Vedismul ~i postvedismul
sacrificiale") s-a pastrat mcinci colectii diferite ~i cuprinde formulele
II. VEDISMUL SI POSTVEDISMUL
/i~" 1. Literatura sacra
!·
. . Religia vedica este reconstituita astazi pe baza unor scrieri
religioase cu un caracter foarte diferit. Literal, notiunea Veda insearnna
"cuno~tere", "cuno~ere sacra" ~i este utilizata ca denurnire generala
~ent:u o mare pa.rte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico-
1stonc, Veda poate fi descrisa ca o literatura vasta, care reflec~ pe de 0
parte) concept]ile ~i trairile religioase ale primilor invadatori arieni in India·
~i, pe de alta parte, pe ce eprofesate Cle catre acey:ia in veacurile UllI1atoare.
~ Literatura v~di~a a fost scrisa ill lirnba sanscrita ~i cuprinde
unnatoarel~ grupe pnnc1pale de scrieri: cele patru colecfii (samhitii):
J.?gv:da, S~maveda, Yajurveda ~i Atharvaveda; in sensul strict al
cuvantulm, Veda clesernneaza aceste patru colectii de texte·
Briihmana; Aranyaka; cl) Upani~adele; exteleSUlra.
. Ceamai veche ~i ceamai important:a dintre cele patru Vede este
socotita~ "Veda imnurilor''), cuprinz.and 1028 de irnnllri redactate
in zece caqi. A fost cornpusa in a douajurnatate arnileniului al IT-lea
l.d.Hr. ~i lirnba mcare a fost scrisa <loved~ raranici un fel de dubiu ca
te~ ~i:ezintaceamai veche forrnaa literaturii indiene de care dispunem.
~uata m sme, culege~ nu~ o Iucrare unitara, scrisa de un singur autor,
c1 avern de-~ fa~ cu ~un compuse in perioade mult departate in tirnp
una de alta ~1 ap01 atnbwte unor personaje celebre. Canturile din aceasta
c:itegere pot fi considerate cele mai semnificative izvoarepentru cercetarea
~1 cuno~ereamitolob>iei ~i religiei popoarelorindo-europene. Siimaveda
("Veda cantaril~r") contffie texte imnologice preluate, in principal, din
]Jgveda. lmnunle sale erau cantate de catre preoti special pregatip in
acest sens in cadrul actelor de cult. Yafurveda ("Veda formulelor
21
ceremoniale folosite larealizareaefectivaa sacrificiului de ciitre sacerdotii
respectivi. In fine, Atharvaveda ("Veda vrajilor'') contffie descantece,
vraji, formuleroWce folositepentruizgonireaspiritelorrnalefice. Culegerea
cuprinde 730 de.immni folosite IDanumite ocazii de ciitre brahman, preotul
care supraveghea respectarea cu strictete aritualului, acesta intervenind
doar ID situajiile ID care constata IDcrucareaanumitor prescriptii ritualice.
Brii.hmana(l~800i.d:Hr.)sunttratateteologioo-careexplica
actele Sacrificifile ~ araraseriinificapasimbolicaaamanlll1telorprivind aceste
sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparJ:in JJgveda: Aitareya ~i
Kaushitaki. Cele mai importante Briihmana care aparJ:in Yajurveda
sunt: Satapatha~i Taittlriya. In fond, ele nu sunt altceva decat simple
anexe, simple "comentarii brahmanice" ale celorpatru Vede.
" - · e j.Oµi:ii") dateaza din perioada 800-600
---- ·um1i meclitatiipentru eremiµ,pentru cei re~i
i.d.Hr. ~i conp.nin.Stru
mpadure. Pe de alta parte, ele contii'i - procesUI mceplit in.Briihmana,
in sensul deW§arii e ac ritt.ial exterior ~i interiorizarii sacrificiului.
Exista in aceste texte multe expuneri speculative despre o serie de
' teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a
exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos.
Cea de-a patra categorie, cea rnai cunoscuta, este aceea a
Up-an- 1·- a- -e-lor (800 - cca. 300 i.d.Hr. ), consacrate in mod deosebit
misticii speculative. .Au~intt-o perioooade crizaabrahmanismului
f ~i se distarfteaza categoric ae ritualismul acestui~ avand - ~a cum 0
arata ~i nurnele lor (literal: "stand alaturi de invatl!t~r'', ''invatatura data
astfel") 17 - un caracter rnistico-ezoteric. DintotalUI Cle 108 doar 14
17. Conform teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~d ar putea
fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondente. precise intre
componentele personalitatii umane, elementele sacrificiale ~i structuri.le
universului fizic. Vezi L. Renou, L 'Indefondamentale (texte selectate de Ch.
Malamoud), Paris, Hem1ann, 1978, pp. 149-151; semnifica!ia in sine a cuvantului
Upani~ad este abordata pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad.
rom., Bucure~ti, Ed. Tehnica, 1994, pp. 23-26.