Sunteți pe pagina 1din 10

Religie si moral

Iudaism
Iudaismul contemporan poate fi definit din mai multe perspective:
a. laic:
i. naional
sionist
nesionist
ii. cultural
b.religioas
i. ortodoxism
ii. conservatorism
iii. reconstructivism
iv. reformist
Legea iudaic este prezent, se aplic si descrie aproape toate domeniile vieii evreieti i
reprezint calea esenial prin care iudaismul aduce domnia divin pe pmnt.
Iudaismul, fie c este normativ, fie c ia diferite forme derivate (secte) nu se desprinde
niciodat de monoteismul istoric si morala de baz.
Teme ale eticii evreieti
Literatura etic iudaic se poate mprii n mai multe perioade:
a) Literatura biblic = cele zece porunci (20 ien 2 en) !"insteste pe tatal tau sip e mama ta#$ !sa
nu ucizi#$ !sa nu furi#$ !sa nu faci adulter#$ !sa nu marturisesti stram% impotriva aproapelui tau#$ !sa nu
poftesti nimic din ceea ce este al aproapelui tau#
"elelalte porunci sunt cu caracter teolo&ic: '(u sunt )omnul )umnezeul tau#$ 'sa nu ai alti dumnezei
afara de mine#$ 'sa nu iei numele )omnului )umnezeu in desert#$ 'adu*ti aminte de ziua de odi+na ca sa
o sfintesti#
,raditia %i%lica are la %aza ideea slu-irii lui )umnezeu printr*o atitudine decenta$ umana si morala fata de
'aproapele#. ,emeiul moralei este vointa lui )umnezeu.
%) Perioada rabinica (2 en /0 en) (unii istorici identifica in interiorul acestei perioade o epoca
medievala a cronolo&iei precum si o epoca elenistica anterioara)
1e centreaza pe ideea ca omul a fost creat de )umenzeu dupa c+ipul si asemanarea sa. In consecinta ceea
ce omul tre%uie sa faca este sa a-un&a cat mai aproape de creatorul sau$ morala devenind 'imitatio )ei#
(imitarea lui )umnezeu)
c) Iudaismul modern se caracterizeaza prin doua directii:
o )upa 2evolutia franceza si$ mai tarziu$ in spatiul islamic * evreilor li s*a permis sa ia
parte pe deplin la activitatile culturale acest lucru a fost intampinat cu entuziasm de
catre credincosi. )esc+iderea spre alte culturi si implicarea in viata culturala sunt un
semn clar al iudaismului modern
o "a rezultat$ iudaismul a a-uns sa fie fra&mentat in diferite miscari si c+iar denominatiuni
(secte)
Definitii
a) Biblia evreiasca este$ in sens restrans ,ora+$ primele 3 carti din 4ec+iul ,estament: 5eneza$
(xodul$ Leviticul$ 6umerii si )euteronomul (moartea lui 7oise)
%) Torah: in sens lar& include intre& 4ec+iul ,estament. 1e mai identifica si o ',ora+ vor%ita# care
include traditiile si le&ile transmise pe care orala.
c) Talmudul: ('studiu#$ 'invatatura#) compilatie de invataturi stravec+i considerate sacre si cu rol
normaiv
d) Midrash ('exe&eza#) metoda de interpretare a textelor sfinte. 8re doua forme:
a. +ermeneutica lo&ica se foloseste de inferente si analo&ii
b. interpretare textuala ce cauta rolul fiecarui cuvant$ c+iar daca aceste nu este evident
(xamen
o 9erspective in definirea iudaismului
o Le&ea iudaica
o ,eme etice in periodizarea iudaismului
o )efinitii: ,ora+$ ,almud$ 7idras+
o "are sunt cele 2 directii de interpretare in 7idras+:
Budismul
Examen
o 5 elemente ale existentei umane in budism
o Karma in interpretarea budista
o Cele 4 adevaruri nobile
o Cele 5 norme de conduita in etica budista
o Traditii budiste
Siddahrtha Buddha a ot printul regiunii nordice a !ndiei in sec. al "!#lea i.e.n. $a varsta de %& de ani
paraseste resedinta regala si se dedica vietii ascete. 'meditat cu scopul de a atinge un calm total. '(unge
la iluminare la varsta de )5 de ani. *lterior+ timp de 45 de ani le#a vorbit tuturor oamenilor , aceste
discursuri s#au pastrat in dialectul pali si constituie ba-a eticii budiste. Ele au ost consemnate in scris
abia in sec. ! i.e.n.. Cele cinci secole care despart discursul oral de cel scris ac+ desigur+ oarte diicila
interpretarea ideilor. .ulte idei sunt insotite de expresia /asa cum am au-it eu0
!ntreaga invatatura budista pleaca de la suerinta umana si de la caracterul nesatisacator al vietii umane
in general. Tocmai acele lucruri care ne individuali-ea-a ne produc cea mai mare suerinta si
nemultumire. !ndividuali-area implica limite+ limitele nasc dorinte+ dorintele produc suerinta 1ceea ce
este dorit are un caracter temporar2.
Buddha respinge existenta suletului ca substanta metai-ica+ desi recunoaste existenta /ego#ului0 ca
subiect al actiunii in sens moral. "iata este un sir de transormari+ o serie de maniestari si disparitii.
Conceptul individual de /eu0 este o ilu-ie sociala3 obiectele prin care oamenii se identiica+ averile+
po-itia sociala+ amilia+ corpul si chiar psihicul , nicicare nu sunt adevaratul /ego0. 4imic nu este
permanent+ iar /ego#ul0 trebuie sa ie ceva care dainuie.
Budismul identiica 5 elemente ale existentei umane3
a. Corporalitatea+ orma i-ica
b.Sentimentele si sen-atiile
c. 5andurile
d.6ispo-itiile mentale
e. Constiinta
4iciuna nu repre-inta suletul. 7 persoana este intr#un proces continuu de schimbari+ nu exista o entitate
sub-istenta ixa.
Karma
Credinta in renastere /samsara0 ca lant 1potential2 nesarsit de reincarnari era de(a pre-enta in conceptia
despre 8arma 1act+ apta2 in !ndia pre#Buddhista. Conorm acestei doctrine un comportament bun va duce
la re-ultate placute si ericite si creea-a o tendinta spre acte bune similare+ pe cand un comportament rau
va genera contrariul. *nele actiuni 8armice isi vad eectul in viata actuala+ altele in reincarnari viitoare.
7biectia principala este datorata lipsei /eu#lui0 , care ar asigura continuitatea in lantul reincarnarilor.
9roblema+ considerata de unii insolvabila+ a ost pusa in analogie cu ocul+ care este mereu in alta orma si
totusi ramane acelasi oc.
Cele patru adevruri nobile
a. n lume exist suferin
b.cau-a suerinei este dorina
c. dorina poate fi suprimat
d.eliminarea dorinelor este re-ultatul unui drum metodic.
Suerina apare :n anumite condiii determinate, prin nlturarea crora ea trebuie s nceteze.
ceste condiii :n care apare suerina sunt anali-ate :n teoria lanului cau-al al celor ;% verigi3
o netiina
o impresiile i :nclinaiile
o contienti-area
o orma i trupul
o cele 5 simuri
o contactul
o sen-aia i reacia la stimuli
o setea 1pota2+ r<vna
o dorina de a avea lucruri
o aciunile creatoare
o naterea
o btrneea+ tristeea+ m<hnirea+ disperarea
Starea :n care suerina lipsete complet este identic cu eliminarea complet a oricrei dorine =
nirvana+ starea de iluminare+ :ncetarea lanului rencarnrilor.
Eliminarea dorinelor se ace :n > etape3
o credina dreapt
o intenia dreapt
o vorba dreapt
o apte corecte
o viaa dreapt
o strduin dreapt
o cugetare dreapt
o auto!concentrare dreapt
?ntruc<t aceste cerine nu pot fi ndeplinite n societate, budismul recomand intrarea n sang"a.
! ordinul mona"al
Esena valorilor etice budiste se regsete n urmtoarele # norme de conduit$
o a nu ucide i a nu face ru vreunei fiine
o a nu ura
o a nu tolera :n mod greit plcerile simurilor
o a nu minii
o a renuna la butur (alcool)
'ceste norme constituie condiiile indispensabile unei viei decente i ale formrii unei comuniti
solide.
"egetarianismul este o consecin pozitiv ce rezult din compasiune.
Tradiii budiste
o Theravada (Cea mai timpurie2 3 'sia Sud#Est+ Sri $an8a+ Thailanda+ Birmania+ Cambodgia
o Mahayana3 4epal+ China+ Coreea
o Tantrayana3 Tibet+ .ongolia
6alai#$ama este liderul spiritual al ordinului monahal Dge-lugs-pa (cciulile galbene % se disting de
Karma-pa, cciulile roii2+ budist tibetan i totodat (pn curnd) i eul guvernului tibetan din
exil.
Termenul de 0$ama0 provine din 0Bla#ma0 i nseamn cel superior. &ste un titlul primit de fiecare
lider de mnstire sau clugr merituos.
'rimul lider spiritual al acestui ordin budist a trit n sec. (I)!(). ctualul lider este considerat a
fi a *+ reincarnare a lui bodhisattva 10cel ce vrea s fie ,udd"a).
'rocesul de identificare a unei noi rencarnri este complex, ntruct are multe consecine
politice. Renaterea poate avea loc oric<nd+ la c<teva -ile sau chiar ani. 7racolul oicial din 4echung este
consultat :n privina noului 6alai#$ama. Se ine cont de remarci fcute de cel care a murit, de
semne ce apar la moarte acestuia, etc. -e obicei sunt selectai % sau mai muli 0candidai0 care
sunt supui unor teste % dac recunosc anumite obiecte ce aparineau ostului 6alai#$ama+ etc.
.dat ales, copilul este educat de ctre clugri, timp n care, pn la maturitate, /ibetul este
condus de un regent.