ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
4. Miscari fundamentale. Articulatiile – definitie si clasificare. Principalele
articulatii ale corpului
 Miscarile fundamentale ale segmentelor corpului uman:

Flexie/extensie =modificarea unghiului dintre 2 segmente invecinate

ale corpului prin scaderea (flexie) sau cresterea lui (extensie)
Adductie/abductie= apropierea/indepartarea de axul median al
corpului a unui membru
Pronatie/supinatie - Se refera la miscarile de rotatie in ax ale
antebratului si mainii.
Termenii fac referire atat la pozitiile mainii cat si la miscarea prin care
se realizeaza ele.
Rotatie externa/rotatie interna –
se refera la miscarile membrului in
axul sau.

Circumductia face referire la

miscarile prin care un membru
descrie cu extremitatea sa un cerc
de o dimensiune aleatorie.
Articulatiile - totalitatea elementelor prin care structurile osoase se
unesc intre ele.

Care e tendon si care e ligament?

• Ligamentul –leaga oase intre ele.
• Tendonul- asigura leg intre muschi si os!!
Clasificarea articulatiilor:
1.fibroase (sinartroze, fixe)
2.cartilaginoase (amfiartroze, semimobile)
3.sinoviale (diartroze, mobile)
 1.Articulatiile fibroase (sinartroze, articulatii fixe)

Sunt strans legate intre ele prin tesut fibros;

-mobilitatea permisa e minima sau nula.
-la suturile craniului
-intre radius si ulna/tibie si fibula (oasele legate printr-o membrana
interosoasa)
Art. fibroase (continuare)
-intre lamele vertebrale
-intre alveolele dentare si dinti.
[secretul unei extractii reusite? Luxatia!]
 2.Articulatiile cartilaginoase (amfiartroze, articulatii semimobile)

- legatura dintre suprafetele articulare se face prin tesut cartilaginos;

- permit un grad redus de mobilitate ex:
- simfiza pubiana (diastaza)
3. Articulatiile sinoviale (diartroze, articulatii mobile)
-permit miscari multiple si variate
-sunt majoritatea articulatiilor corpului.
-pot sa se realizeze intre 2 sau mai multe oase
-permit miscari uniaxiale (trohleene), biaxiale (elipsoidale) sau triaxiale
(sferoidale)
-forma suprefetelor articulare: plane, trohoide, condiliene, elipsoidale,
sferoidale
 Clasificarea articulatiilor sinoviale

1. Articulatii trohleene- suprafata articulara convexa a unui

os se imbina cu suprafara articulara concava a altui os;
(articulatia cotului)
2. Articulatii trohoide – suprafata rotunjita a unui os se
imbina cu un inel format de un os si un ligament, miscarile
fiind de rotatie (radio-ulnara)
3. Articulatie plana –suprafete articulare sunt plate si
permit miscari de alunecare (sterno-claviculara)
4. Articulatii sferoidale – cele doua suprafete articulare sunt
sferice, una convexa si una concava (mai profunda),
permitand miscarea pe trei axe, in toate planurile (scapulo-
humerala)
5. Articulatie selara – suprafata articulara in forma
de sa a unui os, este incalecata de suprafata
articulara a altui os. (carpo-metacarpiana)
6. Articulatie condiliara (elipsoidala) – suprafata convexa si
ovala a unui os e incalecata de o cavitate concave, tot ovala
a unui alt os (miscare pe doua axe - oasele pumnului sau…)
Alcatuirea unei articulatii sinoviale:
1.Suprafete articulare (sferice, eliptice, cilindrice, plane). Intre ele
exista o coungruenta in caz contrar apar leziuni ulcero-necrotice ce duc
la artroze
-cartilajul articular este cart. hialin, alb-sidefiu, cu 2 suprefete:
aderenta, fixata pe os si libera in contact cu suprafata articulara opusa
-fibro-cartilajele intraarticulare: discurile (intervertebrale) si
meniscurile adera de una din suprafetele articulare si o insotesc in
miscari (la genunchi – de tibie)
2. Mijloace de unire articulare: capsula si ligamentele
Capsula are un strat extern, fibros si unul intern, sinovial; seamana cu
un manson.
Ligamentele sunt benzi fibroase ce leaga oasele intre ele; rol: intaresc
capsula art, limiteaza amplitudinea miscarii, asigura mentinerea in
contact a suprafetelor articulare.
3.Cavitatea articulara
Prezinta in cantitate redusa un lichid lubrifiant numit lichid sinovial.
In inflamatii creste cantitatea de lichid, in traumatisme art. apare
sangvinolent, in infectii – purulent [punctia articulara]
Ref. clinice:
Luxatia si entorsa.
Entorsa = modificare de scurta
durata, tranzitorie a raportului
dintre suprafetele articulare, cu
revenire spontana, imediata la
normal; NU se vede radiologic,
nu are substrat anatomic!
Luxatia = modificare a
raportului dintre suprafetele
articulare, fara revenire
spontana. Necestia reducere
(ortopedica sau sangeranda).
Se vede pe imagistica!
Implica lezare de capsula
articulara si de ligamente!
Ex: luxatiile art. scapulo-
humerale recente –reducere
ortopedica [manevra
Hipocrate], vechi – reducere
sangeranda. {Hipocrate 460-377
sau Hippocrates din Cos a fost
cel mai vestit medic al Greciei
antice și este considerat părintele
medicinei}
ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
Principalele articulatii ale corpului
I.Articulatiile din zona capului:
1. Art. Temporo-mandibulara:
• Suprafete articulare: temporalul (fosa mandibulara) si mandibula
(condilul mandibulei)
• Mijloace de unire:
Capsula articulara
Ligamente (lateral+medial)
• Miscari:
Miscari de coborare/ridicare a mandibulei
Miscari de proiectie inainte/inapoi
Miscari de lateralitate
*Muschi: ridicatori: temporal+maseter
Ms. coboratori:
-digastric,
-milohioidian
2. Art. atlanto -odontoido- occipitala, formata din:
• art. atlanto-occipitala
• art. atlanto-axoidiana
Art. atlanto-occipitala

• Suprafetele articulare:
-condilii occipitalului
-cavitatile articulare ale atlasului
Art. Atlanto-axoidiana: 2 suprafete articulare laterale+1 mediana!
• Suprafete articulare laterale:
- Fata inferioara a maselor laterale ale atlasului
- procesele articulare superioare ale axisului.
• Suprafete articulare mediale:
-Inelul atlantoidian (pe fata posterioara a arcului ant. al atlasului
-dintele axisului
Aceasta art complexa
permite miscari de:
-flexie-extensie
-inclinatie laterala
-rotatie
-lateralitate (la cadane)
II. Articulatiile din zona coloanei vertebrale
Sunt articulatiile corpurilor vertebrale si articulatiile proceselor
articulare.
• Permit 5 tipuri de miscari!
- Flexie
- Extensie
- Inclinare laterala
- Circumductia
- Rotatia
1. Articulatiile corpurilor vertebrale
• suprafete articulare fetele superioare si inferioare ale corpurilor
vertebrale.
• Mijloace de unire:
Discurile intervertebrale : hernia de disc
Ligamentele longitudinale (ant si post)
2. Articulatiile proceselor articulare
• Suprafetele articulare:
- procesele articulare ale vertebrelor
• Mijloace de unire:
- capsula fibroasa.
La traumatisme directe=>fracturi, foarte dureroase si invalidante.
III. Articulatiile din zona toracelui:
• Posterioare:
- Costo-vertebrale (cap coasta+vertebra)
- Costo-transversale (tubercul costal+proces transversar)
• Anterioare:
- Art condro-sternale
- Art intercondrale
- Art costocondrale
- Art pieselor sternale

Ref. clinice: disjunctia sterno-

condrala/condro-costala.
 IV. Articulatiile membrelor superioare

• Centura scapulara prezinta:

-art sterno-claviculara
-art acromio-claviculara
-art coraco-claviculara

• Membrul superior liber prezinta:

-art. scapulo-humerala
-art. cotului
-art radio-ulnare
-art mainii
1.Art. Scapulo-humerala:
• Suprafete articulare:
Capul humeral
Cavitatea glenoida
• Mijloace de unire:
Capsula articulara (forma de manson)
Ligamentele articulare
• Miscari:
- Abductia/adductia
- Proiectia inainte/inapoi
- Rotatia inauntru/inafara
- Circumductia

Referinte clinice: PSH (Periartrita scapulohumarala), luxatii

2. Articulatia cotului
• Se realizeaza intre: humerus, radius, ulna.
• Suprafete articulare:
-trohleea+capitulul humeral
-incizura trohleara a ulnei
-foseta capului radial
• Mijloace de unire:
- Capsula articulara (2 straturi – exterior fibros, interior sinovial)
- Ligamente (colateral ulnar si radial)
• Miscari:
- Flexie/extensie

- Pronatie/supinatie – ulna e imobila,

radiusul se misca.
3. Articulatiile mainii

Art. Radio-carpiana
Art. Inter-carpiene
Art. Carpo-metacarpiene
Art. intermetacarpiene
Referinte clinice: fr. Pouteau-Colle (epifiza distala radius)
“Fractura boxerului” (metacarp 5, uneori si 4)
• Biomecanica gatului mainii:
-flexie/extensie
-adductia/abductia =inclinare
ulnara/radiala
-circumductia

• Biomecanica degetelor:
-flexie/extensie
-abductie/adductie
-circumductia
Prehensiunea
Datorata partial degetului mare
opozabil.
E specifica omului si “verisorilor”.
3 tipuri:

Intre 2 din ultimele 4 degete –

fina, forta si rezistenta limitate

Intre ultimele 4 degete si podul

palmei

Intre police si restul degetelor sau

al palmei
Rolul degetelor:
Policele – e opozabil, realizeaza
pensa digitala
Indexul- degetul indemanarii –
stabilizator principal al
prehensiunii; are forta.
Mediusul – degetul fortei;
indispensabil in prehensiunea
obiectelor grele.
Inelarul – secondeaza mediusul
ca forta; sesizeaza capatul
obiectelor lungi tinute in palma.
Degetul mic –mareste lungimea
pensei digito-palmare, crescand
stabilitatea prehensiunii.
V. Articulatiile membrului inferior
1. Articulatiile centurii membrului inferior:
a. Articulatia sacro-iliaca:
• Suprafete articulare:
intre fetele laterale ale sacrului si fetele articulare ale coxalului.
• Mijloace de unire: capsula articulara+ ligamentele sacro-iliace.
b. Simfiza pubiana:
• Suprafete articulare:
- fetele articulare ale oaselor pubiene.
• Mijloace de unire:
- Discul interpubian
- Ligamentele pubiene.
2. Articulatiile membrului superior liber
a. Articulatia coxo-femurala
• Suprafete articulare:
capul femural+ acetabulul+ cadrul acetabular (fibro-cartilaj ce mareste
adancimea acetabulului)
• Mijloace de unire:
capsula articulara+ ligamentul ilio-femural + ligamentul ischio-femural
(cu pubele nu exista ligament)+ ligamentul capului femural
Ligamentul capului femural se insera in foseta capului femural si
in fosa acetabulului; rol nutritiv pt capul femural si de crestere a
rezistentei la tractiune.
• Miscari:
-flexie/extensie
-abductie/adductie
-circumductia
-rotatie interna/externa
b. Articulatia genunchiului:
Este cea mai mare articulatie a corpului
omenesc!
E expusa traumatismelor si intens solicitata
in statica si locomotie.
• Suprafetele articulare:
- 2 condili femurali (lateral si medial)
- Fata posterioara a patelei
- Fata superioara a platoului tibial, ce prezinta 2 fose articulare ce
raspund condililor femurali
- Intre suprafetele articulare – 2 meniscuri fibro-cartilaginoase:
lateral si medial.
• Mijloace de unire:
-capsula articulara
-ligamente: colaterale, incrucisate (anterior si posterior) si
ligamentul patelar
• Miscari:
-flexia/extensia
-rotatia
-inclinarea laterala/mediala (pasiva, de mica amplitudine)
c. Articulatiile piciorului:
A talo-crurala
A intertarsiene
A tarso-metatarsiene
A intermetatarsiene
A metatarso-falangiene
A interfalangiene
Articulatia talo-crurala
E articulatia gatului piciorului.

Suprafete articulare: fata inferioara a epifizei distale a tibiei si maleola

mediala a tibiei+maleola laterala a fibulei+fata superioara a talusului.
• Mijloacele de unire:
- Capsula articulara
- Ligamentele colaterale – medial si lateral.
Ref. clinice: luxatii, entorse, fracturi ale maleolelor.