Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bindi este punctul rosu purtat in frunte de catre femeile din India. Pentru ca acest punct rosu format cu
ajutorul pudrei de vermilion, plasat in mijlocul fruntei este considerat in religia hindusa un simbol al
celui de-al 3-lea ochi, cel magic, nu doar femeile hinduse poarta Bindi ci si barbatii. In acest context
Bindi este un simbol religios, dar el are si o functie sociala.
In mod traditional Bindi reprezinta un soi de verigheta a femeii indiene casatorite ce se deosebeste de
cea necasatorita. In timp insa Bindi a evoluat atat ca format cat si ca raspandire.
In ziua de azi el nu este redus la un punct rosu format cu ajutorul pudrei de vermilion, ci poate fi
reprezentat si de o bijuterie, sau o piatra pretioasa.
Bindi si-a pierdut din simbolistica devenind mai mult un accesoriu la moda, decat un aspect al traditiei.
Desi in viziunea occidentala atat inelul din nas cat si punctul de pe frunte par ciudatenii, in India ele
sunt de fapt mijloace de infrumusetare.
Bucatarie indiana
Bucataria indiana are origini antice si reprezinta o combinatie intre diversele moduri de gatit ale
numeroaselor etnii ce traiesc pe teritoriul acestei tari.
Aceste combinatii au dat nastere unei adevarate arte care variaza in functie de religie, bogatie, gust si
mai ales clima.
Diversitatea mirodeniilor si parfumurilor existente in India fac din bucataria acestei tari una extrem de
savuroasa. Indienii folosesc aproximativ 20 de condimente diferite, printre care cele mai cunoscute
sunt piperul, sofranul, ghimbirul, menta, coriandrul, rododendronul, chimenul si nucsoara.
Desi nu toti locuitorii sunt vegetarieni aici se prepara mult mai multa mancare vegetariana dacat in
Europa, mai ales in partea sudica.
In nord, datorita climei mai reci, mesele contin mai multa carne, accentul cade pe condimente, dar nu
pe chili. In zonele de nord ale Indiei, orezul nu este foarte popular.
In sud, unde clima este foarte calda, se intalnesc multi vegetarieni (o influenta a hinduismului), iar
orezul este la loc de cinste, acesta fiind mancat intotdeauna cu mana.
Nordul si vestul Indiei au fost mult influentate de ocupatia musulmana, astfel ca exista feluri de
mancare inrudite cu cele din bucataria Orientului Mijlociu si a Asiei Centrale, precum kebab, kofta si
biryani:
In est, predomina influentele bengaleze, reprezentate de pui cu curry sau linte. Cat despre coastele
Indiei, se spune ca mancarea de aici este divina. Se consuma mult peste, fructe de mare si nuca de
cocos.
In sud-estul Indiei, chili este regele mesei, folosit uneori in exces. In ceea ce priveste produsele
lactate, se folosesc foarte mult:
# untul (ghee)
# si iaurtul (dahi).
Primul este utilizat in prepararea celor mai multe feluri de mancare, asa cum occidentalii folosesc
uleiul, al doilea intra in componenta mancarii sau este servit alaturi de aceasta, combinat cu diverse
condimente.
In partea sudica mancarurile tind sa fie ceva mai picante si sunt in general mai mult vegetariene.
Puteti cauta aici urmatoarele specialitati:
# Bhaji, curry de legume;
# Dosa, Ildi si Samba, clatite cu orez, gogosi cu muraturi si curry de legume.
Un ingredient foarte des folosit in bucataria indiana este nuca de cocos. Deserturile sunt in general
gatite cu lapte, cele mai apreciate fiind:
Pe langa numeroasele tipuri de deserturi aici veti gasi o mare diversitate de fructe tropicale, mango,
pepeni si rodii si temperate, caise, mere si capsuni.
Masa este asezata in asa fel incat toate preparatele sunt servite in acelasi timp. Felurile importante de
mancare sunt asezate in mijlocul mesei, fiind inconjurate de celelalte, considerate mai putin
importante. Painea si orezul se afla din abundenta pe masa indienilor.
In India reprezinta un semn al bunei educatii folosirea mainii drepte atunci cand se serveste masa.
Daca nu mananca totusi cu mana, indienii folosesc doar lingura si furculita, niciodata cutitul, spunand
adesea ca "pentru servirea unui curry bine gatit nu este niciodata nevoie de cutit".
Ca bauturi, la masa se consuma in general apa sau sucuri de fructe. Daca aveti pofta de un pahar de
vin, cel rose este cel mai indicat, vinul alb si cel rosu nereprezentand o buna optiune pentru a fi
combinat cu mancarea indiana. La sfarsitul mesei se serveste o cana de ceai sau de cafea insotite in
general de plante ce ajuta la digestie. Apa imbuteliata este esentiala pentru vizitatori dar aveti grija sa
fie sigilata corespunzator.
In unele case, mirii aplica putina pasta pe prietenii si fratii necasatoriti. Se crede ca oricine
este unsa cu pasta binecuvantata a mirilor isi va gasi in curans un partener de viata mai
frumos ca un zeu.
Majoritatea oamenilor cred ca motivul pentru care se aplica pasta galbena este pentru a
tine departe spiritele rele care pot afecta bunastarea mirilor. Astfel, mirii nu au voie sa
paraseasca locuinta dupa incheierea ceremoniei de haldi. In unele comunitati, mirilor li se
leafa fire sacre pentru a-i feri de rele.
Culoarea galbena a pastei este considerata de bun augur in traditia indiana. Se crede ca
galbenul atrage prosperitatea, de aceea se obisnuieste ca si hainele mirilor sa fie o nuanta
de galben.
Pe vremea cand nu existau cosmetice la indemana tuturor sau saloane de coafura, indienii
apelau la secretele autohtone pentru a se asigura ca mirii vor straluci in ziua nuntii. Se stie ca
pasta de turmeric contine substante care improspateaza tenul si-l face stralucitor.
Purificarea trupului
Pasta de turmeric are o importanta deosebita in cultura indiana deoarece este folosita si ca un
bun agent exfoliant, pentru curatarea pielii in profunzime. Ajuta la indepartarea celulelor
moarte dupa spalarea rituala si detoxifica cel mai intins organ al corpului pielea.
Tortul Red Velvet este un tort regal! Se traduce catifea rosie si are un gust absolut deosebit, iar de aspect nici nu
mai vorbim.
Ingrediente:
Pentru BLAT:
250 g faina ( 2 pahare normale, de apa)
1/2 lingurita de sare
2 linguri cacao (doar 1 lingura pentru ca ea coloreaza intens)
120 g unt la temperatura camerei
300 g zahar
2 oua
1 lingura esenta de vanilie
240 ml lapte batut
3 linguri colorant rosu lichid
1 lingurita de otet (de preferinta alb, din acela de mere, nu rosu de vin!)
1lingurita bicarbonat de sodiu
1 praf de copt
Pentru CREMA (frosting)
250 g crema de branza
250 g mascarpone ( 1 cutie)
1 lingura esenta de vanilie
120 g zahar pudra
400 ml frisca lichida
Mod de preparare:
Preparare blaturi:
Pentru inceput va spun ca ingredientele -untul, mascarponele si crema de brana trebuie sa fie la temperatura
camerei pentru ca prajitura sa se faca mai rapid. Dupa puteti incepe. Intr-un bol mare amestecam faina cu praful
de copt,bicarbonatul stins cu o lingurita de otet, sarea si praful de cacao.
Intr-un alt vas punem untul la temperatura camerei, pe care il batem cca 2 minute apoi adaugam zaharul si mai
amestecam impreuna inca 2 minute. Peste mixtura de zahar cu unt se adauga cele 2 oua, un praf de sare si
vanilia, amestecandu-le pana devin o crema
Amestecam intr-un recipient laptele batut cu colorantul rosu. Dupa omogenizare se adaugam putin cate putin
laptele colorat peste faina. Aluatul rezultat il impartim in doua parti egale si il turnam in doua tavi de copt
identice pentru tort. ( din cele detasabile ). Eu nu am avut doua, asa ca am copt intai un blat, apoi
pe celalalt.Se da la cuptorul incin in prealabil la 175 grade, pt cca 30 minute sau pana cand scobitoarea
iese curata.Dupa ce s-au copt, scoatem blaturile din tavi si dupa ce s-a racit de tot, le invelim in folie de plastic
sau de aluminiu si le dam la congelator pt 45 minute, inainte de a le taia in doua. In acest mod nu se vor
sfarama. Nu aruncati firimiturile rezultate din taierea sau egalarea blaturilor. Puneti-le de-o parte pentru ca vor fi
necesare la ornarea finala a tortului.
Preparare crema:
Intr-un al vas amestecam cu mixerul crema de branza si mascarpone, pana se obtine o crema moale si fina, Se
adauga vanilia, precum si zaharul pudra si amestecam din nou pana la incorporarea completa.
Batem frisca,tinuta in prealabil la rece si o adaugam treptat la crema de branza. Nu Mixati cu mixerul frisca cu
branza, ci usor, cu o lingura, pentru a ramane pufoasa.Dam crema la frigider pana se intareste bine ( cam 30min-
o ora).
Asamblare:
Blatulurile taiate le umplem cu crema. Tortul rezultat il imbracam in crema si il ornam cu blat faramitat pe care l-
am pastrat de la taierea blaturilor.Se da la frigider pentru minim 3 ore si se serveste ca atare.
Janmashtami, Vrindaban. Festivalul celebreaz naterea lui Krishna. Cele mai frumoase manifestri
au loc n satele asociate cu tinereea tumultoas a lui Krishna, i anume n Vrindaban, la sud de
Mathura.
Aici au loc spectacole de dans liric ras lila interpretat n cerc, exact aa cum apare n picturile
miniaturale, unde Krishna este prezentat alturi de soia sa, Radha.
Festivalul Holi se desfoar pe ntreg teritoriul Indiei, dar cel mai interesant este cel de la Rajasthan.
Acesta marcheaz venirea primverii i victoria binelui asupra rului. Toat lumea face curat prin case,
afar se fac focuri, au loc mai multe procesiuni. n ajun de Holi, prima porie de linte este fiart la
comun, dar fiecare o mnnc acas.
n ziua de Holi, pn la prnz, nu se mai ine cont de regulile sociale, aa c femeile i brbaii
flirteaz, danseaz pe strzi i joac holi, mprocndu-se cu ap roz i cu pudr de
culoare roie, roz, galben i mov.
Toi locuitorii Indiei iau parte la acest festival. La Mathura i n satele din mprejurimi, unde festivalul
este asociat cu Krishna (zeu hindus), manifestrile sunt la fel de intense, ele povestind viaa lui
Krishna.
A mbrca un sari este o art. El se mbrac i se poart diferit n funcie de zonele Indiei. Astzi, un
bun prieten din India, Raj mi-a trimis pe Facebook un mesaj n care m nva cum s mbrac un sari i
profitnd de ocazie l-am ntrebat i despre legenda acestei piese vestimentare de poveste.
Legenda
ntr-o zi, frumoasa Draupadi, disputat la un duel, a fost ctigat de tabra advers. Krishna, un zeu
hindus, a promis c o s-i protejeze virtutea i, de aceea, n momentul n care ctigtorii duelului au
vrut s se nfrupte din trofeul obinut, nu au reuit dect s apuce un col din materialul diafan care o
acoperea pe frumoasa Draupadi. Cuceritorii au continuat lupta lor cu materialul, dar totul era n
zadar. Si astfel Krishna a pstrat virtutea fetei.
Cum se mbrac un sari?
1. mbrac bluza i fusta tradiional, care st la baza oricrui sari.
2. ncepnd de la baza buricului, ia un col al materialului i bag-l n fust n partea stng, apoi
nconjoar corpul cu materialul spre stnga. Asigur-te c n partea de jos tivul atinge pmntul.
3. Ia cellalt capt al materialului i ncearc s faci ntre 7 i 10 pliuri strnse, astfel nct s se
ncadreze uniform.
4. nconjoar-i corpul nc o dat cu materialul de la stnga la dreapta. Adu restul pn sub braul
drept i pune-l peste braul stng, astfel nct marginea materialului s ajung la nivelul genunchiului.
5. Materialului rmas la fust i faci cu ajutorul degetelor, la o lime de 5 cm, cteva falduri drepte i
l bagi n fust, n fa sub buric.
6. Apoi desfaci materialul de pe umr, astfel nct s acopere tot braul.
7. Pune un ac mic oriunde ai nevoie de mai mult siguran.
Spor doamnelor i domnioarelor!
european i cu pronunia lor sanscrit.
0 nya ()
1 ka ()
2 dvi ()
3 tri ()
4 catr ( )
5 paca ()
6 ()
7 sapt ()
8 a ()
9 nva ()
Cele cinci limbi indiene (Hindi, Marathi, Konkani, Nepali i Sanskrit), care s-au adaptat la Devanagari
n utilizarea lor. Desigur, numele pentru numere variaz n funcie de limb. Tabelul alturat prezint o
list de simboluri folosite n diferite scrieri moderne indiene pentru numerele de la zero la nou.
Anunuri
BRAHMA
nceputurile credinei religioase pe subcontinent dateaz dinainte de Civilizaia de pe Valea Indusului i denot
un respect pentru elementele naturale. Acestea au fost definite de ctre pstorii arieni, care venerau Soarele,
numit Surya. Textele precum Upanishadele (tratate filosofice despre suflet) i Brahmanas (despre ritual)
reflect idei importante: karma spiritual i puterea tot mai crescut a brahmanului. Karma poate fi neleas ca
fiind puterea fiecrui gnd sau fapt, bun sau rea, a unei persoane de a influena micarea spiritului de-a lungul
generaiilor. Spiritul trece astfel printr-o serie de renateri cu diverse grade de suferin i dorin, dup cum
sufletul progreseaz sau regreseaz ca rspuns la faptele trecute. Sufletul evadeaz, n final, fie prin nirvana,
cnd identitatea personal dispare, fie prin moksha, eliberarea final din ciclul renaterilor.
n timpul i dup perioada clasic Gupta, spiritele locale, zeii i eroii au fost absorbii n panteonul central al
divinitilor. Treptat, hinduii au nceput s-i concentreze veneraia asupra uneia dintre acestea, cu evlavie
fervent, cunoscut ca bhakti. Acest lucru a condus la ritualul elaborat i la formele finale, foarte lungi, ale
marilor epopei: Ramayana i Mahabharata. Cea din urm include Bhagavad Gita, un dialog
ntre Krishna i Arjuna despre esena filosofiei hinduse: teoria karmei i a aspiraiei omului spre iubire, lumin
i mntuire.
De-a lungul secolelor, filosofia hindus, ritualul i mitul au ptruns aproape n fiecare aspect al vieii
credinciosului. Hindusul triete, n cele mai multe cazuri, n constrngtorul sistem de caste, chiar dac viaa
modern social i de afaceri pare s infirme acest lucru. Cstoria este de regul aranjat n interiorul aceleai
caste.
Divinitatea are o form sau o ipostaz a ceea ce poate fi
considerat drept familie extins a zeilor hindui, a crei treime conductoare o
constituie Brahma (Creatorul), Shiva (Energia, Distrugtorul) i Vishnu (Pstrtorul). Credinciosul poate
ndeplini puja (slujba) pentru aceast aleas divinitate ntr-un col al casei lui sau la templul cel mai apropiat, al
crui plan de construcie respect strvechile shastras (tratate).
n pofida definiiei complicate, hinduismul ofer un tipar clar pentru via. Exist patru stadii: copilria i
nvtura, cstoria i ntemeierea unei familii, celibatul i meditaia i, n final, renunarea la toate bunurile
lumeti n sperana c se ajunge la nirvana sau moksha. n mare, hindusul are patru eluri
supreme: dharma (virtutea, s triasc n cinste), artha (bunstarea obinut prin ci drepte), karma (druirea i
primirea dragostei i a prieteniei) i, dac acestea sunt corect urmate, moksha.
Bindi
Este punctul purtat de femei pe frunte, acolo unde se gaseste Ajna Chakra,
al treilea ochi in credina hindusa. Traditional, el este purtat de femeile
casatorite ca simbol al energiei feminine si se crede ca protejeaza atat
femeia, cat si barbatul. Se aplica folosind sindoor, o pudra rosie din lemn de
santal. Este folosit si in timpul ceremoniilor religioase de ambele sexe
pentru a invoca sentimente religioase si concentrare.
Nath
Cercelul pentru nas cunoate doua variante: una pentru mirese, in care
cercelul este mai mare, circular si este prins in par printr-un lant fin, si una
simpla, cum se poarta acum orice tip de piercing" - mai mic, mai mare, aur,
argint, cu sau fara piatra. (foto 5)
Jhoomka/Jhoomki
Mangalsutra
Chooda
Kangan
Mai groase decat chudiyan, aceste braari sunt de obicei din aur cu pietre
pretioase si sunt o mostenire de familie pe care soacra le da nurorii cand
vine in casa. (foto 9)
Angoothi
Haathphool
Payal
Bichhua
Ceremonia Tilak - este o ceremonie dedicata viitorului mire si practic deschide sirul tuturor
celorlalte ceremonii precedente nuntii. LA ea pot asista numai barbatii din cele dou familii, Dupa
oficierea unei slujbe religioase viitorului mire i se aplica pe frunte o solutie rosie, sub forma unei
dungi (tika) ca simbol al integrarii sale in randul barbatilor insurati. Apoi i se ofera daruri sub
diferite forme si are loc o petrecere.!
Sagai (logodna): in ziua logodnei se tine o ceremonie religioasa si cei doi fac schimb de inele de
aur; mai apoi fata primeste cadouri de la invitati si familia socrilor. Aceste cadouri pot consta in
haine, bijuterii, bani. Cele doua familii schimba de asemenea daruri intre ele (alimente, haine,
ornamente).
Mangalasnana (baia sfanta) atat viitorul mire cat si viitoarea mireasa vor face acest ritual. Baia
le va fi data de un membru al propiei familii si consta in masarea si acoperirea intregului corp cu
ulei de susan. Mai apoi se aplica curcuma. Baia se incheie cu spalarea capului cu shikakaai sau
reetha
Ceremonia Sangeet are loc cu cateva zile inainte de ceremonia mehndi. La aceasta
petrecere pot lua parte doar femeile.
Ceremonia Mehndi are loc in seara precedenta nuntii de obicei, deoarece dupa aceasta
ceremonie pana in ziua nuntii mirele si mireasa nu au voie sa se intalneasca, ei fiindu-i interzis sa
iasa chiar si din casa. Ceremonia se desfasoara in casa familiei miresei si al ea iau parte doar
rudele ei si prietenii apropiati. Desenul se realizeaza cu pasta de curcuma. Incorporat in desenul
de pe mainile miresei se va regasi intotdeauna numele mirelui, care in noapte nuntii va trebui sa
isi gaseasca litere numelui daca va reusi sa indentifice numele atunci se spune ca el va domina
casnicia, daca nu le gaseste se spune ca mireasa va fi mai impunatoare in relatia celor doi.
ngalasutra
- este unul dintre cele mai sacre ritualuri si consta in oferirea si de fapt legarea, de catre
mire, unui lantisor (confectionat din piele sau margele neagre, care are un pandativ de aur
pe care e neaparat montat un diamant, lungimea lantului variaza de la zona la zona) in
jurul gatului miresei. Acest obiect este unul dintre cele mai importante simboluri ale
casatoriei si ale vietii unei femei maritate si este, de obicei, de familia mirelui.
Kongummudi
- legarea capatului sariului miresei de imbracamintea superioara a mirelui, reprezinta
intrarea lor in viata de cuplu cu o relatie stransa asemenea unui nod ce nu poate fi
desfacut.asa vor ramane legate cle doua vesminte pe toata durata celorlaltor ceremonii.
1. Respect reciproc
2. Dragoste si incredere reciproca
3. Impartasirea suferintelor si a bucuriilor
4. Indeplinirea obligatiilor spirituale
5. Nasterea unor copii nobili
6. Viata sanatoasa si pasnica
7. Prietenie sincera intre cei doi.
Naticharami
- - tatal miresei ii cere mirelui sa fie mereu alaturi de fiica sa in: aspectele religioase si
morale (Dharma). In aspectele financiare (Artha), in placerile pamantesti (Kama) si in
viata eterna (Moksha). Mirele va depune de asemenea cateva juraminte. Pe capul celor doi
se arunca cu orez amestecat cu curcuma.
Panigrahana (tinerea mainii miresei in cea a mirelui)
- - simbolizeaza angajamentul pe care si-l iau cei doi de a ramane impreuna, unul langa
celalalt in pofida a ceea ce va urma bun sau rau.
Ceremonia care succeda nunta e Vidai. In cadrul acestei ceremonii, familia fetei isi i-a
ramas bun de la ea in lacrimi. Mama ii pregateste si ii trimite zestrea in casa socriilor.
Si tot ce ramane de facut e sa le uram Mubarak
nainte ca mireasa s mbrace hainele nupiale, are loc o baie ritual (mangala snaanam)
nsoit de recitarea de imnuri vedice pentru purificarea acesteia i pentru a o pregti pentru
urmtorii pai ai cstoriei. Zei precum Surya i Varuna sunt invocai pentru a o binecuvnta
mireasa ca viaa ei alturi de partener s fie una armonioas. Dup aceast baie ritual,
urmeaz mpodobirea miresei.
n ziua nunii, fiecare femeie se viseaz cea mai frumoas fiin de pe planet i i dorete s
arate impecabil. De la rochie, la coafur i machiaj, totul trebuie s se mbine ntr-o armonie
perfect. Cnd vine vorba de mireasa indian, exist 16 podoabe (solah shringar) pe care ea le
va purta pentru a-i sublinia frumuseea. Este un ritual de nfrumuseare n toat regula,
respectat pn la ultimul detaliu. Cele 16 podoabe acoper mireasa din cap pn-n picioare.
Mitologia hindus afirm c exist o strns legtur ntre cele 16 faze ale lunii i ciclul
menstrual. Studiile tiinifice i istorice susin aceast afirmaie, ns de curnd exist voci
care spun c aceste teorii nu ar fi dect nite superstiii. Totui, hinduii cred c fazele lunii
au un efect negativ asupra ciclului menstrual i astfel pot aduce probleme de fertilitate n
viaa femeilor. Pentru a combate aceste efecte nefaste sunt ntrebuinate cele 16 podoabe
despre care se crede c anuleaz vibraiile negative funcionnd ca mijloace de protecie.
Shringaara are o vast utilizare i n zona artistic indian: muzic clasic, dans clasic,
poezie, teatru etc. Este una dintre cele nou rasa, sau gusturi mai exact moduri de
exprimare i are poate cea mai larg i flexibil folosire: de la dragoste, relaia dintre iubit
i iubit, atracie la frumusee. n dansul clasic, shringaara este adesea numit mama
tuturor rasa fiindc sub umbrela ei intr o puzderie de sentimente: gelozie, fric, mnie,
compasiune etc.
Relaia de dragoste care poate fi exprimat prin aceast rasa este o metafor pentru relaia
dintre om i divinitate (nara-narayana).
Multe mirese doresc s poarte flori proaspete (gajra) de obicei iasomie n pr pentru a
rspndi parfumul lor n jur. Se practic mpletiturile de diverse grosimi i mrimi; cele trei
fire ale mpletiturii simbolizeaz: Ganga, Yamuna i Saraswati cele trei ruri sacre ale
Indiei; Brahma, Vishnu i Shiva trinitatea indian; familia miresei, a mirelui i nou formata
familie a mirilor care este unit ntr-un grup mai mare i strns nchegat.
3. Accesoriile de pr maang-teeka sau mang-patti sau
bhor/borla/mandoria
Este accesoriul care se aeaz pe crarea din mijloc a prului i care se alungete pn ntre
sprncene. Poate fi nsoit de un irag din pietre strlucitoare care formeaz o coroni care
urmrete linia prului. Punctul n care ajunge bijuteria central este unul energetic numit
ajnachakra sau cel de-al treilea ochi, locul n care rezid energia spiritual capabil s
conduc la iluminare. Reprezint puterea sufletului i semnific concentrarea, conservarea i
controlul. Opional, se poate purta i un accesoriu asemntor unui candelabru, prin n pr
de obicei pe stnga.
Punctul rou se plaseaz n mijlocul frunii, ntre sprncene fiindc acolo e localizat al treilea
ochi, despre care se crede c permite miresei s vad viitorul. Ea va putea percepe lucrurile
de ru augur ce urmeaz s aib loc. Punctul energetic dintre sprncene este adpostul
nelepciunii i locul unde experiena se adun. Acesta este centrul de comand pentru
energiile care circul n trup.
Este un semn sacru ce simbolizeaz energiile zeielor Parvati i Sati. Se crede despre femeia
care poart sindoor c este ferit de rele, iar soul ei va avea o via lung, prin protecia
oferit de Parvati. Atrage energiile cosmice i confer prosperitate, noroc i sntate.
Auzisem sau citisem undeva c cercelul se poart pe stnga deoarece un punct energetic sau
un vas de snge este legat cu uterul i c purtarea cercelului ar ajuta la fertilitate dac e mit
sau adevr, nu am nici ce mai vag idee.
Advertisements
Share this:
1 Vote
Azi, 29.08.2014, se d startul la zece zile de srbtoare n onoarea primului zeu la care se
roag hinduii nainte de a ncepe orice activitate. Ganesh Chaturthi este festivalul dedicat
zeului cu cap de elefant, cel care nltur obstacolele. Altare temporare sunt ridicate n
cartiere, iar zeului i se aduc ofrande. Plantele medicinale folosite n timpul festivalului pot fi
mai apoi scufundate n lacuri sau ape pentru ca acestea s se purifice (aa se fcea pe
vremuri, cnd nu exista ap potabil la ndemn). Dou dintre momentele importante ale
srbtorii sunt Ganpati Sthapna (aezarea statuii) i respectiv Ganesh Visarjan (scufundarea
statuii).
rbtori: Diwali
La sfritul lunii trecute, indienii s-au bucurat de venirea uneia dintre cele mai importante
srbtori din an: Diwali sau Deepaavali. Pe lng semnificaia istorico-religioas pe care o
vei gsi n filmule, a mai aduga c oamenii fac curat n case, arunc tot ce e uzat, vechi,
rupt, i cumpr haine noi i vesel nou, pregtesc preparate speciale i aprind pocnitori i
artificii. n fiecare an, n timpul acestei srbtori, poluarea crete semnificativ mai ales n
marile orae din cauza numrului foarte mare de obiecte pirotehnice. i mpodobesc de
asemenea casele cu mici lmpi cu ulei, pregtesc cadouri pentru cei dragi i fie organizeaz
rugciuni colective, fie se duc la temple pentru slujbe.
Ca un rezumat, Diwali reprezint srbtorirea victoriei binelui asupra rului, luminii asupra
ntunericului, a cunoaterii asupra ignoranei.
rbtori: Janmashtami
Anul acesta, Janmashtami e srbtorit pe 17 august. Srbtoarea este nchinat zeului
Krishna, cea de-a opta manifestare a zeului Vishnu.
Ziua e marcat de mult bucurie i petreceri multicolore, iar evenimente precum Raslila i
Dahi Handi sunt cele mai ateptate.
Legenda lui Krishna ne spune c regele Kansa, fratele mamei lui Krishna, temndu-se de o
profeie, a ordonat ca sora i cumnatul lui s fie bgai n nchisoare. Profeia spunea c va fi
ucis de cel de-al optulea fiu al lui Devaki, iar Kansa, de fric, a hotrt ca nici unul din fiii ei
s nu supravieuiasc. n ciuda tuturor ncercrilor regelui de a opri naterea lui Krishna,
acesta a venit pe lume aa cum a fost scris. Vishnu, artndu-se prinilor, i-a spus tatlui s-l
duc pe cel mic n Gokul, la Nanda i Yashoda. Acolo, tatl lui Krishna a schimbat copii, el
ntorcndu-se cu fiica celuilalt cuplu. Kansa, vznd c s-a nscut o fat, s-a rzbunat i pe ea,
dar aceasta s-a transformat ntr-un spirit i l-a avertizat c nu-i va putea pcli soarta. n
cele din urm, destinul s-a mplinit, Kansa fiind ucis de minile lui Krishna.
DEC2015 Leave a comment
by Hedwig Silver in Hinduism Tags: parvati, zeita hindusa, zeitati hinduse, zeite hinduse, zeu hindus
Rate This
Consort: Shiva
Mijloc de deplasare: Leu sau Tigru (ca Durga)
Arme: Trident, Scoic, Chakram (roat), Arbalet, Lotus.
Parvati este o zei hindus. Ea este privit ca fiind reprezentarea zeiei Shakti. Parvati este
considerat de unele coli de Hinduism mama divin suprem. Parvati este nominal cea de-a
doua soie a lui Shiva, zeul distrugerii i recrerii. Parvati este mama zeilor Ganesha i
Skanda (Kartikeya). Ea este considerat i fiica munilor Himalaya.
Atunci cnd apare lng Shiva, ea apare cu dou brae, ns atunci cnd apare singur are
patru brae, clare pe un tigru sau leu. Considerat n general o zei benign, ea are i
aspecte nfricotoare precum Durga i Kali.
Reprezentare
Cnd n compania lui Shiva, ea are un lotus albastru nflorit, este n poziia abhaya
mudra (gest al minii ce semnific nenfricarea) i l are pe unul dintre copii pe genunchi.
Zeia este de obicei reprezentat cu pielea deschis la culoare i fiind foarte frumoas.
Culoarea vemintelor ei este de albul laptelui, culoarea iluminrii i cunoaterii. Din moment
ce albul este combinaia tuturor culorilor, ea este nzestrat cu toate calitile
sau Gunas (Trigunatmika). Deoarece albul este de asemenea lipsa oricrei culori, acest
lucru indic faptul c este lipsit de Gunas (Nirguna). Are trei ochi. Este deseori
reprezentat avnd jatamukuta sau o coroan de pr cre, precum Shiva. Are de asemenea o
semi-lun prins n pr, ca Shiva.
Poate purta un rozariu, o oglind, un clopoel i ramuri de lmi n fiecare din cele 4 mini.
Mudrele ei sunt:
India, nc din negura vremurilor, vacile au fost considerate adevrate simboluri ale bogiei i
pcii. Venerarea vacilor n aceast cultur, civilizaie i religie aparte, a aprut ca o form de
respect pentru laptele i produsele derivate pe care vacile le ofer zilnic oamenilor pentru ca
acetia s se poat hrni. Deoarece vacile pteau cmpurile i produceau cantii uriae de
blegar, acesta era folosit de hindui drept form de combustibili i fertilizator principal.
Astfel, odat cu trecerea timpului, statutul vacilor, de adevrate fiine cu suflet bun i blnd care
au grij i-i servesc pe oameni a devenit unul aproape matern n India. Religia hinduist se
bazeaz pe conceptul omniprezenei Divinului n toate creaturile vii, precum i n omniprezena
divin n sufletul tuturor fiinelor, incluznd aici i vitele. Din aceste motive, uciderea oricrui
animal, cu att mai mult a unei vaci, a fost i este nc vzut n hinduism drept un pcat capital.
n plus, zeul Krina, una dintre ncarnrile zeului Vinu din mitologia hindus, iubea foarte mult
vacile. De asemenea, tot n hinduism, vaca i taurul simbolizeaz Dharma (Legile Universului).
Motiv pentru care venerarea vitelor este prezent n toate marile texte ale religiei vedice precum,
Rig Veda, Atharva Veda, Brahma Samhita, Havarimsham i toate Puranele. De asemenea,
Mahatma Ghandi, printele Indiei moderne, era i el un mare iubitor i adorator al tuturor vacilor.
(religia a 320.000.000 de oameni care cred nu numai ca vor trai din nou dupa moarte, dar sunt
convinsi ca au trait deja alte vieti)
TERMENI HINDUISTI
Dialogul filozofic dintre Arjuna si Krisna, scris probabil n jurul sec.II sau III
Bhagavad-Gita
dupa Hr. Sau mai devreme
Maya Magie; puterea prin care lumea fizica este creata sau facuta cunoscuta
Personificarea bauturii din planta soma, o vita est-indiana fara frunze, care
Soma produce un vin laptos. n hinduism, personificarea acesteia este cinstita ca
divinitate.
Visnu A doua zeitate (al doilea zeu) din trinitatea hinduista, numit si Pastratorul
dei Fundamentale
Hinduistul crede ca totul poate fi redus la simplu, daca se tine minte trei adevaruri fundamentale.
Primul adevar este legea identitatii , putnd fi exprimata prin vechea si adeseori repetata expresie
sanscrita: Tat tvam asi ceea ce ar nsemna: Asa esti Tu , sau Dumnezeu si cu mine una suntem ,
sau Cel ce este dincolo, dincolo de persoana, acela sunt Eu .
n hinduism, sufletul este vesnic ntr-un sens greu de sesizat de mintea crestina. Faptul ca el
supravietuieste trupului nu este o taina si nici minune, caci el a existat deja mai nainte ca trupul sa fi luat
fiinta. N-am lipsit de a fi nicicnd (Never have I not been), zice zeul Krisna catre un ucenic.
Sufletul, potrivit hinduismului, este atman sau unicul adevarat. Restul nu este dect iluzie sau maya. Doar
sufletul este real. Un mistic crestin apusean, Mister Eckhart, profund impresionat de hinduism, explica legea
identitatii, spunnd ca ochiul cu care noi l vedem pe Dumnezeu este acelasi ochi cu care ne vede El pe
noi.
Orice practica religioasa a adevaratului hinduist se ndreapta spre ntelegerea propriei unicitati cu
Dumnezeu. A te cunoaste pe tine nsuti nseamna sa-L cunosti pe Dumnezeu. A trai ca si cum adevaratul
eu este etern si indestructibil nseamna sa traiesti n Dumnezeu. A descoperi ca totul n afara acestei
realitati este maya nseamna sa-L descoperi pe Dumnezeu.
Aceasta supozitie a hinduistului trece dincolo de obisnuita credinta crestina ca vietile noastre constituie o
reflectare a vietii lui Dumnezeu, sau ca noi suntem fiii si fiicele lui Dumnezeu si ca Dumnezeu traieste n
noi.
Dupa hinduist, adevaratul sine din fiecare dintre noi este atman . El este Tat tvam asi ; iar cnd hinduistul
rosteste aceste cuvinte n vidul vesnic, el pretinde ca primeste un raspuns care zice: Acesta si numai
acesta este adevarul .
Karma
Dar exista si un al doilea adevar, numit karma . n Occident , karma , n mod liber, este tradus
ca destin sau soarta . Spunem ca n karma avem de a face cu frne bune sau frne rele, ori cu lucruri
care doar par ca se ntmpla. Dupa hinduist nsa, karma este lege. Omul este ceea ce este, n ce priveste
norocul si locul sau n viata, datorita karmei sale.
Karma determina consecintele faptelor fiecaruia. Ea nu poate fi stapnita, schimbata sau distrusa. Strict
vorbind, karma nu este nici buna nici rea. Ea exista; si att. Hinduistii cred despre karma ca este miezul
principiului din Biblia crestina, care zice: Nu va nselati, Dumnezeu nu se lasa batjocorit, caci orice va
semana omul aceea va si culege (Galateni 6:7). Cu cinci milenii nainte de a se scrie aceste cuvinte,
scripturile sacre hinduiste deja spusesera ca omul devine bun prin faptele lui bune si devine rau prin faptele
lui rele.
Un hinduist caruia i place credinta crestina si care totdeauna ncerca sa gaseasca paralelisme ntre religia
lui si religia crestina, a spus precum ca { karma este un alt fel de a zice: Cautati mai nti mparatia lui
Dumnezeu si dreptatea Lui si toate celelalte vi se vor adauga voua . Crestinii cred implicit n aceste
cuvinte. Karma tine de o lege spirituala, indiferent ce nume i dam}.
M. Bach si aminteste povestind: - odata, cnd calatoream ntr-un taxi mpreuna cu un hinduist, am vazut un
om murind pe marginea soselei. Ne-am oprit sa vedem ce am putea face, dar omul era imposibil de a mai fi
salvat. Karma, zise prietenul meu. Si am gndit n sinea mea asa si explica hinduistii totul n lume
suferinta, binecuvntarea, necazul, bucuria, casta de jos, casta superioara, saracul si sacerdotul, lipsitul,
bogatul. Karma acopera totul n viata si asigura insul ca ceea ce este el n orice moment nu-i altceva dect
urmarea a ceea ce a facut n vreun moment anterior. Este actiunea legii cauzei si efectului. Faptul asigura
si previne omul ca nimic din ceea ce face el nu se pierde niciodata, nimic nu ramne neluat n seama, nimic
nu se uita, nu se nlatura, nimic nu este lipsit de importanta. Karma este o roata n vesnica miscare si,
asemenea morilor zeilor, macina destinele oamenilor si le macina marunt de tot.
Rencarnarea
Totusi, dupa ntelesul hinduistului, karma nu se poate aplica exclusiv vietii prezente si vietii viitoare dupa
cum ar crede crestinii. Karma , n hinduism, are o ncredere doctrinara inseparabila numita rencarnare.
Rencarnarea este al treilea mare adevar la hinduisti. nseamna repetare a vietii. Ea nseamna ca sufletul
omului - atman sau esenta vietii - se manifesta ntr-un cerc de vesnice nasteri si renasteri. Daca un om
moare, va trai el din nou? Hinduistul raspunde: Da, cu siguranta! El va trai din nou pe acest pamnt, ca
sa-si mplineasca destinul, scopul si sa culeaga rasplata faptelor sale de mai nainte .
Rencarnarea da raspuns multor ntrebari ale hinduistului. Ea explica diversitatea persoanelor pe care le
aflam n lume, prapastia izbitoare dintre cei ntelepti si cei nentelepti. Ea explica toate aceste inegalitati
aparente, ofera o solutie pentru enigma inexplicabila a faptului ca un om moare de tnar, ca altul moare
batrn. Ea explica fenomenul geniului.
Ba si mai mult, doctrina despre rencarnare pregateste hinduistul pentru o unire finala cu Dumnezeu, ntr-o
stare de fericire nepieritoare. Caci aceasta unire este scopul si tinta vietii, nsa prin treceri succesive sufletul
omului are sansa, n cele din urma, sa se uneasca cu sufletul lui Dumnezeu.
Credinta n Dumnezeu
Ce crede hinduistul despre Dumnezeu si cum se compara credinta lui cu aceea marturisita de crestini?
Oricine calatoreste prin India va fi socat de multitudinea zeitatilor hinduiste. Literalmente, sunt mii de zeitati.
Exista zeitati si zeitati, familii de zeitati, si sotii, si copii de zei. Iata-l pe Krisna, ntruparea sau ncarnarea lui
Visnu. Si iata-l pe Indra , zeul tariei cerului, pe Varuna , zeul atotvazator, pe Agni divinitatea focului,
pe Soma , personificarea sucului plantei soma. Hinduismul l cinsteste pe Ganesa , zeul elefant, si
pe, Hanuman , zeul maimuta. O iubeste si o respecta pe Sarasvati - zeita nvataturii si pe Laksmi , zeita
bogatiei si pe Parvati , sotia zeului Siva . Hinduismul are nenumarati zei si zeite.
Dar cnd privim hinduismul din punctul de vedere al hinduistului, toti zeii sunt doar reprezentari ale unicului
Dumnezeu adevarat. Hinduismul insista ca Dumnezeu este unul; desi n multitudine. El este unul n acelasi
mod n care umanitatea este una.
Cine este acest singur Dumnezeu? Hinduismul zice ca este Brahman . Iar daca ceri unui hinduist sa-l
descrie pe Brahman, ti se va spune: Brahman este Sufletul lumii. El este Constiinta cosmica. El este
Nemuritorul Atman, Suflarea de viata, Absolutul, Principiul Iubirii si al Legii .
Si noua, crestinilor, ne vine greu sa-L descriem pe Dumnezeu. De asemenea, noi i atribuim multe nume si
identitati, l numim Yahve, Domnul, Tatal atottiitorul (atotstiutorul), Dumnezeul Dumnezeilor, mparatul
mparatilor, etc.
Ai putea zice: Dumnezeu este Isus Hristos , sau Isus Hristos este Dumnezeu , sau Dumnezeu este
Duh .
Poate zici: Dumnezeu este iubire ; sau: El este Parintele meu ; sau: El este Dreptate, Milostivire,
Putere, ndurare .
Hinduismul ti-ar spune ca toate aceste atribute sunt doar putine din multele atribute ale lui Dumnezeu.
Crestinii protestanti (autorul cartii este protestant, n.t.) nu cred n statui; dar daca ar fi crezut, este de
conceput ca ar personifica aceste atribute ale Lui Dumnezeu si ar face s-o spunem un chip sau o
statuie a Dragostei, alta a Dreptatii, alta a Puterii. Aceea pretind hinduistii este ceea ce au facut ei. Ei au
creat reprezentari ale atributelor lui Brahman, le-au personificat si le-au dat nume. Dar Brahman ramne
Supremul esenta universului, atemporala si aspatiala. Desigur, sunt numerosi hinduisti care cinstesc
nsusirile moralitatii, ale iubirii, ntelepciunii si ale putintei de mai mult, dect pe Dumnezeu.
Hinduistul gaseste propria reprezentare a lui Dumnezeu pe masura ntelegerii sale. Conceptul sau de
Dumnezeu sau zei este dictat de puterea lui de perceptie spirituala. Religia ntotdeauna este pentru el o
experienta de viata. Este ceva foarte practic, nu teoretic. E mai mult (ceva) subiectiv dect obiectiv.
Poti crede ntr-un zeu sau n zece mii de zei si sa fii (rami) hinduist. Poti fi agnostic si sa fii hinduist; si, ntr-
un cuvnt, poti fi ateu si sa fii hinduist, deoarece hinduismul este tot att de mult cultura si filosofie pe ct
este religie. Dar nu poti fi hinduist fara a reflecta continuu asupra vesnicelor ntrebari: Cine sunt eu? De ce
sunt aici? ncotro ma ndrept? Si nu poti fi hinduist adevarat fara sa-ti reamintesti: Tat tvam asi Dincolo
de persoana, eu sunt El .
ntreaba-l pe un hinduist unde si cnd a nceput religia lui, pe care el o numeste dharma , si ti va
spune: exista dintotdeauna .
Scrierile sacre
Nu ncape deloc ndoiala ca hinduismul este cea mai mare dintre vechile religii ale lumii, iar unitatea ei
fundamentala se afla n cartile ei sacre. Cartile sale, mai degraba dect orice fondatori omenesti, constituie
factorul inspirator pentru propria credinta. Iar daca-l ntrebi pe un hinduist: Cine a scris aceste
carti? sau: Cine au fost persoanele (mijlocitorii) care au nregistrat aceste adevaruri spirituale? ti va
spune simplu: Au fost scrise de risi de sfintii desemnati de Unicul Dumnezeu multiplu .
ntr-o zi, n Bombay, un hinduist barbos, cu ochelari, a venit la mine la hotel. De sub salul sau alb, pe care l
purta aruncat peste vesmntul sau indian alb, scoase o carte mare, frumos legata.
Primiti-o ca pe un dar a zis el si n amintirea vizitei dumneavoastra n aceasta tara. Ea va avea mare
pret pentru dumneavoastra, deoarece este una dintre primele exemplare ilustrate ale scumpei
noastre Bhagavad-Gita .
Omul era Parmanand Mehra, artist si tipograf. Doar publicase atunci aceasta importanta editie a acelei carti
sfinte pe care o ndragesc milioane de oameni.
Pentru hinduisti ea este un fel de Biblie de familie, bogata n alegorii, parabole si cugetare mistica. Ea este
o parte din vestita Mahabharata Marea Epopee care, mpreuna cu Ramayana, constituie epicul
nemuritor al hinduismului.
Tema din Bhagavad-Gita este expusa chiar la nceput cnd Arjuna, ucenicul, cere zeului Krisna sa-i spuna
cum poate sa-l recunoasca el pe omul care stie adevarul, adica n ce fel poate identifica persoana
iluminata.
Krisna raspunde, ntr-adevar: Omul neafectat de succes sau de nereusita, liber de sentimente cum ar fi:
frica (teama), mnia, mndria, vanitatea, gelozia, ura; omul care si-a disciplinat mintea acesta este
nteleptul; el este iluminatul . Nu este de mirare ca artistul Parmanand a zis cu emotie: Orientul si
Occidentul se vor ntelege mai bine unul pe celalalt prin paginile acestei carti .
Vedele
La Bhagavad-Gita trebuie adaugate sfintele Vede, cele mai vechi si mai sacre scrieri hinduiste. Exista patru
colectii canonice n acest domeniu: Rig-Veda continnd peste o mie de imne; Yajur-Veda bogata n
imne si rugaciuni; Sama-Veda o carte de revelatie, cntari si slujbe; Atharva-Veda plina de descntece
(incantatii).
Veda nseamna ntelepciune spirituala, iar Vedele sunt att de bogate n cunostinte si povete nct istoricii
dau timpului cnd au fost compuse numele de perioada Vedica circa 1500 800 .d.Hr. Frumusetea lor
ne aminteste de gloria Vechiului Testament.
Rig-Veda este de cinci ori mai lunga dect cartea Psalmilor, iar unul dintre imne (cnturi) ne dezvaluie
maiestatea ei:
El cunoaste calea pasarilor ce zboara n vazduh,
Si ca Stapn al marii,
El stie corabiile ce plutesc pe ea
***
Upanisadele
Noul Testament al hinduismului l constituie nsa Upanisadele. Aceste scrieri mistice consta din 108
poeme ce se ocupa cu cautarea sensului vietii si al universului. Ele sunt profund inspiratoare, filosofice, si,
venind la sfrsitul Vedelor cum se ntmpla ele sunt amintite adeseori ca Vedanta sau sfrsitul
ntelepciunii vedice.
n Upanisade se explica filosofic tocmai principiul rencarnarii si doctrina despre karma. Aici se reaminteste
hinduistului ca adevaratul sine este atman iar Dumnezeu este Atman, ca sinele interior si Sinele Absolut
sunt una. Natura si tinta Upanisadelor o constituie unirea insului cu Brahman si unirea tuturor hinduistilor
ntr-o singura familie mistica de credinciosi.
Hinduismul nseamna multe. Influenta regretatului Mohandas K. Gandhi el a renuntat la lucrurile lumesti
si, proclamnd ca poporul sau nu va putea sluji lui Dumnezeu cta vreme este robit din punct de vedere
politic a dus la aparitia unei miscari care, n cele din urma, a adus Indiei libertatea. Hinduismul este, de
asemenea, credinta unui Vinoba Bhave, ucenicul lui Gandhi. Timp de multi ani acesta a cutreierat sat dupa
sat, convingndu-i pe latifundiarii bogati sa-si mparta fermele saracilor. Bhave mi-a zis: Lumea are
disperata nevoie de vieti primenite, de vieti care sa practice slujirea si sa-L cinsteasca pe Dumnezeu prin
partasie .
Hinduismul este rezultatul diverselor ordine monastice compuse din oameni care au initiat orfelinate si scoli,
spitale si centre de reabilitare n toata India si n multe parti ale lumii. Acesti oameni au primit inspiratie de la
Ramakrisna si Swami Vivekananda sfinti ai hinduistilor. Hinduism nseamna eforturile pline de abnegatie
ale dr. M. Modi vestitul specialist oculist al Indiei care zicea cndva: Poporul este Dumnezeul meu.
Sala de operatie mi este templu, iar instrumentele chirurgicale rugaciunea mea (pujah) .
Hinduism nseamna nvatatura si interpretarea data de cel mai mare teolog hinduist, Sankaracarya, filosofia
lui Sarvepalli Radhakrisnan, a lui Jawaharlal Nehru, poezia lui Rabindranath Tagore, mistica spirituala a lui
Swami Siva-nanda, iubirea si nobletea sfntului hinduist T.L.Vaswani.
Hinduism nseamna practica yoghinilor si starea de cvasi transa a sfintilor ce stau pe malurile sfinte ale
Gangelui. El nseamna munca nvatatilor din multe universitati ale Indiei si credinta milioanelor Indiei care
strabat strazile oraselor si ulitele satelor, si forfaie pe dealurile si prin padurile acestei tari de basm.
Hinduismul nseamna toate acestea; si mai mult dect toate, el constituie speranta celor care simt n inimile
lor, ca mine si dumneata, chemarea lui Dumnezeu.
O boare de hinduism a venit n casa noastra de curnd, cnd un tnar swami din Himalaya a petrecut doua
saptamni la noi. Era tipic hinduist: linistit, gnditor, molatec, pasiv. Nu consuma carne, oua, peste, usturoi
sau ceapa. Ziua lui ncepea la 4 dimineata cu o ora de exercitii yoga si de rugaciune. A venit n America
pentru ca sa ne domoleasca. Eu cred ca noi l-am iutit! Dar convingerea ca toata viata noastra este viata
lui Dumnezeu si ca Dumnezeu este tot att de adevarat ca aerul pe care l respiram si ca pamntul pe care-
l calcam, a avut un efect bun asupra tuturor celor care l-au ntlnit.
Cnd, la plecare, a aparut n fata noastra n vesmntul sau galben ca sa ne spuna la revedere, si-a lipit
minile una de alta si s-a rugat asa:
Tu, Dumnezeule, esti oaspetele drag n orice camin - parinte, frate, fiu, prieten, binefacator, pazitor, toate
ntruna. Libereaza, puternice Doamne, pe nchinatorii tai, curata-ne de ntinarea pacatului, iar cnd vom
muri, primeste-ne cu milostivire n acea zi din urma!
Asa glasuiesc Vedele. Si asa spune hinduistul cnd se roaga Dumnezeului n care crede si multor zei care
ajuta la explicarea celui Unul.
Rencarnarea
Totusi, dupa ntelesul hinduistului, karma nu se poate aplica exclusiv vietii prezente si vietii viitoare dupa
cum ar crede crestinii. Karma , n hinduism, are o ncredere doctrinara inseparabila numita rencarnare.
Rencarnarea este al treilea mare adevar la hinduisti. nseamna repetare a vietii. Ea nseamna ca sufletul
omului - atman sau esenta vietii - se manifesta ntr-un cerc de vesnice nasteri si renasteri. Daca un om
moare, va trai el din nou? Hinduistul raspunde: Da, cu siguranta! El va trai din nou pe acest pamnt, ca
sa-si mplineasca destinul, scopul si sa culeaga rasplata faptelor sale de mai nainte .
Rencarnarea da raspuns multor ntrebari ale hinduistului. Ea explica diversitatea persoanelor pe care le
aflam n lume, prapastia izbitoare dintre cei ntelepti si cei nentelepti. Ea explica toate aceste inegalitati
aparente, ofera o solutie pentru enigma inexplicabila a faptului ca un om moare de tnar, ca altul moare
batrn. Ea explica fenomenul geniului.
Ba si mai mult, doctrina despre rencarnare pregateste hinduistul pentru o unire finala cu Dumnezeu, ntr-o
stare de fericire nepieritoare. Caci aceasta unire este scopul si tinta vietii, nsa prin treceri succesive sufletul
omului are sansa, n cele din urma, sa se uneasca cu sufletul lui Dumnezeu.
Credinta n Dumnezeu
Ce crede hinduistul despre Dumnezeu si cum se compara credinta lui cu aceea marturisita de crestini?
Oricine calatoreste prin India va fi socat de multitudinea zeitatilor hinduiste. Literalmente, sunt mii de zeitati.
Exista zeitati si zeitati, familii de zeitati, si sotii, si copii de zei. Iata-l pe Krisna, ntruparea sau ncarnarea lui
Visnu. Si iata-l pe Indra , zeul tariei cerului, pe Varuna , zeul atotvazator, pe Agni divinitatea focului,
pe Soma , personificarea sucului plantei soma. Hinduismul l cinsteste pe Ganesa , zeul elefant, si
pe, Hanuman , zeul maimuta. O iubeste si o respecta pe Sarasvati - zeita nvataturii si pe Laksmi , zeita
bogatiei si pe Parvati , sotia zeului Siva . Hinduismul are nenumarati zei si zeite.
Dar cnd privim hinduismul din punctul de vedere al hinduistului, toti zeii sunt doar reprezentari ale unicului
Dumnezeu adevarat. Hinduismul insista ca Dumnezeu este unul; desi n multitudine. El este unul n acelasi
mod n care umanitatea este una.
Cine este acest singur Dumnezeu? Hinduismul zice ca este Brahman . Iar daca ceri unui hinduist sa-l
descrie pe Brahman, ti se va spune: Brahman este Sufletul lumii. El este Constiinta cosmica. El este
Nemuritorul Atman, Suflarea de viata, Absolutul, Principiul Iubirii si al Legii .
Si noua, crestinilor, ne vine greu sa-L descriem pe Dumnezeu. De asemenea, noi i atribuim multe nume si
identitati, l numim Yahve, Domnul, Tatal atottiitorul (atotstiutorul), Dumnezeul Dumnezeilor, mparatul
mparatilor, etc.
Ai putea zice: Dumnezeu este Isus Hristos , sau Isus Hristos este Dumnezeu , sau Dumnezeu este
Duh .
Poate zici: Dumnezeu este iubire ; sau: El este Parintele meu ; sau: El este Dreptate, Milostivire,
Putere, ndurare .
Hinduismul ti-ar spune ca toate aceste atribute sunt doar putine din multele atribute ale lui Dumnezeu.
Crestinii protestanti (autorul cartii este protestant, n.t.) nu cred n statui; dar daca ar fi crezut, este de
conceput ca ar personifica aceste atribute ale Lui Dumnezeu si ar face s-o spunem un chip sau o
statuie a Dragostei, alta a Dreptatii, alta a Puterii. Aceea pretind hinduistii este ceea ce au facut ei. Ei au
creat reprezentari ale atributelor lui Brahman, le-au personificat si le-au dat nume. Dar Brahman ramne
Supremul esenta universului, atemporala si aspatiala. Desigur, sunt numerosi hinduisti care cinstesc
nsusirile moralitatii, ale iubirii, ntelepciunii si ale putintei de mai mult, dect pe Dumnezeu.
Hinduistul gaseste propria reprezentare a lui Dumnezeu pe masura ntelegerii sale. Conceptul sau de
Dumnezeu sau zei este dictat de puterea lui de perceptie spirituala. Religia ntotdeauna este pentru el o
experienta de viata. Este ceva foarte practic, nu teoretic. E mai mult (ceva) subiectiv dect obiectiv.
Poti crede ntr-un zeu sau n zece mii de zei si sa fii (rami) hinduist. Poti fi agnostic si sa fii hinduist; si, ntr-
un cuvnt, poti fi ateu si sa fii hinduist, deoarece hinduismul este tot att de mult cultura si filosofie pe ct
este religie. Dar nu poti fi hinduist fara a reflecta continuu asupra vesnicelor ntrebari: Cine sunt eu? De ce
sunt aici? ncotro ma ndrept? Si nu poti fi hinduist adevarat fara sa-ti reamintesti: Tat tvam asi Dincolo
de persoana, eu sunt El .
ntreaba-l pe un hinduist unde si cnd a nceput religia lui, pe care el o numeste dharma , si ti va
spune: exista dintotdeauna .
Scrierile sacre
Nu ncape deloc ndoiala ca hinduismul este cea mai mare dintre vechile religii ale lumii, iar unitatea ei
fundamentala se afla n cartile ei sacre. Cartile sale, mai degraba dect orice fondatori omenesti, constituie
factorul inspirator pentru propria credinta. Iar daca-l ntrebi pe un hinduist: Cine a scris aceste
carti? sau: Cine au fost persoanele (mijlocitorii) care au nregistrat aceste adevaruri spirituale? ti va
spune simplu: Au fost scrise de risi de sfintii desemnati de Unicul Dumnezeu multiplu .
ntr-o zi, n Bombay, un hinduist barbos, cu ochelari, a venit la mine la hotel. De sub salul sau alb, pe care l
purta aruncat peste vesmntul sau indian alb, scoase o carte mare, frumos legata.
Primiti-o ca pe un dar a zis el si n amintirea vizitei dumneavoastra n aceasta tara. Ea va avea mare
pret pentru dumneavoastra, deoarece este una dintre primele exemplare ilustrate ale scumpei
noastre Bhagavad-Gita .
Omul era Parmanand Mehra, artist si tipograf. Doar publicase atunci aceasta importanta editie a acelei carti
sfinte pe care o ndragesc milioane de oameni.
Pentru hinduisti ea este un fel de Biblie de familie, bogata n alegorii, parabole si cugetare mistica. Ea este
o parte din vestita Mahabharata Marea Epopee care, mpreuna cu Ramayana, constituie epicul
nemuritor al hinduismului.
Tema din Bhagavad-Gita este expusa chiar la nceput cnd Arjuna, ucenicul, cere zeului Krisna sa-i spuna
cum poate sa-l recunoasca el pe omul care stie adevarul, adica n ce fel poate identifica persoana
iluminata.
Krisna raspunde, ntr-adevar: Omul neafectat de succes sau de nereusita, liber de sentimente cum ar fi:
frica (teama), mnia, mndria, vanitatea, gelozia, ura; omul care si-a disciplinat mintea acesta este
nteleptul; el este iluminatul . Nu este de mirare ca artistul Parmanand a zis cu emotie: Orientul si
Occidentul se vor ntelege mai bine unul pe celalalt prin paginile acestei carti .
Vedele
La Bhagavad-Gita trebuie adaugate sfintele Vede, cele mai vechi si mai sacre scrieri hinduiste. Exista patru
colectii canonice n acest domeniu: Rig-Veda continnd peste o mie de imne; Yajur-Veda bogata n
imne si rugaciuni; Sama-Veda o carte de revelatie, cntari si slujbe; Atharva-Veda plina de descntece
(incantatii).
Veda nseamna ntelepciune spirituala, iar Vedele sunt att de bogate n cunostinte si povete nct istoricii
dau timpului cnd au fost compuse numele de perioada Vedica circa 1500 800 .d.Hr. Frumusetea lor
ne aminteste de gloria Vechiului Testament.
Rig-Veda este de cinci ori mai lunga dect cartea Psalmilor, iar unul dintre imne (cnturi) ne dezvaluie
maiestatea ei:
Upanisadele
Noul Testament al hinduismului l constituie nsa Upanisadele. Aceste scrieri mistice consta din 108
poeme ce se ocupa cu cautarea sensului vietii si al universului. Ele sunt profund inspiratoare, filosofice, si,
venind la sfrsitul Vedelor cum se ntmpla ele sunt amintite adeseori ca Vedanta sau sfrsitul
ntelepciunii vedice.
n Upanisade se explica filosofic tocmai principiul rencarnarii si doctrina despre karma. Aici se reaminteste
hinduistului ca adevaratul sine este atman iar Dumnezeu este Atman, ca sinele interior si Sinele Absolut
sunt una. Natura si tinta Upanisadelor o constituie unirea insului cu Brahman si unirea tuturor hinduistilor
ntr-o singura familie mistica de credinciosi.
Hinduismul exprimat n multe moduri
Hinduismul nseamna multe. Influenta regretatului Mohandas K. Gandhi el a renuntat la lucrurile lumesti
si, proclamnd ca poporul sau nu va putea sluji lui Dumnezeu cta vreme este robit din punct de vedere
politic a dus la aparitia unei miscari care, n cele din urma, a adus Indiei libertatea. Hinduismul este, de
asemenea, credinta unui Vinoba Bhave, ucenicul lui Gandhi. Timp de multi ani acesta a cutreierat sat dupa
sat, convingndu-i pe latifundiarii bogati sa-si mparta fermele saracilor. Bhave mi-a zis: Lumea are
disperata nevoie de vieti primenite, de vieti care sa practice slujirea si sa-L cinsteasca pe Dumnezeu prin
partasie .
Hinduismul este rezultatul diverselor ordine monastice compuse din oameni care au initiat orfelinate si scoli,
spitale si centre de reabilitare n toata India si n multe parti ale lumii. Acesti oameni au primit inspiratie de la
Ramakrisna si Swami Vivekananda sfinti ai hinduistilor. Hinduism nseamna eforturile pline de abnegatie
ale dr. M. Modi vestitul specialist oculist al Indiei care zicea cndva: Poporul este Dumnezeul meu.
Sala de operatie mi este templu, iar instrumentele chirurgicale rugaciunea mea (pujah) .
Hinduism nseamna nvatatura si interpretarea data de cel mai mare teolog hinduist, Sankaracarya, filosofia
lui Sarvepalli Radhakrisnan, a lui Jawaharlal Nehru, poezia lui Rabindranath Tagore, mistica spirituala a lui
Swami Siva-nanda, iubirea si nobletea sfntului hinduist T.L.Vaswani.
Hinduism nseamna practica yoghinilor si starea de cvasi transa a sfintilor ce stau pe malurile sfinte ale
Gangelui. El nseamna munca nvatatilor din multe universitati ale Indiei si credinta milioanelor Indiei care
strabat strazile oraselor si ulitele satelor, si forfaie pe dealurile si prin padurile acestei tari de basm.
Hinduismul nseamna toate acestea; si mai mult dect toate, el constituie speranta celor care simt n inimile
lor, ca mine si dumneata, chemarea lui Dumnezeu.
O boare de hinduism a venit n casa noastra de curnd, cnd un tnar swami din Himalaya a petrecut doua
saptamni la noi. Era tipic hinduist: linistit, gnditor, molatec, pasiv. Nu consuma carne, oua, peste, usturoi
sau ceapa. Ziua lui ncepea la 4 dimineata cu o ora de exercitii yoga si de rugaciune. A venit n America
pentru ca sa ne domoleasca. Eu cred ca noi l-am iutit! Dar convingerea ca toata viata noastra este viata
lui Dumnezeu si ca Dumnezeu este tot att de adevarat ca aerul pe care l respiram si ca pamntul pe care-
l calcam, a avut un efect bun asupra tuturor celor care l-au ntlnit.
Cnd, la plecare, a aparut n fata noastra n vesmntul sau galben ca sa ne spuna la revedere, si-a lipit
minile una de alta si s-a rugat asa:
Tu, Dumnezeule, esti oaspetele drag n orice camin - parinte, frate, fiu, prieten, binefacator, pazitor, toate
ntruna. Libereaza, puternice Doamne, pe nchinatorii tai, curata-ne de ntinarea pacatului, iar cnd vom
muri, primeste-ne cu milostivire n acea zi din urma!
Asa glasuiesc Vedele. Si asa spune hinduistul cnd se roaga Dumnezeului n care crede si multor zei care
ajuta la explicarea celui Unul.
Ultimile articole
Zeul Siva
Conform mitologiei indiene, Siva este focul creator, stapanul tenebrelor.
Siva si Rudra sunt, fara indoiala, doua fatete ale aceleiasi divinitati. Rudra este
distrugatorul, iar Siva este binefacatorul. Este o divinitate suverana, organizatorul
lumii.
Reprezentand tenebrele, Siva are ochii plini de serpi, o cingatoare din cranii si e
inconjurat de strigoi si de vampiri. Pe cap poarta o semiluna si are patru brate. Intr-
o mana tine o secure, in alta o gazela, o a treia schiteaza un gest de liniste, iar a
patra ofera o ofranda. Siva are un al treilea ochi in mijlocul fruntii cu care fulgera
tot ceea ce vede. Zeul danseaza pe locurile de incinerare, in mijlocul diavolilor,
acompaniindu-se cu o mica toba. Dansul sau reprezinta ciclul de formare si de
distrugere a lumii. Toata aceasta descri
ere a zeului se afla in celebre scriere indiana Mahabharata
Siva este Yogesvara, printul ascetilor. Este reprezentat in postura meditative,
acoperit de cenusa, cu parul impletit, rasucit in jurul capului. Ascetismul este legat
de consolidarea energica si deci de stapanirea fortelor vitale. Este cel care a adus
oamenilor Yoga, ritual in urma caruia omul trebuie sa devina insensibil la tot ce este
material. Yoga permite individului sa atinga realizarea de sine. Pentru multi, Siva
este yoghinul prin excelenta, servind ca model pentru credinciosii sai.
Pe langa aceste doua descrieri, marele zeu este prezentat si sub alte forme. Una
dintre acestea este cea cand zeul calareste un mare taur alb pe nume Nandin. De
aceea, de multe ori, Siva este venerat sub forma unui taur, acest animal
simboliazand fecunditatea, procreerea. Alteori, zeul este simbolizat printr-un
lingam. Aceasta este o fiatra sub forma unui cilindru care este pozitionat pe
verticala. Ea se sprijina pe un soclu, fiind prevazuta cu un brazdar i iesind din apa.
Toata aceasta constructie are menirea de a simboliza iesirea din vagin a unul falus
care apartine merelui zeu.
Siva, alaturi de Brahma si de Visnu, alcatuiesc marea triada a zeilor hindusi.
Alteori, Siva este descris ca un un ins hirsute, murdar si ratacitor. In ciuda tuturor
acestora, Pavati, numita si Sati sau Umase iondragosteste in mod iremediabil de el.
cei doi isi unesc pentru totdeauna destinele. Zeul nu-i daruieste decat un copil prin
mijloace naturale, pe Kumara. Ganesa si Skanda vin pe lume prin metode
artificiale.
Ca si sot al lui Pavati, Siva este caracterizat ca un aventurier, inseland-o in
repretate randuri pe nevasta sa, dar si ca un zeu lipsit de maniere si plin de capricii
pe care sotia sa iubitoare este obligata sa i le suporte. Paradoxal, desi nu este
interesat de uniunea sexuala, are multe amante.
Zeul Agni
Conform mitologiei Indiei, Agni reprezinta zeul focului si focul destinat
sacrificiilor. Simbolizand in acelasi timp si Soarele si Fulgerul, Agni nu este o
divinitate oarecare printre altele deoarece este mediatorul intre toti ceilalti zei, iar
pentru oameni este ordonatorul ritualurilor, focul sacrificiilor. El este cel care
apartine tuturor oamenilor, fiind numit Ogni la slavi, Ugnis la lituanieni si Atar la
iranieni.
Agni este focul in toate formele sale: in cer este Soarele unde apare in toata
splendoarea sa, in paduri unde izbucneste, in camine unde incalzeste atmosfera. De
asemenea se manifesta si in fierbanteala maniei si in cea a digestiei. Orice flacara
este Agni. Agni orbeste cu stralucirea sa si lumineaza tot ce-l inconjoara.
Fiind zeul focului si avand Soarele ca simbol
, el daruieste lumina tuturor, incalzind si binecuvantand cu razele sale. Este foarte
batran, originile sale pierzandu-se in negura vremurilor si totodata este tanar fiindca
are vigoarea si forta tineretii. Este zeul care nu imbatraneste, focul nascandu-se din
foc. Flacarile formeaza podoaba sa capilara, iar aurul acopera maxilarul sau. Este
nemuritor, invincibil si dominator. Este un intelept, dotat cu o inteligenta deosebita
si cu clarviziune, fiind inspirat, atotstiutor si prudent. El suscita gandurile
oamneilor si ii indreapta spre bine.
De-a lungul a mii de ani, cei care l-au slavit pe zeul Agni au aratat iubirea fata de
acesta in nenumarate feluri. Fie ca au compus imnuri, fie ca i-au ridicat statui sau
au realizat multe picturi, prezenta zeului in inimile indienilor este certa. Printre
aceste scrieri se numara celebrele Vede, regasindu-se aici un imn dedicat merelui
zeu: Il invoc astfel pe Agni in calitatea mea de insarcinat al cultului, zeu al
sacrificiului, oficiant, cel care ofera adevaratele comori. Agni este demn de a fi
invocat de profetii antici ca si de cei de acum: sa convoace zeii aici! Gratie lui
Agni, cel ce aduca sacrificiul sa se bucure de bogatii si de belsug zi de zi, bogatii si
belsug onorabile, insotite de oameni de seama!
Agni este reprezentat sub forma umana, dar cu trei capete barboase. Tine intr-o
mana un rozariu, iar in cealalta un vas. Adesea este calare pe un berbec numit
Vahana. Relatia sa cu apele este una stransa, plantele ce sa nasc din apa fiind
salasul sau.
Este numit taurul apelor deoarece multumita lui ele sunt fecunde. Ofranada
rezervata lui este tapul, simbol al fortei si a virilitatii. Din timpuri imemorabile, in
fiecare dimineata si seara, hindusii indeplinesc ritualul focului sacrifical, in care
este varsat in foc unt limpezit, pentru a-l mentine viu, in timp ce sunt rostite
rugaciunile corespunzatoare.
Scris la data:21.10.2009 de admin
Zeita Aditi
Aditi reprezinta zeita creatoare conform mitologiei Indiei. Ea este zeita-
mama a oamenilor, dar si a zeilor. Este slavita si ca fauritoare a tuturor
plantelor si animalelor, ca mama a tuturor fiintelor. Este o creatura fabuloasa ce nu
poate fi inclusa in nicio categorie. Aditi este cea nelegata, cea libera. Este o zeita
primordiala, atributele sale fiind nedeterminate, astfel incat lasa loc unui fel de
panteism. In timp ce fiii ei, zeii suverani, detin o functie in societatea divina sau in
Univers, Aditi este totul: este suma, inceputul, sfarsitul si in acelasi timp contrariile.
Fiind mama prin excelenta, este cea care a creat zeii. Initial, aceasta a dat nastere
unor serpi care, dupa ce si-au lepadat pielea, s-au transformat in zei si astfel au
dobandit nemurirea. Printre fii zeitei A
diti se numara zeii Mithra - garantul intelegerilor, Varuna organizatorul lumii,
Aryaman - protectorul arienilor, dar si Bhaga, cel care distribuie bunurile.
Exista numeroase scrieri in care zeita Aditi este slavita, texte care reliefeaza
latura ei supra-divina, latura sa de fiinta primordiala carepune in miscare procesul
evolutiv al lumii. Printre aceste scrieri se afla mult faimoasele Vede in care se
regasesc urmatoarele fragmente care fac referire la Aditi:
Aditi este cerul, Aditi este atmosfara. Aditi este mama, este tatal si fiul. Aditi este
ansamblul zeilor, al celor cinci rase. Aditi este ccea ce s-a nascut. Aditi este ceea ce
trebuie sa se nasca.
zeita este de multe ori reprezentata fie dand nastere, fie ca insasi imaginea Rotii
Samsarei, reprezentare a ciclitatii eterne - nastere, moarte si renastere.
Aditi reprezinta divinitatea nediferentiata, vastitatea, expansiunea, libertatea. In
cadrul sacrificiilor, ea nu este tratata la fel ca restul zeilor fiindca este exterioara
lumii divine. Ea primeste cea dintai si cea din urma ofranda. Aditi este zeita care
permite dezvoltarea, ea elibereaza de orice constrangeri, ea face sa dispara orice
urma de pacat, de impuritate, de suferinta, de boala.
Printre supusii care o iubesc si o venereaza cel mai mult se numara femeile, in
special cele insarcinate care poarta mereu la gat amuleta pe care zeita Aditi o purta
de fiecare data cand dorea sa aiba un copil.
Adoptata de traditia budista, a fost integrata in legenda. Astfel, ea il sustine pe
Buddha si ineaca ostile lui Mara, ispititorul, care vrea sa-l distraga din meditatie si
sa-l impiedice astfel sa ajunga la iluminare.
In Thailanda, Uniunea Myanmar, Laos si Cambogia este reprezentata sub
infatisarea unei tinere femei care-si rasuceste parul cu mainile. Din parul ei
izvoraste fluviul, sursa tuturor bogatiilor. In aceste tari este numita Dharani sau
Brah Dharni.
Zeul Rudra
Rudra reprezinta unul dintre numerosii zei aflati in panteonul indian. El este
zeul mortii si al furtunii , avand in acelasi timp o fire deosebit de distrugatoare
care cauzeaza nenorociri in randul oamenilor. Rudra este un zeu vedic. Printre
divinitatile binefacatoare precum Mithra, Varuna, Indra, el este distrugatorul si
colericul, adesea detinand rolul unui demon. Conform legendelor, Rudra s-a nascut
dintr-un incest al lui Usas cu fratii sai.
Este reprezentat cu parul impletit, pantecele negru si spinarea rosie, invesmantat
in piei de animale salbatice si poarta un arc cu sageti. Este casatorit cu Rudrani, iar
cei doi se unesc printr-o lunga imbratisare. Rudra este vanator si stapan al fiarelor
padurii. Acesta nu are legaturi cu lumea civilizata, fiind aspru si grosolan. Talharii
si
hotii sunt tovarasii sai, fiind patronul tuturor celor care ucid, indiferent daca o fac
din nevoie sau din placere. Zeul este un mare distrugator, semanand molima si
moartea. Ataca oamenii si fiarele, manevreaza otravurile si fulgerul si raspandeste
teroare in jurul sau.
Rudra este un zeu foarte venerat, dar si temut de supusii sai. Acest lucru este
atestat de numeroase scrieri care dateaza din timpuri stravechi. Una din aceste
scrieri este celebra Veda in care se gaseste urmatorul fragment care simbolizeaza o
invocatie catre marele zau: Gratie remediilor pe care tu le-ai dat, o , Rudra, foarte
sanatoase, voi putea trai o suta de ierni. Alunga departe de noi dusmania, asvarle
mai departe suferinta, goneste molimile in cele patru zari! Unde e, o, Rudra, mana
ta mangaietoare, pomada si balsam, cea care indeparteaza nenorocirile divine!
Priveste-ma cu indulgenta, o, Taurule! Picioare robuste, forme nenumarate,
oachesul redutabil s-a impodobit cu aur stralucitor. De Rudra, stapan al intinsei
lumi, firea lui Asura nu s-ar putea desprinde
El este cel la care apeleaza zeii pentru treburile lor murdare. Rudra este un
element marginal. Iubeste tot ce nu este firesc, pe toti cei care traiesc altfel decat
majoritatea si care lupta impotriva ei. Este o forta divina, salbatica, neimblanzita si
periculoasa. Prin urmare este un zeu temut, implorat pentru a i se obtine favorurile
si protectia.
Mai tarziu, in hinduism, va disparea aproape total in favoarea lui Siva, un nou-
venit care ii preia trasaturile de distrugator si de subversiv, pastrandu-si insa
caracterul binevoitor. Rudra si Siva sunt de fapt unul si acelasi zeu.
De cele mai multe ori numele sau se foloseste la plural, rudrele simbolizand
lastare ale zeului, niste reprezentanti ai sai care au ca singura menire aceea de a
teroriza lumea. Fiind un zeu ubicuu, prin rudre se manifesta caracterul zeului care
seamana in lume crimele, otravurile, bolile si catastrofele.
Zeul Indra
Razboinic exemplar, Indra este unul din principalii zei ai epocii vedice,
personificare a exuberantei vietii. Conform mitologiei Indiei, el reprezinta zeul
ploii, fiind chiar suveran al zeilor. Este probabil unul dintre cei mai atleti si mai
puternici zei indieni, fiind un fel de omolog al lui Apolo, zeul grec al artelor si al
luminii. Cei doi sunt la fel de frumosi, la fel de puternici, de admirati si de virili.
Este un veritabil atlet, avand ceafa puternica, maxilarul de aur si barba deasa.
Trupul sau este foarte puternic, iar bratele musculoase si mainile mari sunt
ilustrative pentru forta sa. Zeul Indra este foarte venerat si ca zeu al fertilitatii. Este
adesea reprezentat avand mii de testicule. Pe langa acest simbol al virilitatii sale se
mai numara si gatul lung, aidoma unei al
bii de fluviu. Are o pofta de mancare imensa si o
insatioasa sete de Soma.
Indra este un tanar violent si curajos, cu inteligenta si intelepciunea unui om
matur. Este un senoir generos si un om de actiune. Carul sau in intregime din aur
este tras de doi cai, iar ghioaga sa este batuta in mii de tinte.
Fiind binecuvantat cu toate aceste calitati, din lista insusirilor sale nu putea sa
lipseasca si vitejia si eroismul. Legendele il caracterizeaza astfel drept cel mai
viteaz dintre luptatori .
Este un zeu iubit mult de supusii sai datorita faptului ca este un zeu bun care a
darui oamenilor animalele atat de necesare, fiind creatorul bivolului si calului si cel
care da lapte vacii. Zeul lupta impotriva dusmanilor celor care ii sunt credinciosi. Il
doboara pe rebelul Pipru si ii distruge fortificatiile, il arunca pe Cambara din varful
muntelui si alunga banda talharului Varcin. Lupta impotriva banditilor, a colericilor,
a avarilor si a vrajitoarelor. In luptele sale este insotit de maruti- tineri, frumosi si
invesmantati in aur. Acestia ii canta neincetat laude, il intaresc si-l inconjoara in
timpul sacrificiilor.
Fiind si zeu al virilitatii, el asigura fecundarea animalelor, dar si a femeilor
pamantene cu care are numeroase aventuri.
Conform legendelor, Indra este eroul car a scapat lumea de haosul pe care il
crease aparitia lui Vrtra. Acesta era un demon care avea forma unui sarpe de
dimensiuni imense, simbol al dezordinii universale. El era cel care teroriza si omora
oamenii, cel care oprise toate apele din cer si din pamant. In cele din urma, vrtra
este invins si ucis de Indra care ii infige in ceafa o ghioaga, eliberand astfel toate
apele in mare si scotand lumea din haos.
Desi la inceput este cel mai important zeu din panteonul vedic, mai tarziu, in
cadrul religiei hinduiste, importanta sa va scadea in favoarea lui Visnu si a lui Siva.
Din lider al zeilor, devine un simplu supus al lui Visnu, cunoaste teama si dorinta si
poate inceteaza chiar sa devina nemuritor fiindca unii brahmani si eroi sunt mult
mai importanti decat el. Scris la data:20.10.2009 de admin
Zeul Prajapati
In credinta indiana, Prajapati detine rolul demiurgului care pune ordine in unitatea
inca nemanifestata. Este considerat fiinta primordiala, stapanul tuturor fiintelor create.
Este al treizeci si patrulea zeu, alaturi de cei treizeci si trei, reunindu-i si conferindu-le un
caracter unitar.
Totul este cuprins de Prajapati: el este Universul, timpul si altarul sacrificiilor. El a creat
ziua si noaptea, anotimpurile, viata si moartea.
Exista numeroase legende care il au pe Prajapati ca personal central. Una dintre acestea
este cea care dovedeste caracterul zeului de fiinta primordiala, de cel care a pus in miscare
procesul evolutiv al lumii. La inceput, conform acestor povestiri, era numai apa. Apele au
inceput sa fiarba, sa clocoteasca si din ele a aparut un ou.
Din acest ou s-a nascut Prajapati, stapanul creaturilor si al posteritatii. La momentul
potrivit, zeul sparge oul, insa decide sa nu il paraseasca si astfel ramane, timp de un an plutind
in coaja sa. Anului respectiv corespunde perioadei in cate toate lucrurile si oamenii au luat
fiinta.
Tot ceea ce a fost necesar pentru crearea lumii a fost ca zeul sa rosteasca unele cuvinte
magice. Dupa ce Prajapati spune Bhur apare Pamantul. Rosteste Bhuvar si apare aerul. Si
cerul apare tot ca urmare a rostirii unui cuvant magic, acesta fiind Suvar . Din aceste 5 silabe
concepe cele 5 anotimpuri.
Exista foarte multe asemanari, izbitoare chiar, intre actul creatiei in mitologia indiei i
actul creator care este propovaduit de credinta crestina. Atat Dumnezeu cat si zeul indian au
faurit intrega lume intr-un anumit numar de zile, urmand numai ca apoi sa creeze fiintele
umane si animalele. O alta asemanare consta in faptul ca, dupa ce au incheiat actul nasterii
lumii, ambii creatori au stat un timp pentru a se odihi, fiind foarte istoviti, dar mai ales pentru
a contempla actul creatiei lor.
Dupa ce zeul Prajapati isi termina creatia, se ridica in picioare, parasindu-si oul in care
statuse atata timp. Prajbati s-a nascut la varsta de 1.000 de ani. Din gura sa el faureste zeii, iar
acestia, abia creati iau in stapanire cerul. Din sufletul sau interior creeaza spiritele rele, Asura.
Abia create, acestea iau in stapanire Pamantul, ei reprezentand tenebrele. Prajapati da apoi
nastere oamenilor, cantecelor, Soarelui.
Acesta reprezinta anul, iar incheieturile sale sunt cele doua imbinari ale zilei si noptii,
ale lunii pline si lunii noi si inceputul anotimpurilor. Celebrarea ritualului este echivalentul
actului creator, el reunind ceea ce a fost dispersat, reface unitatea primordiala, da coerenta si
structura lumii.
Prajapati mai este reprezentat in chip de Brahma, stapanul si parintele tuturor
creaturilor.
Scris la data:20.10.2009 de admin
Zeul Purusa
Mitologia Indiei este una dintre cele mai vechi mitologii ale lumii intregi, ea
datand inca din vechile vremuri ale Preistoriei. Este plina de spiritualitatea, de
diversitate, dar si de multe schimburi culturale intre comunitati sociale. Toata aceasta
mitologie se bazeaza pe existenta a unui numar foarte mare de texte traditionale care s-au
pastrat cu religiozitate. Unul dintre numerosii zei ai acestei mitologii este Purusa.
Purusa reprezinta stapanul nemuririi in religia indiana. Purusa simbolizeaza lumea
intreaga: lumea trecutului, a prezentului si a viitorului. El este starea latenta a tot ce exista, dar
este in acelasi timp indispensabil pentru energia ce se dezvolta in cadrul lumii. Conform
mitologiei indiene, Purusa este fiinta primordiala.
Exista numeroase texte care au rezistat testului timpului, care demonstreaza venerarea
zeului Purusa, atestandu-l pe acesta ca principiu spiritual, ca pe acea fiinta primordiala care a
determinat nasterea intregii vieti, a lumii oamenilor, dar si pe cea a zeilor. Unul dintre aceste
texte este Legea lui Manu in care putem gasi urmatorul fragment:
Aceasta lume este de necunoscut. Atunci Fiinta augusta exista prin ea insasi, dezvoltand
acest Univers sub forma elementelor marete si a altora. Desfasurandu-si energia, aceasta
Fiinta pe care numai spiritul o poate percepe, subtila, fara parti distincte, eterna, cuprinzand in
sine toate creaturile, a aparut spontan. Din trupul sau a extras toate creaturile si din el insusi a
scos Spiritul, inchizand in sine fiinta si nefiinta, iar din Spirit a extras marele principiu,
Sufletul.
Purusa este considerat un om gigantic, care acopera intregul Pamant, si care chiar il
depaseste. Este nemuritor in cerul pe care il umple pe trei sferturi, ultimul sfert fiind format
din ansamblul creaturilor muritoare. Are mii de coapse, mii de picioare, mii de ochi, mii de
capete si mii de fete.
Din Purusa apare creatia individuala: oamenii si elementele naturii sunt parti ale
trupului sau. Gura sa devine grupul brahmanilor, bratele devin nobilii, coapsele devin
mestesugarii, iar ochiul sau devine Soarele. Purusa este spiritualitatea mereu pura. Este
neprecizat si imprecizabil. Este unic, imuabil si incomensurabil. El este Universul, penetreaza
si sustine toate fiintele vii, pune in miscare procesul evolutiv al lumii.
Sotia sa Prakriti reprezinta forta ascetului, seva plantelor, curajul razboinicului si
violenta furtunilor. Purusa nu cunoaste fericirea, nici forta de a actiona, cauza materiala. El nu
ia parte nici la bucurii, nici la dorinte, suferinte sau sentimente. Purusa este asimilat cu
Brahma, zeul cu 4 capete, ordonatorul lumii.
Scris la data:20.10.2009 de admin
Zeul Veruna
Veruna este unul dintre cei mai importanti zei ai Indiei. Reprezinta cerul si
paradisul. Domneste asupra lumii, a zeilor si a oamenilor ca un suveran si magician. Este
in acelasi timp si zeul noptii si al oceanelor, pescarii se tem de furia zeului Veruna care
cauzeaza involburarea apelor.
El cuprinde ocupatiile tuturor, citeste cele mai secrete ganduri si supravegheaza toate
activitatile. Toata aceasta suveranitate asupra lumii, Varuna o imparte impreuna cu Mithra
care reprezint garantul intelegerilor, ei fiind cuplul de conducatori. Cei doi stapani sunt total
diferiti unul de altul, dar in acelasi timp sunt complementari, reusind sa asigure o foarte buna
stapanire asupra lumii. Mithra reprezinta bunavointa, aspectul favorabil al oamenilor. Aflat la
polul opus, Varuna simbolizeaza rigiditatea, forta care se impune. Este coleric, violent si rau,
provoaca cutremure de pamant si trimite boli. El produce raul si il trimite in lume.
Dar daca produce raul, il poate si anihila, avand si o parte buna. Varuna poseda toate
remediile si toate binefracerile, daruind pacea si prosperitatea, acordand iertarea si sanatatea.
Inca din secolul al XVIII-lea s-au pastrat multe picturi si statui care il simbolizeaza pe
acest zeu. Una dintre acestea marturii o reprezinta guasa pe hartie a scolii indiene care il
prezinta pe Varuna plin de felurite podoabe, tinand in mana o coarda, el fiind stapanul
nodurilor, cel care leaga si desleaga. Este aflat calare si o testoasa mare, acesta fiind animalul
sau preferat, animal care implica stabilitate si baze solide. Culoarea pielii sale este una foarte
inchisa.
Negrul este culoarea sa, din acest motiv oferindu-i-se boabe de orz negru sau animale
negre ca si ofrande. Domeniul sau il reprezinta noaptea si stelele. Rolul sau de stapan al
cerului este acela de a vedea absolut tot ceea ce se petrece, de a observa faptele bune, dar mai
ales faradelegile pe care le pedepseste in cel mai aspru mod cu putinta. Poate fi observator a
tot ce se intampla datorita faptului ca ochii sai sunt stelele.
Insa asa cum stie sa pedepseasca orice incalcare a ordinii ritualice sau morale, tot asa
stie sa fie si un zeu foarte bun. Este inzestrat cu multe puteri miraculoase, magice, cu ajutorul
carora vindeca toate suferintele trupului si sufletului supusilor sai.
Varuna este cel care a conferit limitele Cerului si Pamantului, cel care a asezat aerul
deasupra copacilor, a cizelat piscurile muntilor, a dat laptele vacilor, inteligenta inimilor, focul
in ape, Soarele in Cer si cel care a pus Soma pe munte. El trimite ploaia si face ca apele sa se
scurga in rauri. Fecunditatea si fertilitatea sunt responsabilitatile sale.
Scris la data:20.10.2009 de admin
Page: 1 2 3
eita Lakshmi
In religia hindusa Lakshmi sau Laxmi (sanscrita lakm) este zeita
bogatiei, luminii, intelepciunii si destinului, dar uneori si a norocului,
frumusetii si fertilitatii. Reprezentari ale zeitei Lakshmi se afla atat in templele
hinduse, cat si in cele budiste si jainiste.
Zeita Kali
Shakti suprema (In aspectul ei de Kali) Isi asuma responsabilitatea crearii
numelor, precum si a evolutiei acestora In manifestare. Suveranitatea ei este
adeseori mentionata In textele tantrice prin denumirea Adimahavidya, ceea ce
semnifica prima dintre Marile Puteri Cosmice, dar aceasta nu trebuie sa induca
ideea unei ierarhizari, ci mai curand pe cea a unei ordini a devenirii macrocosmice.
Astfel, una dintre numeroasele reprezentari ale Marii Zeite Kali o constituie si cea
In care ea este reprezentata pe un tron de aur sustinut de cinci corpuri (precum cel
al lui Shiva), tron care este In mijlocul unui crang cu copaci din nestemate. La
picioarele ei se Intinde plaja cu nisip de aur, spalate mereu de valurile linistite ale
Oceanului de Nectar al Nemuririi.
Kali mai este numita si Adyashakti, In calitatea ei de energie si putere teribila care
impulsioneaza fiintele spre actiune si lumea (Creatia) spre manifestare. Din aceasta
cauza ea este deseori numita si Mahamaya (Marea Putere a Iluziei Universale).
Faptul ca ea este reprezentata goala, fara nici un vesmant care sa o acopere,
semnifica transcenderea de catre Kali a oricarui tip de limitare, ea identificandu-se
mereu cu Puterea nesfarsita a Constiintei Divine. Actiunea lui Kali In Manifestare
implica actiunea distrugatoare si In acelasi timp purificatoare a timpului (Kala).
Acest aspect este sugerat de capul taiat al unei fiinte umane, pe care Marea Zeita Il
tine In una din mainile sale, semnificatia fiind aceea ca Intreaga Creatie, In final,
este dizolvata sau retrasa In sanul Constiintei Primordiale al lui Dumnezeu, datorita
actiunii inexorabile a energiei subtile a timpului pe care o manifesta Kali, ea Insasi
aflandu-se dincolo de timp. Acesta este motivul pentru care Zeitei Ii este atribuit si
numele de Mahakali. Totusi, pe masura ce yoghinul se orienteaza din ce In ce mai
ferm spre telul eliberarii spirituale, care transcende orice dualitate si iluzie, Kali Ii
va oferi gratia ei coplesitoare (bhukti = experienta plina de fericire si Implinire In
aceasta lume si mukti = extazul divin al Realitatii Divine Transcendente).
Una dintre cele mai importante ipostaze In care este adorata Marea Putere Cosmica
Kali este aceea a zeitei Durga, Invingatoarea demonului Mahishashura. Acest
demon reprezinta In traditia spiritualitatii hinduse Incarnarea tuturor fortelor
Intunericului. In filosofia Vedanta exista conceptia Incarnarilor Divine (avatara)
care vin pe Pamant pentru a realiza o profunda transformare spirituala a omenirii;
In aceasta directie, Rama, Krishna etc. au fost considerati avatari ai Stapanului
Universului (Ishvara, adorat In aspectul sau masculin ca fiind Vishnu). Insa pentru
cei care Il adora pe Dumnezeu In aspectul sau de Mama Divina ocrotitoare si
omnipotenta, Marea Zeita Durga reprezinta singura Incarnare pentru a distruge raul
care prolifereaza In lume sub diferitele sale aspecte demoniace si satanice. Astfel,
In traditia mitologiei hinduse se spune ca invincibila zeita, atotputernica In cele trei
lumi (fizica, subtila si cauzala), a iesit victorioasa In lupta cu demonii si cu regele
lor, marele demon Mahishashura, salvand astfel zeii din captivitate si restaurand
ordinea In Manifestare. Semnificatia profund spirituala a acestui mit este aceea ca
In fiecare fiinta umana exista energii si forte benefice si malefice, care se
obiectiveaza In tendintele de acest fel. In mod simbolic, fortele malefice sunt
demonii, iar cele benefice sunt zeii, existand astfel o apriga lupta interioara pentru
suprematie. Zeita Durga, personificare a Marii Puteri Cosmice Kali, acorda gratia si
ajutorul ei divin celor care o invoca si o adora cu putere pentru ca fortele lor
spirituale sa se dezvolte si sa suprime toate celelalte influente negative ale
psihicului si mentalului lor. Durga, Lumina Divina care strafulgera vesnic ca un For
al Eternitatii, distruge si arde In focul teribil al constiintei ei pure orice forta
malefica si orice reziduu al ignorantei.
In iconografia hindusa, Kali apare de asemenea sub multiple alte forme, care de
cele mai multe ori sunt asemanatoare cu forma lui Dakshina Kali, diferentele
implicand numarul bratelor, a fetelor zeitei sau a obiectelor simbolice pe care ea le
tine In maini. Astfel, Shmasana Kali, Siddha Kali, Mahakali, Guhya Kali reprezinta
tot atatea aspecte ale Marii Zeite care sunt adorate In diferitele zone ale
Indiei.Printre aceste forme ale Marii Puteri Cosmice Kali este demna de remarcat
cea a lui Bhadra Kali, care In celebrul tratat Tantrasara este descrisa ca o zeitate
Infometata, gata sa devoreze orice forma sau aspect iluzoriu din Manifestare, avand
trei ochi (simbol al deplinei cunoasteri spirituale) si patru maini In care tine un
craniu, o toba, un trident si un topor. O varianta a lui Bhadra Kali este Chamunda
Kali, descrisa ca avand o Infatisare placuta si binevoitoare, desi dintii sai sunt
teribili la aspect. Ea poarta un os uman lung, cu un craniu In capat, si o sabie In
cele doua maini drepte ale sale, iar In cele doua maini stangi tine un lat si un cap de
om. Spre deosebire de celelalte forme reprezentative, Chamunda Kali poarta pe
corp o blana de tigru si este asezata pe un cadavru.
In anumite momente si conjuncturi, Kali intervine Intr-un mod teribil cu scopul de
a distruge tot ceea ce este slab, nefolositor sau pervertit. De multe ori ea Isi asuma
In mod simbolic patru sau chiar mai multe maini pentru a tine si a folosi diferite
obiecte si arme In vederea mentinerii ordinii In Creatie si a controlului asupra
fortelor malefice, Intruchipate de anumite entitati demonice si satanice (yaksha,
rakshasa, naga, bhuta etc.). In aspectele ei foarte elevate, Kali este Insasi
Beatitudinea Divina nesfarsita care se afla dincolo de orice posibilitate de perceptie
umana obisnuita.
Zeul Visvamitra
Visvamitra este unul din presupusii autori ai Vedelor. Acesta doreste sa
devina brahman printr-o asceza din ce in ce mai stricta. Visvamitra isi da
seama ca nu il va putea egala pe brahmanul Visistha decat daca devine si el
Brahman. Pentru aceasta, se retrage in padure si incepe o viata austera.
Dupa o mie de ani, Brahma ii confera titlul de rsi regal. Dar fiindca isi doreste sa
creeze un nou cer, isi epuizeaza meritele acumulate. In consecinta, isi reia viata
austera timp de inca o mie de ani, Brahma redandu-i apoi titlul de rsi.
Insa Visvamitra se indragosteste de nimfa Menaka si traieste 10 ani impreuna cu
ea. Roadele acestei asceze sunt distruse. El se incapataneaza: intra iarna in apa si
vara intre cele cinci focuri. Brahma il face maharsi (super-rsi).
Dar zeii i-o trimit pe nimfa Rambha si, cazand in capcana, Visvamitra se infurie
si iar isi iroseste eforturile depuse. Atunci, timp de sute de ani acesta refuza sa
manance si sa respire. Nemailasandu-se ispitit, el devine in sfarsit brahman, egalul
lui Vasistha.
Visvamitra este cel care il impinge pe Rama pe propriul sau destin.
Ii comunica lui Rama ca este nevoie de acesta pentru a salva lumea si chiar il
insoteste pe Rama de 15 ani in bataliile impotriva raksasa-ilor.
Brahmanul reprezinta preotul care detine puterea religioasa. Kshatriya este
razboinul care detine puterea lumeasca. Pe plan spiritual, cel de-al doilea este
inferior celui dintai, dar in plan lumesc, brahmanul depinde insa de Kshatriya.
Visvamitra este cel mai bine cunoscut ca fiind cea de-a sasea incarnare a marelui
zeu Visnu. Visnu radiaza aidoma Soarelui,ale carui binefaceri le asigura el, aflandu-
se la originea fertilitatii naturii si a fecunditatii oamenilor. Visnu este pretutindeni,
penetreaza totul, este salvatorul. Siva este stapanul, iar Visnu e prietenul mereu
alaturi de oameni. El este zeul protector si totusi invariabilitatea si inactivitatea ce
fac parte din fiinta lui nu-i permit sa intervina in mod direct in ceea ce se petrece.
De aceea o face prin intermediul numeroaselor sale incarnari sau avataruri. De
fiecare data cand lumea are nevoie de el, apare sub forma unui erou care nu numai
ca il reprezinta, dar se si identifica cu el sau, in avataruri secundare, este patruns de
forta zeului.
Zeul Parasurama
Parasurama este al saselea avatar al lui Visnu. Combinand puritatea
religioasa cu impuritatea razboinicului, Parasurama este un luptator Brahman.
Insusi numele zeului inseamna Rama cu toporul
Exista numeroase legende care atesta eroismul si puterea lui Parasurama.
Una dintre acestea este cea care il are ca personaj si pe Kartavirya. Acesta este un
rege puternic care are mii de brate si un car celest. El isi impune puterea in fata
zeilor si a tuturor fiintelor. Crede ca totul ii este permis si merge pana acolo incat
tulbuna intimitatea lui Indra si a consoartei sale.
Visnu si Indra se sfatuiesc pentru a pune capat acestei situatii si creeaza un erou
pentru a-i distruge pe impertinenti precum Kartavirya. Satyavati prepara astfel doua
boluri cu orez, unul pentru sotia lui si unul pentru soacra, astfel incat prima sa
aduca pe lume un Brahman, iar cea de-a doua un kshatriya. Din greseala insa
bolurile sunt inversate si fiul lui Satyavati, sotia brahmanului capata forta unui
kshatriya, iar celalalt copil, fiul unui kshatriya dobandeste calitatile unui brahman.
Satyavati este inspaimantata si cere ca blestemul sa cada mai degraba asupra
nepotului ei. Jamadagni, fiul ei devine deci un brahman pur si se casatoreste cu
Renuka si va avea de la ea 4 brahmani puri si un al cincilea fiu- pe Rama sau
Parasurama, care brahman fiind, are trasaturile unui kshatriya. Banuind ca sotia sa
l-a inselat, tatal ii cere lui Parasurama sa-si decapiteze mama. Acesta indeplineste
porunca, iar ca rasplata devine brahman, cerandu-i tatalui sai sa-i invie mama.
O alta poveste descrie primirea lui Kartavirya cu toate onorurile in casa lui
Jamadagni. Datorita faptului ca aceasta casa era una prospera si somptuoasa
datorita unei vaci care putea indeplini orice dorinte, Kartavirya devine foarte
invidios si cere ca vaca respectiva sa ii fie incredintata lui.
Insa, auzind toate acestea, Parasurama se manie ingrozitor si astfelil omoara pe
Kartavirya, taindu-i miile de brate pe care le avea. Insa moarte lui Kartavirya nu
ramane nerazbunata, fii acestuia ucigandu-l la randul lor pe Jamadagni. In acest
moment, Parasurama hotaraste sa ucida toti kshatriyas existenti pe lume, iar aces
lucru il reuseste in douazeci si una de zile. Dupa acest masacru, el varsa sangele
victimelor in cinci gropi si implineste ceremoniile in onoarea stramosilor.
Zeul Hanuman
In mitologia indiana, Hanuman este regele maimutelor si aliatul lui Rama.
Este stapanul istetimii, al preciziei si al agilitatii fizice, iar in serviciul lui
Rama este autorul unor fapte extraordinare.
Hanuman este fiul lui Anjani, maimuta si al lui Vayu, zeul vanturilor.
De asemenea, Hanuman reprezinta unul dintre personajele importante ale
celebrei opere epice indiene Ramayana. Rama, pentru a apara onoarea tatalui sau,
renunta la dreptul sau asupra tronului din Kolosala si intra intr-o perioada de exil de
paisprezece ani in padure. Fratele sau, dar si sotia sa care nu oputea sa triasca fara
el, decid sa il urmeze in exil. Dupa ce savarsesc cei paisprezece ani in exil, Sita este
rapita de catre Ravana. Dupa o indelungata cautare in care lui Rama ii sunt testate
forta, eroismul si virtutea, Rama poarta un razboi colosal importiva armatelor lui
Ravana.
Este invingator in aceasta lupta, isi elibereaza sotia, iar apoi se reintoarce in
imperiul sau si este incoronat stapan al lumii. In timpul razboiului dur dus
importiva demonului, rolul lui Hanuman este foarte important, chiar covarsitor
pentru ca Rama sa obtina victoria. El este cel care ajunge in Lanka unde este
inchisa sotia lui Rama.
Dupa ce o vede inchisa pe Sati o instiinteaza ca va fi eliberata. Dupa aceea, ii
comunica demonului ca sfarsitul sau se apropie, urmand sa fie ucis de insusi zeul
Rama.
Conducator al armatei maimutelor, Hanuman este un supraom caracterizat de o
forta uluitoare, o inteligenta subtila si un devotamnet exemplar. Apropiat de natura,
el lupta fara arme folosindu-se de pietre si de arbori dezradacinati. Este vegetarian,
loial prietenilor sai si nu intretine relatii cu femeile.
Abia nascut Hanuman este flamand si, vazand Soarele, il confunda cu un fruct
copt. Dintr-un salt se avanta la el si, in trecere, dezechilibreaza toate plantele. Indra
este suparat si arunca ghioaga spre el, bebelusul cazand inconstient pe un munte.
Vayu se supara si vazandu-si fiul mort lasa lumea intreaga fara vant, riscand sa se
sufoce. Panicati, zeii se grabesc sa-i dea copilului viata.
Hanuman este zeul atletilor si o divinitate protectoare ce distruge razele mortii
emise de planete.
De asemenea, Hanuman reprezinta unul dintre avatarurile atotputernicului zeu
Visnu, zeul spatiului si cel care confera lumii stabilitate. De fiecare data cand lumea
are nevoie de el, apare sub forma unui erou care nu numai ca il reprezinta, dar se si
identifica cu el sau, in avataruri secundare, este patruns de forta zeului.
Scris la data:21.10.2009 de admin
Zeul Rama
Rama este un erou hindus, reprezentand un avatar al lui Visnu. Rama este
intruchiparea bunei guvernari, fiind un razboinic virtuos si pios. Este una din
cele mai populare deitati ale hinduismului, fiind venerat mai ales in sudul si sud-
estul Asiei. Majoritatea detaliilor legate de nasterea si de viata lui Rama ne sunt
oferite de Ramayana, una din cele doua cele mai celebre scrieri indiene.
Regale Dasaratha are trei sotii si niciun copil. De aceea el ofera multe sacrificii
zeilor pentru a avea un urmas. In cursul ceremoniei, o fiinta extraordinara vine si ii
intinde un bol cu o fiertura magica pe care trebuie sa o manance sotia lui pentru a
naste un fiu. Regale ofera jumatate din licoare primei sale sotii, Kausaalia care-l
aduce pe lume pe Rama. Apoi da trei sferturi din ce a rama
s celei de-a doua sotii care naste doi gemeni- pe Laksmana si Satrughna.
Restul fierturii ajunge la cea de-a treia care ii va da viata lui Bharata. Acesta din
urma ii va fi total devotat, iar gemenii ii vor sluji pe amandoi. Toti cei trei frati sunt,
in functie de cantitatea de fiertura aflata la originea nasterii lor, incarnari ale lui
Visnu.
Rama pleaca pentru a ucide demonii si datorita formulelor magice pe care i le
ofera Visvamitra ii invinge si o ucide si pe Tataka, mama unuia din ei. Ajunge apoi
in orasul Mithila, iar regele de aici detine arcul lui Siva, iar nimeni nu are forta
necesara pentru a-l indoi. Exista promisiunea facuta de catre rege ca cel care va
reusi sa intinda arcul o va primi in casatorie pe fiica sa. Rama este singurul care a
reusit sa-l intinda datorita atributelor magice primite. Asa o ia de sotie pe Sita si ii
este recunoscut statutul de avatar al lui Visnu.
Exista numeroase legende al caror personaj principal este Rama. Un dintre
acestea este cea in care Rama, pentru a apara onoarea tatalui sau, renunta la dreptul
sau asupra tronului din Kolosala si intra intr-o perioada de exil de paisprezece ani
in padure. Sotia sa, neputand sa triasca fara el, decide sa il urmeze in exil.
Dupa ce savarsesc cei paisprezece ani in exil, Sita este rapita de catre Ravana.
Dupa o indelungata cautare in care lui Rama ii sunt testate forta, eroismul si
virtutea, Rama poarta un razboi colosal importiva armatelor lui Ravana. Este
invingator in aceasta lupta, isi elibereaza sotia, iar apoi se reintoarce in imperiul sau
si este incoronat stapan al lumii.
Adorarea acestui zeu comporta mai multe forme, de-a lungul a sute de ani
acestuia fiindu-i ridicate sculpturi, pictate tablouri, dar si ridicate numeroase
versuri. Printre aceste scrieri se numara celebra opera indiana Ramayana in care se
regaseste urmatorul fragment referitor la zeul Rama: Fata de nefericirea altuia,
Rama arata o sincera mahnire si la toate sarbatorile se veseleste ca un tata in sanul
familiei sale. Cinstit in vorba, arcas priceput, respectuos cu cei varstnici, stapan al
propriilor simturi, insotindu-si vorbele cu un suras, daruindu-se cu tot sufletul
indatoririlor sale, indrumator fidel in ceea ce este bine, fara a pleca urechea la
cleveteli, discutand cu o elocinta egala cu cea a lui Vacaspati. Cu frumoasele sale
sprancene, cu ochii mari si cu culoarea aramie, pare Visnu in persoana.
Zeul Ganesa
Ganesa reprezinta conform mitologiei indiene zeul artistilor si al scriitorilor,
al calatorilor, negustorilor si al hotilor. El este celebra deitate indiana care este
infatisata cu trup de om si cu cap de elefant. Este un zeu foarte cult si inteligent,
fiind chiar stapanul inteligentei.
El este fiul lui Siva si al lui Durga sau Pavati asa cum mai este numita. Conform
mitologiei indiene, Siva este focul creator, stapanul tenebrelor. Siva este si
Yogesvara, printul ascetilor. Este reprezentat in postura meditative, acoperit de
cenusa, cu parul impletit, rasucit in jurul capului. Durga este sotia lui Siva, fiind
personificarea fortei de actiune a acestuia, componenta feminina a zeului. Prin
prisma faptului ca este sotia marelui zeu Siva, aceasta isi capata statutul de zeita,
dar si toate
puterile sale magice. De aceea mai este numita si Pavati.
Singurul fiu al celor doi zei care a fost conceput si nascut pe cale naturala a fost
Kumara. Dar Durga si Siva au mai avut inca doi fii, pe Ganesa- conducatorul
ostirilor celeste si Skanda- a carui menire este distrugerea demonului Taraka. Ei au
venit pe lume prin metode artificiale.
Povesete nasterii lui Ganesa este urmatoarea: Parvati, sotia tatalui sau este
adesea surprinsa la baie de catre Siva. Suparata si dorindu-si un paznic al usii, il
creeaza pe Ganesa din murdaria rezultata in urma ablutiunilor. Insa, Siva fiind
furios ca nu-l lasa sa treaca de usa, ii taie capul. La rugamintea sotiei sale il readuce
la viata, insa deoarece nu-i mai gaseste capul, il inlocuieste cu cel al unui elefant.
Tanar si gras, are cap de elefant, sta pe perne moi si tine in mana un bol cu orez
la care pofteste mereu. Ganesa se deplaseaza pe un sobolan. Inteligent, este ales de
Brahma sa copieze epopeea Mahabharata.
Este mereu in competitie cu fratele sau, Skanda, acesta fiind puternic, iar Ganesa
fiind viclean. Skanda este tanarul zeu frumos, puternic si plin de ardoare.
Reprezinta pacea, bunul mers al lucrurilor, guvernarea, fiind cel mai potrivit pentru
a comanda ostile divine. Skanda este cinstit pe tot cuprinsul Indiei. Spre deosebire
de acesta, fratele sau, Ganesa este foarte urat, viclean, avand proportii uriase. Cei
doi frati sunt diametral opusi, insa acest lucru este necesar pentru pastrarea
echilibrului dintre bine si rau al lumii.
Ganesa este casatorit cu Buddhi, inteligenta, dar si cu Siddhi, reusita. El este
stapanul obstacolelor, fiind raspunzator de bunul mers al lucrurilor pe pamant si de
impartirea belsugului. Ganesa are un caracter ambivalent, doua dintre mainile sale
mangaind, iar celelalte doua manuind armele.
Extrem de popular, Ganesa are temple pe tot teritoriul Indiei. Fiind vegetarian, i
se ofera flori rosii, mici manunchiuri de 21 de fire de iarba si mai cu seama
prajiturele in forma de smochine. Ganesa este cel mai xenofob zeu al panteonului
hindus, fiind inspiratorul luptei impotriva englezilor si, in prezent, impotriva
Islamului. Scris la data:21.10.2009 de admin
Zeul Skanda
Conform legendelor din India, Skanda este zeul razboiului. Considerat
uneori un zeu suveran, ramas mereu la varsta adolescentei, Skanda este
conducatorul ostirilor divine.
El este fiul lui Siva si al lui Durga. Conform mitologiei indiene, Siva este focul
creator, stapanul tenebrelor. Siva este si Yogesvara, printul ascetilor. Este
reprezentat in postura meditative, acoperit de cenusa, cu parul impletit, rasucit in
jurul capului. Durga este sotia lui Siva, fiind personificarea fortei de actiune a
acestuia, componenta feminina a zeului. Prin prisma faptului ca este sotia marelui
zeu Siva, aceasta isi capata statutul de zeita, dar si toate puterile sale magice. De
aceea mai este numita si Pavati. Singurul fiu al celor doi zei care a fost conceput si
nascut pe cale naturala a fost Kumara.
Dar Dursa si Siva au mai avut inca doi fii, pe Ganesa- conducatorul ostirilor
celeste si Skanda- a carui menire este distrugerea demonului Taraka. Ei au venit pe
lume prin metode artificiale. Povesete nasterii lui Skanda este urmatoarea: deoarece
zeii se tem de puterea unui viitor fiu al lui Siva, ii cer acestuia sa nu procreeze, iar
Siva intra intr-o perioada de abstinenta. Insa inainte de a intra in perioada de
ascetism, ii cade in foc un strop de samanta.
Agni, Focul, depune embrionul astfel format in Ganga, insa acesta nu suporta
ardoarea din pantecele sale si abandoneaza embrionul pe Muntele Meru. Pleiadele
vin si-l hranesc pe Skanda, iar putin timp dupa, toti zeii vin si i se inchina, fiind
inspaimantati de puterea sa.
Tanarul zeu este frumos, puternic si plin de ardoare. Reprezinta pacea, bunul
mers al lucrurilor, guvernarea, fiind cel mai potrivit pentru a comanda ostile divine.
Skanda este cinstit pe tot cuprinsul Indiei.
Spre deosebire de acesta, fratele sau, Ganesa este foarte urat, viclean, avand
proportii uriase, el fiind zeul cu cap de elefant al scriitorilor, calatorilor,
negustorilor si hotilor. Cei doi frati sunt diametral opusi, insa acest lucru este
necesar pentru pastrarea echilibrului dintre bine si rau al lumii.
Datorita modului in care s-a nascut, in intregime gratie tatalui sa, este puternic
antifeminist. In templele sale, femeile nu au acces. Zeul nu le iubeste si le haituieste
cu furia sa, amenintandu-le cu febra puerperala pana in cea de-a sasea zi dupa
nastere.
Este totodata rapitor de copii, desi cei care vor sa aiba copii ii adreseaza
rugaciuni in aceste sens. Pleiadele, mamele sale adoptive, il ajuta in aceasta
activitate rauvoitoare. De aceea exista ritualuri menite sa le imblanzeasca si sa le
impiedice rautatile.
Zeita Durga
Conform mitologiei indiene, Durga este sotia lui Siva, fiind personificarea
fortei de actiune a acestuia, componenta feminina a zeului. Ea mai este
supranumita si ucigasa de bivoli. Mai este numita marea Maya, impetuoasa, cea
care tine in frau un taur, poarta o sulita si practica abstinenta.
Conform diverselor traditii, ea este numita Devi (Zeita), Mahadevi (Marea zeita),
Kali (Cea Neagra), Uma (Linistea) sau Parvati (Sotia casta).
Durga este mama zeilor, forta dorintei, a actiunii, a cunoasterii. Ea daruieste
yoga, ea este cea care ofera binecuvantarile, ea este viitorul, destinul si puterea
mortii la finele lumii. Durga este o zeita redutabila, forta a pierzaniei si totodata a
salvarii, luptatoare careia ii lac bataliile si sangele varsat.
Este totodata creatoarea si distrugatoarea lumii. Protectoare a triburilor, ea se
hraneste cu carne cruda. Curtea sa este formata din yogini- spirite malefice care
deoache, din vampiri si din spiritele celor care au avut o moarte violenta.
Prin prisma faptului ca este sotia marelui zeu Siva, aceasta isi capata statutul de
zeita, dar si toate puterile sale magice. De aceea mai este numita si Pavati. Conform
mitologiei indiene, Siva este focul creator, stapanul tenebrelor. Siva este si
Yogesvara, printul ascetilor. Este reprezentat in postura meditative, acoperit de
cenusa, cu parul impletit, rasucit in jurul capului. Alteori, Siva este descris ca un un
ins hirsute, murdar si ratacitor.
In ciuda tuturor acestora, Pavati, numita si Sati sau Umase indragosteste in mod
iremediabil de el. Cei doi isi unesc pentru totdeauna destinele. Zeul nu-i daruieste
decat un copil prin mijloace naturale, pe Kumara. Ganesa- conducatorul ostirilor
celeste si Skanda- a carui menire este distrugerea demonului Taraka, vin pe lume
prin metode artificiale.
Ca si sot al lui Pavati, Siva este caracterizat ca un aventurier, inseland-o in
repretate randuri pe nevasta sa, dar si ca un zeu lipsit de maniere si plin de capricii
pe care sotia sa iubitoare este obligata sa i le suporte. Paradoxal, desi nu este
interesat de uniunea sexuala, are multe amante.
Cand Mahisa, liderul demonilor, pune stapanire pe lume, toate energiile marilor
zei se acumuleaza in Durga. Zeita ia tridentul lui Siva, discul lui Visnu si fulgerul
lui Indra, incepand o lupta ce dureaza 9 nopti. Durga ucide bivolul sub chipul
caruia se disimulase Mahisa.
Triburile Kolis si Carabas ii ofera sange si bauturi imbatatoare. Altii sacrifica in
onoarea ei capre sau infaptuiesc sinuciderea ritualica.
urga Puja
Festivalul de Durga Puja incepe cu Mahalaya, prima faz a lunii in Aswin
epilare cu ceara. Oamenii fac rugaciuni pentru stramosii lor la malurile raului
orasului, un ritual numit Tarpan. Inaugurarea idolului Zeita incepe din
Mahashasthi. Festivalul Puja tine trei zile Mahasaptami, Mahaastami,
Mahanavami. Ritualurile Puja sunt lungi si foarte detaliate si complicate. In
aceste trei zile de Mantre, Shlokas si Arati este nevoie de un preot expert pentru
a face acest tip de Puja.
* Mahashashthi
In aceast zi Zeita Durga ajunge in lumea muritorilor, insotita de copiii ei. Ea
este primita cu multa fanfara. Dezvelirea fatei idolului este ritualul principal in
aceasta zi. Kalaparambho - ritual efectuat inainte de inceperea festivalului Puja
* Mahasaptami
Saptami este prima zi de Durga Puja. Kola Bow sau Nabapatrika este baia facuta
in zori. Acesta este un vechi ritual de inchinare. Ei sunt impreuna si venereaza
idolul zeitei.
* Mahaastami
A doua zi incepe cu un recital de imnuri in sanscrita pandals puja comunitate cu
mii de adepti care fac daruri zeitei. Kumari Puja, zeita mama a fost o parte
speciala de ritualuri observate la un numar de pujas traditionale si de uz casnic.
Sandhi Puja, marcheaza inter-conectarea dintre Ashtami si Navami Maha Maha.
* Mahanavami
Aceasta este ziua de incheiere a Durga Puja. Principalele puja Navami incep
dupa sfarsitul de Sandhi Puja. Bhog Navami este oferita zeitei.
* Dashami
Dupa trei zile de Puja, in Dashami, in ultima zi, oamenii isi iau ramas bun de la
Zeita. Cea mai mare parte a comunitatii pujas amana acest moment dar in cele
din urma statuia Zeitei este cufundata intr-un rau din apropiere sau lac. Vijaya
Dashami este un eveniment sarbatorit in toata tara.
Dussehra
In lunile de Ashwin si Kartik, hindusii celebreaza o ceremonie de 10 zile cu
ritualuri, sarbatori, pentru a o venera pe Zeita mama si triumful Lui Rama peste
Demonul Ravana. Dussehra simbolizeaza, de asemenea, triumful zeitei Durga
peste demon bivol, Mahishasura. Astfel, aceasta este o celebrare a victoriei
binelui asupra raului.
Aceasta sarbatoare incepe de la Navratri si se termina cu festivalul din a zecea
zi "Dussehra". Navratri si Dussehra sunt sarbatori in toata tara, cu ritualuri
diferite, dar cu mare entuziasm si energie, deoarece marcheaza sfarsitul verii
toride si inceputul sezonului de iarna.
A zecea zi de Navratri este numita Dussehra, unde targurile sunt organizate in
tot nordul Indiei, iar in mijlocul acestora arzand efigii ale lui Ravana. Mai este
numit, de asemenea si "Vijayadashmi". In aceasta zi s-a marcat victoria Lui
Rama peste Ravana. VijayaDashami este considerata a fi o zi de bun augur
pentru gospodarii indiani, care, protejeaza si pastreaza "Shakti" (putere).
Conform Scripturii, prin venerarea "Shakti" pe aceste noua zile gospodarii ating,
de trei ori puterea fizica, mentala si spirituala, care ii ajuta sa progreseze in viata
fara nici o dificultate.
"Ramlila" - o adoptarea de viata a Zeului Rama, are loc in timpul celor noua zile
inainte de Dussehra. In ziua a zecea se sarbatoreste Dussehra sau Vijay Dasami.
Acest ritual avand loc in toata tara, este sarbatorit putin diferit dar oriunde s-ar
afla oameni participa cu entuziasm.
Prin arderea efigiilor, oamenii sunt rugati sa arda rau din ei, si, astfel, sa urmeze
calea adevarului si bunatatii.
Navratri
Navratri, Navaratri, sau Navarathri este un festival hindus de cult si de dans.
Cuvantul Navaratri literalmente inseamna noua nopti in sanscrita, sensul Nava
noua. In timpul acestor noua nopti si zece zile, noua forme de Shakti / Devi
suntVENERATE . La inceputul primaverii si inceputul toamnei sunt doua
intersectii foarte importante de influenta climatice si solare. Aceste doua perioade
sunt luate ca oportunitati de cult sacru pentru Mama Divina. Datele festivalului
sunt determinate in functie de calendarul lunar. Fiind cea mai veche religie din
lume, hinduismul dispune de sisteme de convingeri numeroase. In hinduism
aderenti cred intr-o singura Divinitate omniprezenta, dar poate cult ea / el in oricare
dintre manifestarile numeroase, care sunt predominante peste tot India. Navaratri
reprezinta celebrarea Zeitei Durga, manifestare ale lui Dumnezeu in forma de
Shakti. Dasahara, ceea ce inseamn de zece zile, devine Dussehra in limbajul
popular. Festivalul Navaratri sau noua zile de festival devine zece zile ale
festivalului cu adaos de ultima zi, Vijayadashami care este punctul culminant.
Navaratri este sarbatorita de patru ori pe an. Ele sunt Vasanta Navaratri, Ashadha
Navaratri, Navaratri Sharada, si Poushya / Magha Navaratri. Dintre acestea,
Navaratri Sharada din luna Puratashi si Navaratri Vasanta a Kala Vasanta sunt
foarte importante.
*** Vasanta Navaratri - Basanta Navrathri, de asemenea este cunoscuta sub numele
de Vasant Navratras, este festivalul de noua zile dedicate noii forme de Shakti
(Mama Zeita) in sezonul de primavara (martie - aprilie). De asemenea, este
cunoscut sub numele de Chaitra Navratra. Cele noua zile de festival este de
asemenea cunoscut ca Raama Navratri.
*** Gupta Navaratri - Gupta Navratri, de asemenea, sunt menionate Ashadha sau
Gayatri sau Shakambhari Navratri, este a noua zi dedicata noii forme de Shakti
(Mama Zeita), in luna Ashadha (iunie - iulie).
*** Sharana Navaratri - Aceasta este cea mai importanta zi de Navratris, si este
numita simplu Maha Navratri (Navratri Mare) este sarbatorita in luna Ashvina. De
asemenea, este cunoscuta sub numele de Sharad Navaratri, asa cum este celebrata
in timpul lui Sharad (inceputul iernii, septembrie-octombrie).
*** Poushya Navaratri - Poushya Navratri, este a noua zi dedicata noii forme de
Shakti (Mama Zeita), in luna Pousha (decembrie-ianuarie). Poushya Navaratri este
observata in timpul Shukla Pousha Paksha.
*** Magha Navaratri - Magha Navratri, de asemenea sunt menionate Gupta
Navratri, este a noua zi dedicata noii forme de Shakti (Mama Zeita), in luna Magha
(ianuarie-februarie). Magha Navaratri este observata in timpul Shukla Magha
Paksha.
Navratri este sarbatorita intr-un numar mare de comunitati indiene. Zeita mama se
spune ca apare in 9 forme, si fiecare este venerat pentru o zi.
* Durga
* Bhadrakali
* Amba sau Jagadamba, Maica a universului
* Annapurna, cel care confera boabe in belsug
* Sarvamangala, cel care da bucurie
* Bhairavi
* Chandika sau Chandi
* Lalita
* Bhavani
* Mookambika
Navratri este impartit in seturi de trei zile pentru a adora pe trei aspecte diferite ale
zeitei supreme.
*** Primele trei zile - Zeita este separata ca o forta spirituala numita Durga, de
asemenea, este cunoscut scopul de a distruge toate impuritatile noastre.
*** Al 2-lea set de trei zile - Este adorat ca un datator de bogatie spirituala,
Lakshmi, care este considerat a avea puterea bogatiei caci ea este zeita bogatiei.
*** Ultimele trei zile - Sunt inchinate zeitei intelepciunii, Saraswati. Pentru a avea
toate succes in viata. Credinciosi cauta binecuvantrile toate cele trei aspecte ale
feminitatii divine, prin urmare, noua nopti de cult.
Onam
Onam este cel mai mare festival din statul indian Kerala. Se incadreaza in
cursul lunii Malayalee de Chingam (august-septembrie) si marcheaza
Homecoming a legendarului rege Mahabali. Festivalul dureaza timp de zece zile si
este legata de mai multe elemente ale culturii Kerala si traditie. Complicate coroane
de flori, alimente, Snake curse de barci si dans Kaikottikali toate joaca un rol in
festival. Pentru acest festival, oamenii poarta haine noi: barbati o camasa si mundu,
o fusta-cum ar fi partea de jos si un top de aur, o nariathu. Fetele purta o fusta
numit Pavada, i o bluz. Onam este festivalul recoltei in Kerala. Conform
legendei, Kerala a cunoscut epoca de aur in timpul domniei regelui Mahabali. Toat
lumea in stat a fost fericita si prospera si regele a fost apreciat de supusii sai. In
afara de toate virtutile sale, Mahabali a avut un neajuns. El a fost egoist. Este
festivalul in care oamenii ii arata egelui lor cat de fericiti si multumiti sunt. Partea
cea mai impresionanta din celebrare Onam este sarbatoarea Grand numita
Onasadya, intocmite de Thiruonam. Este o masa incarcata cu 11 - 13 feluri de
mancare esentiale. Onasadya se serveste pe frunze de banane si oamenii stau pe o
rogojina stabilite pe podea pentru a avea masa. O alta caracteristica feerica de
Onam este Vallamkali, are loc pe raul Pampa.
Ultimile articole
De foarte multe ori, India, tara in care se vorbesc numeroase limbi, in care traiesc foarte multi
oameni, dintre care majoritatea credinciosilor sint hindusi (aproximativ 85 la suta din totalul
populatiei), este numita patria contrastelor, patria minunilor. Sa luam de exemplu viata intima a
zeilor hindusi, a zeitelor si a acolitilor lor, a fiintelor din ceruri pe jumatate zei, a eroilor
mitologici, a sfintilor asceti intelepti. Aproape despre fiecare dintre aceste personaje
enumerate se cunoaste ceva straniu. Daca unim toate aceste tablouri vom vedea ca in esenta
toata viata panteonului hindus a fost patrunsa de dragoste si sex.
In prezent, sint foarte cunoscuti zeii panteonului hindus epic, acea ierarhie a divinitatilor
hinduse care a patruns o data cu marile opere indiene Ramayana si Mahabharata, opere care
au o raspindire mondiala. In fruntea acestei multimi de zei se gasesc trei - Brahma, Vishnu si
Shiva, care alcatuiesc triada divina hindusa Trimurti (iniconografia hindusa aceasta triada este
zugravita sub forma unei fiinte cu trei fete).
Fiecare dintre ei are o sotie cu care alcatuiesc o pereche de zei cunoscuta: Brahma - Sarasvati,
Vishnu - Lakshmi, Shiva - Parvati. Pe linga acestea insa mai au si alte sotii, prietene, iubite, o
suita feminina sau masculina, slugi, muzicanti de curte, cintareti, dansatori. Fiecare dintre zeii
principali avea armata sa, animalele sale de cursa (Brahma, zeul creator si parintele lumii, care
s-a nascut din floarea de lotus, avea gisca sau lebada brahmanica; Vishnu, zeul aparator si
protectorul a tot ceea ce este viu, era posesorul uliului Garuda; Shiva, distrugatorul si
recreatorul lumii, avea taurul alb Nandin; zeului iubirii Kama avea un papagal), culoarea sa
preferata (Brahma - rosu, Vishnu - negru, Shiva - cenusiu), obiceiurile sale, distractiile sale,
fiecare avea raiul sau.
Fiecare zeu avea fii si fiice, copii adoptati, copii cu mame sau tati necunoscuti. Se stie ca copiii
erau daruiti, schimbati, vinduti, dati cu imprumut, furati. Pentru a-si proteja urmasii, zeii stiau
inca de atunci sa mute embrionul din pintecele unei mame in cel al alteia, dezorientindu-i in
acest fel pe cei mai mari dusmani ai lor - demonii-asuri.
Printre personajele divine ale mitologiei indiene era foarte raspindit adulterul. Astfel, sotiile
fiului lui Brahma traiau in acelasi timp si cu zeului tunetului Indra, si cu zeul focului Agni. Se
intimpla ca sotiile sa plece de la sotii lor zeii; sotii se certau foarte tare, dupa care se impacau
si din nou domnea iubirea.
Jocurile de iubire ale zeilor si zeitelor si ale acolitilor lor sint zugravite pe peretii multor biserici
hinduse, desenele au dimensiunea unui om(foarte multe asemenea sculpturi in piatra se
gasesc la Khadjuraho, Orissa, Tamilnada).
Sarasvati, nefiind multumita din punct de vedere sexual de catre propriul sot, a creat-o dintr-o
jumatate a corpului sau minunat pe zeita Gaiatri (care de asemenea era cunoscuta sub mai
multe nume), de care Brahma s-a simtit imediat atras si, pentru a nu o pierde din vedere nici
macar pentru o secunda, si-a creat patru fete (a inceput sa fie numit Cel cu patru fete).
Sarasvati, cea mai buna dintre mame, cea care ii ajuta pe cintareti sa isi creeze imnurile, era si
zeita fluviilor, care (potrivit unei alte legende) a intrat sub pamint pentru a nu vedea decaderea
obiceiurilor divine si pamintesti, iar in zilele noastre se varsa in fluviul Gange, acolo unde
acesta se uneste cu Djamna.
Zeul Vishnu, in tinerete intruchipat in Krishna, fermeca sub infatisarea unui tinar zburdalnic ba
negru, ba albastru inchis, ba lila sau violet nu numai pe tinerele pastorite - gopi, cu care se
distra luind infatisarea unui pastor, dar si pe tinerele doamne in virsta, care erau atrase in jurul
lui, parasindu-si treburile, sotul si copiii, imediat ce auzeau sunetul fluierului sau.
El le invirtea pe acestea pina la epuizare intr-un dans extatic, care simboliza unirea deplina a
sufletului uman cu zeul. Iubita principala dintre pastorite era Radha, care astazi a devenit
obiectul unui cult deosebit la unele secte.
In acest caz, dupa cum spun legendele, el avea o capacitate uimitoare chiar si pentru un zeu de
a se gasi alaturi de sute de pastorite, dind nastere in acest fel unui sir numeros de urmasi care
locuiau in India Centrala. Acest lucru nu l-a impiedicat sa mai aiba inca opt sotii. Dar principala
si cea mai draga iubita a ramas Lakshmi (care in sens propriu inseamna fericire, frumusete).
Se crede, de asemenea, ca ea insasi s-a intruchipat in numeroasele sotii si iubite ale lui Vishnu,
devenind pentru indieni idealul de femeie si sotie indiana, figura clasica a frumusetii indiene,
adevarata zeita a fericirii si bogatiei. In raiul ceresc Vishnu este Vaikunthe, de unde izvoraste,
potrivit credintelor hinduse, Gangele ceresc, prin niste porti minunate din aur si pietre
pretioase.
Printre flori parfumate, Lakshmi sta pe un tron din aur si flori de lotus, in partea stinga a sotului
divin mult iubit (adesea ea este zugravita pe coapsa lui stinga), cu fata stralucind de fericire.
Mirosul uimitor de puternic, propriu numai ei, se simte la 800 de mile departare.
Shiva, cel care recreeaza lumea dupa vointa sa, cel mai inalt stapinitor al Universului (atributul
sau sint serpii si semilunele in par), este popular, ca si Vishnu, mai mult in sudul Indiei. Din
cele mai vechi timpuri, exista un cult al fortei sale creatoare si al organului care da nastere
copiilor.
Dezgolit pe jumatate, presarat cu cenusa sfinta si acoperit doar putin in jurul coapselor cu o
bucata de piele de elefant, el este idealul celor care se dedau meditatiei si pocaintei, este
aparatorul si invatatorul ascetilor.
Prima sotie a lui Shiva a devenit, potrivit legendelor, virtuoasa Sati, fiica unuia dintre creatorii
omenirii - Dakshi. Sotiile lui au mai fost de asemenea Parvati, cea mai cunoscuta (in sens
propriu inseamna cea de pe munte), Gauri (in sens propriu alba ca zapada sau fecioara).
In epos se da descrierea stapinirii de catre Shiva a tehnicii erotice. Astfel, in timpul unui act
sexual cu Rudrani, sotia ingrozitorului zeu vedic al furtunii, la rugamintea celorlalti zei si
temindu-se de nasterea unui urmas groaznic si puternic, Shiva prin forta vointei a reusit sa nu
ejaculeze, ceea ce a produs revolta partenerei-zeita. Nemultumita Rudrani i-a blestemat
minioasa pe toti zeii (cu exceptia zeului Agni, care nu era de fata) si i-a condamnat la
infertilitate pentru totdeauna.
In eposuri si legende se intilnesc foarte multe date despre diverse momente erotice din viata
zeilor si a sfintilor intelepti si de asemenea sint descrise metode erotice de care se foloseau
fecioarele si femeile din ceruri. Este demn de remarcat ca in descrierile vietilor si traiului
muritorilor simpli, care nu sint nici ei straini distractiilor sexuale, asemenea momente se
intilnesc foarte rar.
Mitologia indiana vorbeste despre faptul ca distractiile sexuale nu erau proprii numai triadei
Trimurti, ci si celorlalti zei din panteon, dar si dusmanilor lor cunoscuti dintotdeauna - demonii,
brahmanilor (casta superioara) si celor mai simpli locuitori.
Dansind pe virful muntelui Kailasa, spre bucuria sa si a sotiei, Shiva a adunat in jurul sau pe
toata lumea. In acest timp, Indra il acompania la flaut, Brahma batea tactul la trei tambale,
Sarasvati cinta la vina (instrument specific indian), Vishnu era la toba, iar Lakshmi cinta din
gura. Fermecati de dansul ceresc si de orchestra zeilor, oaspetii beau bauturi din hamei, se
inveseleau, inventau jocuri de dragoste.
Vishnu, potrivit legendei, lua figura unei fecioare minunate Mohini (in sens propriu cea care si-
a iesit din minti, vrajitoarea) de care era fermecat Shiva. Atras de frumusetea ei nepaminteana,
el o imbratisa cu putere pe Mohini-Vishnu, de unde se nastea un zeu, denumit dupa numele
celor doi (Vishnu - Hari, Shiva - Hara) - Harihara. Nimfa Mohini, impodobita ca o femela elefant
(aceasta este in India cel mai inalt ideal de frumusete), era din nou fermecata dupa aceea, de
aceasta data de Brahma, astfel incit isi pierdea cunostinta. Dar cufundat in meditatie, marele
zeu nu ii acorda prea mare atentie, trecind catre rai pe linga ea.
Pasionala Mohini isi venea in fire, ii parasea pe toti iubitii din ceruri, inceta sa mai manince si
sa bea, se zvircolea. Atunci prietena sa, nimfa cereasca si curtezana Rambha, cunoscuta
datorita iubirii sale fata de bogatie si priceperii sexuale deosebite, a sfatuit-o sa ii ceara zeului
iubirii Kama (in sens propriu dorinta, dragoste) sa o ajute sa isi potoleasca pasiunea pentru
dragoste.
Zeul dragostei a ajutat-o fara prea multa placere sa ajunga in cer la Brahma, unde, cu ajutorul
unor dansuri ispititoare, l-a atras si l-a fermecat pe creatorul hindus. Dar el si-a revenit foarte
repede din aceasta iesire necugetata si, dindu-i foarte multe bogatii, a indepartat-o de el, chiar
daca ea a incercat de foarte multe ori dupa aceea sa il mai atraga intr-un joc de dragoste,
atingindu-i usor miinile si hainele.
Inteleptul pe jumatate zeu Narada, care ii era fiu lui Brahma, a fost blestemat de tatal zeu pentru
ca a refuzat sa ii urmeze sfaturile in ceea ce priveste casatoria. Narada a fost blestemat pentru
vesnicie sa duca o viata simpla fiind tot timpul supus unor femei diferite. La rindul sau, fiul
zeului, care avea mostenite unele capacitati ale locuitorilor din ceruri, a trimis asupra tatalui un
blestem ca acesta sa simta atractie catre propria fiica, ceea ce l-a lipsit pe Brahma de multi
adepti si sustinatori.
Asemenea zeilor erau si unii locuitori ai cerurilor care aveau origine pe jumatate sau chiar
deloc divina, printre care se remarcau asurii - demonii ceresti, vrajitorii, rivalii si adversarii
permanenti ai zeilor in panteonul hindus, care isi ocupau locul in straturile inferioare ale
ierarhiei. Pe muntii sfintiti ei isi construisera niste palate foarte bogate.
Printre ei se numarau: rakshasii sau demonii, bhutii sau sufletele mortilor, pitacii sau diavolii,
niste fiinte de sex feminin asemanatoare vrajitoarelor slave, kraviazii sau cei care se hraneau
cu singe, care devorau trupurile in timpul incinerarii si multi alti demoni. De obicei, in mitologie
ei exista fara nume, ei apar doar ca niste tipuri, numai foarte rar sint personificati, cum s-a
intimplat de exemplu cu demonul Taraka, pe care dintre toti zeii nu a reusit sa il invinga decit
fiul lui Shiva, Skanda.
Demonii aveau sotii si prietene, unii dintre ei locuiau cu familiile, asemenea oamenilor obisnuiti
sau zeilor. Existau in acelasi timp si niste fiinte feminine care provocau rau, asemenea
cunoscutei Arati. Nesatula si senzuala in acelasi timp, ea venea in fiecare noapte la barbatii
paminteni care dormeau, se lipea de ei si le lua toata puterea.
Printre personajele pe jumatate zei sau printre cele foarte apropiate de acestia, in mitologia
hindusa, de o popularitate deosebita se bucurau apsarii - niste dansatori ceresti, nimfele,
intruchiparile cetii, care s-au nascut din spuma apelor oceanului. Acestea nu se spalau cu apa
curata, si nici zeii, nici demonii-asuri nu le luau sotiile, in ciuda frumusetii lor rapitoare, iar
acestea ramineau femeile ceresti ale tuturor.
Potrivit Rigveda, apsarii au varsat asupra muritorilor simpli nebunia dragostei, iar curtezanele
ceresti si dansatoarele i-au ademenit pe zei si pe sfintii intelepti. Pe linga numerosii apsari fara
nume, in mitologia indiana exista si citeva asemenea personaje cunoscute, carora li s-au
dedicat opere literare: Menaka, Mohini, Rambha, Pramlocha, Urvashi etc.
Urvashi, potrivit uneia dintre legendele mitologice, este fiica zeului Brahma, venerata pentru
frumusetea ei deosebita, cea care atragea numerosi zei si sfinti intelepti. Intr-o alta legenda, ea
facea parte din familia zeului Varun si a lui Mitra. Mitra a blestemat-o pe seducatoare, care a
fost obligata sa traiasca pina la sfirsitul vietii pe pamint alaturi de un muritor pe nume
Purupavasa, de la care a avut opt fii.
Apsara Tilottana se gasea in slujba neconditionata a zeilor. Din dorinta de a se distra, zeii i-au
facut pe doi frati, Sundu si Upasundu, sa se indragosteasca de ea. In lupta finala pentru
stabilirea celui care o va avea, cei doi frati s-au omorit unul pe altul.
Despre numarul apsarilor exista foarte multe date - numarul lor variaza de la 20 la citeva sute
de mii; acestia sint clasificati in foarte multe categorii, acest lucru fiind propriu culturii
hinduse. O categorieaparte este constituita de apsarii care se gasesc in raiul razboinicilor
morti, al celor care au cazut eroic pe cimpul de lupta.
Acestei lumi minunate ii apartin si naghi - semizei cu corp de sarpe si unul sau mai multe
capete de om. Naghinele, sotiile lor, distinse printr-o frumusete nepaminteana, aratau aproape
ca si femeile pamintene, de aceea au devenit foarte repede sotiile imparatilor paminteni si ale
eroilor (in cele mai multe cazuri insa nu le-au adus fericirea in viata de familie).
Fiintele pe jumatate zei, iakshi, care in mitologia indiana erau de asemenea socotite copiii lui
Brahma, erau niste tineri si tinere bine facute si puternice si indeplineau rolul de slugi si
protectori ai bogatiilor zeului Kubera. De obicei, baietii erau binevoitori in relatiile cu oamenii.
Fetele insa erau foarte adesea inclinate sa guste din carnea pamintenilor, ele violindu-i pe
tinerii paminteni.
In mitologia indiana s-a amestecat totul: este greu sa intelegem acum cine este fiului unui zeu,
cine este tatal, a cui este o fiica, cine este sotia, cine este mama cuiva. Insa tocmai in acest
lucru consta specificul renasterilor si transformarilor hinduse, al reprezentarilor religios-
filozofice despre lume
Nota: Somesul Mare (rau solar), cu Maria Mare (parau solar) la varful Omului (mic)
1932 m, alt aspect de meditatie.
SEFIRA DAATH
MAMA COSMICA;
STABILIREA DUALITATII si trimiterea ei in materie, spre evolutie spirituala:
- ecluza de intrare in cele trei universuri spirituale (pe diferite frecvente vibratorii);
- PESTI (sacrificiu pe tine insuti, in interesul general);
- NEPTUN;
- CUNOASTEREA o revarsa spre sefirele inferioare. Cunoasterea este cheia extinderii
creatiei spirituale.
PUBLICAT DE EM LA 09:23
ETICHETE: ARBORE, DAN, ETERNA, GICU, INITIEREA, INVOCATIE, MEDITATIE, SEFIROTIC, VIATA
Postare mai nouPostare mai vechePagina de pornire