele de Crăciun şi Sfintele Paşti
susţinute de căminul cultural din Rucăr sau de parohiile din comună. 602
O dovadă a intensei activităţi corale muscelene este şi susţinerea la Câmpulung în 17
septembrie 1936 a celui mai mare concurs coral din ţară, la care au participat peste 53 de coruri
numai din judeţ. La acest concurs vor fi participat atât coruri bisericești cât și școlare având în
vedere că aproape fiecare instituție de învățământ de la acea vreme deținea și activitate corală.
După cum se observă și în fotografia-document publicată de preotul Ioan Răuțescu în
monografia orașului Câmpulung (1942), la manifestare ia parte însuşi patriarhul Miron Cristea
dovedind atât calitatea interpretativă a coralelor cât şi caracterul religios al concursului.603

601
Informaţii culese prin amabilitatea profesorului şi dirijorului Gheorghe Gomoiu în data de 20 octombrie 2011.
602
Informaţii oferite de fostul dirijor al coralei, Pr. Prof. Ion Libianu în data de 26 octombrie 2011.
603
RĂUŢESCU, Ioan, Preot, Câmpulung-Muscel..., p. 337.

259
 Patriarhul Dr. Miron Cristea la Biserica Sf. Nicolae-Popa Savu- Câmpulung
alături de dirijorii corurilor, la 17 septembrie 1936

Observând bogata activitate corală din zona Argeș, Pitești și Câmpulung-Muscel sesizăm
că tradiția vie a muzicii corale din această zonă istorică îndeplinește de aproape două veacuri o
întreită misiune. Una dintre acestea este cea de promovare a tradițiilor sătești prin interpretarea
de piese cu caracter folcloric semn al păstrării și promovării cântecului popular zonal. O altă
misiune este cea de păstrare a muzicii bisericești și a filonului psaltic sub un veșmânt protector al
armoniei reprezentând pentru coralele bisericești ale zonei un factor de existență chiar și în
vremuri politice nefavorabile. Cea de-a treia misiune a acestei tradiții este una de insuflare a ideii
de unitate națională prin interpretarea de piese cu caracter patriotic.
O consecință a bogatei tradiții corale armonice este fondarea la Pitești a unui important
festival coral național (1970) devenit internațional (din 1992), ajuns anul acesta la a XXI-a ediție.
Gazdă anuală a celor mai importante coruri din țară și de peste hotare Argeșul deține una dintre
cele mai mari manifestări muzical-corale românești „Festivalul Internațional de Muzică Corală
D. G. Kiriac.”604

604
Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș Festivalul Internațional de
Muzică Corală D. G. Kiriac, Ediția a XXVII-a 21-24 mai 2009, Pitești-Curtea de Argeș.

260
CONCLUZII
Prin importanța sa istorică dar și culturală zona Argeș, Pitești și Câmpulung Muscel
rămâne un vast teren de cercetare științifică întins pe mai multe direcții și domenii. Existența de
școli particulare și instituționale încă din secolele XIV-XV face ca zona Argeș-Muscel să devină
un nume de rezonanță istorică și culturală unică în spațiul dintre Carpați, Dunăre și Marea
Neagră. Țintind descoperirea de noutăți istorice ale tradiției muzicale bizantine din această vatră
de cultură și sacralitate românească am parcurs materialul cercetat străbătând numeroase arhive
și biblioteci în căutarea de documente inedite.
Eparhia Argeșului a fost păstorită de un număr important de ierarhi muzicieni între care
Ghenadie Țeposu, Gherasim Timuș, Iosif Naniescu și Evghenie Humulescu. Dintre aceștia am
acordat în prezenta lucrare un spațiu generos vieții și operei muzicale Mitropolitului Iosif
Naniescu. Prin cercetarea unui material foarte bogat am descoperit pe unul dintre cei mai
prolifici compozitori arhierei ai Bisericii Ortodoxe Române a cărui operă muzicală inedită este
răspândită în peste 100 de manuscrise din România și Sfântul Munte Athos. Datorită inspiratelor
compoziții originale dar și a deosebitelor traduceri din sistema veche de notație muzicală Iosif
Naniescu poate fii pus în rândul promotorilor sistemei hrisantice din țara noastră alături de
Macarie Ieromonahul (cu care va fi colaborat), Anton Pann (cu care a legat o strânsă prietenie
între anii 1939-1854) și Dimitrie Suceveanu (pe care l-a promovat ca protopsalt al Moldovei).
Iosif a cântat la strană întreaga viață, după cum însuși semnează pe manuscrise. Prin stilul
componistic și de traducere s-a dovedit a fii un adevărat reper pentru alți compozitori fiind
deseori consultat în vederea corecturii și îndreptării tipăriturilor muzicale. Cu toate acestea
mitropolitul vede doar o parte din opera muzicală tipărită în colecțiile lui Anton Pann (1847), a
profesorului Ștefanache Popescu (1860), a ucenicului Gheorghe Ionescu (1878), a dascălului
Neagu Ionescu (1881) și a lui Ioan Zmeu (1892). Iată un alt gest de smerenie al monahului Iosif
care nu a folosit demnitatea de mitropolit pentru a-și vedea opera publicată integral, gândindu-se
la mântuire mai mult decât la preamărire ca și arhimandritul de scaun al episcopiei de Argeș,
Ghelasie Basarabeanu.
În urma analizelor muzicale cât și a transcrierilor în dublă notație a cântărilor inedite
semnate de mitropolitul Iosif am descoperit un stil deosebit, original, cu un melos nedespărțit de
canoanele tradiției bizantine recomandându-l un iscusit tonisitor și fidel traducător al pieselor din
vechime.

261
 Un alt aspect de noutate și originalitate îl reprezintă redarea analitică în capitolul al doilea a
unui număr de 13 manuscrise muzicale inedite din fondul Mitropolit Iosif Naniescu al Bibliotecii
Academiei Române din București. Capitolul dedică un tabel sinoptic cu datele codicologice dar
și informații despre conținutul a 56 de manuscrise muzicale grecești.
Lucrarea prezintă manuscrise muzicale inedite și tipărituri psaltice din fondurile de carte
veche ale Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului de la Mânăstirile Văleni-Argeș, Negru Vodă-
Câmpulung și Biblioteca Centrului Eparhial din Curtea de Argeș. Prin redări analitice și
redactarea de tabele sinoptice se prezintă manuscrise cu cântări inedite semnate de dascălul
muscelean Gheorghe Căciulă și de arhimandritul de scaun al eparhiei Argeșului, Ghelasie
Basarabeanu. Noi date despre viața și opera muzicală puțin cunoscută a dascălului muscelean
Gheorghe Căciulă vin să îmbogățească zestrea cerecetărilor de până acum.
Un alt element de noutate este și descoperirea unui nou copist al manuscriselor lui
Ghelasie Basarabeanu în persoana elevului Marin Dimitrescu din satul argeșan Valea Merilor
care caligrafiază după un an de la venirea sa în Seminarul Teologic din Curtea de Argeş, într-o
manieră impecabilă, o impresionantă operă muzicală. Ghelasie Basarabeanu a lăsat în urma sa un
nivel foarte ridicat al muzicii psaltice la Curtea de Argeş.
În zona Argeş, Piteşti şi Câmpulung-Muscel descoperim pe lângă promovarea cu
devotament a tradiției psaltice și o puternică tradiţie muzicală armonică ce a dat nume de mari
dirijori şi interpreţi, primele corale fiind semnalate încă din prima jumătate a secolului al-XIX-
lea. După cum ne înștiințează preotul Ioan Răuțescu în Monografia Istorică a Câmpulung-
Muscelului (Câmpulung, 1943) p. 337, la 17 septembrie 1936 în Câmpulung s-a desfășurat cel
mai mare concurs coral din ţară la care au participat peste 53 de coruri numai din judeţ. La acest
concurs coral a luat parte însuşi Patriarhul României Dr. Miron Cristea, dovedind atât calitatea
interpretativă a coralelor cât şi caracterul religios al acestora. Trăgându-și seva din
binecuvântarea de veacuri a Bisericii, existența acestor formații corale cu tradiție centenară fac
din această zonă istorică leagăn al muzicii psaltice de tradiție bizantină și important centru de
tradiție al muzicii corale româneşti.

262
SUMMARY
The Romanian land has worn for about two milleniums, the spiritual garment of
Orthodox Faith, which attracts its quality of the oldest christian nation from this part of Europe.
Faith unity has naturally led to a State unity too, its leaders hosting from the earliest times at the
royal courts, the religious authority of the time too, which has given concern for Shepherding
and for Preparing the Religious personnel. The same might have happened on the Romanian
territory too, once with the famous European victory of Basarab the first (1324-1352) in his
Battle from Posada (09th-12 th November 1330) against Carol Robert de Anjou, when the new
independent territory was being asserted: The Romanian Country. The church organization from
this territory (Metropolitan Romanian Country) receives the recognition of the Ecumenical
Patriarchate, in Nicolae Alexandru`s reign time (1359) the first metropolitan being Iachint, ex
metropolitan of Vicini, which would settle down his reign at Curtea de Argeș and Câmpulung
Muscel.
Residence of Basarab princes, where the first coins have been made and the first state
documents have been written, whith civil and religious monuments of invaluable price,
sheltering a unique princely necropolis and maybe the most beautiful Byzantine frescoes of XIV
th
century, Argeș-Pitesti and Campulung Muscel areas stood along the history as a Culture and
th
Romanian Art Center. A fresco, dating from XIV century, from Royal Church`s in Curtea de
Argeș, presents us near a scene of Saint Nicholas, Ioan Caucuzel, teaching protopsalts and
romanian domestication, ison`s cheronomisire and ouxies. The fresco makes reference to
Romanian monks` presency in the second half of XIV th century at Cutlumusiu Monastery- Athos
(Greece) sent by Vladislav Vlaicu ruler (1364-C.1377) to complete themselves in ritual secrets
and byzantine music. It represents a real cerificate of education`s quality and the certainty that
musical craft taught afterwords at Curtea de Arges must have had serious roots. Here is the
existence of a Musical School at Royal Church from Curtea de Arges more than a century
before the ones from Putna, Neamț and Șcheii Brașovului monasteries. Also Vladislav
established at Argeș the first country `s mint, active for a few decades but also the first local
school where the town `s people sons were learning , explaining so the true flowering of Curtea
de Argeș at the end of XIV th century and beginning of the XV th
Although the old charters speak about Royal village from Curtea de Argeș as place meant
for building Arges Monastery, it would be built by Saint Neagoe Basarab (1512-1517) on the

263
ruins of the old metropolitan Cathedral (1439) of Vlad Dracul (1436-1442,1443-1446) at about
two kilometers from Royal Church.
The Sanctification of Saint Neagoe’s Church would have been another moment full of
importance for Curtea de Argeș town (15 august 1517) the ceremony being led by Ecumenical
Patriarch Teolipt himself (1513-1522). Beside some other new evidence of the schools’ existence
in Argeș, Pitești and Câmpulung Muscel we emphasize a charter given by Matei Basarab at 20 th
January 1643 which confirms at Argeș Monastery a school for the preparation of the candidates
for priesthood, in the second half of XVIIth century. At Glavacioc Monastary from Argeș
th
Diocese ( historical monument of XV century) some notes made on the old religious books
confirm the existence of a school for the preparation of the future priests from Metropolitan
Romanian Country since the beginning of XVIII th century.
The rich printing activity from Câmpulung, starting with Matei Basarab`s reign (1512-
1521) represents the main agent which encourages the desire for books. In this respect the school
th
children `s scraps on the manuscripts and printings from XVIII century, bring the proof of
private elementary educations functioning under church `s Protection, long time before 1810
around Muscel. Through the tight ties with the old settlement of the ruler – Curtea de Argeș-
monasteries’ libraries from these areas would become rich during the centuries, sheltering except
the valuable liturgical printings a true treasury manuscript, containing real values of musical
tradition from Argeș, Pitești and Câmpulung Muscel.
The first chapter of the study devotes a generous space for the analysis of life and
musical work of Argeș ex bishop Iosif Naniescu. Among the names of Arges`s musicians
hierarchs: Ghenadie Țeposu, Gherasim Timuș and Evghenie Humulescu (1818-1902) the most
brilliant composing hierarch and performer of psaltic music of Byzantine tradition, whose
musical work unexplored so far, represents the missing link in musicological research of XIXth
century. By the completion of a material really rich, we discover one of the most prolific
composers bishops of Romanian Ortodox Church whose unique musical work, prevalent in more
than 100 manuscripts from Romania and Saint Mount Athos, settles him down around psaltic
musical classics of Byzantine traditions. The discover of new documents, targeting the biography
of Metropolitan protopsalt, come to throw more light and altogether to enrich the date `s dowry
acquired so far by the researchers. Being counted among the twentieth pupils with whom the
courses have been opened at Buzău in 1835 together with Vasile Caloianu (who became a

264
teacher at Craiova 1855-1883), Costachi Protopopescu (who became a teacher at Buzau seminar
-1840) and Ieroteiu Hierodeacon (the winner of St. Sava`s Collage from Bucharest 1845)
following the example of Chesarie Bishop, which accepts him in 1835 at Buzau and sustains his
entire formation, Iosif Naniescu has guided lots of apprentices who were talented (laymen and
monks) who further became important marks for musical life. As a cosequence another
subsection of first chapter, deals with the musical composing and publishing activity of Iosif
Naniescu`s apprentices revealing unique manuscripts with metropolitan protopsalt`s work,
calligraphed by them but also information of musical history unknown so far.
Another subsection of first chapter, deals with the Metropolitan Iosif Naniescu`s
circulation of compositions, in the manuscripts of different institutional and private libraries
from Romania and Saint Mount Athos (Greece). A surprising fact is that the musical plays,
signed by Iosif Naniescu have circulated with such an interest from the copyists and
calligraphers that they were spread in more than 100 manuscripts in 28 Romanian libraries and
10 libraries from Saint Mount Thos (Greece) .
Such as Spread, we rarely can see in psaltic musical history of Byzantine tradition. That
is why for a more clear image of metropolitan Josif Naniescu’s musical work there has been a
reproduction of the manuscripts in synoptic tables, presenting the shares and inventory numbers
and the title, dating, clerk and the location of their preparation . At the same time there has been
added a synoptic table with the musical plays which have found shelters in time’s publication to
emphasize how little it shows, the composing vocation of the Metropolitan protopsalt.
The first chapter of the study ends with treating Josif Naniescu’s masterpiece,
chronologically presenting the musical plays, signed by the metropolitan, mentioning on each
song in how many other manuscripts from the country and from Saint Mount Athos we can find.
We notice, as a consequence a lot of unpublished songs, some of them considered anonymous
and unrightfully impropriated along the time by others composers. There has been reestablished
the paternity of the songs composed by Josif Naniescu’s putting in parallel for a better
observation, the version signed by Josif, and the one later on published by other teachers. The
unique plays are joined by the musical startings with double notation, psaltic and guidon. We
notice that Josif Naniescu, mindful for his apprentices not to lack singings, translates and
composes for 64 years, standing from infancy, at about 15 years (1833), and continuing until
1897, five years before passing intro eternity, time when he would have probably cared for his

265
soul than for the body, being known from his life as a real monk, called Joseph the Saint.
Through his rich musical work, Josif Naniescu remains himself as benchmark of his age,
regarding the way of composition and translation from the old notation of psaltic songs. Through
the inspired, original compositions but also the special translations from the old scheme of
musical notation, Josif Naniescu can be set among the promoters of hrisantic system from our
country together with Macarie the monk (with whom he would have collaborated ) Aton Pann
(with whom he had developed a close friendship around 1839 – 1854) and Dimitrie Suceveanu
(whom he supported and raised as a protopsalt in Moldovian Metropolitan).
The second chapter presents analytically, the unique musical manuscripts from Josif
Naniescu’s background of Romanian Academy Library from Bucharest. In the second half of
XIX th sentury, when Romanin Academy was opening it’s pates (1866) amongst the honorary
Members (16’th April 1888) of this high institution, was Josif Naniescu. He leases behind a
valuable stock of manuscripts, some autographs, some written by others , some donated to
Romanian Academy and others consisting in host manunscripts of this creation, which have
scattered along time, reaching in different library funds (institutional or private) from country
and from Saint Mount Athos – Greece. It’s really important to mention Josif Naniescu’s part in
keeping some of the invaluable musical manuscripts for the history of Byzantine music, such as
The Romanian Psaltichia by Filoftei Jipa, musical work (with more than 2000 pages) published
in 4 volumes by the byzantinist Archdeacon Doctor Sebastian. Barbu Bucur. This volumes
manuscript was offered by Josif Naniescu to C. Erbiceanu, who later signed, in 1897. a reference
article in Ortodox Romanian Church magazine.
About the existence of many manuscripts and musical printings, in his own library,
valuable are the frequent writings of Josif Naniescu from the donated manuscripts, strengthening
more than one time their source as from the dead Chesarie Bishop of Buzau, who left them for
presentation. Along the years, Josif Naniescu donated to Romanian Academy, numerous
manuscripts from his own library, donation strengthened and legalized through his will made on
8’th November 1900, after he donated all his archive, more than 10.000 books (out of which
300were old Romanian printings), manuscripts, stamps and 2 boxes of documents. Some of
them ended, nobody knows how, in other book found, testimony being the recent discovery of a
34 copies of old and modern Romanian books ( from XVIII ‘th centuries) in Eco Museum

266
Research Institute, all of them having the famous seal ex-libris “Josif Naniescu’s Library
Moldovia and Suceava Metropolitan Given to Romanian Academy in 1894”.
The Metropolitan donated Romanian Academy Library’ found around 1894-1901, but
also post modern, through will, a number of 34 Romanian musical manuscripts 56 greek musical
manuscripts, but also a number of 186 Romanian and Greek unmusical manuscripts. Some of
them belong to other authors, but went through Metropolitan’s library, being possible highlights
for it’s preparation and inspiration. That is why the second chapter analytically presents all these
manuscripts chronologically donated, presenting as well as the entire archive of protopsalt
metropolitan, and some other manuscripts of Romanian Academy Library with unknown
background but with different background which contain songs by Josif Naniescu. In the case of
Greek musical manuscripts, the second chapter specially devotes a synopsies with the odds of the
manuscript’s, the year they were written, numbered data and information about their content as
well.
The third chapter deals with the stylistic-musical analysis and hymns architecture of the
most beloved compositions of Josif Naniescu Metropolitan. Stichera from Matins in Great
Wednesday’s Passions Day God, the woman who had fallen under lot of sins. One subchapter
targets the analysis of the literary text of the song, accomplishing together with the historical –
theological – semantic interpretation of the text, a demarcation in grammatical phrases. By
exemplifying with double notation (psaltic and guidon) the second chapter treats the analysis of
the musical text, presenting the singing ethos, the scales used by it’s melos, the types of
modulations met, accomplishing a division on musical fragments. Another subchapter treats the
climax of the singing, presenting the musical path but also a table with the cadences of the
musical, phrases, being finalized with aspects about singing’s orthography.
After the musical analysis and the transcripts with double notation, we discover a unique
style, original, with a melos undivided by Byzantine traditional canons, recommending Josif
Naniescu as a skillful composer and a faithful translator of old melos formulas.
Being a good interpreter (proven by the countless written testimonies along time)
promoter and guardian of traditional interpretation, Josif Naniescu shows the musical history his
strive and special talent he was gifted with, winning the appreciation of time’s composers, these
leaving in anthologies along with his singings feedback as :”Too beautiful Axion”…. “beautiful
some other beautiful axions”. His special interpretation led to some other settlements on psaltic

267
notes, as it shows the Romanian manuscript B.S.S., no II – 7 – which reveals at 46 page: “Some
other good speeches shorted displayed on the melody written by Gheorghiu Mardari
approximately as the Eminence Josif Naniescu, Moldovia’s metropolitan would sing”.
Josif Naniescu sang all his life, as he himself writes on the manuscripts. Through his
compositional writes on the manuscripts. Through his compositional style and translation, he has
proven himself as being a true landmark for other composers and musicians, being sometimes
consulted to correct and rectify the musical printings. Still, Josif Naniescu Metropolitan sees
only a part of his collection printed in Anton Pann’s work (1847), Stefanache Popescu’s (1860,
Ionescu Gheorghe’s (1878), Neagu Ionescu’s (1881) and Zmeu Joan’s (1892)works. Here is
another sign of humbleness from Josif Naniescu who hadn’t used the metropolitan dignity to see
his work completely published, thinking of salvation more than majesty, the same as Argeș
Diocese Arhimandrite seat, Ghelasie Basarabeanu.
The fourth chapter presents us with the unique musical manuscripts and psalter
printings from two founds of old book from Argeș and Muscel Diocese. At Curtea de Argeș
between 1980 -2007, Valeni Monastery collected from all the parish Churches and monasteries
from Argeș and Pitești a rich number of old church books, reaching 5464 copies. At Campulung,
after 1990 liturgical and musical books, from the parishes and Muscel’s Monasteries have been
gothered at Negru-Voda Monastery. As a consequence, there have been outlined two important
funds of old church books, summarizing a real liturgical and musical thesaurus, unsearched so
far. Though the drafting of synoptic tables and alaytic writings, the work presents manuscripts
with unique singins, singed by teacher Gheorghe Căciulă and also by Arges Diocese Arhimadrite
Seat, Ghelasie Basarabeanu. This chapter does not resume itself to a simple cataloging of the
manuscripts and musical printings, approaching some other aspects such as the transcription in
guidonic notation of the startings of original plays unmet so far joined with a stylistic – musical
analysis out of which emerges their unquestionable value .The most important aspect targets the
analytic presentation of each manuscript the way it was handwritten, the data about the authors
and songs, about the scribes and how it resisted the deterioration until the present analysis. New
facts about the five and musical work little known of Gheorghe Căciulă, come to enhance the
dowry of the researchers so far.
A new subchapter, presents 2 manuscripts from Archdiocesan center Library of Argeș
and Muscel Diocese. Amongst them we distinguish a remarkable manuscript which comprises

268
almost all the musical work of Argeș Diocese Archimandrite seat, Ghelasie Basarabeanu. Being
also the only manuscript with such a content, among the ones who have spread along the time his
songs. So , we discover a new scriber Ghelasie Basarabeanu`s manuscripts who is Marin
Dimitrescu from Valea Merilor -Argeș. He realizes the calligraphy after a year from his coming
to Curtea de Argeș Theological Seminary. Here we have the high standards reached since the
second year of study, as a seminary student could calligraphy in such an impecable manner such
a remarkable musical work. Gherasie Basarabeanu left behind him a really high level of psaltic
music in Curtea de Argeș. Another unique fact is that this manuscript discovered at Archbishop`s
Place Library in Curtea de Arges is not part of the four mentioned by historian Nicolae Iorga in
the work: Two Monastery Libraries Ghighiu and Arges (Bucharest 1904) as belonging to Arges
Monastery Library. These four manuscripts have been announced by Gheorghe C. Ionescu
musicologist in his Lexicon as being lost or alienated.
For highlighting the new songs from this manuscript, the work groups in a synoptic table
the drafted songs and their uniqueness, of Ghelasie Archimandrite, announcing together with the
songs titles the volumes they can be found in as published (the manuscripts used for publication),
and also the parallel presentation of the published plays with Ghelasie`s new ones, situated in the
unique manuscript from Curtea de Argeș. The subchapter presents further on the numerical data
of the new discoverd manuscript but also the startings in double notation of his unique songs.
The last subchapter presents another manuscript from Argeș Diocese`s found: Minculescu
Manuscript
The fifth chapter presents the tradition regarding the choir muzic in Argeș area, Pitești
and Campulung Muscel, tradition that fulfills for about two ages a threefold mission. One of it is
promoting popular village traditions, through the interpretation of plays with folkloric character.
Another mission is that of Preservation of Church Music and psaltic vein under a protector
garment of harmony. The third mission is that of promoting the patriotic singing repertory and
that of conserving the idea of National Unity.
The first subchapter treats special aspects regarding the religious choral music in
Romanian Orthodox Church from XIX th century, justifying the presence of harmonic tradition in
our country, concluding that establishing for sure the moment of harmonic choral singing in
Romanian`s musical life would be a highly risky attempt, existing numerous musical documents

269
uncharted yet, documents that could lead to real surprises over the choral tradition in Romanian
space.
A new subchapter presents harmonic sacred muzic in psaltic and guidon notation on
th th
Romanian territory (XIX century –first half of XX century). It has been shown, through
presenting special musical printings, interesting ways of harmonic writing on psaltic. This
represents a rich musical repertory, supported with vivid interest by the composers and
conductors of the Age, which led to the formations of a true choral musical tradition, with zeal
continued until our days.
Benefiting of an optimum geographic position at the crossing of some important
commercial roads but also of a sensitive population in what concerns beauty cultivation, Argeș,
Pitești and Câmpulung Muscel area have given music names of great conductors, composers and
interpreters, which is owed to the important choral movement that has it roots since the
th.
beginning of XIX century. The chapter presents the choral activity from this area, especially
the history of centennial chorals, secular and ecclesiastical.
In Argeș area, there are presented the Choir of Domnești, Archbishop Cathedral`s Choir from
Curtea de Argeș, the Choirs from Leordeni, Dobresti and Topoloveni. Around Pitești area, there
are presented the chorals of St. George`s , St. Friday`s and St. John`s Church. From Muscel
there is presented Negru Voda Monastery`s choir activity from Campulung and that of the choral
from Rucar Village. The existence of these choral formations with centennial traditions make out
of Argeș, Pitești and Câmpulung Muscel area, an important center of Romania Choral Music.
The study outlines through unique documents, presented and analized during the five
chapters, Romanian Byzantine Musical Culture from Argeș, Pitești and Câmpulung Muscel areas
during the XIX th and XX th centuries.

270
 BIBLIOGRAFIE PRINCIPALĂ
IZVOARE

MANUSCRISE DIN ROMÂNIA *Biblioteca Academiei Române - București - ms.

rom. 3931, ms. rom. 1743, ms. rom. 4399, ms. rom. 4402, ms. rom. 4426, ms. rom. 4427, ms.
rom. 4434, ms. rom. 4013, ms. rom. 5108, ms. rom. 4382, ms. rom. 4605, ms. rom. 2343, ms.
rom. 3809, ms. rom. 4249, ms. rom. 4344, ms. rom. 1191, ms. rom. 4400, ms. rom. 4401, ms.
rom. 4396, ms. rom. 4397 și ms. rom. - gr.835

*Biblioteca Sfântului Sinod - ms. rom. I-18, ms. rom. I-17, ms. rom. - gr. I-54, ms. rom. I-76,
ms. rom. II-7, ms. rom. II-34, ms. rom. III-29, ms. rom. D. 97205/2011 și ms. rom. D.
97206 /2011

*Biblioteca Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor - ms. rom.4635, ms. rom.4658, ms.

rom.4659 și ms. rom. 4686

*Biblioteca Mânăstirii Stavropoleos - București - ms. nr. 85M, ms. nr. 92M, ms. nr. 4941 și
ms. nr. 9628

*Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iași - ms. rom. nr. III-79, ms. rom. nr.
I-56, ms. rom. nr. II-34 și ms. rom. nr. II-71

*Biblioteca Arhiepiscopiei Râmnicului - Vâlcea - ms. gr.- rom. nr. 6649, ms. rom. nr. 493 și
ms. rom. nr. 7515 /197

*Biblioteca Arhiepiscopiei Argeșului - ms. rom. nr. M. 981, ms. rom. nr. M. 982 și ms.
(șapigrafiat) nr. M. 983

*Muzeul Arhiepiscopiei Buzău -ms. rom. nr. 2797

*Biblioteca Nicolae Iorga din Ploiești - ms. rom. nr. D. II. 2599, ms. rom. nr. D. I. 1737 și ms.
rom. nr. D. II. 2645

*Biblioteca Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei -ms. rom. nr. 340, ms. rom. nr. 105, ms. rom.
nr. 11 și ms. rom. nr. 44

*Biblioteca Particulară Arhidiacon Sebastian Barbu Bucur - București - 2 msse. fără cotă

*Biblioteca Națională a României -ms. rom. nr. 4269 și ms. rom. nr. 10567

*Biblioteca Mânăstirii Văratec -ms. nr. 207 /B7

*Biblioteca Mânăstirii Neamț- ms. rom. nr. 15

*Biblioteca Mânăstirii Sinaia-Prahova- ms. rom. nr. 37

271
*Biblioteca Mânăstirii Cheia-Prahova -ms. fără cotă

*Arhivele Naționale Direcția Județeană Vâlcea - ms. rom. nr. 80

*Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti -ms. nr. 10862

MANUSCRISE DIN SFÂNTUL MUNTE-ATHOS *Biblioteca Schitului

Prodromu - ms. nr. inv. 45/70, ms. rom. nr. 6/93, ms. rom. nr. 10/4, ms. rom. nr. 24/54, ms. rom.
nr. 77/17, ms. rom. nr. 94/99, ms. rom. nr. 97/74, ms. rom. nr. 112/67, ms. rom. nr. 123/102, ms.
rom. nr. 129/29 și ms. rom. nr. 137/43

*Biblioteca Particulară Ieroschimonah Gheorghe (Gamaliil) Boboc - ms. 35/III

*Biblioteca Schitul Lacu-Athos - ms. rom. nr. 2 și ms. rom. nr. 21

*Biblioteca Mânăstirii Stavronikita - ms. nr. 23

*Biblioteca Marea Lavră-Athos - ms. rom. nr. 4

*Biblioteca Chiliei Adormirea Maicii Domnului - ms. rom. nr. 2

*Biblioteca Chiliei Sfântul Gheorghe-Colciu-Vatoped - ms. rom. nr. 5

*Biblioteca Chiliei Sfântul Ioan Botezătorul - ms. rom. nr. 4

*Biblioteca Chiliei Sfântul Ipatie-Vatoped - ms. rom. nr. 17

ARHIVE
*Arhiva Centrului de Creație Populară a Județului Argeș (Pitești)
*Arhiva Mânăstirii Văleni (Curtea de Argeș)
*Arhiva Mânăstirii Negru Vodă (Câmpulung)
*Arhiva Centrului Eparhial (Curtea de Argeș)
*Arhiva Corului Catedralei Episcopale (Curtea de Argeș)
*Arhiva Bisericii Sfânta Vineri (Pitești)
*Arhiva Bisericii Sfântul Ioan (Pitești)
*Arhiva Personală Diacon Gligăneanu Dumitru (Curtea de Argeș)
*Arhiva Personală Prof. Gelu Ciuculescu (Curtea de Argeș)

272
 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

Cataloage și dicționare
ALEXANDRESCU, Ozana, Catalogul manuscriselor muzicale de tradiţie bizantină din secolul
al- XVII-lea, Ed. Arvin Press, Bucureşti, 2000.

BARBU-BUCUR, Sebastian, Manuscrise muzicale româneşti de la Muntele Athos, Editura

Muzicală, Bucureşti, 2000.

BUCUR, Arhid., Sebastian-Barbu, CATRINA, Constantin, Protopsalți și Manuscrise de la

Mănăstirea Cheia-Teleajen, Editura Semne, București, 2013.

BUCESCU, Preot, Dr., Florin, Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. XIX.
Ghidul Manuscriselor psaltice-Moldova, sec. XIX, volumul I, Editura Artes, Iași, 2009.

Idem Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. XIX. Ghidul Manuscriselor
psaltice-Moldova, sec. XIX, volumul II, Editura Artes, Iași, 2009.

Idem Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, teză de doctorat, ms.
dact. Universitatea Națională de Muzică din București, 2002.

BUCESCU, Florin, Pr., Conf., Univ., Dr., CATRINA, Constantin, Conf., Univ., Dr., BARNEA,
Alexandrel, Pr., Lect., Univ., Dr., și DĂNĂILĂ, Irina, Zamfira, Lect., Univ., Drd., Catalogul
manuscriselor de muzică sacră din Moldova-secolele XI-XX (I), Universitatea de Arte ,,George
Enescu,” Iași, Editura ,,Artes,” Iași, 2010.

Idem Catalogul manuscriselor de muzică sacră din Moldova-secolele XI-XX (II), Universitatea
de Arte ,,George Enescu,” Iași, Editura ,,Artes,” Iași, 2010.

BUZERA, Alexie, Al., Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină din sec. al XIX-lea,
Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 1999.

CAMARIANO, Nestor, Catalogul manuscriptelor greceşti, Tomul al II-lea, Monitorul Oficial şi

Imprimeriile Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1940.

CARATAŞU, Mihai, Catalogul manuscriselor greceşti, 1867-1350, vol. III, Bucureşti, 2007.

COSMA, Viorel, Muzicieni Români compozitori și muzicologi, Lexicon, Editura Muzicală a

Uniunii Compozitorilor, București, 1970.

HARBUZARU, Ieromonah, Mihail, Manuscrisele psaltice de la Mănăstirea Sinaia, Editura

Cuvântul Vieții, a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, 2012.

273
IONESCU, C., Gheorghe, Muzica Bizantină în România Dicționar Cronologic, Editura
Sagittarius, București, 2003.

GOGAN-POPESCU, Petre, Istoria Academiei Române, Bucureşti, 1966.

ISĂROIU, Ion, Ghelasie Basarabeanu personalitate marcantă a muzicii bizantine, Editura

Universității din Pitești, 2008

LITZICA, Constantin, Catalogul manuscriptelor greceşti, vol.I, Bucureşti, 1909.

LUPU, Jean, CARAMAN-FOTEA, Daniela, RACU, Nicolae, OPREA, Gabriel-Constantin,

SANDU, Eugen-Petre, Dicționar universal de muzică, Editura Litera Internațional, București,
2008.

MOISE, Bogdan, Cultura muzicală românească de tradiţie bizantină, zona Buzău-Vrancea, sec.
al XIX-lea, Teză de Doctorat, ms. dact. Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, 2004.

PĂCURARIU, Mircea, Dicţionarul Teologilor Români, Editura Univers Enciclopedic,

Bucureşti, 1996,

PĂTRAŞCU, Claudiu, Fondul de manuscrise muzicale româneşti din Biblioteca Sfântului Sinod,
Lucrare de disertaţie, ms. dact., Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti, 2010.

RUSU, N., Dr., Dorina, Membrii Academiei Române 1866-1996, Mic Dicționar, Fundația
Academică ,,Petre Andrei” Editura A 97, Iași, 1996.

SECARĂ, Constantin, Muzica Bizantină doxologie şi înălţare spirituală, Editura Muzicală,

Bucureşti, 2006.

STREMPEL, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, vol. I, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1978.

Idem Catalogul manuscriselor românești B.A.R. 1601-3100, vol. II, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1983.

Idem Catalogul manuscriselor românești B.A.R. 3101-4413, vol.III, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1987.

Idem Catalogul manuscriselor românești B.A.R. 4414-5920, vol. IV, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1992.

VASILE, Vasile, Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, Vol. I, Editura Muzicală,
București, 2007.

Idem Tezaur muzical românesc din Muntele Athos, Vol. II, Editura Muzicală, București, 2008.

274
Volume
ANDREESCU, Mihail, M., Documente muntene referitoare la Mitropolia Ţării Româneşti,
Mânăstirea Argeş şi Episcopia Argeşului anii 1492-1823 (Scoase din Condicile Mitropoliei Ţării
Româneşti şi Episcopiei Argeşului), Bucureşti, Editura Publistar 2004.

ALEXANDRESCU, Costin, Alfons Popescu - in memoriam - Un cântec de-o viaţă, Centrul

Creaţiei Populare Argeş, Editura „Paralela 45,” Piteşti, 1998.

Idem Corul Căminului Cultural Leordeni la 70 de ani, Centrul de îndrumare a creaţiei populare
şi a mişcării artistice de masă-Argeş, Piteşti-Argeş, 1971.

Idem Corul Casei de Cultură Topoloveni la 60 de ani, Casa Creaţiei Populare a Judeţului Argeş,
1970.

Idem 50 de ani de activitate corală în comuna Mihăeşti Argeş, Centrul de Îndrumare a Creaţiei
Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Argeş, Piteşti, 1971.

Idem Corul Căminului Cultural Rucăr la 75 de ani, Casa Creaţiei Populare a Judeţului Argeş,
Piteşti, 1971.

BARBU-BUCUR, Sebastian, Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României în

secolul XVIII și începutul secolului XIX și aportul original al culturii autohtone, Editura
Muzicală, București, 1989.

Idem Şcoala de psaltichie din Buzău, centru al cultivării şi dezvoltării cântării psaltice în
biserica noastră, teză de licenţă, Facultatea de Teologie din București, 1957.

BĂDESCU-TURCU, Preot, Ștef(an), Școala de Cântăreți – Curtea de Argeș - 1935-1942,

Tipografia Liga Poporului – Ioan Iotta, Pitești, 1942.

BĂDESCU, M., şi MATEESCU, N., Liceul N. Bălcescu, Documente inedite, Piteşti, 1971.

BĂLAN, Constantin, Inscripțile medievale ale României, Județul istoric Argeș (Sec. XIV-1848),
Editura Academiei Române, București, 1994.

BĂLAN, Ioanichie, Vetre de sihăstrie românească (sec.XV-XX), Editura Institutului Biblic,

București, 1982.

Idem Patericul Românesc ce cuprinde viața și cuvintele unor sfinți și cuvioși părinți ce s-au
nevoit în mânăstirile românești (secolele III-XX), Tipărit cu binecuvântarea Prea Sfințitului Dr.
Casian Crăciun Episcopul Dunării de Jos, Ediția a-III-a, Editura Episcopiei Dunării de Jos,
Galați, 1998.

275
*** BIBLIA sau Sfânta Scriptură, Tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea
Fericitului Părinte, Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului
Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001.

*** B.O.R. Desbaretile S(fân)tului Sinod din sesiunea de primăvară anul 1898, Revistă
periodică Eclesiastică, Anul al XXII-lea nr.5, August, București, Tipo-Litografia Cărților
Bisericești, 1898.

BREAZUL, George, Gavriil Musicescu, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și

Muzicologilor din R.P.R., București, 1962.

CATRINA, Constantin, Muzica de tradiţie bizantină. Şcheii Braşovului, Editura Arania, Braşov,
2001.

*** Caiet program Armonifest 140, Corul Bărbătesc „Armonia” 1871-2011, Festival Coral
Naţional dedicat împlinirii a 140 de ani de la înfiinţarea corului „Armonia,” 22-23 octombrie
2011, Brăila-România.

*** Casa de Cultură din Câmpulung, A 70-a aniversare a Corului Societăţii Muzicale Negru
Vodă, 1908-1978, Program-Pliant, 1978, Câmpulung.

*** Casa Creaţiei Populare a Judeţului Argeş, Corul Casei de Cultură Topoloveni la 60 de ani,
Piteşti, 1971.

*** Casa de Cultură Topoloveni, 75 ani de activitate corală la Topoloveni, Argeş, 26-27 mai
1984.

*** Căminul Cultural Rociu, Corul ţărănesc Gliganu de Sus la 60 de ani de activitate, Rociu, 30
mai 1982.

*** Căminul Cultural Buzoieşti, Corul Căminului Cultural Buzoieşti la 50 de ani de activitate,
Buzoieşti 18 noiembrie 1984.

*** Centrul de creaţie Piteşti-Argeş, Muşăteşti 1879-1969, 90 de ani de la înfiinţarea Ateneului

central rural, Argeş, 1969.

*** Centrul Creaţiei Populare al Judeţului Argeş, 90 de ani de activitate corală la Topoloveni,
Piteşti, 1997.

*** Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă-Argeş, Corul

Căminului Cultural Leordeni la 70 de ani, Piteşti-Argeş, 1971.

*** Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, 100 de ani
de activitate corală la Topoloveni, Corul mixt „Pr. Ion Ionescu” al Casei de Cultură din
Topoloveni, Editura Alean, Piteşti, 18 iunie 2009.

276
***Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Argeș Festivalul
Internațional de Muzică Corală D. G. Kiriac Ediția a XXVII-a 21-24 mai 2009, Pitești-Curtea de
Argeș.

*** Comitetul pentru Cultură şi Artă Câmpulung, Corul Negru Vodă la a 60-a aniversare,
Câmpulung, 27 octombrie, 1968.

CÂRSTOIU, Constantin, LAMBA, Cornelui, CONSTANTINESCU, Grigorie, SĂMĂRESCU,

Adrian, și ALEXANDRESCU, Costin, Arc peste timp, Centrul creației Populare Argeș la
Semicentenar 1956-2006, Editura Paralela 45, Pitești, 2006.

CRISTOCEA, Spiridon, MĂNDESCU, Dragoș și DOBRE, Ionel, Comuna Ștefan cel Mare,
Județul Argeș- file de istorie, Editura Ordessos, Muzeul Județean Argeș, Pitești, 2012.

CIOBĂCEL, Maria, Prof., şi STOICA, Marian, A 75-a aniversare a Corului Societăţii Muzicale
„Negru Vodă,” 1908-1983, Program-Pliant al manifestărilor dedicate sărbătoririi a 75 de ani de
activitate corală în oraşul Câmpulung-Muscel, Câmpulung, 26-27 noiembrie 1983.

CHIHAIA, P., Monumente din cetățile de scaun ale Țării Românești, Vol. I, Artă Medievală,
București, 1998.

DRĂGĂNESCU, George, C., Istoricul Seminarului din Curtea de Argeș, Pitești, 1900.

FILITTI, Ioan, C., Biserica Sfântul Dumitru din Bucureşti, a fost o dată metoh Episcopiei de
Buzău, Bucureşti, 1932.

GAVRILĂ, Pr., Prof., Dr., Ion, Muzica Bisericească în ținutul Vâlcii, Studiu Monografic,
București, Editura Roza Vânturilor, 2010.

GOMOIU, Gheorghe, Ars Nova 35 de ani în slujba muzicii corale românești, Ed. Alean, Pitești,
2006.

GHEORGHIȚĂ, Nicolae, Chinonicul Duminical în perioada post-bizantină (1453-1821)

Liturgică și Muzică, Editura Sophia, București, 2009.

Idem ΔΙΟΝΙΣΟΥ, ΦΟΤΕΙΝΟΥ, Αναστασιματαριον Νεον, Επιμελια-Προλογος- Σχολια απο

τον NICOLAE GHEORGHIŢĂ, Αγηον Ορος 2009.

GIURESCU, Dinu, şi GIURESCU, C., Istoria Românilor, vol. I, Bucureşti, 1974.

HIRU. C. Ion, şi BACIU, George, Domneşti arc peste timp, crâmpeie de monografie, Editura
Alfa, Iaşi, 2009.

IACOB-MORTENI, Radu și ȚIBRIAN-CUCEANU-Mădălina, Orașul Costești pagini de

Monografie, Editura Universității din Pitești, 2009.

277
IORGA, N., Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, ed. a II-a, revăzută şi
adăugită, Bucureşti, 1932.

IONESCU, Elena, IONESCU, Titel, Preot și SANDU, Gerasela, Monografia Comunei

Ciomăgești (Argeș), Editura Buna Vestire, Râmnicu-Vâlcea, 2008.

IONAȘCU, Pr., Prof., Dr., Stelian, Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005.

ISĂROIU, Ion, Cultura muzicală românească de tradiție Bizantină în Argeș sec. XIX-XX,
Editura Universității din Pitești, Pitești, 2004.

*** Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Tipărită cu binecuvântarea coordonarea și

purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului,
Editura Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2012.

LUCA, Alexandru, Priviri generale asupra musicei din Biserica Ortodoxă de Răsărit de la
începutul creștinismului și până în zilele noastre, Teză pentru Licență prezentată și susținută în
ziua de 15 maiu 1898, Universitatea din București, Facultatea de Teologie, Tipografia
Guttenberg, Joseph Goebl, Strada Doamnei, Biserica Calinderu, București, 1898.

MANU, Dănuț, Episcopia Argeșului 1793-1996, Editura Diogene, Pitești, 1996.

MARINESCU, Valerian, Dr., Monografia aşezării Argeşului, Curtea de Argeş de la începuturi

până în 1989, Piteşti, Editura Europroduct, 1999.

MOISESCU, Titus, Prelogomene bizantine-muzică bizantină în manuscrise şi carte veche

românească, Editura Muzicală, Bucureşti, 1985.

MUSICESCU, Gavriil, Întâmpinare la Raportul Comisiei Sf. Sinod discutat în şedinţa de la 30

maiu 1899 relativ la Înlocuirea Semnelor Psaltichiei prin Notaţiunea Liniară de Gavriil
Muzicescu, Iaşi, Tipografia Dacia, P. Iliescu şi D. Grossu, 1900.

NANIE, Ierodiacon, Iosif, Cuvântu funebru pentru răposatu întru fericire Prea Sfinţitul Chesarie
episcopul Buzăului răposat la 30 noiembrie, anul 1846 și spus la pomenirea de 40 de zile de
ierodiaconul Iosif Naniescu (atunci școlar în Sf. Sava din București, iar astăzi actual Mitropolit
al Moldovei și Sucevei), care cuvânt s-a tipărit atunci cu cheltuiala casei Episcopiei Buzăului, în
Tipografia pitar Zaharia Carcalechi în București la începutul anului 1847, Bucureşti, Tipografia
Cărților Bisericești, 1892.

NICA, Florin, Eugen, Episcopul Chesarie al Buzăului. Preocupările lui cu privire la muzica
psaltică, teză de dizertație (ms. dact.) Universitatea din Pitești, Facultatea de Teologie Sf.
Muceniță Filoteia, Pitești, 2007.

NICĂ, Arhim., Lect., Dr., Emilian, Aduceți-vă aminte de înaintașii voștrii. Arhiepiscopia Iașilor
între anii 1900-1948, Ed. Doxologia, Iasi, 2009.

278
NICOLESCU-CRISTEA, George, Corul Căminului Cultural Domneşti la 75 de ani. Album
Monografic, Casa Regională a Creaţiei Populare Argeş, 1966.

PĂCURARIU, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, COMPENDIU, Ediția a II-a,

revăzută și întregită, Editura Andreiana, Sibiu, 2007.

Idem Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981.

POSLUŞNICU, Mihail, Gr., Istoria muzicei la Români, Bucureşti, 1928.

POPESCU-ARGEȘEL, Ion, Mânăstirile și bisericile din Muscel la cumpăna dintre milenii,

Editura Fundației România de Mâine, București, 2000.

RĂUȚESCU, Preot, Ioan, Câmpulung-Muscel Monografie Istorică, Tipografia Gh. Gh.

Vlădescu, Câmpulung, 1943.

ROBEA, M., Mihail, Mioveni-Argeș Corpusul de documente și inscripții ale orașului, Casa
Editorială Muntenia, București, 2009.

*** Sebastian Barbu-Bucur, octogenar, Ediție îngrijită și adnotată de Prof. Dr. Constantin
Catrina, Editura Semne, București, 2010.

SCURTU, Codruţ-Dumitru, Orfeu 30 de ani în slujba muzicii corale (1977-2007), Asociaţia

Corală Orfeu, Curtea de Argeş, 2007.

STANCU, Sabin, Pr., Prof., DUMITRESCU, Cătălina, Prof., DINCĂ, Gheorghe, Prof.,
Seminarul Teologic Ortodox Neagoe Vodă Curtea de Argeş, Editura Dacpress, Curtea de Argeş,
2005.

ȘERBAN, Constantin, MOISESCU, Nicolae, Curtea de Argeș în Documente, Editura Sport-

Turism, București, 1980.

ŞTEFĂNESCU, Ştefan, Pr., Dr., Activităţi economice ale Episcopiei Argeşului în perioada
1863-1918, Editura Tiparg, Piteşti, 2007.

TOMESCU, Vasile, Musica Daco-Romana, Tom II, Editura Muzicală, București, 1982.

*** TRODUL, Care cuprinde slujbele bisericești de la Duminica Vameșului și a Fariseului până
la Sfânta Înviere, Tipărit în zilele păstoriei Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române cu aprobarea Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române
(Ediția a VIII-a), Editura Institutului Biblic și de Misiune al B. O. R., București, 1986.

TUCĂ, Dr., Florian, SBÂRNĂ, Dr., Gheorghe, DOBRE, Drd., Cezar, Milenii de statalitate,
creștinism și cultură în spațiul românesc, Oameni, date, fapte și evenimente - Cronologie - vol.
1 De la Burebista până la Tudor Vladimirescu, Editura SYLVI, București, 2003.

279
TUFAN-STAN, Constantin, De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion
Vidu” 1810-2010, 200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, Editura Eurostampa, Timişoara,
2010 .

TIŢA, I., Lucreţia, şi TIŢA, N., Gheorghe, Corul Galeş Comuna Brăduleţ (Fostă Brătieni),
Judeţul Argeş, 60 de ani (1939-1999), ...mărturii peste timp..., Editura Discipol, Bucureşti, 1999.

UDRESCU, D., Contribuțiuni la istoricul școalelor din Curtea de Argeș, Institutul de Arte
Grafice ,,Marvan” S.A.R., București, 1938.

VANCEA, Zeno, Creaţia muzicală românească, secolele XIX-XX, Bucureşti, 1968.

VASILACHE, Protosinghelul, Vasile, Iosif Naniescu, strălucit mitropolit al Moldovei, cu o

prefaţă de I.P.S. Patriarh Nicodim, Mănăstirea Neamţu, 1940.

VINTILESCU, Pr., Prof., Petre, Poezia imnografică din cărțile de ritual și cântare bisericească,
Editura Pacea, București, 1937.

VOINESCU, D., Silvestru, Un secol de activitate corală în Piteşti, Piteşti, 1971.

Studii și articole
ANGELESCU, Constantin, C., „Contribuţii la biografia Mitropolitului Iosif Naniescu,” în
M.M.S., an LVIII (1982), nr. 1-2 (ianuarie-februarie).

*** ,,Aniversarea a 25 de ani de arhipăstorie pe scaunul Sfintei Mitropolii a Moldovei și Sucevei

a I.P.S.-tului Mitropolit D. D. Iosif Naniescu,” în B.O.R., nr. 5, 1900.

ALEXE, C., Ștefan, ,,Sfântul Niceta de Remesiana și ecumenicitatea patristică în secolele IV-V,”
în S.T., București, Seria II-a, an XXI (1969), nr. 7-8 (sept.-oct.).

ALEXANDRESCU, Prof., Costin, ,,100 de ani de activitate corală la Topoloveni,” în 100 de ani
de activitate corală la Topoloveni, Corul Mixt „Pr. Ion Ionescu” al Casei de Cultură din
Topoloveni, 18 iunie 2009, Editura Alean, Pitești, 2009.

ARGATU, Calinic, Episcopul Argeşului, „Prefaţa” C.D.-ului Psalţi celebrii la Curtea de Argeş,
Muzică Bizantină IV, Formaţia Psalmodia dirijor: Arhid. Dr. Sebastian Barbu-Bucur,
Universitatea Naţională de Muzică, Bucureşti, 2004.

BARBU-BUCUR, Sebastian, „Anul naşterii mitropolitului Iosif Naniescu - argumente canonice

şi muzicale,” în Acta Musicae Bizantinae, vol. VII, mai, 2004, Iaşi.

Idem „Gheorghe Căciulă – 150 de ani de la prima atestare documentară,” în: Acta Musicae
Byzantinae, vol. V, mai, 2003, Iași.

280
Idem „D. G. Kiriac – Contribuții la armonizarea melodiilor psaltice,” în G.B., XXXIII, (33),
București, 1974, nr. 7-8 (iul.-aug.).

Idem „Axionul Îngerul a strigat în armonizarea lui D. G. Kiriac,” în G.B., XXXIV (34),
București, 1975, nr. 7-8 (iul.-aug.).

Idem „Bibliografia tipăriturilor muzicale psaltice românești, secolul XIX,” în M.M.B. seria
Teologie și Viață, anul IV, LXX, nr. 8-10 (aug.-oct.), Iași, 1994.

Idem „Bibliografia tipăriturilor muzicale psaltice românești, secolul XIX, (continuare)” în

M.M.B. seria Teologie și Viață, anul V, LXXI, nr. 7-9 (iul.-sept.), Iași, 1995.

BARDIERU, Alexandru, „Precizări privind bibliografia lui Iosif Naniescu,” în M.M.S., an

XLVIII, 1972, nr. 3-4.

BELDIMAN, Pr., Asist., Univ., Drd., Nicușor, ,,Slujirea omiletică a Mitropolitului Iosif
Naniescu,” în Revista Ortodoxă, Periodic al Episcopiei Giurgiului, Seria II-a, Anul 3, nr. 22,
noiembrie 2009.

BUCESCU, Preot, Dr., Florin, „Manuscrisele psaltice de la Biblioteca Mitropoliei Moldovei din
Iaşi,” în Byzantion-Romanicon, Universitatea de Arte, Iaşi, vol, V, 1999.

BUESCU, Corneliu, ,,Școala de cântări de la Buzău,” în Studii de muzicologie, vol. XVIII, Ed.
Muzicală, București, 1984.

BURADA, T., Theodor, ,,Corurile bisericești de muzică vocală armonizată în Moldova,” în

Arhiva, volum Jubiliar, an XXV, Iași, (1914).

BUZERA, Alexie, Al., ,,Trei manuscrise de la B.C.U. ,,Mihail Eminescu” din Iași cu opera
muzicală inedită a lui Ghelasie Basarabeanul,” în Rev. Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte
George Enescu, 1999.

Idem „Ghelasie arhimandritul şi opera sa muzicală,” în M.O., an XXXI, (1979), nr. 7-9.

Idem „Două manuscrise inedite întocmite de Ghelasie Basarabeanul,” în M.O., Craiova, an XLI,
(1990), nr. 1-3.

Idem „Ghelasie Basarabeanul,” în Muzica, Bucureşti, an VII, (1996), nr. 3, (27).

Idem „O lucrare inedită din prima jumătate a secolului XIX: Canoanele Musichiei de Ghelasie
Basarabeanu,” în A.U.C.S. Teologie, Craiova, an I, (1996), nr.1.

BRĂNEANU, Pană, ,,O musă mai răsună,” în rev. Cultura, București, an III, (1913), nr.12
(dec.).

281
BRATU, Lava, Lect., Univ., Dr., ,,200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, O carte despre
vocația muzicală a Lugojului,” în: Asociaţia Naţională Corală din România Buletin informativ,
nr. 15-16, Bucureşti, 2011.

BRANIŞTE, Pr., Marin, „Câteva ştiri despre şcolile din oraşul Piteşti, înfiinţate pe lângă biserici,
înainte de Regulamentul Organic,” în M. O. anul XVII, nr. 3-4, 1965.

BREAZUL, George, „Contribuţii la cunoaşterea trecutului muzicii noastre,” în rev. Muzica, Nr.
11, București, 1959.

CIOBANU, Gheorghe, „Muzica bisericească la români,” în Studii de etnomuzicologie şi

bizantinologie, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1974.

Idem „Muzica bisericească la români,” în B.O.R., nr. 1-2 (ian.- feb.), 1972.

CORDONEANU, Constantin, „Cei care se duc, Iosif Naniescu,” în rev. România musicală,
Bucureşti, an XIII, nr. 3, 3/14, febroarie, 1902.

COSTINESCU, Petre, şi MARINESCU, Florin, „Cartea românească veche din Biblioteca

Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., an L, 1974, nr. 1-2, (ianuarie-februarie).

COCORA, Pr., Gabriel, ,,Știri despre Catedrala lui Neagoe Basarab în corespondența
episcopului de Argeș Iosif Naniescu,” în M.O. anul XIX, 1967, nr. 7-8.

Idem „Documente pentru biografia lui Iosif Naniescu,” în M.M.S., Iaşi, an XXXVI, nr. 1-2
(ianuarie-februarie).

Idem „Mitropolitul Iosif Naniescu şi Buzăul,” în G.B., an XXVII (1968), nr. 7-8, (iulie-august).

Idem ,,Școala de psaltichie din Buzău,” în B.O.R., anul LXXVIII, 1960, nr. 9-10 (oct.-nov.).

COZMEI, Prof., Univ., Dr., Mihail, ,,Gavriil Muzicescu - profesorul (date noi cu privire la
activitatea corului condus de Gavriil Muzicescu),” în: Ministerul Culturii al Republicii Moldova,
Academia de Muzică George Enescu, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova Viaţa
muzicală a Basarabiei în sec. XX (Materialele conferinţei), Chişinău, 20-21 dec. 1993.

CRISTOCEA, Spiridon, Prof., ,,Scurt Istoric, ” în 80 de ani de activitate corală la Dobreşti,

judeţul Argeş, Lucrare editată de Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice
de masă-Argeş, 27 iunie 1982, Tipografia Argeş, Piteşti.

CHIRCULESCU, Petre, D., „O privire asupra musicei naţionale româneşti,” în Albina,

Bucureşti, Editura Muzicală, an I, 1 aprilie 1916.

DAVID, Diac., I., P., „Mitropolitul Iosif Naniescu, milostivul, lesne-iertătorul şi ctitorul-ierarh,”
în M.M.S., an LXVI, nr. 1-3 (ian.-mart.), 1990.

282
D(EMETRESCU), D(ragomir), „Aniversarea a 25 de ani de de arhipăstorie pe scaunul S(fin)tei
Mitropolii a Moldovei şi Sucevei a Î.P.S. S(finţi)tului Mitropolit D.D. Iosif Naniescu,” în B.O.R.,
anul XXIV, nr. 5, 1900.

DINCĂ, Diac. George, „Chipuri de ierarhi: compozitori, traducători, prelucrători şi mari

cântăreţi ai muzicii bisericeşti,” în G. B., anul XXXIV (1975) nr. 7-8 (iulie-august).

Idem „Chipuri de ierarhi: compozitori, traducători, prelucrători şi mari cântăreţi ai muzicii

bisericeşti,” în G. B., anul XXXVI (1977) nr. 1-3.

DIACONESCU, Pr., Gh., Ilie, ,,Școala candidaților de preoție din Mânăstirea Glavacioc,” în
G.B., nr. 7-8, 1960.

DUDU, V., „Mitropolitul Moldovei Iosif al II-lea Naniescu și Academia Română,” în M.M.S.,
Iași, an XVI (1940), nr. 4, (nov.).

EMILIAN, Lovișteanu, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului ,,Mitropolitul Iosif

Naniescu al Moldovei, 1820-1902,” în Revista Ortodoxă, Periodic al Episcopiei Giurgiului, Seria
II-a, anul nr.3, nr.22, noiembrie 2009.

E(RBICEANU), C(onstantin), ,,Întâia carte de cântări bisericeșci în Româneșce, cunoscută până

acum,” în B.O.R., anul al XXI-lea, Nr.3, Iunie, Tipografia Cărților Bisericești, 1897.

FURTUNĂ, Pr., D., „Între mitrică şi autobiografie,” în M.M.S., anul XVI, aprilie, nr. 4, 1940.

GAȘPAR, Pr., Iustin, ,,Un manuscript de cântări bisericești,” în M.M.S., LVIII, (1982), nr. 1-2
(ian.-feb.).

Idem „Bibliografia Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., an LVIII, 1982, nr. 3-4.

GEORGESCU, V., Pr., Dumitru, ,,Schitul Văleni-Argeș, așezământ sfânt de cultură,” în Păstorul
Ortodox, anul III, nr. 1, 1997.

GHEORGHIȚĂ, Nicolae, „De la neumă la interpretare sau despre procesul compozițional în

muzica bizantină,” în Analele Putnei, Centru de Cercetare și Documentare Ștefan cel Mare al
Sfintei Mănăstiri Putna, VIII, 2012.

Idem ,,The Anastasimatarion of Dionysios Photeinos,” în Acta Musicae Byzantinae, (Revista

Centrului de Studii Bizantine Iași), vol IV, (2002).

Idem ,,Între Răsăritul Bizantin și Apusul Latin, Prolegomenon la studiul polifoniei bizantine,”
Studiu în curs de publicare, cercetat prin amabilitatea autorului.

Idem ,,Between Byzantium and Venice Western Music in Crete – Introduction,” in

RĂDUCANU, Răzvan, MASTORAKIS, Nicos, NECK, Reinhard, NIOLA, Vincenzo, Latest
Advances & Music Proceedings of the 13 th. WSEAS International Conference on Acoustic &

283
Music: Theory & Aplication (AMTA ”12), ,,G. Enescu” University, Iasi, Romania, June 13-15,
2012, Matematics and Computers in Science and Engineering Series / 2, Hosted & Supported by
,,G. Enescu” University, Published by WSEAS Press.

HIRU. C. Ion, şi BACIU, George, „Oameni de seamă ai Domneștiului, Alexandru Alfons

Popescu profesor, compozitor, dirijor - 30 de ani de la trecerea în neființă,-” Revista Pietrele
Doamnei, ediție lunară a fundației „Petre Ionescu Muscel, ” Domnești-Argeș, anul II, nr. 7 (19),
iulie 2008.

IONAȘCU, I., ,,Un școlar al seminarului Chesarie de acum o sută de ani: V. Caloianu,” în Rev.
Muguri, XIII, nr. 7-10, Buzău, 1936.

IONESCU, Prof. Alexandru, ,,Scurt istoric,” în 90 de ani de activitate corală la Topoloveni,

Centrul Creaţiei Populare al Judeţului Argeş, Piteşti, iunie 1997.

IONESCU, C., Gheorghe, ,,Filotei monahul de la Cozia (sec. XIV-XV), Pripelele după polieleu,”
în Studii de muzicologie și bizantinologie, București, 1997.

IONESCU, T., „Cultura musicei în ţara noastră. Musica religioasă, Epoca II, De la finitul
dominaţiunei fanariote şi până la 1861,” în Rev. Lyra Română, Bucureşti, an I, nr. 24, 30 mai
1880.

IRINEU, Mitropolitul Moldovei, „Comemorarea Mitropolitului Iosif Naniescu,” în M.M.S., Iaşi,

an XXVIII (1942), nr. 6-8, iunie-august.

ISĂROIU, Ion, „Cîmpulung-Muscel, străveche vatră de cultură muzicală a Țării Românești (sec.
XVII-XIX),” în Byzantion romanicon, vol. VI, Universitatea de Arte G. Enescu, Iași, 2002.

IVAN, D., Iorgu, ,,Etnosul - neamul, temei divin și principiu fundamental canonic al autocefaliei
bisericii,” în Ortodoxia Românească, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992.

MANEA, Drd., Lăcrămioara, ,,Din cărțile Mitropolitului Iosif Naniescu la Tulcea,” în Rev.
Îndrumător pastoral, pe anul de la Hristos 2011, anul III, nr. 3, Editura Episcopia Tulcii, Tulcea,
2011.

MANU, Dănuț, „Seminarul Neagoe Vodă din Curtea de Argeş 160 de ani de la înfiinţare,” în
Buletinul Ştiinţific seria Teologie Ortodoxă, anul II, vol. I, Universitatea Piteşti, 1997.

MAZILIȚA, Arhid., Adrian-Cristian, „Societăți corale și coruri bisericești în vestul Olteniei,” în

Rev. Byzantion Romanicon, Revistă de Arte Bizantine, vol. 8-9 Editura Artes, Iași.

MITU, Prof., M., ,,O pagină necunoscută din istoria slavisticii românești: cercetările de
etimologie slavo-română ale lui Iosif Naniescu,” în Studii de etimologie româno-slavă,
București, 2001.

284
MOLDOVEANU, Diac., Dr., Nicu, „Muzica bisericească la români în secolul al XIX-lea (I),” în
G.B., an XLI, (1982), nr. 11-12, (noiembrie-decembrie).

Idem „Afirmarea muzicii româneşti în vremea domniei lui Alexandru Ioan Cuza,” în B.O.R.,
1991, nr. 4-6.

NANIESCU, Mitropolit, Iosif, „Atestat privind meritele lui Dimitrie Suceveanu şi serviciile pe
care acesta le-a adus Bisericii Ortodoxe şi muzicii psaltice,” în B.O.R., XV, (1891), nr. 5.

NĂSTASĂ, Arhid. Ionuț-Gabriel, ,,Manuscrise muzicale inedite (secolele XIX-XX),” în

Învățământul Universitar Vocațional la Ceas Aniversar 2010 Studii și cercetări, Editura
Doxologia, Iași, 2010.

NĂSTUREL, Ș., Petre, ,,Legăturile Țării Românești cu Muntele Athos până la mijlocul secolului
al XV-lea,” în M. O., anul X, 1958.

NEACȘU, Gheorghe, Pr., Lect., Univ., drd., ,,Manuscrise copiate de protopsalți și muzicieni
argeșeni din Fondul Direcției Județene Vâlcea a Arhivelor Naționale,” în G. B., nr. 5-8, mai-
august, 2006.

NOROCEL, Epifanie, ,,1600 de ani de la moartea martirică a Sfântului Sava Gotul,” în M.M.S.,
an XLVIII (1972), nr. 3-4 (mart.-april.).

NONEA, Constantin, „Comemorarea a 50 (de ani) de la moartea Mitropolitului Iosif Naniescu,”

în M.M.S., anul XXVIII, nr. 4-6, (aprilie-iunie), 1952.

NICOLAU, Constantin, „Corul Sfintei Episcopii s-a desfiinţat!” în ziarul Presa, organ
independent politic, economic și cultural, 20 noiembrie 1937.

***Revista Cultura, an XVI (1928), nr. 6-7, (iun.-iul.).

SCURTU, Diac., Prof., Drd., Codruț-Dumitru, „Tradiția corală în zona Argeș, Pitești și
Câmpulung-Muscel - sec. XIX-XX – (I),” Revista Glasul Iubirii, Revistă de informație și
atitudine cultural-civică, Anul II, Nr. 5 (17), mai, 2012.

Idem „Tradiția corală în zona Argeș, Pitești și Câmpulung-Muscel - sec. XIX-XX – (II),” Revista
Glasul Iubirii, Revistă de informație și atitudine cultural-civică, Anul II, nr. 6 (18) iunie 2012.

Idem ,,Iosif Naniescu privighetoarea Argeșului (1818-1902),” în Rev. Păstorul Ortodox, Editura
Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Curtea de Argeș, 2011.

Idem „Noi mărturii despre Arhiereul-protopsalt Evghenie Humulescu-Piteşteanu (1870-1931)”,

în Byzantion-Romanicon, revista de arte bizantine, vol.VII, Universitatea de Arte George
Enescu, Iaşi, 2007.

285
*** „Scrisoarea Episcopului Kesarie al Buzăului către tinerii seminarişti, adunaţi pentru
deschiderea Seminarului la 15 august 1836,” în B.O.R., an XVI, nr. 12, 1893.

STĂNCIULESCU-BÂRDA, Alexandru, „Scrisori inedite adresate de Gavriil Muzicescu lui Iosif

Naniescu Mitropolitul Moldovei,” în M.M.S., an LI, (1975), nr. 9-12.

Idem ,,Corespondența lui Gavriil Muzicescu cu Mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu,” în

B.O.R., an XC, (1972), nr. 9-10.

*** Secera şi ciocanul, ziar al regiunii Piteşti, nr. XXXII din 18 oct. 1966.

SERAFICEANU, Ioan, ,,Colecții de rarități bibliografice de la Biblioteca Universitară din Iași,”

în M.M.S., Iași, an XXXIV, (1958), nr. 3-4 (martie-aprilie).

ȘERBĂNESCU, I. Nicolae, ,,Mitropoliții Ungrovlahiei,” în B.O.R., an LXXVII, nr. 7-10, 1959.

ŞERBĂNESCU Preot, N., „Episcopii Argeşului,” în M.O., anul XVIII (1965), nr. 7-8 (iul.-aug.).

ŞTEFAN, I., Prof., ,,Scurt istoric privind activitatea corală la Topoloveni,” în 75 de ani de
activitate corală la Topoloveni, Corul Topoloveni, Casa de Cultură Topoloveni, 26-27 mai 1984.

TAMAȘ, Veronica, ,,Participarea clerului la revoluția din 1848 în județul Argeș,” în M.O., anul
XX, nr. 5-6, 1968.

TIT, al Hotinului, „Anul Naşterii Mitropolitului Iosif Naniescu,” în B.O.R., anul LVII, nr. 7-8
(iul.-aug.), 1939.

VASILE, Vasile, „Iosif Naniescu - reprezentant de seamă al muzicii psaltice,” în Muzica, serie
nouă, anul IV (16), nr. 4, octombrie-decembrie, 1993-1994.

Idem „Iosif Naniescu – reprezentant de seamă al muzicii psaltice,” în Muzica, serie nouă, anul IV
(16), nr. 2 (aprilie-iunie), 1994.

VÂRTOSU, Ion, „ Mitropolitul Iosif Naniescu, un compozitor necunoscut al secolului al XIX-

lea,” în Almanahul Parohiei Ortodoxe Române din Viena, vol. XII, 1973.

VICOVAN, Pr., Drd., Ion, ,,Un mitropolit de seamă al Moldovei, Iosif Naniescu,” în Rev.
Teologie și Viață, Revistă de gândire și spiritualitate a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, anul I
(LXVII), nr. 4-8, 1991.

(VORNICESCU), Nestor, Arhiereul, „Trei manuscrise muzicale vechi.” în M.O., Craiova, an

XXIV (1972), nr. 11-12 (nov.-dec.).

XENOPOL, A., D., „Corul Mitropoliei din Iaşi,” în Rev. Arta, Iaşi, an IV, nr. 4, aprilie, 1895.

*** http://en.wikipedia.org/wiki/John_Kukuzelis, accesat în 3 septembrie 2013, 1:49 pm.

286
Tipărituri muzicale
BARBU-BUCUR, Sebastian, Dr., Arhid., şi ISĂROIU, Ion Pr., Dr., Izvoare ale Muzicii
Româneşti Volumul XI A, GHELASIE BASARABEANU Vecernier şi Utrenier Editura Muzicală,
Bucureşti, 2005.

Idem Izvoare ale Muzicii Româneşti Volumul XI B, GHELASIE BASARABEANU Liturghier,

Editura Muzicală, Bucureşti, 2005.

Idem Izvoare ale Muzicii Româneşti Volumul XI C, GHELASIE BASARABEANU Doxastar

Editura Muzicală, Bucureşti, 2006.

Idem Izvoare ale Muzicii Româneşti Volumul XI D, GHELASIE BASARABEANU Doxastar,

Triod, Penticostar Editura Muzicală, Bucureşti, 2007.

CUNŢANU, Dimitrie, Cântările bisericeşti după melodiile celor opt glasuri, Sibiu, 1890.

CIUREANU-BODEȘTI, Vasile, Liturghier Muzica Bisericească Orientală, Aprobat de Sf. Sinod

cu ord. No. 436 19/XI 1924, Tipografia Centralei Coperativelor, Chișinău, 1928.

CHIRIȚĂ, Mihail, POPESCU, Chiril, și CHIRIȚĂ, I., Chiriță, Prohodul Domnului și

Mântuitorului nostru Iisus Hristos armonizat pe 1, 2, 3 și 4 voci în ambele muzici: orientală și
occidentală alcătuit de Pr. Mihail Chiriță, Chiril Popescu și Pr. Chiriță I. Chiriță Deservenți ai
Catedralei Sfintei Episcopii de Argeș, Profesori de muzicile: bisericească și vocală, Tipografia și
Librăria „Artistica,” P. Mitu-Pitești, 1936.

DUCA, Gabriel, și GHEORGHE, Valentin, Tomul întâi al Antologiei de cântări psaltice ce

cuprinde în sine cele mai de trebuință cântări la Sfintele Taine și Ierurgii, Slujba Sfințirii
Bisericii, precum și irmoase calofonice, după autori mai vechi sau mai noi, multe tipărite acum
pentru întâia oară cu voia și binecuvântarea Preafericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române în cel de-al douăzeci și unulea an al arhipăstoririi sale în această ediție
îngrijită și diortosită de Gabriel Duca și Valentin Gheorghe psalți la biserica Sfântul Grigorie
Palama din București și dată tiparului cu cheltuiala Sfintei Marii Mânăstiri a Vatopedului din
Sfântul Munte Athos în timpul stăreției Arhimandritului Efrem la anul 2007 de la Nașterea
Domnului, Asociația Nectarie Protopsaltul, București, 2007.

GHENADIE, Arhiereul, Albina Muzikală koprinzînd în sine tipurile cele mai uzitate ale
Prosomiilor (podobiilor) celor opt glasuri făcute a se cânta întokma ca în greceşte şi kântări (la)
sărbătorale din Triod, Pentikostar, Octoih şi Minee aplicate la tipuri întokma ka în greceşte de
Arhiereul Ghenadie fost Episkop de Argeşu cu binecuvântarea Înalt prea sfințitului arhi episcop
al Ungrovlahiei Primat al României și președinte al Sfântului Sinod D. D. Calinic Miclescu
1875, București. Tipografia Toma Teodoresku, Mântuleasa strada Plantelor, nr. 9.”

287
IONESCU, Neagu, Buchetul muzical ce conține cântările indispensabile unui cântăreț tot timpul
anului..., culegere după diferiți autori și compoziții originale de N(eagu) Ionescu, Buzău, 1881;

Idem. Buchetul muzical..., acum din nou retipărit și complectat în zilele Majestății Sale Carol I,
Regele României cu aprobarea Sf(ântului) Sinod al S(fin)tei Biserici Autocefale Ortodoxe
Române, cu adresa Nr. 152 din 17 maiu 1900 Culegere dupe autorii cei mai însemnați cari au
existat în țară, și composiții originale de Neagu Ionescu Profesor de Muzică bisericească, fost
Profesor la Seminarul de Buzău și acum pensionar, București, Tipografia Cărților Bisericești,
1900.

IONESCU, George, Divina Liturgie a Sântului Ioan Gură de Aur armoniată pe 3 voci egale
întocmai dupe melodia orientală existentă în Biserica Ortodoxă Română de George Ionescu
vechiu șef de chor din capitală, profesor de musică la gimnasiul din Giurgiu și la externatul
secundar de fete No. 2 din București Edițiunea I. – Opul 3, București, Tipografia Alexandru A.
Grecescu, Piața Teatrului, 1885.

IOANNESCU, Gheorghe, Manual de Cântări Bisericeşti necesare peste tot anul care s-au
tipărit în zilele Înălțimei Sale Domnitorul Românilor Carol I cu spesele și bine cuvântarea Prea
Sfințitului Episcop al Râmnicului Noului Severin D. D. Athanasie, așezate, revisate și corectate
de cucernicul între Preoți Preotul Exarh Gh. Ioannescu de la Biserica Zlătari din București,
Buzău, Noua Tipografie Română Al. Georgescu, 1878.

IONESCU, Dometie, Antologie care cuprinde cântări pentru Vecernie, Utrenie, Liturghie,
Postul Mare, parte compuse, parte traduse, de Părintele Nectarie Schimonahul, Protopsaltul
Schitului Prodromu din Sfântul Munte al Athonului, și de alți autori, date la lumină prin
sârguința Părintelui Ieromonah Dometie Ionescu de la schitul Ico(a)na din București Cu
aprobarea și binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române,
București, Tipografia Cărților Bisericești, 1898.

IORDĂNESCU, Ieromonah, Amfilohie, Buchet de muzică (Psaltichii), Tipografia Cărților

Bisericești, București, 1933.

MOLDOVEANU, Diac., Dr., Nicu, Cântări la Sfintele Taine și la Ierurgii și alte cântări
religioase, Tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Române, Editura Institulului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 2002.

PANN, Anton, Rânduiala Sfintei și Dumnezeeștei Liturghii în care unele compuse, altele
prelucrate și date la lumină cu bine-cuvântarea Înalt Prea-Sfințitului Mitropolit al Ungrovlahiei
D. D. Neofit Prea Cinstit, și Ecsarh al Plaiurilor și loco-țiitor al Kesareei Kapadokiei și Cavaler
a feluri de ordine de Curți Împărătești de Anton Pann, București, În a sa tipografie de muzică
bisericească, 1847.

PLOIEȘTEANU, N., Nifon., Carte de muzică bisericească pe psaltichie și pe note liniare,

pentru trei voci, București, 1902, Tipografiile Joseph Gobl (Gutenberg), a Cărților Bisericești și
Carol Gobl, 20 Strada Doamnei.

288
POPESCU, Ștefanache, Colecțiuni de cântări bisericești, între care unele compuse, traduse,
altele culese și prelucrate de Ștefan Popescu Profesor de Muzică Bisericească, Tipografia Nifon
Mitropolitul, București, 1860.

POPESCU-PASĂREA, Ion, Cântările Sf(intei) Liturghii scrise pentru corurile sătești, după
melodiile bisericești-tradiționale de I. Popescu-Pasărea Profesor de muzică bisericească la
Seminariile: Central și Nifon Mitropolitul, Dirigintele corului bisericii Kalinderu. Lucrare
Aprobată de Sf(ântul) Sinod în Ședința din 9 Maiu 1908, Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor,
Administrația Casei Bisericii, Inst. de Arte Grafice Carol Gobl S-r Ion St. Rasidescu 16, Strada
Doamnei 16, București, 1908.

Idem Liturghierul de Strană cuprinzând Cântările Sfintei Liturghii pe muzică bisericească

orientală după cum se cântă la strană în Biserica Română-Ortodoxă scrise de I. Popescu
Pasărea profesor de Muzică-Bisericească în Seminarele Central și Nifon Mitropolitul din
București, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1925.

Idem Prohodul Domnului Nostru Iisus Hristos care se cântă în Sfânta și Marea Vineri Seara
scris pe ambele muzici după melodiile bisericești străbune, Tipografia Cărților Bisericești Strada
Principatelor-Unite 60, București, 1925.

Idem Colecțiune de Cântări Bisericești, Imne Patriotice și Cântece Populare tipărite Pentru uzul
cercurilor pastorale și conferințelor culturale ale cântăreților bisericești, Tipografia Cărților
Bisericești, București, 1925.

Idem. Noul Idiomelar ce cuprinde cântările praznicelor împărăteşti şi ale sfinţilor cu polieleu
(mai principali) scrise după Anton Pann, Dimitrie Suceveanu şi Ştefanache Popescu şi
completate de I. Popescu – Pasărea, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1933.

Idem Culegere de Cântări Bisericești ce se cântă de către preoți în sobor la diferite servicii
bisericești, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1940.

SAFIRIN, Gherasim, Episcop, Culegere de cântări bisericeşti date la lumină în zilele Majestăţii
Sale Regelui României, Carol I, de Gherasim, episcop al Romanului, 1908, Bucureşti, Tipografia
Cărţilor Bisericeşti.

TRANDAFIR, Ion, și GLIGĂNEANU, D., Cântările Sfintei Liturghii pe două voci după
melodiile bisericești pentru trebuința corurilor școlare tipărite cu binecuvântarea P. S. S.
Emilian Antal Lt. Episcop de Argeș în alcătuirea C. C. Diaconi Ion Trandafir și D. Gligăneanu,
Editura Sfintei Episcopii de Argeș, Tipografia Cărților Bisericești, Principatele Unite Nr. 60,
București, 1942.

UNCU, V. Anton, Antologhionul care cuprinde cântări la Vecernie, Utrenie, Liturghie, Botez,
Cununie, Sfinţirea apei mici, Tedeum, Înmormântare şi cântări calofonice tipărit cu aprobarea
şi binecuvântarea Sfântului Sinod întocmit de Arhidiaconul-Stavrofor Anton V. Uncu de la

289
Catedrala Sfintei Patriarhii profesor de psaltichie la Seminarul Nifon Mitropolitul, Editura
Tipografiei Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1947.

VIDU, I., Liturghia Sfântului Ioan Hrisostom, pentru centrele parohiale și popor cântată prin
Biserica din Banat și Crișana sub denumirea de „Liturghia pe Mare,” aranjată și armonizată
pentru patru voci bărbătești de I. Vidu Lugoș transpusă pe muzica orientală de Arhidiacon I.
Mardale Râmnicu Vâlcii sub călăuzirea și binecuvântarea P. S. Episcop Vartolomeu, Institutul
de Editură Creștină al Sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin Nr. 53, Tiparul Tipografiei
Cozia a Sf(intei) Episcopii / R(âmnicul) Vâlcii, 1930.

ZMEU, Ioan, Catavasierul muzical, Tomul Utreniei și Tomul Liturghiei, Ediție nouă care
cuprinde cele mai frumoase și alese cântări ale mai multor însemnați autori bisericești pentru
usul școalelor de cântăreți și seminarii din țară în al 14-lea an al păstoriei P.S. Episcop al
Eparhiei de Argeș D. D. Gherasim Timuș. Aprobat de Sfântul Sinod al României în ședința din
12 mai 1904 cu ordinul nr. 100 întocmit și aranjat de Ioan Zmeu, Școala de Cântăreți Bisericești
Pitești, Buzău, Imprimeria Alexandru Georgescu, 1907.

Idem Utrenier și Liturghier, Care cuprinde cele mai frumoase și alese cântări ale mai multor
însemnați autori bisericești, aranjate în ordinea tipicului de Ioan Zmeu, Prim Cântăreț al Sfintei
Episcopii de Argeșu, tipărite pentru prima oară în al 26 an al Domniei Majestății Sale Carol I,
Regele României, Cu binecuvântarea Prea Sfinției Sale D. D. Ghenadie II-lea, Episcop al
Argeșului, Cavaler a mai multor ordine, în al 17 an al păstoriei Sale, Cu aprobarea Sfântului
Sinod, Buzău, Tipografia Alessandru Georgescu, 1892.

290
ANEXE

291
 ANEXA NR. 1. Manuscrisele nemuzicale din fondul B.A.R. Iosif
Naniescu donate la anul 1894, 1895, 1901 și post mortem (1902-1915)

1. ms. rom. 464 - 1682, 53 file, 195/135 mm. Viața și traiul Sf. Nifon patriarhul
Țarigradului..., versiune publicată de Iosif în anul 1888 la București.
2. ms. rom. 543 - sec. XIX, 280 file, 215/165 mm. Psaltirea în versuri a Mitropolitului
Dosoftei.
3. ms. rom. 1464 - 1798, 164 file, 340/230mm. Proloage pe lunile Martie-Mai, donat de
Veniamin Costache la 2 noemvrie 1802 Seminarului de la Socola, copist Sofronie Ieromonah.
4. ms. rom. 1465 - sfârșit de sec. XVIII, 114 file, 345/230 mm. Proloagele pe lunile
iunie-august, donat de V. Costache pentru Socola, copist Sofronie Ieromonah.
5. ms. rom. 1466 - 1829, 736 file, 340/235 mm. Cuvântări...Sf. Simeon Noului
Cuvântătoriu de Dumnezeu..., copist Calinic ierodiacon.
6. ms. rom. 1467 - sec. XVIII, 401 file, 330/215 mm. Tâlcul Evangheliilor de Arhiep.
Teofilact al Bulgariei, copist Popa Stanciu de la Antim.
7. ms. rom. 1468 - 1754, 726 file, 310/210 mm. Vactiria, adecă Cârja
arhierească...,tălmăcitor... popa Cozma....
8. ms. rom. 1472 - sec. XIX, 115 file, 260/180 mm. Din scrierile lui Oxestiern și
Engolpion.
9. ms. rom. 1474 - 1852, 118 file, 255/195 mm. Istoria Antică.
10. ms. rom. 1475 - 1854, 174 file, 250/190 mm. Istoria Modernă.
11. ms. rom. 1476 - sec. XVII, 64 file, 260/205 mm. Pravila Bisericească.
12. ms. rom. 1479 - 1818, 332 file, 225/165 mm. Mărgăritare...cuvinte de multe feluri...,
copist Stan logofăt.
13. ms. rom. 1480 - 1782, 113 file, 230/165 mm. Miscelaneu de literatură patristică.
14. ms. rom. 1481 - 1843, 253 file, 225/185mm. Curs de istorie universală de la
Octavian August până la finele sec. XVIII.
15. ms. rom. 1482 - sec. XVIII, 231 file, 230/160 mm. Miscelaneu de literatură
monahală și apocrifă.
16. ms. rom. 1484 - început de sec. XIX, 174 file, 230/175 mm. Cuvinte monahale de
Isaia pustnicul.

292
 17. ms. rom. 1485 - 1821, 73 file, 230/185 mm. Miscelaneu, Slujba Părintelui Dimitrie
Basarabov de Ioan Șoimescu, Brașov.
18. ms. rom. 1486 - 1785, 85 file, 225/170 mm. Rânduiala Târnosaniei.
19. ms. rom. 1498 - 1667-1669, 136 file, 205/150 mm. Note și însemnări din vremea
studiilor în Italia, Stolnicul Constantin Cantacuzino.
20. ms. rom. 1499 - 1849, 17 file, 190/160 mm. I.Eliade-Rădulescu, articol din Le temp,
11/23 iunie 1849.
21. ms. rom. 1462 - 1799, 144 file, 340/230 mm. Proloagele pe lunile septembrie-
noiembrie, donat de V. Costache Seminarului din Socola la 2 noiembrie 1803.
22. ms. rom. 1503 - 1831, 34 file, 190/145 mm. Rugăciuni către Maica Domnului și Sf.
Arhanghel Mihail.
23. ms. rom. 1505 - sfârșit de sec. XVII, 190 file, 180/150 mm. Miscelaneu, Pateric.
24. ms. rom. 1506 - 1843, 71 file, 190/155 mm. Povestiri și istorii morale.
25. ms. rom, 1507 - sfârșit sec. XVIII, 69 file, 195/140mm. Paraclisele Maicii Domnului
și alte rugăciuni.
26. ms. rom. 1508 - început sec. XIX, 70 file, 200/145 mm. Catehism la Cartea Facerii.
27. ms. rom. 1509 - început sec. XVIII, 64 file, 200/145 mm. Lege privitoare la
organizarea bisericii rusești.
28. ms. rom. 1510 - început sec. XIX, 21 file, 195/15 mm. Slujba Sfântului Nicolae.
29. ms. rom. 1463 - sfârșit sec. XVIII, 133 file, 340/230 mm. Proloagele pe lunile
decembrie-februarie donat la 2 noiembrie 1803 de Veniamin Costache Seminarului Socola.
30. ms. rom. 1512 - sfârșit sec. XVIII, 53 file, 205/155 mm. Molitvelnic, Pomelnicul
Banului, Omilie și Învățătura preoților.
31. ms. rom. 1514 - 1862, 169 file, 190/115 mm. Versuri și alte scrieri
32. ms. rom. 1515 -1853, 85 file, 180/115 mm. Cuvântări și alte învățături.
33. ms. rom. 1518 - 1878, 71 file, 385/295 mm. Arhieraticon copist preotul Gheorghe
Ionescu.
34. ms. rom. 1529 - început sec. XIX, 25 file, 350/230 mm. Târnosanie.
35. ms. rom. 1530 - 1814, 48 file, 340/215 mm. Pomelnic ctitoresc...a mânăstirii
Pionului-Hangu.

293
 36. ms. rom. 1531 - prima jumătate sec. XIX, 154 file, 355/230 mm. Canoanele Sfintelor
Soboare.
37. ms. rom. 1464 - 1798, 164 file, 340/230 mm. Proloagele pe lunile martie-mai donate
la 2 noiembrie 1803 de V. Costache Seminarului Socola.
38. ms. rom. 1532 - început sec. XIX, 329 file, 350/235 mm. Miscelaneu de literatură
monahală.
39. ms. rom. 1535 - 1860, 17 file, 340/215 mm. Piatra Credinței Ștefan Ivarovschi.
40. ms. rom. 1536 - 1776, 127 file, 340/220 mm. Miscelaneu, Cronograf rusesc până la
Avraam, Cuvântul Sf. Ipolit la a doua venire a Domnului, Vedeniile Sf. Grigorie.
41. ms. rom. 1537 - sfârșitul sec. XVIII, 38 file, 355/230 mm. Mic manual de bune
maniere.
42. ms. rom. 1538 - prima jumătate sec. XIX, 21 file, 325/215 mm.
Așezământul...soborului Mânăstirilor Neamțul și Secu.
43. ms. rom. 1543 - început sec. XIX, 121 file, 330/225 mm. Ambrosius Marlianus
Teatrul Politic.
44. ms. rom. 1551 - 1791, 195 file, 330/230 mm. Vieți de sfinți Varlaam, Ioasaf,
Cornelie sutașul. Sinaxar.
45. ms. rom. 1525 - 1887, 174 file, 340/210 mm. Istorie pentru Neamțu și Secu,
Andronic duhovnicul.
46. ms. rom. 1554 - sec. XVIII-XIX, 23 file, 335/110 mm. Pomelnicul unei Mânăstiri
nenumite din Moldova.
47. ms. rom. 1555 - început sec. XIX, 162 file, 315/210 mm. Viețile sfinților, Tâlcul
Sfintei Liturghi, și Judecata sufletului cu trupul.
48. ms. rom. 1560 - 1818, 109 file, 315/205 mm. Tâlcuire la Cântarea Cântărilor de
Theodorit Episcopul Chirului.
49. ms. rom. 1566 – început sec. XIX, 90 file, 305/210 mm. Miscelaneu de literatură
monahală.
50. ms. rom. 1567 - 1754, 67 file, 205/205 mm. Pomelnicul Sfintei Mitropolii a Țării
Moldovei.
51. ms. rom. 1568 - 1812, 215 file, 295/205 mm. Miscelaneu de literatură monahală.
52. ms. rom. 1573 - 1797, 152 file, 295/210 mm. Varlaam și Ioasaf.

294
 53. ms. rom. 1575 - început sec. XIX, 141 file, 295/205 mm. Cugetări de Oxenstiern.
54. ms. rom. 1576 - sfârșit sec. XVIII, 141 file, 300/200 mm. Întâmplările lui Telemac și
Parimiile.
55. ms. rom. 1578 - sfârșit sec. XVIII, 175 file, 305/215 mm. Cronograf.
56. ms. rom. 1590 - 1809, 169 file, 235/170 mm. Viața Cuvioșilor Varlaam și Ioasaf.
57. ms. rom. 1591 - începutul sec. XIX, 155 file, 230/160 mm. Miscelaneu de literatură
monahală.
58. ms. rom. 1592 - 1799-1802, 100 file, 230/170 mm. Miscelaneu de literatură
monahală.
59. ms. rom. 1593 - început sec. XIX, 164 file, 230/165 mm. Cuvintele prea cuviosului
Marco.
60. ms. rom. 1594 - început sec. XIX, 236 file, 230/165 mm. Pravile împărătești din
sfitocul împăratului Iustinian.
61. ms. rom. 1595 - sfârșit sec. XVIII, 80 file, 235/175 mm. Gramatica limbii franceze.
62. ms. rom. 1596 - a doua jumătate sec. XVIII, 172 file, 225/170 mm. Vedenile
fericitului Grigorie ucenicul făcătorului de minuni Vasilie cel Nou.
63. ms. rom. 1597 - a doua jumătate sec. XVIII, 267 file, 230/165 mm. Mântuirea
păcătoșilor de Agapie Landos.
64. ms. rom. 1598 - 1815, 45 file, 225/190 mm. Rânduiala Chipului celui mic f.1-12,
Rânduiala Marelui și Îngerescului Chip f. 12-45. n.n.
65. ms. rom. 1599 - 1854, 53 file, 230/180 mm. Rețete medicale și farmaceutice.
66. ms. rom. 1601 - sfârșit sec. XVIII, 43 file, 235/165 mm. Istoria lui Priam Împărat și
Istoria lui Stinder.
67. ms. rom. 1602 - sfârșit sec. XVIII, 122 file, 230/165 mm. Meditații religioase de
Callist Catafighiotul.
68. ms. rom. 1603 - 1816, 31 file, 255/210 mm. Fr. Regnard, Tragodia lui Sapor.
69. ms. rom. 1604 - început de sec. XIX, 74 file, 220/180 mm. Miscelaneu teologic.
70. ms. rom. 1605 - 1829, 76 file, 240/180 mm. Hesiod, scrieri.
71. ms. rom. 1606 - 1838, 57 file, 230/180 mm. Curs de retorică predat în Seminarul
Socola între anii 1838-1889.

295
 72. ms. rom. 1607 - mijloc de sec. XIX, 62 file, 125/180 mm. Dicționar de plante și
rețete medicinale.
73. ms. rom. 1608 - 1792, 102 file, 235/165 mm. Piatra smintelii, despre schisma
bisericilor.
74. ms. rom. 1609 - 1816, 87 file, 225/165 mm. Cronica lui Scanderbeg, Pravoslavnică
învățătură a lui Pavel Petrovici și Vocabular francezo-român.
75. ms. rom. 1610 - sfârșit de sec. XVIII, 127 file, 220/155 file, Grigorie Sinaitul Scrieri
monahale.
76. ms. rom. 1611 - 1764, 232 file, 210/165 mm. Ștefan Iavorschi Piatra credinței.
77. ms. rom. 1616 - 1754, 147 file, 205/135 mm. Constantin Diichiti, Istoria Moreii.
78. ms. rom. 1617 - 1782, 40 file, 195/135 mm. Miscelaneu de literatură monahală.
79. ms. rom. 1618 - 1813, 27 file, 210/160mm. Bunele năravuri Povestiri morale.
80. ms. rom. 1619 - 1831, 56 file, 205/165 mm. Miscelaneu de literatură laică și
teologică.
81. ms. rom. 1620 - 1839, 109 file, 210/170 mm. Însemnare de leacuri pentru diferite
boale.
82. ms. rom. 1621 - mijlocul sec. XVIII, 294 file, 205/150 mm. Miscelaneu de literatură
monahală.
83. ms. rom. 1622 - mijloc de sec. XIX, 42 file, 200/140 mm. Britanicu, tragedie de
Ioan Rasin.
84. ms. rom. 1623 - 1850, 183 file, 195/155 mm. Repertoar universal de toate
cunoștințele.
85. ms. rom. 1624 - 1850, 188 file, 195/155 mm. Repertoar de toate cunoștințele
trebuitoare.
86. ms. rom. 1625 - 1850, 151 file, 195/155 mm. Repertoar de toate cunoștințele.
87. ms. rom. 1626 - 1793, 56 file, 220/160 mm. Miscelaneu Buchile Aforisme, Rețete,
Cuvinte de învățătură....
88. ms. rom. 1627 - sfârșitul de sec. XVIII, 325 file, 190/135 mm. Manual de fizică.
89. ms. rom. 1700 - 1851, 37 file, 210/170 mm. Nicolae Ionescu, evenimentele din
Moldova din anul 1848.

296
 90. ms. rom. 1701 - sfârșit de sec. XVIII, 48 file, 215/165 mm. Scrieri fictive, satire și
Prorocire Sfântului Mefthodie Arhiepiscop Patarelor.
91. ms. rom. 1702 - mijloc de sec. XVIII, 146 file, 205/145 mm. Viața lui Alexandru
Machedon și Istoria Troadei.
92. ms. rom. 1703 - 1844, 41 file, 225/180 mm. J.Fr. Regnard. Tragodiea lui Sapor.
93. ms. rom. 1712 - 1849, 107 file, 215/170 mm. Predici ale lui Inochentie Mitropolitul
Harcovului
94. ms. rom. 1716 - 1774, 146 file, 225/175 mm. Gramatica Rumânească.
95. ms. rom. 1725 (1839, 130 file, 205/165 mm. Învățături creștinești și Tâlcul Sfintei
Liturghii.
96. ms. rom. 1769 - 1841, 167 file, 360/215 mm. Caiet de școală al Mitropolitului Iosif
Naniescu 1841-1842, Istoria universală.
97. ms. rom. 1770 - mijloc de sec. XIX, 7 file, 310/205 mm. Scenetă satirică.
98. ms. rom. 1771 - început de sec. XIX, 208 file, 240/195 mm. Plângerea lui Edward
Young.
99. ms. rom. 1782 - 1846, 79 file, 220/175 mm. Povestiri ale moșului Ioan Cărămidă la
anul 1799 Valea Laloș-Vâlcea.
100. ms. rom. 1788 - sfârșit de sec. XVIII, 144 file, 230/170 file, Miscelaneu, Porunca
sfântului Constantin către biserică, Cuvinte de învățătură.
101. ms. rom. 1792 - 1823, 19 file, 260/190 mm. Cuvânt pentru judecata de apoi și
sfârșitul lumii, Descoperirea Sfintei Liturghii.
102. ms. rom. 1797 - 1827, 92 file, 225/170 mm. Târnosirea Bisericii.
103. ms. rom. 1798 - 1843, 103 file, 235/170 mm. Târnosirea Bisericii.
104. ms. rom. 1799 - mijloc de sec. XIX, 74 file, 225/175 file, Sfătuiri religioase,
Hristofor Iacovescu.
105. ms. rom. 1810 - 1802, 72 file, 205/165 mm. Miscelaneu, Apologie, mântuire celui
scârbit, Versul lui Adam, I. Barac, Versuri moralizatoare.
106. ms. rom. 1811 - 1824, 180 file, 210/185 mm. Miscelaneu, Patericul Sfântului
Grigorie Dialogul, Viața Sfântului Serafim Arhiepiscop de Fanar, Istorii de folos.
107. ms. rom. 1817 - 1789, 274 file, 205/150 mm. Miscelaneu, Vămile văzduhului,
Istorii și rețete medicale, fabule, Letopisețul Cantacuzinesc.

297
 108. ms. rom. 1819 - 1794, 288 file, 210/150 mm. Miscelaneu Cuvinte, Vieți de sfinți,
Pateric, Potolirea scârbelor omului.
109. ms. rom. 1820 - început de sec. XIX, 128 file, 220/180 mm. Miscelaneu, Slujbe
bisericești, Canoanele Sf. Spiridon, Sf. Isaur, Sf. Stelian, copii de documente ale familiei
Șoimescu.
110. ms. rom. 1821 – 1867, 34 file, 205/165 mm. Slujba Acatistului Sfinților Trei
Ierarhi.
111. ms. rom. 1839 - sfârșit de sec. XVIII, 284 file, 180/110 mm. Miscelaneu, Molitve,
Târnosirea Bisericii, Acatiste, Paraclisul Maicii Domnului, Molitvenic, Satiră împotriva
Austriei.
112. ms. rom. 1841 - 1817, 208 file, 175/115 mm. Miscelaneu, Capete 400 de avva
Talasie Livianul Cuvinte folositoare, Despre mânăstirile Athonite și din Țara Românească.
113. ms. rom. 1844 - 1774, 370 file, 150/110 mm. Miscelaneu, Cuvinte, Omilii, Vieți de
Sfinți.
114. ms. rom. 1845 - 1798, 52 file, 165/110 mm. Calindarul celor șapte planeți.
115. ms. rom. 1848 - 1823, 52 file, 170/115 mm. Alchiviad sau iubire de sineși fără
măsură.
116. ms. rom. 1852 - 1837, 204 file, 155/105 mm. Miscelaneu teologic.
117. ms. rom. 1856 - 1797, 77file, 165/105 mm. Muscel, Popa Ion Valea Mare,
Acatistul Maicii Domnului, Rugăciuni, Acatistul Sfântului Nicolae.
118. ms. rom. 1858 - început de sec. XIX, 82 file, 150/100 mm. Proschinitarul
Mânăstirilor de la Sfântul Munte Athos.
119. ms. rom. 2450 - 1858, 6 file, 205/165 mm. Cuvânt la Anul Nou, D.D. Petre Roman.
120. ms. rom. 2494 - prima jumătate de sec. XIX, 122 file, 240/180 mm. Elemente de
geometrie, (lipsit de figuri n.n.).
121. ms. rom. 2504 - 1811, 31 file, 215/175 mm. Alchiviad sau iubire de sineși fără
măsură.
122. ms. rom. 2761 - prima jumătate a sec. XIX, 54 file, 365/225 mm. Miscelaneu de
literatură omiletică.
123. ms. rom. 2762 - 1846, 66 file, 270/215 mm. Omilii în Postul Mare și la
Îngropăciune.

298
 124. ms. rom. 2763 - mijloc de sec. XIX, 113 file, 350/220 mm. Iosif Naniescu, Omilii
și Cuvântări Funebre.
125. ms. rom. 2870 - mijloc de sec. XIX, 15 file, 155/115 mm. Omilie la a patra
Duminică a marelui Post.
126. ms. rom. 2889 - 1838, 64 file, 240/180 mm. Teatru.
127. ms. rom. 2891 - mijloc de sec. XIX, 26 file, 225/180 mm. Teatru.
128. ms. rom. 2892 - prima jumătate de sec. XIX, 26 file, 210/170 mm. Chateaubriand,
Martirii, capitolul X.
129. ms. rom. 2910 - 1834, 16 file, 225/180 mm. Teatru.
130. ms. rom. 2911 - 1816, 53 file, 240/170 mm. Teatru, comedie, Urârea de oameni și
pocăința.
131. ms. rom. 2914 - mijloc de sec. XIX, 102 file, 215/165 mm. Miscelaneu de teologie
polemică.
132. ms. rom. 2943 - 1854, 11 file, 215/175 mm. Călindari al vestitului Cazamiia pe
anul 1854.
133. ms. rom. 2944 - 1829, 15 file, 220/185 mm. Miscelaneu de literatură populară,
Vicleimul, Cântece de stea.
134. ms. rom. 2945 - 1811, 67 file, 340/235 mm. Iosif Episcopul Argeșului. Corectură
pe un vechi octoih pentru tipărirea Octoihului de la Râmnic 1811.
135. ms. rom. 3059 - 1822, 12 file, 200/120 mm. Versuri lirice ale lui Gheorghe Asachi.
136. ms. rom. 3825 - mijloc de sec. XIX, 54 file, 245/195 mm. Dicționar de rime.
137. ms. rom. 3830 - început de sec. XIX, 2 file, 150/105 mm. Ectenii la rânduieli ce se
fac în caz de necazuri și boale la animale.
138. ms. rom. 3926 - 1832-1889, 62 file, 340/210 mm. Miscelaneu de literatură
populară și cultă și documente literare.
139. ms. rom. 4521 - mijlocul sec. XVIII, 10 file, 280/175 mm. Molitvenic
140. ms. gr. 909 - sec. XIX, 11 file, 165/95mm. Fonogoeia ton Ellinon Gramatică a
limbii grecești n.n..
141. ms. rom. 1809 - Liturghier, 113 file, 210/150 mm. donat în anul 1895
142. ms. rom. 1576 - sfârșit de sec. VIII, 141 file, 300/200 mm. Întâmplările lui
Telemac, fiul lui Odiseu; Parimiile, donat în anul 1901 (10 mai).

299
 143. ms. rom. 1772 - mijloc de sec. XIX, 149 file, 240/190 mm. Caiet de gramatică
grecească, M. Mărgăritescu 1841.
144. ms. rom. 1773 - 1842, 579 file, 220/170 mm. Caiete de școală, limba franceză,
Iosif Naniescu.
145. ms. rom. 1774 - mijloc de sec. XIX, 410 file, 235/180 mm. Caiete de școală, limba
latină, Iosif Naniescu.
146. ms. rom. 1775 (mijloc de sec. XIX, 516 file, 220/175 mm. Caiete de școală, istorie
veche și medievală, Iosif Naniescu.
147. ms. rom. 1776 - mijloc de sec. XIX, 160 file, 240/200 mm. Caiete de școală,
matematici, Iosif Naniescu.
148. ms. rom. 1777 - mijloc de sec. XIX, 215 file, 240/195 mm. Caiete de școală,
teologie dogmatică, Iosif, Naniescu.
149. ms. rom. 1778 - mijloc de sec. XIX, 295 file, 220/175 mm. Caiete de școală,
crestomație și texte moralizatoare, Iosif Naniescu.
150. ms. rom. 1779 - mijloc de sec. XIX, 266 file, 235/195 mm. Caiete de școală,
filozofie și istoria filozofiei, Iosif Naniescu.
151. ms. rom. 1780 - 1845, 255 file, 265/215 mm. Caiete de școală, filozofie, curs de la
Sf. Sava de I. Livaditu, al lui Iosif Naniescu.
152. ms. rom. 2898 - prima jumătate de sec. XIX, 12 file, 225/185 mm. Descoperirea
Sfintei Liturghii.
153. ms. rom. 2960 - 1832, 18 file, 175/110 mm. Vocabulare și dialoguri greco-romane.
154. ms. rom. 2961 - prima jumătate de sec. XIX, 36 file, 195/120 mm. Miscelaneu,
Azbuchile grecești, Ceaslov greco-român, vocabular, rețete medicale și curiozități.
155. ms. rom. 2962 - 1858, 15 file, 210/165 mm. Cuvântare funebră și omilie, N. Nica,
Bacău.
156. ms. rom. 2963 - 1840, 16 file, 210/175 mm. Miscelaneu de geografie.
157. ms. rom. 2964 - prima jumătate de sec. XIX, 12 file, 235/180 mm. Carte de bucate.
158. ms. rom. 3250 - mijloc de sec. XIX, 25 file, 155/110 mm. Fabule de A. Donici.
159. ms. gr. 1265 - 1841-1842, f.1,33, 68 file, 220/175 mm. Caiet de școală al lui Iosif
Naniescu, texte alese în limba elină pentru exerciții școlare; f. 1 Caietu /sic./ pentru histomathie
la elinește al lui Iosif ierod/iacon/ 1841 sept/embrie/ 4.

300
 ***Donații post mortem
1. ms. rom. 4323 - început de sec. XIX, 283 file, 370/230 mm. Pateric.
2. ms. rom. 4398 - mijloc de sec. XIX, 32 file, 350/175 mm. Versuri lirice patriotice și
satirice.
3. ms. rom. 4400 - mijloc de sec. XIX, 11 file, 170/110 mm. Avestița, aripa Satanei.
4. ms. rom. 4401 - prima jumătate de sec. XIX, 7 file, 170/105 mm. Miscelaneu de
rugăciuni; la fila 1 găsim notată însemnarea datei hirotoniei sale 1835. Iosif ierodiacon. Luna
noiemvrie 24.
5. ms. rom. 4403 - sec. XIX, 31 file, 355/210 mm. Omilii și cuvântări, unele autograf
n.n.
6. ms. rom. 4404 - prima jumătate de sec. XIX, 26 file, 250/175 mm. Vieți de sfinți,
cuvântări, Rânduiala Călugăririi.
7. ms. rom. 1915 - început de sec. XIX, 125 file, 295/200 mm. Pateric al Pecerscăi.
8. ms. rom. 4014 - 1838-1870, 17 file, 365/225 mm. Omilii, discursuri și cuvântări
funebre.
9. ms. gr. 238 - sec. XVIII, 102 file, 240/170 mm. Texte scripturistice în limba greacă
veche și vulgară.
10. ms. gr. 582 - sec. XVIII, 76 file, 170/110 mm. Scrieri despre legea evanghelică de
Ghenadios Scholarios.
11. ms. gr. 704 - sec. XVIII, 439 file, 340/210 mm. 16 cuvântări ale Sfântului Grigorie
Teologul, traducere de I.P.S. Nichetas de Heraclia.
12. ms. gr. 320 - sec. XVII, 1686 f.129v., 130 file, 210/150 mm. Învățături despre Sfânta
Liturghie.
13. ms. gr. 351 - sec. XVIII, 119 file, 190/240 mm. Sfaturi pentru hirotonie
14. ms. gr. 252 - sec. XVIII, 38 file, 210/160 mm. Carte despre Locurile Sfinte cu
miniaturi rudimentare.
15. ms. gr. 237 - sec. XIX, 13 file, 240/170 mm. Slujba Sfintei Parascheva.
16. ms. gr. 327 - sec. XVIII, 26 file, 220/160 mm. Slujba Sfântului Haralambie.
17. ms. gr.369 - sec. XVIII, 42 file, 180/140 mm. Liturghie în onarea /sic./ Sfintei Cruci,
poezie religioasă după îmnul Acatist.
18. ms. gr. 241 - sec. XVIII, 166 file, 240/170 mm. Cuvântări ale Sfinților Părinți.

301
 19. ms. gr. 709 - sec. XVIII, 34 file, 300/210 mm. 19 discursuri religioase în greaca
modernă aproape toate anonime.
20. ms. gr. 274 - sec. XVIII, 1738, 463 file, 230/170 mm. Cuvântări și învățături, Prima
rapsodie din Iliada lui Homer.
21. ms. gr. 584 - sec. XVIII, 1768, 131 file, 170/110 mm. Martiriul Sfântului Mucenic
Anastasie, tratat de gramatică, traduceri, teme greco-eline, tratat de prozodie și versuri n.n.
22. ms. gr. 275 - sec. XVIII, 309 file, 210/160 mm. Viața lui Lucian de Samosata, Timon
sau mizantropul, cuvântări și traduceri.
23. ms. gr. 311 - sec. XVIII, 424 pagini, 210/150 mm. Cuvântări ale lui Iosif Bryennios,
alte rugăciuni ale Sfântului Simeon Logofătul și plângeri pe alfabet.
24. ms. gr. 368 - sec. XVIII-XIX, 276 file, 170/170 mm. Poezii, tabele pentru prezicerea
viitorului, Carte de Cutremure, rețete medicale, rugăciuni, despre capitalele Europei, poezii și
traduceri din limba franceză.
25. ms. gr. 315 - sec. XIX, 114 pagini, 210/140 mm. Profeții ale Sfântului Metodie din
Patra, Carte pentru tunete, Tratat de astronomie.
26. ms. gr. 352 - sec. XIX, 69 file, 190/140 mm. Tratat de Geografie, notițe, socoteli,
poeme morale, Carte de Povestiri.
27. ms. gr. 738 - sec. XIX, 61 file, 280/200 mm. Caiete desfăcute și adunate la un loc,
Cuvântare funebră, Discurs religios, Scriere despre unitatea bisericilor, scrisori.
28. ms. gr. 1265 - 1841-1842 f.1,33, 68 file, 220/175 mm. Caiete în limba greacă pentru
exerciții școlare.

302
 ANEXA NR. 2 Scrisoarea lui Alexandru Ghica (1 august 1847)
către Arhimandritul Ruvim de la Schitul Târgșor-Prahova, B.A.R. ms.rom.nr. 4400 f. 34.

303
 Scrisoarea lui Alexandru Ghica (1 august 1847)
către Arhimandritul Ruvim de la Schitul Târgșor-Prahova, B.A.R. ms.rom.nr. 4400 f.36.

304
ANEXA NR. 3 Scrisoarea lui G. Tatarascu 31 martie 1873
B.A.R. ms. nr.4396 A. 2947 f.187v.

305
ANEXA NR. 4 Scrisoarea către V. Caloianu 4 aprilie 1873
B.A.R. ms. nr.4396 A. 2947 f. 190v.

306
ANEXA NR. 5 Cererea de demisie, Arhiva B.A.R. Iosif Naniescu I (Documente) f.196

307
ANEXA NR. 6 Copia actului de hirotonie întru preot nr. 3449 Arhiva
B.A.R. Iosif Naniescu I, ms. 4397 A. 2948 f. 48

308
ANEXA NR. 7 Scrisoarea lui Ghimnasie Schimonahul către Iosif Naniescu
(6 mai 1867) Arhiva Iosif Naniescu II, B.A.R. ms. rom. 4396 fila (în creion) 155f.

309
 Scrisoarea lui Ghimnasie Schimonahul către Iosif Naniescu
(6 mai 1867) Arhiva Iosif Naniescu II, B.A.R. ms. rom. 4396 fila (în creion) 155v.

310
ANEXA NR. 8 Scrisoarea lui Ioan Stănescu către Părintele Iosif Naniescu din 23 martie 1857
Arhiva Iosif Naniescu I B.A.R. ms. rom. nr. 4396 A 2947 f. 39 f.

311
Scrisoarea lui Ioan Stănescu către Părintele Iosif Naniescu din 23 martie 1857
Arhiva Iosif Naniescu I B.A.R. ms. rom. nr. 4396 A 2947 f. 39v.

312
ANEXA NR. 9 B.M.M.B. ms.nr. 340 f.2v.-3 Kecragariile lui Dionisache Moraitul,

313
ANEXA NR. 10 De tine se bucură... de Dionisache Moraitul, cântare tradusă de Arhimandritul Iosif
Naniescu, B.M.M.B. ms. rom. nr. 340 f. 268

314
ANEXA NR. 11 Duminica Vameșului și Fariseului, la vecernie slava glas VIII ni, Atotțiitorule
Doamne, B.M.M.B. ms. rom. nr. 340 f.23 și f. 56

315
ANEXA NR. 12 Axion glas I de Hristodor Gheorghiu, tradus de Arhimandritul Iosif Naniescu
B.M.M.B. ms. nr. 340 f.215 f.

316
Axion glas I de Hristodor Gheorghiu, tradus de Arhimandritul Iosif Naniescu
B.M.M.B. ms. nr. 340 f.215v.

317
ANEXA NR. 13. Eotinala I-a B.M.M.B. ms. rom. nr. 340 f.119

318
ANEXA NR. 14 Slava glas VIII, Ușile pocăinței... B.M.M.B. ms. rom. nr. 340 f.99

319
ANEXA NR. 15 Prochimenul cel Mare Să nu întorci fața Ta...(Petru Lambadarie) tradus de Iosif
Naniescu B.M.M.B. ms. rom. nr. 340 f.18

320
ANEXA NR. 16 Polieleul Robii Domnului... (de Petru Lambadarie) tradus și corectat de Iosif
Naniescu B.M.M.B ms. rom. nr. 340 f. 71

321
ANEXA NR. 17 Doamne muierea... (de Iosif Naniescu) B.M.M.B ms. rom. nr. 340 f. 112

322
ANEXA NR. 18 Heruvicul Acum puterile... tradus de Iosif Naniescu
B.M.M.B ms. rom. nr. 340 f. 187

323
ANEXA NR. 19 Chinonicul Gustați și vedeți... facerea lui Ioan Klada și tradus de Iosif Naniescu
B.M.M.B ms. rom. nr. 340 f. 279

324
ANEXA NR. 20 Ziua Învierii... (de Iosif Naniescu) B.M.M.B ms. rom. nr. 340 f. 96

325
ANEXA NR. 21 Scrisoarea lui Iosif Naniescu către Episcopul Filotei de la Buzău
B.A.R. ms. rom. 4397 filele 87 f.

326
Scrisoarea lui Iosif Naniescu către Episcopul Filotei de la Buzău
B.A.R. ms. rom. 4397 filele 87v.

327
ANEXA NR. 22 Scrisoarea Episcopului Filotei de le Buzău către Iosif Naniescu
B.A.R. ms. rom.4397 filele 89 f.

328
Scrisoarea Episcopului Filotei de le Buzău către Iosif Naniescu
B.A.R. ms. rom.4397 filele 89 f.-v.

329
ANEXA NR. 23 Prima filă a testamentului Mitropolitului Iosif Naniescu scris în București la 8
noiembrie 1900, Arhivele Statului Iași, Colecția Documente, Pachet 168, nr. 70, rola 46

330
Ultima filă a testamentului Mitropolitului Iosif Naniescu scris în București la 8 noiembrie 1900,
Arhivele Statului Iași, Colecția Documente, Pachet 168, nr. 70, rola 46

331
ANEXA NR. 24 Plicul sigilat al Testamentului lui Iosif Naniescu (1900)

ANEXA NR. 25 Procesul Verbal semnat de Iosif Naniescu în anul 1900

332
ANEXA NR. 26. Scrisoarea Mitropolitului Partenie al Moldovei
către Președintele Academiei Române (1905)

333
ANEXA NR. 27 Cruce ridicată în Basarabia având inscripția: Înălțatu-s-a această Sfântă Cruce în cinstea
Mitropolitului Iosif Naniescu

334
Anexa nr.28 Acte mitricale ale Mitropolitului Iosif Naniescu

335
Anexa nr. 29 F.N.V.C. Ms. Căciulă 167/1000 p.16 f. 1 r.

336
ANEXA NR. 30 Ms. Ghelasie nr. M. 983, F. 1 r. Podobiile

337
ANEXA NR. 31 Ms. Ghelasie nr. M. 983, F. 126 r. Axion imitat după cel rusesc.

338
ANEXA NR. 32 Ms. Ghelasie nr. M. 983, F. 126 .v. Axion în limba rusă.

339
ANEXA NR. 33 Ms. Ghelasie nr. M. 983, F. 127 .v. Axionul Adormirii Maicii Domnului de Ghelasie
Basarabeanul

340
ANEXA NR. 34 Ms. Ghelasie nr. M. 983, F. 210 r. Stihirile Morţilor

341
ANEXA NR. 35 Ms. Ghelasie nr. M. 983, F. 224 r. Fericit Bărbatul

342
Anexa Nr. 36 Cântare lui Neagoe Vodă de Gheorghe Dumitrescu
(Arhiva Corului Topoloveni-Argeș)

343