ANATOMIE FUNCȚIONALĂ

- CURS 5 –
Articulaţiile membrului inferior:
pelvis, coxo-femurală, genunchi, gleznă, picior

Lector universitar Dr. Remus GLOGOJEANU

remus.glogojeanu@unefs.ro
 SISTEMUL ARTICULAR

 Articulaţiile  formaţiuni
anatomice complexe alcătuite din
totalitatea elementelor prin care se
leagă două sau mai multe oase

 Partea anatomiei care are ca

obiect studiul articulaţiilor se
numeşte artrologie sau
syndesmologie.
 Clasificarea articulaţiilor

 3 grupe:

 - Articulaţii fibroase – sinartroze - fixe

 - Articulaţii cartilaginoase – amfiartroze -

semimobile

 - Articulaţii sinoviale – diartroze - mobile

 Articulatiile membrului
inferior
Solicitari mecanice: statiunea
bipeda impotriva gravitatiei duce
la o dezvoltare mare a aparatului
capsuloligamentar.

Amplitudinea miscarilor este mai

redusa dacât la membrul
superior.
 Articulatia soldului
- Articulatia coxo-
coxo-
femurala este o
enartroza la radacina
coapsei.

- Ea se realizeaza intre
extremitatea proximala
a femurului si cavitatea
acetabulara.
 Articulatia soldului
Fetele articulare: Capul femural
– 2/3 de sfera cu o depresiune
centrala – fosa capului femural.
Se continua lateral cu colul
femural
 Axul lung al colului fata de axul
diafizar formeaza unghiul de
inclinatie de 125º - 135º
 Axul lung al colului face cu
planul frontal un unghi de
declinatie de 15º
15º--25º
 Cu exceptia fosetei, capul
femural este acoperit cu cartilaj
hialin pe toata suprafata
 Articulatia soldului
Acetabulum: Cavitate hemisferica
Acetabulum:
situata pe fata laterala a coxalului
Suprafata articulara este un inel
incomplet – faces lunata – la
periferia acetabulului
 Foseta acetabulara – neacoperita de
cartilaj, acoperita de membrana
sinoviala
 In jurul acetabulului se gaseste un
tesut fibroelastic – labrum
acetabular – cu rolul de a-
a-i mari
suprafata la 2/3 dintr-
dintr-o sfera
 Labrumul traverseaza incizura ca
ligament transvers acetabular
completand cercul
 Articulatia soldului
Mijloace de contentie:
contentie:
Capsula articulara:
articulara: forma de trunchi de
con cu insertia pe circumferinta
acetabulara, anterior pe linia
intertrohanterica si posterior la 1-
1- 1,5
cm de creasta intertrohanterica.
 In pozitia normala a articulatiei cea
mai mare parte a capsulei este sub
tensiune
 Capsula este intarita de ligamente:
lig. iliofemural anterior fata de
articulatie si intim amestecat cu
fibrele capsulei. Are rol in limitarea
adductiei si rotatiei laterale
(fasciculul oblic) si in limitarea
abductiei si extensiei (fasciculul
vertical)
 Articulatia soldului
Lig. pubofemural
ubofemural:: Baza se
insera pe eminenta
iliopectinee, creasta
iliopectinee, ranura
superioara a pubisului
 Insertia pe micul trohanter
 Rol de a limita abductia si
rotatia laterala
Lig. ischi
schioofemural
femural::
 Porneste de pe ischion in
spatele colului femural
 Insertie: anterior de fosa
trohanteriana
trohanteria na
 Rol de a limita rotatia interna
si adductia coapsei
 Articulatia soldului
Ligamentul capului femural:
femural:
varful inserat in partea
antero--superioara a fosetei
antero
capului femural cu originea
prin 3 fascicule pe lig.
transvers al acetabulului si
partea superioara si inferioara
a incizurii acetabulare.
 Suporta pana la 45 de kg
 Contine vase sangvine
 Rol trofic si de limitare a
adductiei, abductiei si rotatiei
laterale cu coapsa flectata
 zona orbiculara – condensare
a fibrelor profunde ale
ale
capsulei
 Articulatia soldului
 Vascularizatie: ramuri din a.iliaca
interna (a. obturatorie, a. ischiadica,
a; fesiera superioara) si din a.
femurala profunda (aa. circumflexe
femurale mediala si laterala)
 Inervatia este asigurata de n.
femural, n. obturator, n. ischiadic, n.
patratului femural, n. cutanat
femural posterior
 Miscarile articulatiei soldului

 Articulatia coxo-
coxo-femurala este sferoidala cu
3 grade de libertate

 Dezvoltarea ligamentara economiseste forta

musculara si previne caderea trunchiului, in
special posterior
 Miscarile articulatiei soldului
 Flexia: consta in ridicarea si apropierea
Flexia:
copsei de peretele anterior al
abdomenului
 Daca flexia coapsei se asociaza cu
extensia gambei amplitudinea e de
90º,, iar cu flexia genunchiului
90º
amplitudinea e de 120º.
 Muschii flexori sunt lungi si puternici:
puternici:
m. iliopsoas cel mai puternic flexor al
coapsei
 Sinergistii iliopsoasului sunt slabi:
slabi: in
paralizii mersul este gre
greoi.
 La ridicarea coapsei peste orizontala
mai participa si m. pectineu si fibrele
anterioare ale m. fesier mijlociu
 Miscarile articulatiei soldului
Extensia: miscarea inversa a
Extensia:
flexiei Amplitudine de
aproximativ 15 – 20º
 In balet, patinaj:
patinaj:
hiperextensia in
inrealitate
realitate este
o flexie a soldului opus si
accentuarea lordozei lombare
 Muschi extensori: m. fesier
fesier
mare,, mm. pelvitrohanterieni
mare
 Miscarile articulatiei soldului
 Adductia: are amplitudine mai
Adductia:
redusa - 10º fiind limitata de
intalnirea coapselor, iar dupa
incrucisare de lig. capului
femural si ischiofemural
 Daca se flect
flecteaza
eaza coapsa
coapsa:: se
poate depasi linia mediana
 Muschi adductori: cei trei muschi
adductori, m. pectineu, m.
iliopsoas, mm. gemeni, m.
obturator intern, m. patrat
femural
 Miscarile articulatiei soldului
 Abductia: amplitudine de 45º
Abductia:
cu coapsa extinsa si de 50
50--65º
cand se asociaza cu flexia
genunchiului
 Limitata de lig. pubofemural
 Muschi adductori: fibrele
anterioare ale fesierului
mijlociu, m. fesier mic, m.
tensor al fasciei lata, m.
croitor, m. drept femural
 Miscarile articulatiei soldului
 Rotatia laterala:
laterala:
amplitudine de circa
45º cu coapsa in extensie si de
100º cu coapsa in flexie
 Muschii rotatori laterali:
laterali:
m. fesier mare,
mare, m. pectineu
pectineu,, m.
croitor, m.
m.pelvitrohanterieni
pelvitrohanterieni,,
m. iliopsoas
 Sunt agenti motori mai
puternici decat rotatorii mediali
 Miscarile articulatiei soldului
 Rotatia mediala:
mediala: amplitudine de
circa 35
35-- 45º cu coapsa extinsa,
extinsa,
limitata de lig. ischio
ischiofemural si
iliofemural
 Agenti motori: mm. fesier mijlociu
si mic prin fibrele anterioare, m.
gracilis, m. adductor mare, m.
drept femural, m. biceps femural
 Circumductia – miscarea care le
insumeaza pe toate celelalte.
Capul femural se invarte in
acetabul si diafiza descrie un con
 Articulatia genunchiului
 Cea mai mare
articulatie din corp
 La om e femurotibiala
 La alcat
alcatuirea sa
participa si articulatia
femuro-- patelara
femuro
 Capul fibulei de
dimensiuni reduse nu
participa la alcatuirea
articulatiei
 Articulatia genunchiului
Fetele articulare:
articulare: epifiza distala a femurului participa prin
cei 2 condili femurali
 Axele an
antero
tero--po
poster
sterioare
ioare ale condililor sunt divergente
posterior astfel incat epifiza distală este mai
voluminoasa posterior decat anterior
 Segmentul anterior al curburii face parte dintr-dintr-un cerc
cu raza de 45 mm, pentru ca la cel posterior sa ajunga
15 mm.
 Condilul medial este mai proeminent inferior decat cel
lateral incat femurul in sprijin bicondilian descrie un
unghi obtuz deschis lateralal de 170 – 175º - genu
valgum fiziologic
 Anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata
patelara
 Diafiza nu este verticala
verticala,, condilul lateral fiind
aproximativ sub capul femural.
 Articulatia genunchiului
 Epifiza proximala tibiala:
tibiala:
voluminoasa, usor curbara
posterior,, de forma relativ
posterior
patrulatera cu axul mare
transversal.. Format
transversal Formata a din 2 condili,
condili,
fiecare cu cate o fata articulara
superioara pentru condilii femurali
 Fetele sunt usor concave si ovalare
cu axul mare sagital
 Intre cele 2 suprafete articulare se
gaseste masivul spinelor –
nearticular
 Pe aria intercondiliana anterioara
se insera lig. incrucisat anterior,
anterior, iar
pe cea posterioara lig. incrucisat
posterior
 Pe fata laterala a condilului lateral
se afla fata articulara pentru fibula.
 Pe linia mediana se află
află
tuberozitatea tibiala.
 Articulatia genunchiului
Rotula
Fata posterioara a rotulei este impartita de
o creasta in doua suprafete articulare
inegale
in egale
 Articulatia genunchiului
Meniscurile articulare: Formatiuni
fibrocartilaginoase dezvoltate la
periferia suprafetelor articulare ale
condililor tibiali.
 Prezinta o fata articulara superioara
concava si o fata inferioara plana in
raport cu platoul tibial si o baza prin
care adera de capsula articulara
 Fiecare se insera prin cate 2 extremitati
in ariile intercodiliene respective.
 Sunt unite anterior prin ligamentul
transvers al genunchiului
 Articulatia genunchiului
 Meniscul medial: Forma literei c, distanta dintre cele 2
extremitati fiind mai mare. Prin cornul anterior se
fixeaza la marginea ant a platoului tibial iar prin cornul
post in aria retrospinala
 Meniscul lateral: Are forma unui inel, cele 2 extremitati
fiind mai apropiate la locul de insertie pe cei 2 versanti
ai eminentei intercondiliene. Este mai ingust, dar mai
gros la periferie.
 Meniscurile prezinta mobilitate intraraticulara
deplasandu--se pe suprafetele articulare ale condililor
deplasandu
tibiali
 Fortele de copresie pot atinge 2xG sau 3xG in cursul
unui mers normal si de 5-5-6xG in cursul alergarii
 Meniscurile pot prelua 50% din aceste sarcini
 Articulatia genunchiului

Mijloace de contentie:
Capsula articulara
Ligamentele:
 Ligamentele incrucisate anterior si
posterior sunt localizate
intracapsular dar extrasinovial. Sunt
denumite in functie de insertia lor
tibiala
 Articulatia genunchiului
Ligamentul incrucisat anterior:
Insertia in partea anterioara a tibiei
posterior de lig. transvers. Directie in
sus si posterior
 Impiedica deplasarea anterioara a
condililor femurali pe platoul tibial
 O mica translatie poate apare la 30º
de flexie cand LIA se relaxeaza
 Rol in controlarea rotatiei tibiei
 Este lezat cand genunchiul este in
flexie si se adauga o componente
rotationala tibiei.
 Articulatia genunchiului
Ligamentul incrucisat posterior:
 Are un traiect in sus si oarecum anterior fata
de originea sa posterioara tibiala
 Este mai scurt si mai putin oblic decat cel
anterior
 Impiedica luxatia
posterioara a tibiei in
fata condililor femurali
 Deplasarea posterioara
maxima se produce la
75º de flexie
 Articulatia genunchiului
Lig. rotulian este trapezoidal cu baza mare pe rotula si
baza mica pe tuberozitatea tibiala.
Este separat de tibie prin bursa pretibiala
 Lateral si medial flancheaza rotula fuzionand in capsula
cu retiaculele patelare lateral si medial
 lig. popliteu oblic – se dezvolta din tendonul
m.semimembranos amestecandu-
amestecandu-se partial cu capsula
 lig. colateral extern inserat pe epicondilul femu
femural
extern si pe capul peroneului
 Nu adera de capsula si de meniscul extern
 Articulatia femuro
femuro--patelara
In extensie completa vine in raport cu fata
anterioara a extremitatii distale a
femurului
 In flexie se translateaza distal si vine in
dreptul incizurii intercondiliene. La flexie
intre 25 - 130º patela se inclina medial
cu aproximativ 11º
 Daca femurul se roteaza medial
portiunea superioara a patelei va urma
femurul, pe cand portiunea inferioara
fiind legata de tendonul patelar va
ramane lateral odata cu patela = rotatia
laterala a patelei
 Rotatia mediala a patelei apare odata cu
rotatia laterala a femurului – se roteaza
lateral cu 6º odata cu flexia
genunchiului de la 25 – 130 º
 Articulatia talo
talo--crurala
Ea leaga oasele gambei, prin
intermediul talusului de scheletul
piciorului
Suprafetele articulare:
Tibia – prin fata articulara inferioara si
fata articulara maleolara
Fibula – prin fata articulara maleolara.
Cele 2 maleole formeaza o scoaba in
care intra talusul
Talusul – participa prin suprafata
aticulara superioara si prin partile
superioare ale fetelor laterale.
Corpul talusului este mai lat anterior
decat posterior
 Articulatia talo
talo--crurala
Capsula articulara este mai subtire.
Ligamente:
Ligamentul colateral medial – lig.
deltoid – are originea pe maleola
mediala de unde se imprastie in
evantai pe oasele tarsului. I se
descriu 4 fascicule
Tibiotalar anterior – se insera pe
marginea mediala a colului talusului
Tibionavicular – se insera pe fata
mediala si dorsala a navicularului
Tibiocalcanean – fibrele sale se
insera pe sustentaculum tali
Tibiotalar posterior – fibrele se
insera pe procesul posterior al
talusului
 Articulatia talo
talo--crurala
Ligamentul colateral lateral – radiaza de
pe maleola la oasele tarsiene vecine
fiind format din 3 fascicule :
Lig. talofibular anterior – de pe maleola
fibulara la partea laterala a colului
talusului
Lig. talofibular posterior – se insera in
fosa maleolei laterale si pe tuberculul
lateral al procesului posterior al
talusului
Lig. calcaneofibular – se prinde pe
varful maleolei laterale si pe fata laterala
a calcaneului cu fibrele orientate in jos
si posterior.
 Articulatia sub
subtalara
talara
Este formate din 3 articulatii plane situate
intre partea inferioara a talusului si partea
superioara a calcaneului.
Cea mai mare si mai importanta functional
este articulatia talocalcaneana posterioara
Artic. are capsula si ligamente proprii
Artic. talocalcaneana anterioara si mijlocie
prezinta o capsula in cadrul artic.
Talonaviculare
Ligamente:
Lig. interosos talocalcanean
Lig. colaterale ale gleznei
 Articulatia talo
talo--calcaneo
calcaneo--
naviculara
•Articulatie tripla cu un grad de
libertate – supinatie/pronatie.
•Axul miscari este inclinat 40º
superior si anterior si 30º medial si
anterior
•Are o amplitudine de miscare mai
mare decat articulatia subtalara din
cauza inclinarii axului
•Este “cheia functiei piciorului”
 Articulatia tarsiana transversa
Compusa din articulatiile talo–calcaneo–
naviculata si talo-cuboidiana
Miscarea este considerata miscarea talusului si
calcaneului pe unitatea navicula-cuboidiana relativ
fixe.
Miscari:
•supinatie / pronatie
•inversie / eversie
•dorsiflexie / flexie plantara
 Articulatia metatarso
metatarso--
falangiana
Articuleaza metarasienele cu falangele
proximale.
Capetele osoase au forma eliptica sau
rotunjita.
Miscari posibile:
•Flexie
•Extensie
•Abductie
•Adductie
Fazele remodel
emodelaarii