Universitatea „Politehnică” Bucureşti

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Vulcanii noroioşi

Studenţi:
Bălan Gabriela
Slobozeanu Anca Elena
Voicu Ionela Alina
Ştefan Ionuţ Danuţ
Grupa: 1034 A

1
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Cuprins

 Localizare……………………………………………….3
 Scurt istoric……………………………………………...4
 Formarea vulcanilor noroiosi…………………………....5
 Clima…………………………………………………….8
 Flora si fauna……………………………………………9
 Impactul activitatilor antropice………………………...11
 Concluzii……………………………………………….12
 Bibliografie…………………………………………….13

2
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Vulcanii noroiosi

 Localizare

Cunoscuți în literatura internațională de specialitate sub denumirea de ”mud

vulcanoes”, vulcanii noroioși sunt de fapt manifestări ale unor gaze naturale,
care străbat un sol argilos îmbinat cu apă din pânza freatică, provenind de la
adâncimi de peste 3000 m. Aceștia cuprind cele două rezervații Pâclele Mari și
Pâclele Mici, situate în județul Buzău, între localitățile Berca și Arbănași.

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici este o arie protejată de interes național

ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic și
geologic) aflată pe raza comunei Berca din județul Buzău. Pâclele Mici se află
la o altitudine de 341 m și au o suprafață de 16,5 ha.

3
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

 Scurt istoric
Regiunea a fost cândva foarte bogată în petrol. Între cele două războaie
mondiale, concura prin volumul extras cu Valea Prahovei, deci în acel timp era
una dintre cele mai productive zone petrolifere din lume. Petrolul din
Subcarpaţii Buzăului avea şi o calitate deosebită, fiind sărac în parafină.
Prezenţa sa la mică adâncime a făcut posibilă extragerea, încă pe la 1517, prin
simple gropi numite „păcurariţe“, după cum menţionează un document, iar pe la
1925 a funcţionat la Sărata-Monteoru o „mină de petrol“ – o exploatare prin
galerii în loc de sonde.

În urmă cu două secole, disputa privind originea rocilor a împărţit lumea

geologilor în plutonişti, care credeau că rocile s-au format din lave zămislite în
adâncurile fierbinţi ale Pământului, şi neptunişti, ce considerau că toate rocile au
fost produse prin sedimentare în mări. După cum s-a văzut, aveau dreptate şi
unii, şi ceilalţi. Fiind asociaţi cu sedimente marine, cu petrol şi emanaţii de gaze,
vulcanii noroioşi au fost lăsaţi în împărăţia lui Neptun, spre deosebire de
vulcanii cu lave fierbinţi, atribuiţi lui Pluto.Şi totuşi o teorie nouă tinde să
revizuiască această viziune.

Savantul american Thomas Gold, om de ştiinţă multilateral, profesor şi

cercetător la Harvard şi Cambridge, autor al ipotezei biosferei fierbinţi din
scoarţă, consideră că metanul, hidrogenul sulfurat şi dioxidul de carbon emanate
din magma primară generează în adâncime, prin procese microbiene, în mod
constant, hidrocarburi. Acolo unde există şi o zonă labilă a scoarţei, gazele îşi
fac drum prin falii până la suprafaţă, unde formează vulcani noroioşi. Cu alte
cuvinte, nu prezenţa petrolului ar fi premisa formării vulcanilor noroioşi, ci atât
acumulările de hidrocarburi, cât şi vulcanii noroioşi au drept cauză comună
emanaţiile de metan din magmă, poate chiar din manta. Dar pentru a răzbi spre
suprafaţă de la asemenea adâncimi, metanul are nevoie de falii profunde, de
amploare, cum sunt cele asociate zonelor de subducţie a plăcilor. Iar pe aceste
falii se produc şi cele mai puternice cutremure. Cea mai mare parte a vulcanilor
noroioşi cunoscuţi pe glob se află în zone seismice. Înainte de producerea
cutremurelor – arată Thomas Gold –, s-au semnalat emanaţii de gaze cu un
miros caracteristic, care au produs o ridicare locală a temperaturii şi fenomene
de condensare atmosferică.

4
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

 Formarea vulcanilor noroiosi

Vulcanii noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind
de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în
combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa
amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele
locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare
unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de
argilă.

Vulcanii noroioși au fost studiați de mai bine de un secol și au stârnit de-a

lungul timpului interesul oamenior de știință, datorită conexiunii lor cu
câmpurile de petrol localizate tot în această zonă. Aceștia se disting radical de
vulcanii obișnuiți, față de care prezintă asemănări doar în ceea ce privește
morfologia lor. Mai precis, în timp ce vulcanii propriu-ziși sunt produse ale
activității magmatice de la zeci sau sute de km adâncime (cu înălțimi de mii de
sute sau mii de metri, produse post-vulcanice de o cu totul altă alcătuire),
vulcanii noroioși au origine tectonică, formându-se ca rezultat al unor erupții de
5
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

dimensiuni mult mai mici de gaze înmagazinate în roci de diferite adâncimi, dar
care nu depășesc câteva mii de metri. Gazele, mai departe, preiau în drumul lor
spre suprafață apa dulce sau sărată, care înmoaie rocile atinse, aducându-le sub
formă de nămol, de-a lungul liniilor tectonice de minimă rezistență. Nămolul
format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu
aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani.

Nămolul de la suprafață este rece, deoarece provine din straturile de argilă. O

altă diferență majoră între vulcanii propriu-ziși și vulcanii noroioși este
temperatura produselor vulcanice, deoarece aceștia din urmă se formează sub
influența unor temperaturi normale, aproximativ egale cu cele ale mediului
înconjurător, în timp ce vulcanii propriu-ziși iau naștere prin răcirea și întărirea
lavei aflate la sute sau mii de grade Celsius.

Această “lavă” vâscoasă provine din dizolvarea marnelor si argilelor întâlnite

în cale de apa antrenată spre suprafaţă de presiunea gazelor. In jurul
“vulcanilor” se dezvoltă o vegetaţie care s-a adaptat la salinitatea ridicată de
aici.

Cunoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii noroioşi au aceiaşi

structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese
similare. Altfel spus avem de-a face cu nişte vulcani în miniatură la care
conurile nu depăşesc 5- 6m înălţime, iar adâncimea de la care este aruncată spre
suprafaţă “lava” este mult mai mică. In final acelaşi rezultat, adică o suprafaţă în
mare parte aridă dar în acelaşi timp spectaculoasă.

6
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Apele meteoritice se infiltrează în orizonturile permeabile până când în

drumul lor întâlnesc liniile de falie din anticlinal unde formează cu rocile moi un
noroi care este antrenat ascendent de gazele din adâncuri şi apar la suprafaţă sub
formă de vulcani noroioşi. Faptul că la acest proces contribuie şi apele fosile
care se găsesc în structurile geologice din timpuri imemorabile, o dovedesc
analizele care au găsit în ele cantităţi mai mari de clorură de sodiu (între 44 şi 65
g/l) şi mai reduse debicarbonati (2,2 g/l) şi sulfaţi (0,02g/l).

Gazele degajate determină formarea bulelor de noroi care care se sparg şi

ard fără fum când sunt aprinse. Noroiul antrenat de gaze, iese la suprafaţă şi se
revarsă peste marginea vulcanilor şi se împrăştie pe conul acestora sau curge pe
făgaşe deja formate când este mai fluid. Noroiul vulcanilor aduce din adancime
mici cantitati de hidrocarburi si sare precum si fragmente de roci sedimentare si
fosile de organisme. Pe suprafaţa noroiului fluid pluteşte spuma de hidrocarburi
care se formează în timpul ieşirii gazelor din interiorul scoarţei.

7
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

 Clima
Clima: este temperat continentala, diferentiata în functie de relief
predominand crivatul, în tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul,
de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna,
vanturi ce influenteaza clima judetului.

Altitudinea este în jur de 300-350 m, clima înregistrează temperaturi de 9,5-

10°C, iar precipitaţiile sunt de 450-500 mm.

Se spune că, în funcţie de vreme, dacă este însorit sau înnorat, noroiul uscat
din zonă îşi schimbă culoarea, în nuanţe de la gri până la galben deschis.

Dacă în jurul craterului noroiul este proaspăt sau în curs de uscare, la

mijlocul şi la periferia conului, el este uscat şi brăzdat de crăpături de uscăciune
ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile. La ploi,apa se scurge
în şuviţe pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de
şănţuleţe, rigole, ravene; la exterior materialele transportate prin acumulare, dau
poale prelungi pe care apa se împrăştie.
8
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

 Flora si fauna
Flora este reprezentată de un număr de 596 specii de plante superioare, dintre
care unele sunt reprezentative pentru sărături. Comunităţile vest-pontice cu
Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum sunt un habitat unicat la nivel national
si, probabil, european.

9
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Relieful este reprezentat de pante mediu înclinate. Soluri sunt reprezentate de

soluri salifere, uscate în timpul verii, iar în lungul văii Pâclele aluviuni salifere,
provenite din noroiul vulcanilor din zonă.

Vegetaţia este alcătuită, în principal, de Artemisia (maritima) santonicum,

Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Camphorosma
annua, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Bupleurum tenuissimum, Aster
tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana, Festuca pseudovina. Etajul
inferior este format din plante scunde cum sunt: Spergularia maritima, S. salina,
Trifolium angulatum, Lepidium ruderale. Arbustul Nitraria schoberi are
densitate mică dar este bine reprezentat în zonă, realizând, împreună cu plantele
mai sus menţionate, fitocenoze caracteristice numai acestor locuri.

Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe

sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităţi de plante anuale din
lacurile sărate, periodic inundate, care sunt influenţate în mare măsură de un
climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri
a solului se datorează evaporării intense a apei freatice din timpul verii. Plantele
caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia santonicum (pelin), speciile
de ghirin Suaeda corniculata, Panonica, Lepidium crassifolium (hrean sălbatic),
Puccinellia peisonis (iarba de sărătură), Aster tripolium (albăstrica), Saliconia
prostata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora (pătlagina),
Cyperuspannonicus, Pholiurus pannonicus.

10
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Lipsa vegetaţiei de pe platouri, formele foarte variate create atât de noroiul

fluid care curge cât şi de procesele de eroziune, lasă impresia unor terenuri
sterpe, selenare.

Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici reprezintă una dintre

cele mai interesante rezervaţii mixte (geologică şi botanică) din România,
protejată încă din anul 1924, care se întinde pe o suprafaţă de 30ha. Alunecările
de teren, despăduririle, ploile torenţiale, scurgerile de noroi dau întregii
rezervaţii un aspect destul de bizar. Pe lângă vulcanii noroioşi, care constituie
principala atracţie a rezervaţiei, trebuie să mai amintim totuşi prezenţa unor
plante rare.

Platoul Pâclele Mici constituie o rezervaţie naturală ce se întinde pe circa 10

ha, obiectul protecţiei fiind peisajul impus de relief şi două specii de plante
halofile (organisme care se desfăşoară într-un mediu sărat) Nitraria Schöberi-
„Gărdurariţa” şi Obione Verrucifera, aflate aici la limita vestică a arealului lor
de vegetare. Gărdurariţa este o plantă originară din Asia, fiind întâlnită în
România doar în această zonă.

De asemenea, aici se mai întâlnesc o serie de asociaţii vegetale caracteristice

zonelor de silvostepă: colilia, pirul stepic, iarba de sadină, soschiul, ruşcuţa de
primăvară.

11
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

 Impactul activitatilor antropice

Dezvoltarea infrastructurii în zona de coastă cauzează deteriorarea
habitatului. Activităţi agricole intensive în zona de distribuţie a speciilor
provoacă modificări habitatului şi reduceri în dimensiuni a populaţiei.

Situl Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici este vulnerabil la

factorul uman care se manifestă prin exploatarea neraţională a nămolului, folosit
de către localnici pentru tratarea reumatisului, păşunat în zonele unde se găsesc
specii protejate de floră, vandalism, depozitarea necontrolată a deşeurilor.

Alte ameninţări sunt: alunecările de teren, turismul necontrolat, plantare

artificială, locuri de campare şi zone pentru rulote.

Obiectivul major de management al ROSCI0272 Vulcanii Noroioşi de la

Pâclele Mari şi Pâclele Mici este menţinerea sau ameliorarea stării de conservare
a habitatelor naturale şi a populaţiilor speciilor de importanţă comunitară.

Pentru a putea evalua eficienţa măsurilor de management este necesară

realizarea/implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare atât a
activităţilor de management, cât şi a stării speciilor şi habitatelor care fac
obiectul activităţilor de management. În acest sens se propun protocoale de
monitorizare bazate pe proceduri obiective, fundamentate ştiinţific, repetabile şi
comparabile în timp, care să permită evaluarea stării de conservare a speciilor şi
habitatelor vizate şi dinamica temporală a acesteia, ca urmare a măsurilor de
management aplicate sau ca urmare a apariţiei unor factori disturbanţi care
afectează parametrii (doborâturi produse de vânt, avalanşe, incendii, poluare,
12
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

inundaţii, alunecări de teren, secetă, atacuri produse de insecte vătămătoare,

etc.).

 Concluzii
Vulcanii noroioşi apar datorită gazelor naturale, gaze ce provin din
adâncurile pământului, de la peste 3000 de metri adâncime. Gazele naturale
traversează un sol argilos străbătut de pânza freatică, apa este împinsă de gazele
naturale in exterior, şi astfel namolul rece iese la suprafaţă formând conuri care
după uscare se aseamănă cu nişte vulcani.

În ultimii ani vulcanii noroioşi au devenit obiectiv turistic mult frecventat

şi probabil cel mai vestit monument geologic din România. Zona Pâclele Mari –
Pâclele Mici a fost declarată monument al naturii. Fenomene similare cu cele
întâlnite aici se mai pot gasi doar în Siberia şi Australia.

Bibliografie
13
 Universitatea „Politehnică” Bucureşti
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

http://apmbz.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/79854_Plan%20de
%20Management_ROSCI0272%20Vulcanii%20noroiosi.pdf

https://www.google.ro/search?
q=vulcanii+noroiosi&biw=1366&bih=653&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=IYWI
VMqFEMb4UNabg5AF&sqi=2&ved=0CB4QsAQ#tbm=isch&q=vulcanii+noroiosi+noaptea
&spell=1&facrc=_&imgdii=_&imgrc=boB-21TpRGsB2M%253A%3BMWIaOAs0N-oWhM
%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.academiacalatoriilor.ro%252Fimages
%252F31921f0aa716f3eb9347c6a5b763ed6a.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.academiacalatoriilor.ro%252Ftraseu%252F5%252FBucuresti---Vulcanii-
noroiosi%3B1417%3B945

http://www.natgeo.ro/explorari/expeditii/9356-vulcanii-noroiosi

http://greenly.ro/arii-protejate/originea-vulcanilor-noroiosi

http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/geologie/
SPULBER_LIANA_RO.pdf

http://www.turistderomania.ro/altele/vulcanii-noroiosi-buzau/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcanii_Noroio%C8%99i_de_la_P%C3%A2clele_Mici

http://www.turismbuzau.ro/ghid-atractii-obiective-turistice-traseu-vulcanii-noroiosi-berca-
buzau.html

http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/10085799-vulcanii-noroiosi-paclele-mici-si-
mari-ale-buzaului

http://luminaochilormei.blogspot.ro/2011/03/vulcanii-noroiosi-de-la-buzau-arie.html

14