Religia vedica (vedismul)

A) Istoric vorbind, vedismul apare n continuarea religiei arienilor

n mileniul al II-lea . Hr.
B) Izvorul religiei vedice este corpusul de texte vedice. le au !ost
scrise la "#$$ . Hr. si sunt urmatoarele% a) Rg &eda (imnurile)' b) (a)ur
&eda (!ormulele sacri!iciale)' c) *+ma &eda (c,ntecele) si d) At-arva
&eda (desc,ntecele). .ermenul veda nseamna /cunoastere/ si /stiinta/.
&eda, de la verbul ved (a cunoaste), regasit n latinescul video-0re, este
un corpus de scrieri sacre, revelate, 1ruti (auzite), compus si transmis pe
cale orala n vec-ea limba indo-ariana, devenita sanscrita vedica.
*pecialistii au !ost de multe ori tentati sa separe &edele de ansamblul
literaturii indiene, privindu-le ca pe un produs exclusiv al creatiei
arienilor. 2ntr-un sens mai larg, termenul de veda nu cuprinde doar cele
patru carti sacre indiene, ci un ntreg complex literar n care sunt incluse
urmatoarele lucrari% *a3-it+, Br+-ma4+, 5ra46a7+, 8pani9ad,
#:; *arvep<lli R<d-<7=94an, Indian >-ilosop-6, vol. I, ?ondon,
@eorge Allen and 8nAin ?td., "BCC, p. CD.
#:E Ric-ard Resc-i7a, Introducere n opera lui Fircea liade,
traducere de &iorica Giscov, Bucuresti, ditura *aeculum, #$$$, p. #$-##.
*Htr+ si &edaIg+#:C. *a3-it+ sunt culegeri de imnuri si incantatii.
Br+-ma4+ reprezinta texte elaborate de bra-mani si dedicate practicii
sacerdotale, dar si re!lectiei teologice n )urul problemei sacri!iciului
vedic. .extele 5ra46a7+ serveau drept obiect de meditatie celor ce traiau
n paduri (+ra46+). &ed+ au !ost compuse si compilate pe durata a mai
multor secole n zone di!erite ale Indiei si de catre generatii diverse de
poeti, preoti si !iloso!i. ?iteratura vedica, asa cum arata Hermann
Jldenberg, este un /izvor din care purcede totul, ceva mult mai izbitor
dec,t n literatura @reciei, unde suntem mereu trimisi napoi spre poemele
lui Homer/#:D.
?iteratura vedica este, dupa expresia lui R. G. Ka4Le7ar, asemenea
unui curcubeu, n care nu se distinge clar c,nd o culoare ncepe si c,nd se
termina, cu marginile n !uziunea urmatoarei culori. tapele literaturii
vedice sunt%
I. *a3-it+, colectii de imnuri, rugaciuni, !ormule sacri!iciale,
litanii si !ormule magico-religioase. .ermenul sa3-it+ denota tendinta
de /punere laolalta/ (sa3M-it+) si de organizare a traditiei orale
existente n !orma versurilor. Acestea au !ost aran)ate dupa continut n
patru colectii *a3-it+%
a) Rg &eda (&eda imnurilor de lauda - =7), contin,nd o poezie ultra
ra!inata, preponderent cu speci!ic religios, imnuri de slava si rugaciuni.
b) (a)ur &eda (&eda !ormulelor sacri!iciale - 6a)ur), contin,nd
!ormule n marea lor ma)oritate mprumutate din Rg &eda, ntrebuintate
n ritualuri.
c) *+ma &eda (&eda c,nturilor - s+m+), cuprinz,nd mantr+ din
Rg &eda.
d) At-arva &eda (&eda !ormulelor magice - at-arvan), destinata
maselor, mult mai ar-aica n continut.
II. Br+-ma4+, texte n proza contin,nd discutii teologice,
discursuri asupra laturii principale a religiei acelei perioade - te-nica
ritualului sacri!iciului.
III. 8pani9ad, !ie incluse n Br+-ma4+, !ie comentarii separate
ale textelor vedice, exceptie !ac,nd creatiile mai noi, care sunt opere
independente. Acestea reprezinta nceputul literaturii !iloso!ice n India.
.extele vedice erau considerate apauru1e6a (creatie para-umana,
divina), Nea mai mare autoritate n !iecare pas al vietii era &eda, sursa
suprema de cunoastere. .oate ritualurile de trecere, c,t si gesturile aparent
nensemnate, cotidiene, precum scaldatul sau m,ncarea erau reglate de
vedapram+4a (nt,ietatea sau evidenta &edei). Nei care traiau n
societate con!orm autoritatii traditiei erau ortodocsii, credinciosii n
caracterul revelat al textelor vedice. Acestia erau asti7+, adica cei ce
sustineau realitatea si existenta &edelor (asti O este, exista). Rg &eda sunt
cele mai importante texte vedice. Nolectia cuprinde "$#$ de imnuri
mpartite n zece carti.
*tudierea &edelor era o datorie pentru orice arian. 2nvatatura era
individuala, bazata pe o relatie de tip maestru - discipol sau colectiva si
tinuta n mici colegii (cara4a).
N) Nosmogonia este tema !undamentala a textelor vedice. xista
mai multe tipuri de cosmogonie n imnurile vedice. le sunt urmatoarele%
") mitul !ecundarii apelor primordiale (Agni)' #) mitul descompunerii
unui gigant primordial (>uru9a)#:P' :) mitul desprinderii creatiei dintr-o
unitate-totalitate, raportul dintre !iinta si ne!iinta (sat - asat) sau creatia ex
ni-ilo (din nimic)#:B si ;) mitul despartirii cerului de pam,nt (lupta
mitologica dintre Indra si &=tra).
Gasadas6a (Imnul Nreatiunii) mbina stralucit cele doua
perspective clasice cu privire la cosmogonie, cea teologica si cea
stiinti!ica, !ara sa le vada n opozitie. .otul s-a nascut prin puterea
caldurii. Koar zeul creator stie cum s-a petrecut, caci lumea, ceilalti zei si
oamenii au aparut mai t,rziu. ?a baza creatiei stau atinomiile !iinta -
ne!iinta, ntuneric - lumina, deasupra - dedesubt, puterea activa - puterea
pasiva etc. 2n poem sunt mai multe ntrebari dec,t raspunsuri, semn ca
nimeni nu stie exact cum a !ost la nceputuri, cu exceptia lui Kumnezeu,
!inalul imnului introduc,nd ec-ivocul prin a!irmatia ca poate nici zeul
creator nu stie. 2n aceeasi ordine de idei, celebra este propozitia sanscrita
7aQ ad-+ veda R (cine stie cu adevaratR)#;$. Fi-ai minescu transpune
n proza, n limba germana, imnul vedic sub titlul Nosmogonie der Inder
(Nosmogonia inzilor). Imnul Nreatiunii reprezinta principala sursa de
inspiratie n cosmogonia eminesciana din poemele *crisoarea I si
Rugaciunea unui dac. 2ntr-un alt imn vedic se spune ca prin
dezmembrarea gigantului primordial >uru9a au aparut bra-ma4+
(preotii) din cap, 79+tri6+ (razboinicii) din brate, vai16+ (negustorii)
din coapse, iar 1Hdr+ (servitorii) din talpile picioarelor. Nreatia este
rezultatul unui sacri!iciu cosmic. Seii l sacri!ica pe >uru9a. Kin corpul
sau taiat n bucati iau nastere animalele, cerul, pam,ntul, zeii si clasele
sociale. Nerul este capul sau, iar picioarele - pam,ntul, luna i este
constiinta, n vreme ce oc-ii reprezinta soarele. Kin gura lui au luat
nastere Indra (stap,nul zeilor) si Agni (!ocul), iar din respiratia sa a aparut
&+6u (v,ntul). Kescompunerea gigantului >uru9a din &eda este o tema
reluata prin autosacri!iciul lui >ra)<pati n textele Br<-ma4+. >ra)<pati sa
autosacri!icat pentru ca prin propria sa )ert!a sa creeze 8niversul. ?a
nceput >ra)<pati era unitatea-totalitate nemani!estata. Korinta (7+ma) l-a
!acut sa se multiplice. Ast!el, prin asceza el s-a ncalzit. Krept consecinta
a creat prin emanatie si prin transpiratie. J varianta vorbeste de emisie
seminala. ?a nceput el l-a creat pe Bra-man. Apoi, prin cuv,nt, a creat
Apele. Kin aceasta dorinta, de a se reproduce prin Ape, a aparut un ou din
coa)a caruia a iesit >am,ntul. ?a urma, n etapa a treia a creatiei, a generat
dev+ (zeii) pentru a popula cerurile si asur+ (demonii) pentru a popula
pam,ntul. Imnul cosmogonic vedic este omolog cu legenda bra-manica.
Autosacri!iciul lui >ra)<pati este exemplar. l a creat prin emanatie, prin
caldura interioara dega)ata n a!ara. Non!orm cu Tatapat-a Br<-ma4a#;",
s-au creat atunci cuv,ntul, apele, pam,ntul si zeii pentru a popula cerul,
iar demonii pentru a popula pam,ntul. >ra)<pati este identi!icat cu timpul
prin simbolul anului, cu altarul si cu universul. *acri!icantul se identi!ica
sublim cu >ra)<pati, recreeaza unitatea suprema prin repetarea
cosmogoniei si obtine un nou mod de a !i, sacru, c,stig,nd nemurirea.
K) Koctrina religioasa speci!ica a religiei vedice este -enoteismul
sau 7at-enoteismul (credinta n mai multi zei, !iecare devenind, la r,ndul
sau, zeu suprem).
) >ant-eonul zeilor nu are n !runte un zeu suprem. *e remarca
migratia atributelor, dar si sc-imbarea pozitiei zeilor. .recerea de la
mitologia ariana la cea vedica nu este brusca. a este marcata prin zeul
suveran &aru4a, prezent n ambele mitologii. l a urcat la zei venind din
clasa demonilor si este stap,nul cerului nocturn. Ke asemenea, &aru4a
este zeu suveran si stap,nul ordinii universale. Nu toate acestea, portretul
cel mai elocvent al unui zeu vedic este acela al lui Indra, stap,nul zeilor,
caruia i sunt dedicate #E$ de imnuri din Rg &eda. ?upta dintre Indra si
demonul &=tra este importanta n mitologia indiana. a simbolizeaza
cosmogonia, ntruc,t uciderea unei !iinte primordiale amor!e naste viata
si lumea. Ke asemenea, ea marc-eaza trecerea de la -aos la cosmos, de la
impersonal la personal. ?upta se nc-eie, ca n basmele rom,nesti, cu
trium!ul binelui asupra raului. Seul Agni are un statut aparte n Rg &eda.
l este zeul !ocului si ocrotitorul sacri!iciului. .otodata are si rolul de
preot al zeilor. Agni i a)uta pe oameni prin alungarea bolilor, vra)ilor,
demonilor si ntunericului. Uacultatile spirituale ale zeului !ocului,
regasite si la zeul Hermes la -eleni, sunt probate prin asimilarea dintre !oc
si inteligenta, ca si prin caldura interioara, nu !izica si psi-ica, ce sunt
exterioare, ci spirituala. Agni veg-eaza asceza (tapas). Seului *oma i
sunt dedicate "#$ de imnuri vedice. .escuirea plantei soma este un
simbol al mpreunarii sexuale. *ucul rezultat este bene!ic pentru om.
>lanta are, totodata, si o valoare mistica interesanta, !iind numita /bautura
nemuririi/. Na virtuti ale acestei plante miraculoase si a zeului ce o
reprezinta numim% vindecarea unor boli, ntarirea puterilor, vigoarea,
potenta, rensu!letirea spiritului si prelungirea vietii etc. 2n pant-eonul
vedic zeii Bra-m<, &i94u, Tiva !ormeaza o importanta tripartitie, numita
trimurti. Bra-m< este creatorul, &i94u - sustinatorul, iar Tiva -
distrugatorul. Bra-m< creeaza lumea si, totusi, este mai putin prezent ca
ceilalti doi n texte sau temple. &i94u este binevoitor si simbolizeaza
ntregul, ca si categoria spatiului. Tiva are un aspect male!ic. >erec-ea
Rudra-Tiva este o epi!anie a puterilor demoniace. Tiva simbolizeaza, nsa,
si virilitatea, puterea creatiei si este venerat nca din perioada draviLiana a
culturii indiene, desi n mitologia vedica nu are aceeasi importanta. Tiva o
8niversitatea *piru Haret
":;
are pe >arvatV ca sotie. a era zeita muntilor si aparea si n alte ipostaze%
Kurga (inaccesibila), W+lV (cea neagra) sau Fa-+devi (marea zeita).
@aneXa era !iul lor si era reprezentat cu cap de ele!ant. &i94u avea ca
sotie pe ?a79mV, zeita !rumusetii si a bogatiei. W+ma era zeul iubirii, iar
@aruLa - zeul pasare. >e de alta parte, exista o interesanta diviziune a
zeilor vedici n trei mari clase% a) zeii ceresti% K6aus era cerul si tatal,
Fitra era zeul cerului diurn, *Hr6a era soarele, iar 81+ - aurora
(care venea pe un car tras de doi cai rosii si doua vaci rosii)' b) zeii
atmos!erici% Indra, razboinic din !ire, era al !ulgerului, Rudra era al
!urtunii, >ar)an6a - al tunetului, iar &+6u - v,ntul si c) zeii pam,ntesti%
>=t-ivV era zeita pam,ntului, Agni - zeul !ocului, cu barba rosie si parul n
!lacari (caruia i se nc-ina primul si ultimul imn vedic) si *oma. *e
nt,lneau si zeitati secundare, cum ar !i% gand-arv+, care pazeau bautura
nemuririi si aps+r+, nim!e ale apelor. xistau si eroi, de pilda Fanu si
>uru9a, din al carui trup dezmembrat s-au nascut oamenii.
U) Nultul n perioada vedica a -induismului avea un speci!ic aparte%
/Nultul vedic nu cunoaste sanctuarul. Ritualurile se e!ectuau n natura sau
n casa sacri!icantului/#;#. Nultul vedic se !acea n casa sacri!icantului sau
era ales un teren din natura. *e ndeplineau sacri!icii de animale prin
su!ocare. Ke la sacri!iciul animalelor s-a a)uns la cel al plantei soma. *e
aduceau o!rande de legume, !ructe si cereale. xistau doua categorii de
preoti, capelanii si o!iciantii cultului.
Analiz,nd ritualurile vedice si cele ebraice ale sacri!iciului ca !iind
/un act religios care prin consacrarea unei victime, modi!ica starea
persoanei morale care-l ndeplineste sau a anumitor obiecte de care se
intereseaza aceasta/#;:, Henri Hubert si Farcel Fauss observa ca
sacri!iciul vedic are toate aspectele speci!ice ritualului sacri!iciului%
aspectele ispasitoare (atribuite du-urilor rele), monumentul consacrat
divinitatii, parti de comuniune (asumate de cel care aduce sacri!iciul), c,t
si imagini sacerdotale. *acri!iciile pot !i de multumire, de ispasire sau de
cerere.
2n India, asa cum scoate n lumina Fircea liade, /construirea
altarului vedic al !ocului reproducea crearea lumii, altarul !iind el nsusi
un microcosmos, o imago mundi/#;;.
2n ceea ce priveste riturile, ele se divid n textele vedice, ca si n
cele bra-manice, n doua categorii% a) solemne (Xrauta) si b) domestice
(g=-6a). Nele solemne sunt ndeplinite de o!icianti si se caracterizeaza,
asa cum arata N-arles Falamoud n cartea ?e sacri!ice dans lYInde
ancienne#;E, prin trei !ocuri sacri!iciale, prezenta obligatorie a o!iciantilor,
distincti !ata de sacri!icant, spre deosebire de cele domestice, care pot
avea un singur !oc si presupun doar prezenta stap,nului casei. Ritul
solemn se bazeaza pe Xruti, revelatia directa, auditiva a adevarului etern,
pe c,nd ritul domestic - pe sm=ti, traditie si memorie. xemplele cele mai
nsemnate de rituri solemne sunt agni-otra, o!randa adusa !ocului si
sacri!iciul plantei soma.
Kintre ritualuri cel mai important este consacrarea (dZ79<).
Fadeleine Biardeau, n cartea ?e sacri!ice dans lYInde ancienne#;C,
sustine ca ritualul consacrarii reprezinta o moarte a individului pro!an,
desigur initiatica, si o renastere la stadiul divin, care este cel al
sacri!icantului (6a)am<na) pe tot parcursul sacri!iciului.
N,t despre ceremonii, upana6ana semni!ica introducerea
discipolului pe l,nga maestru. Neremonia este prezenta nu numai n
cultura indiana, ci si n cea -elena sau c-ineza. J alta ceremonie
semni!icativa la indieni este cea a ntronarii regale intitulata r<)asu6a. 2n
literatura vedica ceremonia sacri!iciului calului, aXvamed-a, este bine
reprezentata. a se des!asoara primavara, momentul temporal semni!ic,nd
renasterea. *acri!iciul calului are menirea de a regenera cosmosul.
8n imn din Rg &eda, intitulat >uru9as[7ta, vorbeste despre sacri!iciul lui
>uru9a, puru9amed-a, binenteles si el cosmogonic.
*ensul sacri!iciului este moartea initiatica n lumea pro!ana pentru
renasterea n cosmos si obtinerea nemuririi. *acri!iciul repeta ideea
autosacri!iciului lui >ra)<pati, asadar cosmogonia. 2naltarea altarului
simbolizeaza creatia si cosmicizarea. >ra)<pati este identi!icat cu Anul.
Altarul sacri!icial se nalta pentru a se reconstitui si rearticula corpul lui
>ra)<pati. Recrearea Nosmosului dezarticulat n urma Nreatiei reprezinta
sensul sacri!iciului n textele Br<-ma4<.
@) Ritul !unerar n religia vedica, parte componenta a
-induismului, avea la baza incinerarea cadavrelor.
H) *u!letele merg n pam,nt la (ama, zeul mortii. Fesagerii lui
sunt cucuveaua, porumbelul si doi c,ini. J alta credinta devine
!undamentala n traditiile religioase ale Indiei% transmigrarea su!letului.
xista, de asemenea, credinta n !antome (pret+) si stramosi (pitar+).
Religia vedica (vedismul)
A) Istoric vorbind, vedismul apare n continuarea religiei arienilor
n mileniul al II-lea . Hr.
B) Izvorul religiei vedice este corpusul de texte vedice. le au !ost
scrise la "#$$ . Hr. si sunt urmatoarele% a) Rg &eda (imnurile)' b) (a)ur
&eda (!ormulele sacri!iciale)' c) *+ma &eda (c,ntecele) si d) At-arva
&eda (desc,ntecele). .ermenul veda nseamna /cunoastere/ si /stiinta/.
&eda, de la verbul ved (a cunoaste), regasit n latinescul video-0re, este
un corpus de scrieri sacre, revelate, 1ruti (auzite), compus si transmis pe
cale orala n vec-ea limba indo-ariana, devenita sanscrita vedica.
*pecialistii au !ost de multe ori tentati sa separe &edele de ansamblul
literaturii indiene, privindu-le ca pe un produs exclusiv al creatiei
arienilor. 2ntr-un sens mai larg, termenul de veda nu cuprinde doar cele
patru carti sacre indiene, ci un ntreg complex literar n care sunt incluse
urmatoarele lucrari% *a3-it+, Br+-ma4+, 5ra46a7+, 8pani9ad,
#:; *arvep<lli R<d-<7=94an, Indian >-ilosop-6, vol. I, ?ondon,
@eorge Allen and 8nAin ?td., "BCC, p. CD.
#:E Ric-ard Resc-i7a, Introducere n opera lui Fircea liade,
traducere de &iorica Giscov, Bucuresti, ditura *aeculum, #$$$, p. #$-##.
*Htr+ si &edaIg+#:C. *a3-it+ sunt culegeri de imnuri si incantatii.
Br+-ma4+ reprezinta texte elaborate de bra-mani si dedicate practicii
sacerdotale, dar si re!lectiei teologice n )urul problemei sacri!iciului
vedic. .extele 5ra46a7+ serveau drept obiect de meditatie celor ce traiau
n paduri (+ra46+). &ed+ au !ost compuse si compilate pe durata a mai
multor secole n zone di!erite ale Indiei si de catre generatii diverse de
poeti, preoti si !iloso!i. ?iteratura vedica, asa cum arata Hermann
Jldenberg, este un /izvor din care purcede totul, ceva mult mai izbitor
dec,t n literatura @reciei, unde suntem mereu trimisi napoi spre poemele
lui Homer/#:D.
?iteratura vedica este, dupa expresia lui R. G. Ka4Le7ar, asemenea
unui curcubeu, n care nu se distinge clar c,nd o culoare ncepe si c,nd se
termina, cu marginile n !uziunea urmatoarei culori. tapele literaturii
vedice sunt%
I. *a3-it+, colectii de imnuri, rugaciuni, !ormule sacri!iciale,
litanii si !ormule magico-religioase. .ermenul sa3-it+ denota tendinta
de /punere laolalta/ (sa3M-it+) si de organizare a traditiei orale
existente n !orma versurilor. Acestea au !ost aran)ate dupa continut n
patru colectii *a3-it+%
a) Rg &eda (&eda imnurilor de lauda - =7), contin,nd o poezie ultra
ra!inata, preponderent cu speci!ic religios, imnuri de slava si rugaciuni.
b) (a)ur &eda (&eda !ormulelor sacri!iciale - 6a)ur), contin,nd
!ormule n marea lor ma)oritate mprumutate din Rg &eda, ntrebuintate
n ritualuri.
c) *+ma &eda (&eda c,nturilor - s+m+), cuprinz,nd mantr+ din
Rg &eda.
d) At-arva &eda (&eda !ormulelor magice - at-arvan), destinata
maselor, mult mai ar-aica n continut.
II. Br+-ma4+, texte n proza contin,nd discutii teologice,
discursuri asupra laturii principale a religiei acelei perioade - te-nica
ritualului sacri!iciului.
III. 8pani9ad, !ie incluse n Br+-ma4+, !ie comentarii separate
ale textelor vedice, exceptie !ac,nd creatiile mai noi, care sunt opere
independente. Acestea reprezinta nceputul literaturii !iloso!ice n India.
.extele vedice erau considerate apauru1e6a (creatie para-umana,
divina), Nea mai mare autoritate n !iecare pas al vietii era &eda, sursa
suprema de cunoastere. .oate ritualurile de trecere, c,t si gesturile aparent
nensemnate, cotidiene, precum scaldatul sau m,ncarea erau reglate de
vedapram+4a (nt,ietatea sau evidenta &edei). Nei care traiau n
societate con!orm autoritatii traditiei erau ortodocsii, credinciosii n
caracterul revelat al textelor vedice. Acestia erau asti7+, adica cei ce
sustineau realitatea si existenta &edelor (asti O este, exista). Rg &eda sunt
cele mai importante texte vedice. Nolectia cuprinde "$#$ de imnuri
mpartite n zece carti.
*tudierea &edelor era o datorie pentru orice arian. 2nvatatura era
individuala, bazata pe o relatie de tip maestru - discipol sau colectiva si
tinuta n mici colegii (cara4a).
N) Nosmogonia este tema !undamentala a textelor vedice. xista
mai multe tipuri de cosmogonie n imnurile vedice. le sunt urmatoarele%
") mitul !ecundarii apelor primordiale (Agni)' #) mitul descompunerii
unui gigant primordial (>uru9a)#:P' :) mitul desprinderii creatiei dintr-o
unitate-totalitate, raportul dintre !iinta si ne!iinta (sat - asat) sau creatia ex
ni-ilo (din nimic)#:B si ;) mitul despartirii cerului de pam,nt (lupta
mitologica dintre Indra si &=tra).
Gasadas6a (Imnul Nreatiunii) mbina stralucit cele doua
perspective clasice cu privire la cosmogonie, cea teologica si cea
stiinti!ica, !ara sa le vada n opozitie. .otul s-a nascut prin puterea
caldurii. Koar zeul creator stie cum s-a petrecut, caci lumea, ceilalti zei si
oamenii au aparut mai t,rziu. ?a baza creatiei stau atinomiile !iinta -
ne!iinta, ntuneric - lumina, deasupra - dedesubt, puterea activa - puterea
pasiva etc. 2n poem sunt mai multe ntrebari dec,t raspunsuri, semn ca
nimeni nu stie exact cum a !ost la nceputuri, cu exceptia lui Kumnezeu,
!inalul imnului introduc,nd ec-ivocul prin a!irmatia ca poate nici zeul
creator nu stie. 2n aceeasi ordine de idei, celebra este propozitia sanscrita
7aQ ad-+ veda R (cine stie cu adevaratR)#;$. Fi-ai minescu transpune
n proza, n limba germana, imnul vedic sub titlul Nosmogonie der Inder
(Nosmogonia inzilor). Imnul Nreatiunii reprezinta principala sursa de
inspiratie n cosmogonia eminesciana din poemele *crisoarea I si
Rugaciunea unui dac. 2ntr-un alt imn vedic se spune ca prin
dezmembrarea gigantului primordial >uru9a au aparut bra-ma4+
(preotii) din cap, 79+tri6+ (razboinicii) din brate, vai16+ (negustorii)
din coapse, iar 1Hdr+ (servitorii) din talpile picioarelor. Nreatia este
rezultatul unui sacri!iciu cosmic. Seii l sacri!ica pe >uru9a. Kin corpul
sau taiat n bucati iau nastere animalele, cerul, pam,ntul, zeii si clasele
sociale. Nerul este capul sau, iar picioarele - pam,ntul, luna i este
constiinta, n vreme ce oc-ii reprezinta soarele. Kin gura lui au luat
nastere Indra (stap,nul zeilor) si Agni (!ocul), iar din respiratia sa a aparut
&+6u (v,ntul). Kescompunerea gigantului >uru9a din &eda este o tema
reluata prin autosacri!iciul lui >ra)<pati n textele Br<-ma4+. >ra)<pati sa
autosacri!icat pentru ca prin propria sa )ert!a sa creeze 8niversul. ?a
nceput >ra)<pati era unitatea-totalitate nemani!estata. Korinta (7+ma) l-a
!acut sa se multiplice. Ast!el, prin asceza el s-a ncalzit. Krept consecinta
a creat prin emanatie si prin transpiratie. J varianta vorbeste de emisie
seminala. ?a nceput el l-a creat pe Bra-man. Apoi, prin cuv,nt, a creat
Apele. Kin aceasta dorinta, de a se reproduce prin Ape, a aparut un ou din
coa)a caruia a iesit >am,ntul. ?a urma, n etapa a treia a creatiei, a generat
dev+ (zeii) pentru a popula cerurile si asur+ (demonii) pentru a popula
pam,ntul. Imnul cosmogonic vedic este omolog cu legenda bra-manica.
Autosacri!iciul lui >ra)<pati este exemplar. l a creat prin emanatie, prin
caldura interioara dega)ata n a!ara. Non!orm cu Tatapat-a Br<-ma4a#;",
s-au creat atunci cuv,ntul, apele, pam,ntul si zeii pentru a popula cerul,
iar demonii pentru a popula pam,ntul. >ra)<pati este identi!icat cu timpul
prin simbolul anului, cu altarul si cu universul. *acri!icantul se identi!ica
sublim cu >ra)<pati, recreeaza unitatea suprema prin repetarea
cosmogoniei si obtine un nou mod de a !i, sacru, c,stig,nd nemurirea.
K) Koctrina religioasa speci!ica a religiei vedice este -enoteismul
sau 7at-enoteismul (credinta n mai multi zei, !iecare devenind, la r,ndul
sau, zeu suprem).
) >ant-eonul zeilor nu are n !runte un zeu suprem. *e remarca
migratia atributelor, dar si sc-imbarea pozitiei zeilor. .recerea de la
mitologia ariana la cea vedica nu este brusca. a este marcata prin zeul
suveran &aru4a, prezent n ambele mitologii. l a urcat la zei venind din
clasa demonilor si este stap,nul cerului nocturn. Ke asemenea, &aru4a
este zeu suveran si stap,nul ordinii universale. Nu toate acestea, portretul
cel mai elocvent al unui zeu vedic este acela al lui Indra, stap,nul zeilor,
caruia i sunt dedicate #E$ de imnuri din Rg &eda. ?upta dintre Indra si
demonul &=tra este importanta n mitologia indiana. a simbolizeaza
cosmogonia, ntruc,t uciderea unei !iinte primordiale amor!e naste viata
si lumea. Ke asemenea, ea marc-eaza trecerea de la -aos la cosmos, de la
impersonal la personal. ?upta se nc-eie, ca n basmele rom,nesti, cu
trium!ul binelui asupra raului. Seul Agni are un statut aparte n Rg &eda.
l este zeul !ocului si ocrotitorul sacri!iciului. .otodata are si rolul de
preot al zeilor. Agni i a)uta pe oameni prin alungarea bolilor, vra)ilor,
demonilor si ntunericului. Uacultatile spirituale ale zeului !ocului,
regasite si la zeul Hermes la -eleni, sunt probate prin asimilarea dintre !oc
si inteligenta, ca si prin caldura interioara, nu !izica si psi-ica, ce sunt
exterioare, ci spirituala. Agni veg-eaza asceza (tapas). Seului *oma i
sunt dedicate "#$ de imnuri vedice. .escuirea plantei soma este un
simbol al mpreunarii sexuale. *ucul rezultat este bene!ic pentru om.
>lanta are, totodata, si o valoare mistica interesanta, !iind numita /bautura
nemuririi/. Na virtuti ale acestei plante miraculoase si a zeului ce o
reprezinta numim% vindecarea unor boli, ntarirea puterilor, vigoarea,
potenta, rensu!letirea spiritului si prelungirea vietii etc. 2n pant-eonul
vedic zeii Bra-m<, &i94u, Tiva !ormeaza o importanta tripartitie, numita
trimurti. Bra-m< este creatorul, &i94u - sustinatorul, iar Tiva -
distrugatorul. Bra-m< creeaza lumea si, totusi, este mai putin prezent ca
ceilalti doi n texte sau temple. &i94u este binevoitor si simbolizeaza
ntregul, ca si categoria spatiului. Tiva are un aspect male!ic. >erec-ea
Rudra-Tiva este o epi!anie a puterilor demoniace. Tiva simbolizeaza, nsa,
si virilitatea, puterea creatiei si este venerat nca din perioada draviLiana a
culturii indiene, desi n mitologia vedica nu are aceeasi importanta. Tiva o
8niversitatea *piru Haret
":;
are pe >arvatV ca sotie. a era zeita muntilor si aparea si n alte ipostaze%
Kurga (inaccesibila), W+lV (cea neagra) sau Fa-+devi (marea zeita).
@aneXa era !iul lor si era reprezentat cu cap de ele!ant. &i94u avea ca
sotie pe ?a79mV, zeita !rumusetii si a bogatiei. W+ma era zeul iubirii, iar
@aruLa - zeul pasare. >e de alta parte, exista o interesanta diviziune a
zeilor vedici n trei mari clase% a) zeii ceresti% K6aus era cerul si tatal,
Fitra era zeul cerului diurn, *Hr6a era soarele, iar 81+ - aurora
(care venea pe un car tras de doi cai rosii si doua vaci rosii)' b) zeii
atmos!erici% Indra, razboinic din !ire, era al !ulgerului, Rudra era al
!urtunii, >ar)an6a - al tunetului, iar &+6u - v,ntul si c) zeii pam,ntesti%
>=t-ivV era zeita pam,ntului, Agni - zeul !ocului, cu barba rosie si parul n
!lacari (caruia i se nc-ina primul si ultimul imn vedic) si *oma. *e
nt,lneau si zeitati secundare, cum ar !i% gand-arv+, care pazeau bautura
nemuririi si aps+r+, nim!e ale apelor. xistau si eroi, de pilda Fanu si
>uru9a, din al carui trup dezmembrat s-au nascut oamenii.
U) Nultul n perioada vedica a -induismului avea un speci!ic aparte%
/Nultul vedic nu cunoaste sanctuarul. Ritualurile se e!ectuau n natura sau
n casa sacri!icantului/#;#. Nultul vedic se !acea n casa sacri!icantului sau
era ales un teren din natura. *e ndeplineau sacri!icii de animale prin
su!ocare. Ke la sacri!iciul animalelor s-a a)uns la cel al plantei soma. *e
aduceau o!rande de legume, !ructe si cereale. xistau doua categorii de
preoti, capelanii si o!iciantii cultului.
Analiz,nd ritualurile vedice si cele ebraice ale sacri!iciului ca !iind
/un act religios care prin consacrarea unei victime, modi!ica starea
persoanei morale care-l ndeplineste sau a anumitor obiecte de care se
intereseaza aceasta/#;:, Henri Hubert si Farcel Fauss observa ca
sacri!iciul vedic are toate aspectele speci!ice ritualului sacri!iciului%
aspectele ispasitoare (atribuite du-urilor rele), monumentul consacrat
divinitatii, parti de comuniune (asumate de cel care aduce sacri!iciul), c,t
si imagini sacerdotale. *acri!iciile pot !i de multumire, de ispasire sau de
cerere.
2n India, asa cum scoate n lumina Fircea liade, /construirea
altarului vedic al !ocului reproducea crearea lumii, altarul !iind el nsusi
un microcosmos, o imago mundi/#;;.
2n ceea ce priveste riturile, ele se divid n textele vedice, ca si n
cele bra-manice, n doua categorii% a) solemne (Xrauta) si b) domestice
(g=-6a). Nele solemne sunt ndeplinite de o!icianti si se caracterizeaza,
asa cum arata N-arles Falamoud n cartea ?e sacri!ice dans lYInde
ancienne#;E, prin trei !ocuri sacri!iciale, prezenta obligatorie a o!iciantilor,
distincti !ata de sacri!icant, spre deosebire de cele domestice, care pot
avea un singur !oc si presupun doar prezenta stap,nului casei. Ritul
solemn se bazeaza pe Xruti, revelatia directa, auditiva a adevarului etern,
pe c,nd ritul domestic - pe sm=ti, traditie si memorie. xemplele cele mai
nsemnate de rituri solemne sunt agni-otra, o!randa adusa !ocului si
sacri!iciul plantei soma.
Kintre ritualuri cel mai important este consacrarea (dZ79<).
Fadeleine Biardeau, n cartea ?e sacri!ice dans lYInde ancienne#;C,
sustine ca ritualul consacrarii reprezinta o moarte a individului pro!an,
desigur initiatica, si o renastere la stadiul divin, care este cel al
sacri!icantului (6a)am<na) pe tot parcursul sacri!iciului.
N,t despre ceremonii, upana6ana semni!ica introducerea
discipolului pe l,nga maestru. Neremonia este prezenta nu numai n
cultura indiana, ci si n cea -elena sau c-ineza. J alta ceremonie
semni!icativa la indieni este cea a ntronarii regale intitulata r<)asu6a. 2n
literatura vedica ceremonia sacri!iciului calului, aXvamed-a, este bine
reprezentata. a se des!asoara primavara, momentul temporal semni!ic,nd
renasterea. *acri!iciul calului are menirea de a regenera cosmosul.
8n imn din Rg &eda, intitulat >uru9as[7ta, vorbeste despre sacri!iciul lui
>uru9a, puru9amed-a, binenteles si el cosmogonic.
*ensul sacri!iciului este moartea initiatica n lumea pro!ana pentru
renasterea n cosmos si obtinerea nemuririi. *acri!iciul repeta ideea
autosacri!iciului lui >ra)<pati, asadar cosmogonia. 2naltarea altarului
simbolizeaza creatia si cosmicizarea. >ra)<pati este identi!icat cu Anul.
Altarul sacri!icial se nalta pentru a se reconstitui si rearticula corpul lui
>ra)<pati. Recrearea Nosmosului dezarticulat n urma Nreatiei reprezinta
sensul sacri!iciului n textele Br<-ma4<.
@) Ritul !unerar n religia vedica, parte componenta a
-induismului, avea la baza incinerarea cadavrelor.
H) *u!letele merg n pam,nt la (ama, zeul mortii. Fesagerii lui
sunt cucuveaua, porumbelul si doi c,ini. J alta credinta devine
!undamentala n traditiile religioase ale Indiei% transmigrarea su!letului.
xista, de asemenea, credinta n !antome (pret+) si stramosi (pitar+).