FASCIILE

MEMBRULUI
SUPERIOR
1. FASCIA BRAŢULUI
- tesut conjunctiv care acopera muschi, oase, articulatii avand rol de
sustinere
- este situată sub piele
- acoperă muşchii braţului
- superficial de ea (între tegument şi fascie) sunt venele superficiale
(cefalică şi bazilică) şi nervi superficiali
- trimite septuri intermusculare până la humerus:
- medial:
- anterior - mănunchiul vasculo-nervos brahial (vasele brahiale
şi n.median)
- posterior – n.ulnar şi a.colaterală ulnară superioară
- lateral:
- este perforat inferior (dinspre posterior spre anterior) de
n.radial şi a.colaterală radială
2. FASCIA ANTEBRAŢULUI
- nu dă septuri intermusculare
- la nivelul articulaţiei radiocarpiene formează
retinacule (chingi fibroase):
- retinaculul flexorilor
- trece anterior de tendoanele mm.flexori ai
carpului şi degetelor asigurând contactul acestora
cu oasele carpiene
- se inseră pe:
- tuberculul scafoidului
- tuberculul trapezului
- pisiform
- cârligul osului cu cârlig (osului
hamat)
N.B.: formează, împreună cu şanţul carpian, canalul carpian
prin care trec:

- tend.m.flexor radial al carpului

- tend.m.flexor lung al policelui
- tendoanele mm.flexori superficial şi profund ai degetelor
- n.median

- superficial de retinacul trec:

• vasele ulnare
• n.ulnar
• ramura palmară a n. median
- retinaculul extensorilor
- este mai subţire decât cel al flexorilor
- de pe faţa sa profundă pleacă septuri ce determină canale
osteodendinoase pentru tendoanele mm.extensori
- retinaculul extensorilor
- este mai subţire decât cel al flexorilor
- de pe faţa sa profundă pleacă septuri ce determină canale
osteodendinoase pentru tendoanele mm.extensori
 TECI FIBROASE
- se întind de la articulaţiile metacarpofalangiene până la falanga
distală
- cuprind tendoanele mm.flexori superficial şi profund ai degetelor
- la nivelul articulaţiilor interfalangiene, fibrele se încrucişează
formând partea cruciformă a tecii
- sunt căptuşite cu teci sinoviale digitale pentru degetele II-IV
 TECI SINOVIALE
- se întind de la falanga distală până la capul metacarpianului
corespunzător
- sunt formate din 2 foiţe: parietală şi tendinoasă, ce se continuă între ele
prin funduri de sac

- tecile mm.flexori
- teaca tend.m. flexor radial al carpului
- teaca tend.m. flexor lung al policelui
- teaca sinovială comună a mm.flexori
- porneşte de la baza falangei distale a degetului V
- înveleşte tendoanele mm.flexori ai degetului mic
- în palmă cuprinde tendoanele mm.flexori ai degetelor
IV,III,II, formând o teacă comună şi se termină la 2 cm.proximal
de retinaculul flexorilor
DECI: policele şi degetul mic au teci digitocarpiene, iar celelalte
degete au teci digitale şi carpiene separate
- fiecare teacă sinovială este legată de tendoanele mm.flexori
corespunzători prin frâuri tendinoase
TECILE SINOVIALE ALE MM. FLEXORI
- teaca tend.m. flexor radial al carpului
- teaca tend.m. flexor lung al policelui
- teaca sinovială comună a mm.flexori

- policele şi degetul mic au teci digitocarpiene, iar

celelalte degete au teci digitale şi carpiene separate
Tecile mm.extensori
- învelesc tendoanele la trecerea prin canalele osteofibroase
- depăşesc retinaculul extensorilor, proximal şi distal, cu câte 2 cm.
ARTICULAŢIILE
MEMBRULUI
INFERIOR
 1. ARTICULAŢIA COXO-FEMURALĂ

- este o diartroza, sferoidală, cu

conducere ligamentară
Feţele articulare
• capul femural - acoperit de cartilaj hialin
• fata lunata a acetabulului
• labrumului acetabular
• ligamentului transvers al acetabulului

Capsula articulară se inseră la periferia

suprafeţelor articulare

Membrana sinovială

Ligamentele
Capsula articulară
Membrana sinovială
Ligamentele:
• lig. Iliofemural – cel mai puternic lig din orgs, previne hiperextensia
• lig. Pubofemural – previne abductia si extensia excesive
• lig.ischiofemural – cel mai slab din cele 3, previne hiperextensia
• lig.capului femural
• zona orbiculară
Cu ce ne ajuta aceasta articulatie?
Biomecanica

Flexia şi extensia
➢ flexia coapsei cu gamba extinsă se poate face până la 900
• mm.iliopsoas, pectineu, tensor al fasciei lata, drept femural, fesier mijlociu
➢ flexia coapsei cu gamba flectată se face până la întâlnirea peretelui abdominal
• flexia peste 900 este făcută de mm.iliopsoas şi pectineu
➢ extensia este limitată şi ajunge până la 1350.

Abducţia şi adducţia
• mm.abductori: croitor, piriform, tensor al fasciei lata, cei 3 fesieri
• mm.adductori: cei 3 adductori (lung, scurt şi mare), pelvitrohanterieni, iliopsoas, pectineu

Rotaţia medială şi laterală

• mm.rotatori mediali: iliopsoas, pectineu, unele fibre din mm.adductori
• mm.rotatori laterali: pelvitrohanterieni, cei 3 fesieri, unele fibre din mm.adductori
Cu ce ne ajuta aceasta articulatie?
Biomecanica

Flexia şi extensia
➢ flexia coapsei cu gamba extinsă se poate face până la 900
• mm.iliopsoas, pectineu, tensor al fasciei lata, drept femural, fesier mijlociu
➢ flexia coapsei cu gamba flectată se face până la întâlnirea peretelui abdominal
• flexia peste 900 este făcută de mm.iliopsoas şi pectineu
➢ extensia este limitată şi ajunge până la 1350.

Abducţia şi adducţia
• mm.abductori: croitor, piriform, tensor al fasciei lata, cei 3 fesieri
• mm.adductori: cei 3 adductori (lung, scurt şi mare), pelvitrohanterieni, iliopsoas, pectineu

Rotaţia medială şi laterală

• mm.rotatori mediali: iliopsoas, pectineu, unele fibre din mm.adductori
• mm.rotatori laterali: pelvitrohanterieni, cei 3 fesieri, unele fibre din mm.adductori
Cu ce ne ajuta aceasta articulatie?
Biomecanica

Flexia şi extensia
➢ flexia coapsei cu gamba extinsă se poate face până la 900
• mm.iliopsoas, pectineu, tensor al fasciei lata, drept femural, fesier mijlociu
➢ flexia coapsei cu gamba flectată se face până la întâlnirea peretelui abdominal
• flexia peste 900 este făcută de mm.iliopsoas şi pectineu
➢ extensia este limitată şi ajunge până la 1350.

Abducţia şi adducţia
• mm.abductori: croitor, piriform, tensor al fasciei lata, cei 3 fesieri
• mm.adductori: cei 3 adductori (lung, scurt şi mare), pelvitrohanterieni, iliopsoas, pectineu

Rotaţia medială şi laterală

• mm.rotatori mediali: iliopsoas, pectineu, unele fibre din mm.adductori
• mm.rotatori laterali: pelvitrohanterieni, cei 3 fesieri, unele fibre din mm.adductori
Cu ce ne ajuta aceasta articulatie?
Biomecanica

Flexia şi extensia
➢ flexia coapsei cu gamba extinsă se poate face până la 900
• mm.iliopsoas, pectineu, tensor al fasciei lata, drept femural, fesier mijlociu
➢ flexia coapsei cu gamba flectată se face până la întâlnirea peretelui abdominal
• flexia peste 900 este făcută de mm.iliopsoas şi pectineu
➢ extensia este limitată şi ajunge până la 1350.

Abducţia şi adducţia
• mm.abductori: croitor, piriform, tensor al fasciei lata, cei 3 fesieri
• mm.adductori: cei 3 adductori (lung, scurt şi mare), pelvitrohanterieni, iliopsoas, pectineu

Rotaţia medială şi laterală

• mm.rotatori mediali: iliopsoas, pectineu, unele fibre din mm.adductori
• mm.rotatori laterali: pelvitrohanterieni, cei 3 fesieri, unele fibre din mm.adductori
 2. ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI
- este o diartroză

Feţele articulare:
• Femur - condilii femurali,
- acoperiţi cu
cartilaj hialin şi faţa patelară, limitată
de o creastă transversală inferioară

• Tibie - platoul tibial care are 2 feţe

condilare acoperite cu cartilaj hialin
eminenţa intercondilară

• faţa articulară a patelei/rotulei

Fetele articulare
• Meniscul lateral şi meniscul medial
o nu există congruenţă (potrivire) între suprafeţele articulare ale condililor
femurali şi platoul tibial.
2. ARTICULAŢIA GENUNCHIULUI

Capsula articulară
- se inseră la periferia suprafeţelor articulare

Ligamentele
• tendonul rotulian (sau ligamentul patelar)
• ligamentul colateral medial sau tibial
• ligamentul colateral lateral sau fibular
• ligamentul încrucişat anterior
• ligamentul încrucişat posterior
• ligamentul popliteu
• ligamentul arcuat
• ligamentele coronare medial şi lateral
Articulatia genunchiului
• membrana sinovială
- tapetează capsula la interior
- are funduri de sac = burse
Cu ce ne ajuta aceasta articulatie?
Biomecanica

Flexie şi extensie ale gambei

• mm.flexori: mm.posteriori ai
coapsei, croitor, gracilis,
mm.gastrocnemieni
• mm.extensori: cvadriceps,
m.tensor al fasciei lata

Mişcarea de rotaţie medială şi

laterală
• mm. rotatori mediali:
semitendinos, gracilis, croitor,
gastrocnemian medial şi
popliteu
• mm. rotatori laterali: biceps
femural, gastrocnemian lateral
3. ARTICULAŢIA TIBIOFIBULARĂ
SUPERIOARĂ
- este o articulaţie planiformă
- feţele articulare:
- faţa tibială a capului fibulei
- faţa fibulară a condilului lateral al tibiei
- capsula articulară
- ligamentele:
- ligamentul anterior şi posterior al
capului fibulei

4. ARTICULAŢIA TIBIOFIBULARĂ
INFERIOARĂ
- este o sindesmoză
- feţele articulare
- nu sunt acoperite de cartilaj şi sunt unite prin
ligamentele tibiofibular anterior şi posterior
- membrana sinovială
5. ARTICULAŢIA TALOCRURALĂ
- este un ginglim (balama)
• feţele articulare
faţa articulară inferioară a tibiei
faţa maleolară a fibulei
trohleea talusului
• capsula articulară
- se inseră la periferia suprafeţelor articulare
• ligamentele:
- ligamentul medial
- ligamentul lateral
• membrana sinovială
 6. ARTICULAŢIA TRANSVERSĂ A
TARSULUI (MEDIOTARSIANĂ)
- are forma literei “S” aşezată transversal,
între primul şi al doilea rând de oase
tarsiene
- interlinia articulară trece prin articulaţiile
talonaviculară şi calcaneocuboidiană
- este folosită de chirurgi ca linie de
dezarticulare în amputaţiile piciorului
 BOLTA PICIORULUI
- piciorul are o boltă longitudinală şi una transversală
1. bolta longitudinală este formată dintr-un arc medial şi unul lateral:
- arcul medial este format din: talus, navicular, cuneiforme şi
metatarsienele I-III
- arcul lateral este format din: calcaneu, cuboid şi metatarsienele
IV-V
2. bolta transversală este formată din 2 arcuri:
- arcul anterior, format din capetele metatarsienelor
- arcul posterior, format de cuboid şi cuneiforme

piciorul se sprijină pe:

- capetele metatarsienelor
- calcaneu
- marginea sa laterală