ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
Oasele membrelor superioare
Autor: Prof. Jalbă Ioan Sebastian
Oasele membrului superior:

-centura scapulara
(clavicula+scapula)
-membrul superior liber
(humerus, ulna, radius, oase
carpiene, metacarpiene si
falangele degetelor)
 Centura scapulara:
Clavicula
-os lung, in forma de “S”,
perche, situat la limita
dintre torace si gat.

Extremitatea mediala este mai voluminoasa; ea se articuleaza cu

manubriul strenal;
Extremitatea laterala se articuleaza cu acromionul (prelungire a
scapulei).
Corpul - are o fata superioara, palpabila sub piele, si o fata
inferioara care raspunde coastei 1.
Marginea anterioara da insertie muschiului deltoid.
Marginea posterioara se invecineaza cu artera si vena subclavie
(pot fi lezate in fracturarea claviculei). Ref. clinice: abord venos central –
la subclavie: se poate aborda vena subclavie fie in fosa supraclaviculara – abord
facil (la aprox. 2 cm subcutan), dar cu risc de perforare a domului pleural, fie
infraclavicular – abord mai dificil (aprox. 5 cm. subcutan), dar cu riscuri minime.
Scapula (omoplatul) – os lat, pereche, triunghiular, situat in
partea postero-superioara a toracelui. Are 2 fete (ant si post), 3
margini si 3 unghiuri.
Fata posterioara prezinta o spina (proeminenta) orientata ascendent
dinspre medial spre lateral, terminata cu o parte libera = acromion.
Spina scapulei imparte fata ei posterioara intr-o fosa supraspinoasa (da
insertie ms. supraspinos) si una infraspinoasa (da insertie ms. infraspinos).

Spina scapulei prezinta si

o prelungire laterala cu
extremitatea libera latita –
acromionul, care se poate
palpa sub piele.
Fata anterioara: concava,
orientata spre grilajul
costal.
Concavitatea sa se
numeste fosa subscapulara
(fosa = adancitura).
Scapula prezinta 3
unghiuri:
-inferior- ascutit si usor de
palpat sub piele
-superior- da insertie
muschiului ridicator al
scapulei
-lateral- ce mai important:
De ce?
Unghiul lateral al scapulei e voluminos si prezinta:
• -cavitatea glenoida (articulata cu capul humeral =>art.
scapulo-humerala)
• -prezinta si o prelungire supero-laterala = procesul
coracoidian, palpabil sub piele.
Scheletul bratului: humerusul.
Os lung, pereche. Prezinta o diafiza si 2 epifize.
Orientare: in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic , a carei suprafata
articulara este orientata medial, anterior cu santul profund.
Extremitatea (epifiza) superioara prezinta:
- Capul humeral, ce participa la alcatuirea art. scapulo-humerala.
-Colul anatomic – uneste capul de restul epifizei humerale.
-Tuberculul mare - in partea laterala a capului.
-Tuberculul mic – situat pe partea anterioara a epifizei.
-Santul intertubercular – intre cei 2 tuberculi; prin el alineca
tendonul capului lung al ms. biceps brahial.
EPIFIZA E SEPARATA DE DIAFIZA PRIN COLUL CHIRURGICAL! ( ele
se sudeaza doar la 20-25 de ani si aici apar cele mai frecvente
fracturi)
La copil – dezlipirea (decolarea)
epifizei superioare de diafiza la acest
nivel prin mecanism de “zgaltaire”
de catre parinti..
Diafiza: are forma aproape
cilindrica.
Prezinta pe fata antero-laterala
tuberozitatea deltoidiana -
proeminenta pe care se insera
ms. deltoid si cel brahial
Epifiza distala a humerusului:
Este curbata dinapoi spre inainte.
Prezinta:
Un condil, central, care prezinta
suprafete articulare: trohleea, de
aspect spiroid, ce raspunde
scobiturii trohleare a ulnei si
capitulul, ce raspunde depresiunii
de pe capul radiusului.
2 epicondili (proeminente): unul
medial si unul lateral
Oasele antebratului:
Ulna (cubitus) – in prelungirea
degetului mic (V).
Radiusul – in prelungirea
degetului I (police).
Ele se articuleaza prin epifize,
sunt separate la nivelul
diafizelor si se articuleaza
superior cu humerusul (ulna e
implicata major in formarea
articulatiei cotului) si inferior
cu oasele carpiene (radiusul e
preponderent in realizarea
articulatiei radio-carpiene).
Ulna:
Diafiza prezinta 3 fete si 3
margini, fiind triunghiulara pe
sectiune.
Epifiza superioara:
Prezinta 2 proeminente:
Verticala – olecranul
Orizontala – procesul
coronoid. Intre olecran si
procesul coronoid se
delimiteaza unghi de 90 ̊- ce
priveste anterior – scobitura
trohleara. In ea intra trohleea
humerusului.
Extremitatea inferioara a ulnei
prezinta:
- Capul ulnei -cilindric.
Lateral se articuleaza cu
incizura ulnara a radiusului.
- Procesul stiloidian situat in
partea mediala a capului
(prelungire conica cu vf in
jos)
Radiusul:
Os lung, pereche, in partea lat a bratului (in
prelungirea policelui). Orientare: in jos cu
extremitatea mai voluminoasa.
Epifiza prozimala: capul (cilindru), colul (mai
ingustat) si tuberozitatea radiala (pe ea se
insera ms. biceps brahial)
Corpul radiusului este
prismatic triunghiular,
avand 3 fete si 3 margini.
Epifiza distala are 4 fete si
o baza.
Baza intra in alcatuirea
articulatiei radio-carpiene.
Fata mediala se articuleaza
cuc apul ulnei.
Fata laterala are o
prelungire inferioara –
procesul stiloidian al
radiusului.
Si ulna si radiusul au proces
stiloid!
Carpul:
8 oase pe 2 randuri:
Proximal, de la police: scafoid,
semilunar, piramidal si
pisiform.
Distal, de la police: trapez,
trapezoid, capitatul si osul cu
carlig.

Sunt oase scurte, aproape

cubice.
Participa la realizarea
articulatiei radio-carpiene si a
articulatiilor carpo-
metacarpiene.
Metacarpul:
5 oase cu caractere de
oase lungi.
Prezinta o baza, un corp,
un cap.
Se articuleaza proximal
cu oasele carpului, distal
cu falangele, prin
articulatiile metacarpo-
falangiene.
Se noteaza cu cifre
romane. I-V.
Oasele degetelor:
Se numesc falange: proximala, medie si distala
(cele proximale se articuleaza cu
metacarpienele). Intre ele se formeaza
articulatiile interfalangiene.
ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA COMANESTI

ANATOMIE
Oasele membrelor inferioare
Membrele inferioare:
Functii:

Deplasare

Ortostatism

Manipulare utilaje
(sofat, ap foto, robinet etc)
Scheletul membrului inferior:
1. Centura pelviana:
• Osul coxal:
alcatuit din ilion, ischion si pube
(scheletul bazinului mai cuprinde
sacrul si cogcigele).
Scheletul coapsei:
• Osul femur
• Patela
2. Scheletul gambei:
• Tibia
• Fibula
3. Scheletul piciorului:
• Oase tarsiene
• Oase metatarsiene
• Falangele degetelor
Coxalul
Os plan, voluminos, pereche. E alcatuit din ilion, ischion si
pube. Acestea sunt initial separate, sudandu-se definitiv la 12-
16 ani. (mai rapid la fete).
Coxalul are forma unei elici cu
2 pale

Cu verde – gaura obturata -

acoperita de membrana
obturatoare.

Coxalul prezinta 2 fete, 4

unghiuri si 4 margini.
Aripa iliaca prezinta pe fata
posterioara insertiile pentru
muschii glutei (fesieri):
mare, mijlociu si mic, si
pentru dreptul femural.
Galben – iliacul
Albastru – ischionul
Rosu - pubele
} corpul fiecaruia participa la formarea acetabulului!

Corpul iliacului se continua

superior cu aripa iliacului .
Corpul ischionului se
continua cu ramura
ischionului, indreptata spre
inainte (intre corp si ramura
se gaseste tuberozitatea
ischiadica).
Corpul pubelui da o ramura
indreptata initial superior,
care apoi coteste in jos.
Fata posterioara
(laterala) are in centru
acetabulul, cavitate
profunda, emisferica
ce serveste la
articularea cu capul
femural.
Fata antero-mediala:
Prezinta
-fosa iliaca pe care se
insera muschiul iliac;
-suprafata articulara
corespunzatoare
articulatiei sacro-iliace
Unghiurile
coxalului:
-Spina iliaca antero-
superioara
-Spina iliaca postero-
superioara
-Tuberozitatea
ischiadica (post)
-Unghiul pubian (ant)
Cele 2 coxale se
articuleaza anterior intre
ele, la nivelul simfizei
pubiene si posterior cu
osul sacru, la nivelul
articulatiilor sacro-iliace.
Pelvisul osos este format
din cele 2 coxale, sacrul si
coccigele.
La femeie are diametrele
transversale mai mari.
La barbat pelvisul apare cu Pelvisul osos are rol in
diametrele longitudinale transmiterea greutatii corpului
mai mari. la membrele inferioare si in
mecanismul nasterii.
Ilionul (osul iliac)
-formeaza portiunea
superioara a osului, limita sa
inferioara fiind o linie
conventionala situata la
nivelul 1/3 superioare a
acetabulului. Prezinta:
-corpul, mic, inferior, ce
participa la formarea cavitatii
acetabulare (1/3 superioara)
-aripa ilionului- superioara,
latita.
Ischionul:
Reprezinta portiunea
posterioara si inferioara a
osului.
Corpul ischionului participa la
formarea partii postero-
inferioare a acetabulului si da
o ramura ce merge spre
inainte .
La limita dintre corp si ramura
se gaseste TUBEROZITATEA
ISCHIADICA!
(in contact cu
scaunul)
Pubele:

Reprezinta portiunea antero-

inferioara a osului coxal; are un
corp si 2 ramuri:
Corpul participa la formarea
acetabulului, se uneste cu
ilionul, iar la unirea lor se
formeaza eminenta ilio-
pectinee.
Ramurile
Superioara – continuata cu cea
descendenta, care se uneste cu
ischionul, formand ramura
ischio-pubiana.
Acetabulul:
Cavitatea in care se
gaseste capul femural.
Are o cresta- cresta
acetabulara si o fosa
(adancitura)= fosa
acetabulului.
Cavitatea acetabulara serveste
la articularea coxalului cu
femurul=> art. coxo-femurala.
Circumferinta sa e proeminenta
si se numeste spranceana
acetabulara.
Femurul:
Este un os lung, pereche, ce
alcatuieste scheletul coapsei.
Alcatuire: diafiza (corp) + 2
epifize.
Orientare:
In sus extremitatea cotita, cu
suprafata sferica articulara
medial, posterior cu
marginea mai aspra a diafizei.
E cel mai lung os al corpului!
H= 2,38xfem+61,41.
(+/- 3,27)
Epifiza superioara
(proximala)
Prezinta o suprafata ce
constituie 2/3 dintr-o sfera –
capul femurului, unit de
restul osului prin colul
femural – coloana osoasa
aflata la un unghi de 125-
130 grade de diafiza.
Trohanterul mare= proeminenta ce continua in sus corpul
femural. Da insertie ms. glutei mijlociu si mic si e palpabil
subcutanat, pe fata laterala a coapsei.
Trohanterul mic= proeminenta pe fata postero-inferioara a
colului. Da insertie ms. ilio-psoas.
Corpul (diafiza) femurala:
Este curbata, cu concavitatea
posterioara.
Are caracteristicile diafizei
unui os lung, fiind alcatuita
de la periferie spre interior
din….
Marginea posterioara prezinta o elevare aspra,
proeminenta, linia aspra, care strabate corpul
de sus in jos; in portiunea inferioara se bifurca,
delimitand o suprafata triunghiulara –fata
poplitee.
Epifiza distala a femurului:
Este formata din 2 condili,
unul medial, unul lateral.
Anterior prezinta suprafata
patelara, ce raspunde
patelei (rotulei).
Fracturile sale sunt mai rare,
dar mai grave, antrenand
impotenta functionala.
Referinte clinice:
Fractura de col femural –
functie de gradul de deplasare
dintre suprafetele de fractura
– Garden 1-4.
Clasic, fractura se
defineste ca o
discontinuitate a osului,
produsa in urma unui
traumatism. In cazul
fracturii pe os patologic,
traumatismul este de
mica importanta si
actioneaza asupra unui
os fragilizat printr-o
suferinta anterioara
(osteoporoza, tumoare
osoasa, osteita, etc.).
Traiectul poate fi
transversal, oblic, spiroid,
longitudinal, in varf de
clarinet si in aripa de
fluture.
Terapia fracturii de col
femural: rar nesangeranda,
frecvent chirurgicala, cu
material de osteosinteza,
functie de “materialul
clientului”:
Proteza completa de sold:
Radiografie si schema
dispozitivului. Identificati
elementele inlocuite.
Pr. partiala: cap+col.
Necroza aseptica de cap femural:
In tratamentul prelungit cu
cortico-steroizi (ex: atsmatici).
Terapia: protezare. Imagine CT:

Necroza = mortificare; într-un

organism viu a unor celule,
țesuturi, organe sau părți ale
acestora (ca urmare a unei
infecții, a unui traumatism, a unor
tulburări circulatorii etc.).
Ex: infarctul miocardic are la baza
necroza regionala a muschiului
cardiac.
Fracturile diafizei
femurale:
-liniare/oblice
-spiroide
-cominutive etc
Patela
P. sau rotula e un os
scurt, turtit, pereche,
situat in tendonul ms.
cvadriceps femural.
Prezinta baza (dispusa
superior), varful
(inferior), 2 fete (ant si
post) si 2 margini
(mediala si laterala)

Fracturile patelei sunt profund

invalidante ; tratamentul este
chirurgical (cerclaj cu sarma).
Oasele gambei:
Sunt tibia, dispusa
medial, mai
voluminoasa, si fibula,
dispusa lateral, mai
gracila.
Tibia
Are un corp (diafiza) si
2 epifize, cu directia
verticala,
Este un os lung,
pereche
Orientare: in jos epifiza mai
mica, medial prelungirea ei,
anterior marginea cea mai
ascutita.

Corpul tibiei prezinta 2

usoare curburi: una
superioara, convexa medial,
alta inferioara, concava
medial, ceea ce-I da
aspectul literei “S”.

Imagine distorsionata a
tibiei drepte prin
“turtire”=>exagerarea
curburilor.
Marginea anterioara=
creasta tibiala, e ascutita,
proemina sub piele si e
palpabila pe toata lungimea
ei. {predispusa la fracturi
parcelare}.
Marginea interosoasa da
insertie membranei
interosoase, care uneste
tibia si fibula. (radiusul si
ulna au o membrana osoasa
similara)
Epifiza superioara e
alcatuita din 2 condili:
medial si lateral, care la
nivel articular raspund
condililor medial si
lateral ai epifizei
inferioare a femurului.
[condilii-s prieteni cu
condilii].
Anterior se gaseste o
proeminenta –
tuberozitatea tibiei,
continuata inferior cu
creasta tibiala.
Suprafarta superioara a tibiei =
platoul tibial;
Prezinta suprafetele articulare
ale condililor:medial si lateral.

Participa la realizarea
articulatiei genunchiului.
Epifiza distala:
Exista 2 maleole
corespunzatoare articulatiei
tibio-tarsiene: mediala si
laterala (interna si externa) ;
care apartine tibiei?
[posterior de ea se ia pulsul
arterei pedioase- criteriu de
diagnostic in arteriopatia
obliteranta.]
Fibula:
Os lung, perche; are o diafiza
si 2 epifize.
E un os cu importanta
functionala limitata; maleola
laterala e reprezentata de
epifiza distala a fibulei.

Identificati subcutanat
maleolele mediala si laterala!
Tarsul
Este format din 7 oase
dispuse pe 2 randuri:
-posterior: talusul si
calcaneul;
-anterior navicularul,
cuboidul si 3 cuneiforme.

Calcaneul= osul calcaiului.

Ref. clinice: calcaneul e slab
vascularizat, drept urmare
fracturile lui se consolideaza
greu, cu risc de
pseudartroza.
Metatarsul:
e format din 5 oase
metatarsiene, numerotate
dinspre medial spre lateral
de la I la V.
Metatarsienele sunt osae
lungi, perechi. Au un corp, o
baza si un cap.
Oasele degetelor= falange.
Total 14x2=28.
Fata plantara a
piciorului prezinta o
scobitura – bolta
plantara.
Diminuarea/absenta ei
= picior plat (platt-fuss),
care diminueaza
abilitatile motorii
(deplasarea).
(era motiv de scutire de
stagiu militar)
Corectare- branturi
ortopedice.