Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – București

Facultatea de Medicină

Catedra de Anatomie
Artera femurală
Limite:
 Se află la ½ distanței dintre SIAS și simfiza pubiană.
 Continuă artera iliacă externă de sub ligamentul
inghinal și se termină la nivelul hiatusului
adductorilor, la acest nivel are traiect spre fosa
poplitee si poartă denumirea de artera poplitee.
 Mușchiul croitor este mușchiul satelit al arterei.
Traiect și raporturi:
 Lacuna vasculară
 Trigon femural
 LM – N A V
 Este situată superficial
 E acoperită de fascia cribroasă
 Posterior se află m.pectineu și m.iliopsoas
 1/3 mijlocie – încrucișată A de m.croitor
La nivelul trigonului femural, artera femurală are 3
porțiuni proximal, mediu și distal.

Proximal, în trigon, artera se găsește în teaca

formată de:
- Anterior fascia cribroasă.
- Posteromedial de fascia mușchiului pectineu.
- Posterolateral de fascia mușchiului iliopsoas

 La acest nivel artera este superficial situată și este

încrucișată anterior de vena circumflexă iliacă.
 Mm. iliopsoas și pectineu o separă de articulația
șoldului  poate fi comprimată în cazul
hemoragiilor.
 Medial se află vena femurală iar lateral nervul
femural.
In 1/3 medie a trigonului
Teaca vaselor femurale va avea ca delimitări :
 Anterior – foița posterioară a fasciei lata (m. croitor
incrucișează artera si trece spre medial)
 Postero-medial – fascia muschiului-adductor lung.
 Postero-lateral se afla fascia mușchiului vast medial.

Distal în trigonul femural

Teaca vaselor femurale poartă numele de canalul
adductorilor, pereții sunt delimitați astfel:
 Postero - medial - fascia muschiului adductor mare.
 Postero - lateral fascia mușchiului vast medial.
 Anterior - din fibrele arcuate dintre cei doi mușchi – se
formează o structură ce poartă numele de membrana
vastoadductorie (posterior de mușchiul croitor).
La acest nivel, vena femurală se așează posterior de artera
femurală și apoi lateral, iar nervul safen se situează medial.
 LM – Vena femurală, Artera femurală, Nerv
safen (continuă inferior n.femural)
Ajunge la nivelul hiatusul m.adductor mare de unde se
continuă cu a. poplitee
 Ramurile arterei femurale:
 
1) Artera epigastrica superficiala- trece peste ligamentul
inghinal si ajunge subcutanat in dreptul aponevrozei
muschiului oblic extern unde se va anastomoza cu artera
epigastrică inferioară, artera circumflexă iliaă superficială.
2) Artera circumflexă iliacă superficială –perforează fascia
cribroasă, trece peste ligamentul inghinal și se va anastomoza
cu precedenta si cu circumflexa femurală laterală.
3) Artere rusinoase externe – două la număr (superior și
inferior de crosa venei safene) – se termină la nivel scrotal,
labial, acestea dau și ramuri pentru ggl. inghinali
superficiali.
4) Artera descedentă a genunchiului – se desprinde în
canalul adductorilor – irigă fața medială a genunchiului
Ramură safenă
Ramuri articulare
 Ramurile arterei femurale:
 
5) Artera femurală profundă - la 4/5 cm sub ligamentul inghinal. Trece pe fața
anterioară a mușchiului pectineu între acesta și mm adductor lung. În continuare
se află între mușchiul adductor scurt si mare ca apoi să ajungă în regiunea
posterioară a coapsei
Ramuri:
 artera circumflexă femurală medială - irigă muschii pelvitrohanterieni, muschii
posteriori ai coapsei si articulatia soldului
 Ramura profundă
 Ramura ascendentă
 Ramura transversă
 Ramura acetabulară – pătrunde în acetabul + r.acetabulară din
a.obturatoare și ajunge la capul femural împreună cu lig.capului femural.
 artera circumflexă femurală laterală – irigă articulația șoldului
 Ramura ascendentă
 Ramura transversă
 Ramura desccendentă
 artere perforante (3-4) – ajung în regiunea posterioară a coapsei
Artera poplitee

Limite
 Continuă artera femurală de la hiatusul tendinos
al adductorului mare şi se întinde până la arcada
muşchiului solear, unde se împarte în 2 ramuri
terminale:
 artera tibială anterioară
 artera tibială posterioară
 Se proiectează pe linia longitudinală ce uneşte
vârfurile fosei poplitee.
 Palparea pulsului arterei poplitee se efectuează
în fosa poplitee – artera poplitee se palpează
profund în fosa poplitee, medial de linia
mediană.
 Pentru a simți pulsul este necesară flexia
genunchiului și apăsarea puternică, cu toate
degetele în fosa poplitee, pe suprafaţa osoasă.
Artera poplitee
Străbate regiunea poplitee, care este delimitată:
- supero-medial
 muşchiul semitendinos
 muşchiul semimembranos
-supero-lateral – de muşchiul biceps femural
-infero-medial – de capul medial al muşchiului
gastrocnemian
-infero-lateral
 capul lateral al muşchiului gastrocnemian
 muşchiul plantar
-profund (anterior) - de:
 faţa posterioară a epifizei inferioare a femurului
 faţa posterioară a articulaţiei genunchiului
 faţa posterioară a epifizelor superioare ale tibiei şi
fibulei
 muşchiul popliteu
 originea mușchiului solear
-superficial (posterior) – de fascia lata, care se
continuă cu fascia gambei
Conţinutul regiunii poplitee:
-artera poplitee cu ramurile ei - situată cel mai profund, anterior şi
medial
-vena poplitee - situată posterior şi lateral de arteră.
 În vena poplitee se deschide vena safenă mică.
 Crosa venei safene mici se află la 3-4 cm superior de
interlinia articulaţiei genunchiului.
-nervul tibial – situat posterior şi lateral de vena poplite, cel mai
superficial (continuă traiectul nervului ischiatic).
 În fosa poplitee, din el se desprinde nervul sural cutanat
medial.
-nervul peronier comun – situat pe marginea muşchiului biceps
femural.
 În fosa poplitee, din el se desprinde nervul sural cutanat
lateral și ramura comunicantă peronieră (care se poate
desprinde şi din nervul sural cutanat lateral).
-ganglioni limfatici poplitei
-nervul ischiatic, care în partea superioară a regiunii se bifurcă în
cele 2 ramuri terminale: nervii tibial şi peronier comun (uneori,
nervul ischiatic se bifurcă în regiunea posterioară a coapsei)
-ţesut adipos – care se continuă cu ţesutul din regiunea
posterioară a gambei şi cu cel de la nivelul coapsei
Ramurile arterei poplitee

Artera supero-laterală a genunchiului

•se desprinde din artera poplitee la jumătatea regiunii poplitee, izolat sau
printr-un trunchi comun cu artera supero-medială a genunchiului
•are traiect ascendent, oblic spre lateral, profund de muşchiul biceps
•vascularizează:
 muşchiul biceps femoral
 muşchiul vast lateral
 muşchiul gastrocnemian lateral
 muşchiul plantar
 articulaţia genunchiului

Artera supero-medială a genunchiului

•se desprinde la acelaşi nivel cu precedenta
•are traiect ascendent, oblic spre medial, profund faţă de muşchii
semimembranos şi semitendinos
•străbate muşchiul adductor mare şi ajunge în regiunea anterioară a
coapsei
•vascularizează:
 articulaţia genunchiului
 muşchii cu care vine în contact

Artera medie a genunchiului

•se desprinde de pe faţa anterioară a arterei poplitee, la nivelul interliniei
articulare
•vascularizează articulaţia genunchiului
Ramurile arterei poplitee
Arterele surale
•sunt reprezentate de artera surală medială şi artera surală laterală
•se desprind în dreptul articulaţiei genunchiului, de pe faţa posterioară a
arterei poplitee
•vascularizează:
 muşchiul triceps sural
 muşchiul plantar
 ganglionii limfatici poplitei

Artera infero-laterală a genunchiului

•se desprinde inferior de interlinia articulară
•se îndreaptă lateral, între muşchiul popliteu şi muşchii plantar şi
gastrocnemian lateral, ajungând profund de muşchiul biceps femural
•vascularizează:
 articulaţia genunchiului
 muşchii cu care vine în raport

Artera infero-medială a genunchiului

•se îndreaptă medial, pe marginea superioară a muşchiului popliteu,
acoperită de capul medial al muşchiului gastrocnemian
•vascularizează:
 articulaţia genunchiului
 muşchii cu care vine în raport
 muşchii complexului pes anserinus
IMPLICAȚII CLINICE

Anevrismul arterei poplitee

 Pulsul arterei poplitee este dificil să se simtă, deoarece artera
poplitee este cea mai profundă structură din fosa poplitee,
situată în dreptul ligamentului popliteu oblic – ce
consolidează capsula posterioară a genunchiului.
 La flexia genunchiului, artera suferă constant
microtraumatisme, din cauza îndoirii și întinderii acesteia,
astfel încât la acest nivel se pot dezvolta anevrisme.
 Un anevrism popliteu nu poate fi palpat până nu devine
destul de mare și uneori poate fi confundat cu un chist Baker.
 Atunci când apare în porţiunea de arteră situată în triunghiul
inferior al fosei poplitee:
-prin interesarea ramurilor colaterale care pleacă din artera
poplitee, există riscul apariţiei gangrenei
-comprimarea nervilor vecini produce dureri puternice
-poate duce la erodarea oaselor şi articulaţiilor vecine.
Fracturile de la nivelul condililor femurali pot determina
ruperi ale axului vascular principal și leziuni nervoase.

Chistul popliteu (al lui Baker)

 Este o proeminenţă la nivelul fosei poplitee, apărută ca
urmare a hernierii membranei sinoviale de la nivelul
articulației genunchiului, afecţiune care poate fi
diagnosticată la examinarea ecografică.
 Chistul poate fi confundat cu un anevrism de arteră
poplitee.
 Uneori se poate rupe, ceea ce permite fuzarea inferioară a
lichidului, la nivelul muşchilor posteriori ai gambei; în acest
caz, acesta poate fi confundat cu tromboza venoasă
profundă - această complicaţie poate fi diagnosticată la
examinarea eco doppler.
ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

Traiect și raporturi
 Este ramura de bifurcaţie anterioară (sau laterală) a
arterei poplitee.
 Limita superioară este reprezentată de arcada
muşchiului solear, iar limita inferioară este reprezentată
de retinaculul inferior al extensorilor, unde se continuă
cu artera dorsală a piciorului (a.pedioasă).
 Artera tibială anterioară trece printre capetele de
origine ale muşchiului tibial posterior şi străbate
membrana interosoasă, prin orificiul superior al
acesteia.
 Ajunge în regiunea anterioară a gambei şi coboară pe
membrana interosoasă, situată iniţial între:
 muşchiul tibial anterior –medial
 muşchiul lung extensor al degetelor – lateral
În 1/2 inferioară a gambei este situată între:
 muşchiul tibial anterior – medial
 muşchiul lung extensor al halucelui – lateral
ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

Traiect și raporturi
 Trece pe sub retinaculul superior al extensorilor,
apoi este încrucişată anterior de muşchiul lung
extensor al halucelui, care se aşează medial de
arteră.
 La acest nivel, artera se află între:
 muşchiul lung extensor al halucelui – medial
 muşchiul lung extensor al degetelor – lateral

 Muşchiul tibial anterior este muşchiul satelit al

arterei.
 Împreună cu venele satelite şi nervul peronier
profund, formează mănunchiul vasculo-nervos
anterior al gambei.
 Iniţial, nervul peronier profund este lateral de
arteră, apoi o încrucişează anterior (sau posterior)
şi se aşează medial.
ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

Ramurile arterei tibiale anterioare:

1. artera recurentă tibială posterioară

 se desprinde în regiunea posterioară a gambei.
 Urcă lateral, sub muşchiul popliteu şi participă la formarea reţelei arteriale a
genunchiului.
2. artera recurentă tibială anterioară
 Se desprinde în regiunea anterioară a gambei, imediat după trecerea arterei
prin membrana interosoasă.
 Are traiect ascendent spre lateral, între condilul lateral al tibiei şi capul
fibulei.
 Vascularizează:
 muşchiul tibial anterior
 muşchiul lung extensor al degetelor
 muşchii peronieri
 articulaţia genunchiului
 articulaţia tibiofibulară superioară
3. artera maleolară antero-laterală – ia parte la formarea reţelei arteriale
maleolare laterale
4. artera maleolară antero-medială – ia parte la formarea reţelei maleolare
mediale

Linia de proiecţie a arterei tibiale anterioare începe de la depresiunea dintre

capul fibulei şi tibie şi se întinde până la jumătatea liniei bimaleolare anterioare.
ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI

 Continuă artera tibială anterioară de la retinaculul

inferior al muşchilor extensori şi ajunge până la
baza metatarsianului I.
 Trece pe sub retinaculul inferior al muşchilor
extensori, fiind situată iniţial între:
 muşchiul lung extensor al halucelui – situat medial
 muşchiul lung extensor al degetelor – situat lateral
 Ajunge apoi între:
 muşchiul lung extensor al halucelui – situat medial
 muşchiul scurt extensor al halucelui – situat lateral
 Medial de arteră se află nervul peronier profund.
 Artera este superficială, aşezată pe planul osos şi
poate fi palpată.
 La baza metatarsianului I, artera dorsală a piciorului
străbate primul spaţiu interosos, ca arteră plantară
profundă, şi se anastomozează cu arcul arterial
plantar.
ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI

Ramurile arterei dorsale a piciorului

1. Artera tarsiană laterală

Se îndreaptă lateral, pe sub muşchii scurt şi
lung extensori ai degetelor şi muşchiul scurt
extensor al halucelui.
Participă la reţeaua arterială maleolară
laterală şi se anastomozează cu artera arcuată
(la baza metatarsianului V).

2. Ramuri tarsiene mediale – în număr de 2-3

Se îndreaptă medial, pe sub muşchii lung
extensor al halucelui şi tibial anterior.
Participă la reţeaua arterială maleolară
medială.
ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI

Ramurile arterei dorsale a piciorului

3. Artera arcuată
 Se îndreaptă lateral, peste bazele metacarpienelor, acoperită
de muşchii scurt şi lung extensori ai degetelor şi muşchiul
scurt extensor al halucelui.
 Descrie o crosă cu concavitatea orientată posterior, până la
baza metatarsianului V, unde se anastomozează cu artera
tarsiană laterală.
 Din artera arcuată se desprind:
 3 artere metatarsiene dorsale pentru spaţiile interosoase II-IV, care se
bifurcă în ramuri digitale dorsale proprii pentru feţele care se privesc
ale degetelor II-V
 o ramură digitală pentru marginea laterală a degetului V
În porţiunea iniţială, fiecare arteră metatarsiană dorsală se
anastomozează cu o ramură perforantă posterioară, din arcul
plantar.
În porţiunea terminală, înainte de bifurcarea în artere digitale
dorsale proprii, fiecare arteră metatarsiană dorsală se
anastomozează cu o ramură perforantă anterioară, din artera
metatarsiană plantară corespunzătoare.
ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI

Ramurile arterei dorsale a piciorului

4. Artera metatarsiană dorsală a primului spaţiu interosos

 Continuă traiectul arterei dorsale a piciorului, în primul
spaţiu interosos.
 Este încrucişată anterior de muşchiul scurt extensor al
halucelui (dinspre lateral spre medial).
 Se împarte în ramuri digitale dorsale proprii pentru:
 haluce (feţele medială şi laterală)
 faţa medială a degetului II.
 În porţiunea terminală, înainte de bifurcarea în
ramurile digitale proprii, se anastomozează cu ramura
perforantă anterioară din prima arteră metatarsiană
plantară.
 Palparea pulsului arterei dorsale a piciorului se
realizează pe faţa dorsală a piciorului, în partea
medială, se palpează la trecerea peste oasele tarsiene.
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

 Este ramura de bifurcaţie posterioară (sau

medială) a arterei poplitee.
 Se întinde de la arcada muşchiului solear
până în şanţul calcanean, care este
transformat în canal de retinaculul flexorilor.
 Coboară între cele 2 planuri musculare
(superficial şi profund) ale regiunii
posterioare a gambei, aşezată pe muşchiul
tibial posterior.
 Are lateral nervul tibial, care iniţial este la
distanţă, apoi se apropie treptat de arteră.
 Împreună cu nervul tibial şi venele satelite,
artera tibială posterioară formează
mănunchiul vasculo-nervos posterior al
gambei.
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

 Artera tibială posterioară ajunge în şanţul

retromaleolar medial, unde are raporturi:
 anterior – cu tendoanele muşchilor flexor
lung al degetelor şi tibial posterior
 posterior – cu nervul tibial şi tendonul
muşchiului flexor lung al halucelui
 Artera trece apoi în şanţul calcanean, unde
este acoperită de retinaculul muşchilor
flexori.
 La acest nivel se împarte în cele 2 ramuri
terminale:
 artera plantară medială
 artera plantară laterală
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ
Ramuri:
1. artera circumflexă a fibulei – care înconjoară colul fibulei, participând la formarea
reţelei arteriale a genunchiului.
2. artera peronieră – se desprinde din porţiunea iniţială a arterei tibiale posterioare.
 Coboară oblic spre lateral, peste muşchiul tibial posterior și ajunge în dreptul marginii
interosoase a fibulei.
 În continuare, se află într-un canal osteofibros, format de membrana interosoasă și de
inserțiile mușchilor tibial posterior și lung flexor al halucelui, între care se află –
putând fi lezată la acest nivel.
 Trece apoi profund de muşchiul flexor lung al halucelui şi ajunge în şanţul
retromaleolar lateral, unde este situată profund, fiind acoperită de tendoanele
mușchilor peronieri
 Din artera peronieră se desprind:
 ramura perforantă – trece în regiunea anterioară a gambei prin orificiul inferior
al membranei interosoase. Vascularizează muşchii cu care vine în raport şi
participă la reţeaua maleolară laterală. Poate înlocui artera dorsală a piciorului,
caz în care este voluminoasă.
 ramura comunicantă – se anastomozează cu o ramură similară din artera
tibială posterioară
 ramuri maleolare laterale – participă la reţeaua maleolară laterală
 ramuri calcaneene laterale – participă la reţeaua calcaneană
 ramuri pentru mușchii laterali ai gambei – străbat septul intermuscular
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

3. ramura comunicantă cu artera peronieră

4. ramuri maleolare mediale – participă la reţeaua maleolară
medială
5. ramuri calcaneene mediale – participă la reţeaua
calcaneană
6. A.nutritivă a tibiei

Palparea pulsului arterei tibiale posterioare se realizează în

şanţul retromaleolar medial (tunelul tarsian) – artera tibială
posterioară se palpează postero-inferior de maleola medială,
în şanţul dintre maleola medială şi calcaneu (tuberozitatea
calcaneeană).
Linia de proiecţie se întinde de la unghiul inferior al fosei
poplitee până la şanţul retromaleolar medial.
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

Artera plantară medială

 Este ramura de bifurcaţie medială a arterei tibiale

posterioare.
 Iniţial se află în canalul calcanean, apoi trece în
regiunea plantară, situată în partea medială a acesteia.
Lateral de arteră se află nervul plantar medial.
 Artera plantară medială se împarte în două ramuri:
 o ramură profundă – care vascularizează muşchii
lojei plantare mediale
 o ramură superficială – care vascularizează partea
medială a plantei şi a halucelui şi se
anastomozează cu ramura digitală pentru
marginea medială a halucelui din prima arteră
metatarsiană plantară.
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ

Artera plantară laterală

Este ramura de bifurcaţie laterală a arterei tibiale

posterioare.
Iniţial se află în canalul calcanean şi are raporturi:
 anterior:
 tendoanele muşchilor tibial posterior şi lung
flexor al degetelor
 artera plantară medială
 nervii plantari
 posterior cu tendonul muşchiului lung flexor al
halucelui
 medial cu retinaculul muşchilor flexori
Artera plantară laterală

 Ajunge în regiunea plantară, profund de

muşchiul scurt flexor al degetelor.
 Se îndreaptă lateral spre baza metatarsianului V,
având medial nervul plantar lateral.
 Artera plantară laterală se îndreaptă apoi
medial şi descrie o crosă cu concavitatea
posterior, formând arcul arterial plantar (care
se întinde până în spaţiul interosos I).
 Arcul plantar este situat profund, pe muşchii
interosoşi şi este însoţit de ramura profundă a
nervului plantar lateral.
 În primul spaţiu interosos, arcul plantar se
anastomozează cu artera plantară profundă,
care reprezintă porţiunea terminală a arterei
dorsale a piciorului.
Artera plantară laterală
Din arcul plantar se desprind:
 ramuri musculare pentru muşchii laterali şi mijlocii ai
regiunii plantare
 3 ramuri perforante posterioare care străbat spaţiile
interosoase II-IV şi se anastomozează cu porţiunea iniţială
a arterelor metatarsiene dorsale II-V.
 ramură digitală pentru marginea laterală a degetului V
 4 artere metatarsiene plantare pentru spaţiile
interosoase I-IV – din care se desprind:
 ramuri digitale plantare proprii pentru feţele care se
privesc ale degetelor
 ramuri perforante anterioare– care străbat spaţiile
interosoase I-IV şi se anastomozează cu porţiunea
terminală a arterelor metatarsiene dorsale.
 Din prima arteră metatarsiană plantară se desprinde şi o
ramură digitală pentru marginea medială a halucelui,
care se anastomozează cu ramura superficială a arterei
plantare mediale.
Şantul retromaleolar medial
Este delimitat:
anterior – de maleola tibială
posterior – de tendonul lui Achile (tendonul muşchiului
triceps sural)

Conţinut: dinspre anterior spre posterior - prin şanţ trec:

 tendonul muşchiului tibial posterior
 tendonul muşchiului flexor lung al degetelor
 artera tibială posterioară şi venele satelite
 nervul tibial
 tendonul muşchiului flexor lung al halucelui

Şantul retromaleolar medial se continuă inferior cu canalul

calcanean.
În şanţul retromaleolar medial se poate palpa pulsul arterei
tibiale posterioare – artera tibială posterioară se palpează
postero-inferior de maleola medială, în şanţul dintre maleola
medială şi calcaneu (tuberozitatea calcaneeană).
Pe faţa anterioară a maleolei mediale se poate efectua
denudarea venei safene mari.
Şantul retromaleolar medial

Sindromul de canal tarsian

Orice creştere a presiunii în canalul tarsian
(este un spaţiu limitat) poate comprima
nervul tibial şi ramurile lui terminale,
determinând sindromul de canal tarsian.
Deficitul motor este moderat – sunt afectaţi
muşchii plantei (muşchii gambei sunt
neafectaţi).
Tabloul clinic al sindromului este dominat
de tulburări de sensibilitate la nivelul
călcâiului şi plantei.
Şantul retromaleolar lateral

Este delimitat:
 anterior – de maleola fibulară
 posterior – de tendonul lui Achile (tendonul muşchiului
triceps sural)
 lateral – de retinaculul superior al muşchilor peronieri,
care se întinde de la marginea posterioară a maleolei
fibulare, la:
 tendonul lui Achile
 faţa laterală a calcaneului
Conţinut:
 tendoanele muşchilor peronieri (tendonul muşchiului
peronier scurt este situat anterior faţă de tendonul
muşchiului peronier lung)
 artera peronieră

Superficial, prin această zonă trec:

 vena safenă mică
 nervul sural – situat anterior de vena safenă mică
Bibliografie:
Pereții trunchiului și membrele, Conf. Univ. Dr. G. Lupu, Ed. Universitară Carol Davila,
București, 2010
Anatomia Omului, Membrele, Viorel Ranga, Ed. Cerma, București
Atlas of human anatomy, Frank H. Netter, MD, 6th Ed., Elsevier
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bakers-cyst/symptoms-causes/syc-20
369950
https://radiologykey.com/baker-cyst/
https://uvahealth.com/services/aneurysm-treatment/popliteal-aneurysm
https://www.limamemorial.org/health-library/HIE%20Multimedia-TextOnly/1/001222
https://teachmeanatomy.info/lower-limb/vessels/arterial-supply/