Prof. univ.

univ. dr. Paula Drosescu

1
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatică si
sensibilitatea senzitivo-senzoriala.
Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea viscerelor.
I. Sistemul nervos central = ax cerebrospinal, nevrax
- Măduva spinării
- Encefal: Trunchi cerebral: Bulb rahidian
Puntea lui Varolio
Mezencefal
Cerebel
Diencefal: Talamus
Hipotalamus
Metatalamus
Subtalamus
Epitalamus
Emisferele cerebrale -2-
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

II. Sistemul nervos periferic

Nervi: Cranieni: senzitivi
motori
micști
Spinali - nervi micști

Ganglioni spinali și omologii lor cranieni

vegetativi: laterovertebrali
previscerali
intramurali

Sistemul nervos: somatic

vegetativ: simpatic
parasimpatic
3
FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Prin cele doua funcții esențiale, reflexă și de conducere,

sistemul nervos integrează organismul uman în mediul
de viață și realizează unitatea funcțională a acestuia.

1. FUNCȚIA REFLEXĂ
realizează legătura între părțile componente ale
organismului, pe de o parte și între organism și mediu, pe
de altă parte.
Este coordonată de către centrii nervoși din substanța
cenușie.

Funcția reflexă se realizează prin ACT REFLEX,

REFLEX al cărui
substrat anatomic este ARCUL REFLEX.
REFLEX.

4
FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

1. FUNCȚIA REFLEXĂ

ARCUL REFLEX alcătuit

a din cinci componente anatomice:
a. receptorul
b. calea aferentă
c. centrii nervoși
d. calea eferentă
e. efectorul.

Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare,

prin care organismul își păstrează integralitatea și
echilibrul dinamic.

5
FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

2. FUNCȚIA DE CONDUCERE
se realizează prin substanța albă care formează căi
lungi ascendente și descendente si cai scurte.

Stimul

Receptor
Conexiune
inversă Cale aferenta senzitiva Conexiune
(feedback) directă
Centru de comandă

Cale eferenta motoare

Efector
6
RECEPTORI clasificare Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

RECEPTORII = structuri excitabile care răspund la stimuli

prin variații de potențial gradate proporțional cu
intensitatea stimulului

I. În funcţie de TIPUL EXCITANTULUI

1. MECANORECEPTORI – detectează deformările

mecanice ale receptorului sau
ale celulelor vecine
2. TERMORECEPTORI – sesizează schimbările de
temperatură: pentru senzaţia de
cald/ rece
3. NOCICEPTORI (receptori pt durere) – detectează
leziunile tisulare, indiferent dacă
acestea sunt de natură fizică sau
chimică 7
RECEPTORI clasificare Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

I. În funcţie de TIPUL EXCITANTULUI:

EXCITANTULUI

1. MECANORECEPTORI
2. TERMORECEPTORI
3. NOCICEPTORI
4. CHEMORECEPTORI – detectează:
- gustul - situaţi în cavitatea bucală
- mirosul - situaţi în cavitatea nazală
- nivelul oxigenului în sângele arterial – glomerul
carotiadian
- concentraţia dioxidului de carbon şi, probabil, a altor
substanţe importante în biochimia organismului
5. BARORECEPTORI – detectează presiunile parțiale ale
gazelor
6. OSMORECEPTORI – sensibili la presiunile osmotice
7. FOTORECEPTORI – receptori electromagnetici pt lumină
8. VOLORECPTORI – determină volumele de lichide locale 8
RECEPTORI clasificare Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

II. După STUCTURĂ:

• TERMINAȚII DENDRITICE LIBERE
• CELULE SENZORIALE: celule epiteliale diferenţiate şi
specializate, constituind majoritatea
receptorilor gustativi, auditivi, vizuali,
vestibulari
• CORPUSCULI SENZITIVI
• ORGANE RECEPTOARE cu structură complexă:
retina, organul Corti

III. După LOCALIZARE

LOCALIZARE::
•EXTEROCEPTORI – la nivelul tegumentelor
•PROPRIOCEPTORI
•INTEROCEPTORI = VISCEROCEPTORI
9
RECEPTORI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Exteroceptorii mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere și

deformarea mecanică a pielii:
discurile Merkel - situate în derm

corpusculii Paccini
situați în dermul
profund

corpusculii Meissner – situați în vârful papilelor dermice, au cea

mai mare densitate la nivelul pulpelor degetelor
de la mâini și picioare, față (buze)

terminațiile nervoase libere

se găsesc cu precădere în
- 10 -
regiunea piloasă.
RECEPTORI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Exteroceptorii
- mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere și deformarea
mecanica a pielii:
discurile Merkel
corpusculii Meissner
corpusculii Pacini
terminațiile libere

- termoreceptorii sunt detectori ai temperaturii:

Krause pentru rece
Ruffini pentru cald.

- 11 -
RECEPTORI clasificare Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

III. După LOCALIZARE

LOCALIZARE::
•EXTEROCEPTORI – mecanoreceptorii - discurile Merkel
corpusculii Meissner
corpusculii Pacini
terminațiile libere
- termoreceptorii: Krause și Ruffini

•PROPRIOCEPTORI (receptorii kinestezici) – la nivelul

aparatului locomotor, percep excitaţiile din capsulele
articulare, ligamente, muşchi, tendoane, fascii
1.Receptori musculari:
A.Fusurile neuromusculare
B.Organul Golgi
2. Receptori articulari:
A. Corpusculi Ruffini
B. Corpusculi Golgi-Mazzoni
C. Corpusculi Vater-Paccini 12
RECEPTORI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Proprioceptorii (receptorii kinestezici)

1. Receptori musculari:
A. fusurile neuromusculare =
sunt activate de rata de variație a
lungimii fibrelor musculare striate
propriu-zise

B. Organul Golgi capabil să se opuna unor

întinderi violente sau sa suprime o
contracție musculară foarte intensă,
ce riscă să
deterioreze
articulația
mobilizată

- 13 -
RECEPTORI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Proprioceptorii (receptorii kinestezici)

1.Receptori musculari: A. Fusurile neuromusculare
B. Organul Golgi
2. Receptori articulari:
A. Corpusculi Ruffini = situați în țesutul conjunctiv al
capsulei articulare și suportă
deformările produse în direcțiile de
mobilizare ale articulației

B. Corpusculi Golgi-Mazzoni = situați în ligamente

funcționează ca și corpusculii Ruffini

C. Corpusculi Vater-Paccini
= localizați în număr mic în capsula
articulară și se activează
când articulația este imobilă
- 14 -
RECEPTORI clasificare Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

III. După LOCALIZARE

LOCALIZARE::
• EXTEROCEPTORI – mecanoreceptorii - discurile Merkel
corpusculii Meissner
corpusculii Pacini
terminațiile libere
- termoreceptorii: Krause și Ruffini

• PROPRIOCEPTORI (receptorii kinestezici)

1. Receptori musculari:
A.Fusurile neuromusculare
B.Organul Golgi
2. Receptori articulari:
A. Corpusculi Ruffini
B. Corpusculi Golgi-Mazzoni
C. Corpusculi Vater-Paccini

• VISCEROCEPTORII =INTEROCEPTORII 15
 Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
Sistemul nervos este alcătuit din:
NEURONI
CELULE GLIALE (NEVROGLIILE)

- 16 -
STRUCTURA NEURONULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

1.CORP CELULAR
2.PRELUNGIRILE NEURONALE
•DENDRITELE
- prelungiri citoplasmatice ce conțin neurofibrile și
corpusculi Nissl
- conduc influxul nervos centripet

•AXONUL
- teaca lui Schwann
- teaca lui Henle
- teaca de mielină

Impulsul nervos circulă

centrifug

- 17 -
STRUCTURA NEURONULUI Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

AXONUL
Teaca de mielină:
 amestec de lipide + proteine
peste neurofibrile
 întreruptă de nodurile
(strangulațiile) Ranvier
 conferă culoarea albă fibrelor
nervoase rol protector și trofic

Teaca lui Schwann:

 formată din celule gliale
 rol în formarea tecii de mielină

Teaca lui Henle:

 substanță fundamentală și fibre conjunctive elastice dispuse
în rețea
 rol în permeabilitate și rezistență - 18 -
NEURONUL – proprietăți Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Excitabilitatea reprezintă capacitatea materiei vii de a

răspunde prin manifestări specifice la acțiunea stimulilor.
Se caracterizează prin:

a) Intensitatea prag a stimulilor (reobaza): intensitatea

minimă necesară unui stimul pentru a produce un influx
nervos. În cazul unei stimulări repetate cu excitanți
subliminali apare fenomenul de sumație care produce
excitație.
Stimulii cu intensitate superioară pragului (supraliminali) au
același efect ca și cei cu intensitatea prag conform cu Legea
tot sau nimic

b) Timpul util: timpul minim necesar unui stimul cu

intensitatea prag pentru a genera un influx nervos
19
NEURONUL – proprietăți Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

c) Cronaxia: timpul minim necesar unui stimul, având o

intensitate dubla fata reobaza, pentru a induce apariția unui
influx nervos. Are valori de 10-30 de ori mai mici decât timpul
util; este cu atât mai scurtă cu cât excitabilitatea este mai
mare.

d) Labilitatea: capacitatea neuronului de a răspunde la un

anumit număr de stimuli pe unitate de timp

e) Perioada refractara: proprietatea neuronului de a nu

răspunde la un stimul nou în timpul unui răspuns la un stimul
anterior

f) Bruschețea: rapiditatea cu care acționează stimulul

20
NEURONUL – proprietăți Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Conductibilitatea reprezintă capacitatea de autopropagare a

influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector.
Suportul fizico-chimic al excitabilității și al conductibilității
este potențialul electric membranar. Conform teoriei ionice a lui
Julius Bernstein, acest potențial electric apare ca o consecință a
repartiției inegala a ionilor (Na, K, Ca,) de o parte și de alta a
membranei celulare neuronale care prezintă permeabilitate
selectiva. Datorită mișcării ionice impuse de gradientul de
concentrație apar diferențele de potențial electric între cele
două fețe ale membranei.

21
NEURONUL - sinapsa Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Neuronii pot stabili contacte

funcţionale: SINAPSE

1.fie între ei, neuron-neuron formând

sinapsa interneuronală:
interneuronală

•sinapsă axosomatică:
axosomatică butonii
terminali ai axonului iau contact
direct cu corpul celular al altui
neuron (d)
•sinapsă axodendritică:
axodendritică butonii
terminali ai axonului iau contact
direct cu ramificaţiile dendritice ale
celuilalt neuron (a)

2. fie cu un receptor sau cu un

efector, de ex: legătura cu muşchiul
striat prin intermediul plăcii
- 22 -
motorii.
NEURONUL - sinapsa Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

În transmiterea impulsului nervos

se realizează într-o succesiune de
etape:
1. sinteza mediatorului chimic
2. stocarea mediatorului chimic în
veziculele sinaptice
3. în raport de frecvenţa impulsurilor
are loc eliberarea mediatorului
chimic în spaţiul sinaptic
4. sub acţiunea mediatorului chimic are
loc creşterea permeabilităţii
membranei postsinaptice
5. apariţia potenţialului postsinaptic
(excitator prin pătrunderea în celulă
a ionului de natriu, inhibitor prin
pătrunderea ionului de clor)
6. inactivarea enzimatică a
- 23 -
mediatorului.
NEVROGLIA – CELULELE GLIALE Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu

Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu conțin neurofibrile

și nici corpi Nissl.
Reprezintă elementul de susținere și protecție din sistemul nervos.

Tipuri de nevroglii:
Celulele tecii Schwann: rol în formarea tecii de mielină

Astrocitul: - caracteristic substanței cenușii

- este situat în jurul corpului neuronului, dendrite
- trimite prelungirile sinuoase spre capilarele vasculare
formându-le o membrană perivasculară care le separă de neuron

Oligodendroglia: - prezentă în substanței albă și cenușie

- rol în sinteza tecii mielinice a fibrelor din SNC

Microglia: - este descrisă în substanța cenușie

- are capacitatea de a se mobiliza și fagocita
24
Alte tipuri de nevroglie: celulele ependimare, celulele satelite.
Experienţa profesională Prof. univ.
univ. dr. Paula Drosescu
Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/

2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport,

Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar

2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru

Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA
1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi
1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi
1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală
2003 medic primar Medicină sportivă
2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie
1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO
(Comitetul Olimpic Internaţional)
1996 medic specialist Medicină sportivă

2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP

2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP
2010 licenţă internaţională în Wingwave
2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP

2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation)

2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional) 25