. : :_ ,!

, j-,
:

t..
"
.a -.--.,-'i-r.' ,
calefele

instilutului
c a t ol i c

1 l

: : '

ARHrEpIscoprA
RoMANo-cAToLIcA
on nucunegrr
 Jihadulla Islamul dasic

George Grigore

Termenul jihad estederivat de la o ridicini jhd. careinseamnd

"efort'', 'istraduinl5f', $ in primul rdnd "efort, lupti impotriva
propriului suflet" Aih"d lala ornafs):
'Nu da asanhme tdgd&inrilo4
ci Wtd (s.: iahid.) impotriua lnr
at tdie." (Coran,XXV, 5z);
"Cine bptd hqta pmw flibtul sdu Dwmezat esteprea Bogat gt
fdrd acestelxmd.'[Cora4 )CXIX, 6).

Lupta impotriva sinelui, a sufletului se face pe. mai multi

planuri, avdnd in vedere elementele constitutive ale sufletului, in
concepfia islamicS"Aqadar,na g cuvantul folosit in coran, inseamna
sufleg realitatea subtild a individului, ego-ul. in opozigie cu spiritul
[nlr) sau cu intelectul ('aq\, nafs zpare sub un aspect negativ,
constituind ansamblultendinlelor individuale sau egocentrice.Exisu,
conform teoQ;gilor p.,
_musulmani (eashani apud L,orry, V-76), o
ierarhieinterni a sufletului carecuprinde:
- m-nafs al-haywm.iyya - sufletul animal, supus
in mod pasiv
impulsurilor naturale;
- mt-nafsal-'mnmarah- sufletul poruncitor, pasionalgi
egois!
- an-nafs al-launamnah - sufletul acuz-ator,
con$tient de
imperfecfiunilesale;
- an-nafsal-mntna'itntah- sufletul impdcal
Toatd aceasti luptd impotriva acestor forme de manifestare ale
sufletului are drept scop final ajungerea la mt-naIs at-rmama,imah -
sufletul imprcat, reintegrat in spirit (nth, aceaparte divini din ftecare
om), odihnindu-se in certitudinea divini. Aceasta rela$e - spun unii
exegeli ai religiei islamice- poartd chiar numele de islan (cuvant pus
 Iihnd.ul in I slanul clasic 313

in leglturd cu salnn: pace,pace divind), ceeace ar insemnaajungerea

lg,$tareade pace, de armonie intre,om $i,divinitate; printr-un efort
(q$had) continuu, susfinut. Agadar, viala omului se'desfhgoardlntre
cei doi poli reprezentafi de cele doud ipostaze contrarii de sufletului,
cea,poruncitoare gi cea acuzatoare,lupta dintre ele (marele iihad)
ducind la.apropierea spiritului de Durnnezeu (Arnaldez, R., 2oo2,
p.7r); deopotrivi origine Ei$intl a sa.
Degi inifial profetul Muhammad anuntase ci adevirata luptd
$thd)' e*e cea dusl impotriva ,defectelor lduntrice pentru
desivfuqireape caleacitre Dumnezeu, cu timpul, cuvdntul.'aajuns si
insemne lrlzboi sfbnt", acesta putant fi rezaltatul, unor nedreptlfi
acumulate de-a lungul vremii; nedreptili carem:cerpedepsite pentru
stabilireaarmoniei pe pdmdn! a$acum precizeaqitextulieoraric

tlDtnnnezanud opregtedn ln a'uiri'lme pietent pe cti care s-ar,t

rtubort cu uoi pentru credi$a sr v'au'pigonit;din caselzvoastre$i au
lostp'drtasi la.prigonirea,unastrd. Ca care'i lac:prietani nmt nedrepV!"
(Corar\ [X; g)

Agadar,jihadulare doul componente: al-iihad' alasghar f'micul

riazboi sfant'J i[ desemneazd pe cel exteriot ce fine de afteritate,
impotriva necre&nciogilor g al'iihad al'ahbar ('marele rdzboi sfint')
cel interior, ce line de ipseitate, indreptat impotriva pxiunilor 9i
ignoranfei (cuvAntul folosit pentnr efortul fhcut pentru inlelegerea
textului coranic este,qnhad,derivat de la aceeaEimddcina,cagi iihad).
Importanla acestor doui forme de lupti a fost stabilitd chiar de
profetul Muhamrnad care, atunci cdnd s-a intors de pe cdmpul de
luptd, a spus: "Ne-am irltors de la.micul rlzboi sfent cltre marele
rdzboi sfant"
in ceeace privege'al-flia d aLasghar$rniculldzboi sfint),, acesta
este indreptat impotriva dugmanilor Islamului, impotriva
neeredinciogilor idolatrL @:-currr s€ arati in Coran:

"Rdzboitr-udcu inchindtorii In idoL Pand l^ccapdt' asa ctmt gi n se

rfuhoiesc cu uoi. Sd nn cd Dumnaeu estc cu cei care se tem di Ell'
(Cora&IX,36).
314 George Grigore

"Lupta{i futnt calca fui, Dwmezu an ca care se luptd inpotriua

voastrd. Nu filt cabmoi de'lnge, cM Dtntnezeu nu-i iubeSte pe
cdlxdtolii dc lege' (Coran,[I,' r9o).

Acest verset este ex@s ,dintr-o.,suri tArzie de la Medin4 dupd

anul 6zz, atunci cAnd iihdul contra politei6ilor, meccanilor gi
triburilor care ii susfineau se radicalizase, ocupind primul loc pe
scenapolitici pentru o lungi perioa&.
Iihadill exterior trebuia sI fie precedag conform tradifiei
profeticg de indemnul adresat necredinciogilor de a se converti /lrl
al-kitab foamenii c54ii") - evreii gi creEtinii - nu erau, gi nu sunt,
vizagi de acest rdzboi, ei av6nd un statut aparte pe care lFl conftrd
Coranul.
AtAt conceptul de na4ahd tpL m4ahitlm.a) - cel care duce
jihadulin numele lui Durnnezet Ai sabilAllah) - cAtgi corolarul sIq
sahid. Qil. iuhada', marth), cel care are dreptul la impdrdfia raiului,
iau nagteredupd strlmutarea profetului Muhammad de la Mecca.la
Medina (6zz - inceputul erei islamice),la primele confruntiri cu cei
ostili noii religi.
Martirul, cel care gi-a dat viafa pentru, Islam, are un statut
privilegia! fiind sanctificat de Coran :

'tDrnmezeua.ctnnpfuat d^eta credincioSi

ruflzteb si bwarilc Lor,
d^fudil-Iefu schin& RaiuL Ei'se rtuboiescpentru cal.ealn Dunmbzan:
ncid Sr sl^sltnci$l. Aceasta e*e o fagaduiali htnt Ad@dr fur Tora,
Euwglube gt Corm. Cine i$i ttns ligdmhntul mm bine dccdt
Dwmezeu? Brctragi-ud dc schimbul ce l-4i fdcut, cd,a aceasta este
Ienarea ceamare" (Coran,IX; rrr).

De asemene4martirul se va bucura de viala cea veEnicd:

"Nu sptmefi despre cei omorilfi pe calza fui Dnmaeu cd nnt

mo4i, cdci ei swtt uii, insd uoi tutod dagisecnna(Coran, II, r54).

Cu toate acestea,apdrareaeste preferatd atacului, clci pace4 qla

cum ardtam mai sus,esteun atribut al Cerului:
 Iihadul tn I slanul clasic 315

"Ei uor auea Ldca$ul Pdni l^aDnnnul lnr si El lc va fi obldthitor

pentnrceeace-anfdcat" (Coran, M, r:/"
*

Dacd in Coran oamenii sunt impdrfi1i in doud: credinciogi

(mu'minuna) gi necredincioEi thafinma), in perioada califatului
ommayad (66r-75o, cu capitala la Damasc) gi spatiul capdG
'Teritoriul Pdcii"'
identitatea celor care-l locuiesc sau "Teritoriul
Islamului " (ar.:Dw as-salmn;Dw al-islmi gi "Teritoriul Razboiului"
(Dm al-harb). "Teritoriul Picii" este acel spa;iu geografico-culturalin
care stlpinegte religia islamici, fie cd este executivS,fie ci este doar
culturalS" "Teritoriul Pdcii" este considera! intr-o oarechre mdsurd,
Raiul pe pimAn! locul unde cuvintul lui DumnezelJ - cuvdnt
:
intrupat in Coran - se implineEte in toate sectoareleviefii: ordine
sociali, justifie, comportamentsocial etc (Al-Ashffiotry, M.S., rggr,
35-38) Aldturi de musulmani, tn "Teritoriul Pdciilr * aEadar,toate il.
statele islamice gi regiunile cu populalie preponderent musulmani - ,:l
pot trii, in schimbul unei diri cdtre statul islamig Ei "oamenii Ce4ri" ,
- sabeeni, evrei Ei cregtini, numifi dhimri - adici cei care au o catte
de esenlddivind gi cred intr-un Dumnezeuunic.

, "Rfu.boilt-udcu cei care tnt cted'in Drmmezsuy in Ziua de Apoi,

an ca cme rul socotoprit ceeace Dwnna.an si tmnisul Sfut au opnt, cu
ca.care.flil ltn:Legeadtntre cei cdrsra'.li s-a dat Cartea (n.n. ewai Si
r;.eltinii care rw-Si respectdprofra rekgie). (Coraq IX, z9)

Agadar, musulmanii luptau doar cu acei "oameni ai C5rlii" care

nu-gi respectaupropria religie'(a se vedea acuzele aduse,in zilele
noastre, civilizafiei atlanto-occidentale), ceea ce ar duce, conform
concep{ieiislamice,la o dezordineuniversali.
'Teritoriul rdzboiului" - numit aga deoarece locuitorii sdi erau
vdzuli ca potenfiali dugmani ai musulmanilor - reprezintd teritoriul
nemusulman, spagiul unde ar.matele musulmane tretluie si ducd
"vestea cea bund" - Coranul - qi si punl astfel capdt anarhiei gi
316 George Grigore

imoralita$i Dupd ce este cucerit, "Teritoriul rdzboiului" devine

"Teritoriul impicdriit' (ar,: Do as-sulh);apot, daci adrninistrafia zonei
respective devine islamicS, teritoriul este considerat ca fbcind parte
integranti din marele "Teritoriu al pdcii sau al Islamului" (Dm as'
salmn/ al-klmn).

: t

- -
$colile juridice islamice sau riturile islamice au pozilii diferite
fap de jihad.,A#el, gcoala hanefita - intemeiati de,Abu"Haaifr
(d z6z),'considerati a fi mai pulin rigoristi decit'celelalte prin.faptul
ci a adoptaf in materie de teologie idei neconforme. tezelor
traditionaliste - consided,6 iihaful exteriorr^nseamni a-i ucide pe
necredinciogi, a, le confsca averile, a, le distruge sanctuarelg a.le
nimici idolii. De os€rrr€o€o;iihdultebuie dus qi impotriva dhbrni-
-
lor comunitifile nemusulmane aflate pe "Teritoriul PIcii" - atunci
ctrnd acegtia rup invoiala care-i leagb de Comunitatea islamica,
impotriva renegafilor - cei ce au renunfat la Islarrt ace$tia ftind
considerali cei mai rii gi tmporiva musulmanilor care incalcd legea
islamicl (acuzagie prin care este justificat, din punct de vedere
religios, rizboiul dintre musulmani). Iihadill este pornit doar la
chertrarea igramului comunitdfii respective, cu condi$a ca luptStorii
si fte tn numdr suftcient $coala hanefita se baz.eaz'd,in deffnirea
iihahrfui, pe urmltorul veraet coranic "...r/cideli'i pe inchirldto/ii h
iibt onmdc ii. uelt afla, c$firafr\ ituffitt'i, pmegi-Ic capcau!
Dacd se chesc itud, .iacd 'i{i sfuihrSuc rugdaurrca,' dacd. dar l

milostanie, dnti-b dnaffitL Duwvzeu este lertdtor, Milostii' (Coran,

IX, d.
O pozigie aseminitoare are $ gcoalamalekite - Ecoal5fondag de
Malik.bin Anas (d 795), caracterizatdprin rigorism legat de pozi;iile
teologice tradilionalist€ -:cu unele diferenle lipsite de importan15.,
Reprezentan$i unei dte gcoli luri&ce, $afei$i - gcoalafondata de
imamul Al"Safii.[d.8:o), caacterizatd prin situareala loc,de frunte a
ragionamentului,prin analogie - consideri ce iihaful nu este o
 Jihad.ul in I slanu I clasic 377

obligafie decdt in cazul in care o armatd nemusulmanaa invadat un

teritoriu musulman.
in sfdrgighanbalilit - gcoaleintemeiatd de Ahmad bin Hanbal (d8SS),
-
caracterizatdprin tradilionalism Ei fideism considerdc6 iihadul este
obligatbriu intrei sittrafii: cind doud armate inamice se intdlnesc fa$
in fata este interzis vreunui luptStor sd se eschiveze;cind o armatd
strdind invadeazd un teritoriu musulman; cdnd imamul Ianseazd
chemareala luptd indiferent.din ce motiv.
ca o concluzie, referitoare la pozilia gcolilor juridice islamice, se
poate spune cd iihadul,exterior, in perioada medievalS, se referi la
ioua aspecte:pe de o parte, lupta dusd de cdtre musulmani impotriva
o"mrrsulmanilor pentru stabilirea ordinii,universale prin impunerea
religiei islamice, a5adarw jihad.expansionis!,pe de altS parte,"lupta
impotriva rebelilor din "Teritoriul Pecii", fie ei musulmarii sau
nemusulmani, care au' rupt leg[mdntul de supunere' Daci in
"Teritoriul Picii" (Dar as-Sal'am,Dar al-lslan) reprezentat de
-
preeminenfa Islamului, lupta este mai mult de ordin spiritual este
uanat necredinciosul, politeistul, ate'ul, dar este interzis unui
musulman sd verse sdngeleunui alt musulman (deEi acest lucru s-a
intdmplat de nenumlrate ori in istorie, motivalia fiind ca respectivul
a incSlcat legea islamic5) -, aga incat de la moartea profetului
Muhammad tarboiul sfdnt propriu-zis a fost purtat in zonele
exterioarg pe "Teritoriul Razboiului" (Dm al'harb)'

RezumAnd se poate spune c6 iihadul are doud componente, una

religioasS,bine definitS, constituitd,de iihadutinterior, 9i alta politicS,
vag definitd, confuzd, constituitd de iihadul exterior. Imprecizia
-
termenului de iihad exterior sau de rdzboi sfint care a existat incd
de la aparilia sa - este amplificatd in perioadaactualdde acliunile din
ce in ce mai greu de inleies ale unor grupiri islamiste care au f[cut
&n jihadu.-" lot principalS-Acest tip de iihad care va face obiectul
unui alt studiu, poate fi analizat gi inleles prin prisma politicului 9i
mai pulin - sau chiar deloc - prin cea a religiosului
318 George Grigore

Referinle

"', 2ooo,Coogul, traducere, prezpot{e' note gi index George

G r "f.t-Ashniawy,
igore,Bucuregti:.EdituraKriqerion,..
MuhammadSaid,r9gr, L'islaniismecontr€ I'islam,Pris:
Editions[a Decouverte.
Arnaldez, Roger, :oba Uhomme selon le Coran, Paris: Hachette
Litt€ratures.
'Abd ar-
lory, Pierre,Les Commentaircs6sot€riques&i Coran d'ppris
RazzAqalQ6shAni,Paris:'I*sDeux Ocems.
Morabia Alfred, 1993,;k G'ihad dans''1'Islamrm&i€val,''Pu:is::Alhn
Michel.
Roy, Olivier, zooz,Globalise{ Islam,Pris: Ceri. ,

I€ iihad dansrushmclassique

(Risumi)

Dans cette €ttrde,on a fait'rme analpe &t iihad," lldm'classique,

soussesdeux significations: l\rne rellgieuseben d€fioie -'le grandiihad ott
Ie'iihad intinetr,l'autrg acquire au cours de lbistoire, d'origine politique -
lepetit jihad oule iihad ort&ieur - qui est d'unegrandeirnprrlcision

Uxiversitatea Bucuregti
Facultatea de Limbi qi Uteraturi Strdine
Str. Edgar Quinet 5-7