Bazinul osos

1
 -este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion, ischion si pubis) cu osul sacru si
coccisul. Solidarizarea acestor formatiuni osoase se face prin articulatiile sacro-iliace, simfiza
pubiana si ligamentele sacro-sciatice (sacro-spinos si sacro-tuberal).
-este format din bazinul mare si bazinul mic.
Bazinul mare
-este delimitat de fata interna a aripilor osoase iliace care formeaza fosele iliace.
-sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre micul bazin.
Diametrele externe ale bazinului mare, care se masoara cu pelvimetrul, sunt:
Ø     diametrul bitrohanterian (uneste trohanterele drept si stang)= 31-32 cm
Ø     diametrul bicret (uneste extremitatile crestelor iliace)= 27-28 cm
Ø     diametrul bispinos (uneste spinele iliace anterosuperioare)= 23-24 cm
Ø     diametrul antero-posterior (distanta de la marginea superioara a simfizei pubiene pana la
apofiza spinoasa a celei de-a 5-a vertebra lombara)= 19-20 cm
1. Stramtoarea superioara
-este un contur osos delimitat de:
▪ promontoriu
▪ marginile si fata anterioara a aripilor sacrului
▪ linia nenumita
▪ eminenta iliopectinee
▪ marginea superioara a ramurii orizontale a pubelui
▪ simfiza pubiana:
a) diametrele transverse
Ø     diametrul transvers maxim (anatomic) care uneste punctele cele mai indepartate ale
liniilor nenumite = 13,5 cm
Ø     diametrul transvers median (obstetrical) situat la jumatatea distantei dintre pube si
promontoriu = 12,5-13 cm
b) diametrele oblice
Ø     diametrele oblice stang si drept care unesc eminenta iliopectinee (stanga si dreapta) cu
articulatia sacro-iliaca opusa (dreapta si stanga) =12-12,5 cm.  In nasterea normala diametrele
oblice, mai ales cel stang, sunt diametre de angajare a craniului.
c)  diametre antero-posterioare
Ø     diametrul promonto-suprapubian (conjugata anatomica) uneste promontoriul cu
marginea superioara a simfizei pubiene =11 -11,5 cm
Ø     diametrul promonto-retropubian (conjugata vera) uneste promontoriul cu mijlocul fetei
posterioare a simfizei pubiene =10,5-11 cm.
Aprecierea marimii diametrelor pelvisului se poate face prin pelvimetrie interna
.Marimea lor se mai poate aprecia indirect prin pelvimetrie externa
Pelvimetria interna se face prin tact vaginal iar cea externa se face prin masurarea
distantei dintre spinele iliace antero spinale.

2
12.Femurul
 Este cel mai lung os al corpului formeaza scheletul coapsei
Are un corp ( diafiza) si 2 extremitati (epifize) , una superioara si una inferioara capul femural.
Capul patrunde in acetabul formand articulatia coxo-femurala.
 Corpul – are o fata anterioara , rotunjita si 2 fete posterioare care se intalnesc si formeaza
linia aspra a femurului
Epifiza sup. - are un cap articular aproape cat doua treimi dintr-o sfera , iar in centrul fetei
articulare are o foseta pe care se prinde ligamentul capatului femural.
 La locul de unire a colului cu corpul se afla o proeminenta laterala, indreptata in sus ,
numita trohanterul mare
o Anterior , proeminenta dintre cele 2 trohantere se numeste linia
intertrohanterica
o Posterior , fiind mai pronuntata , poarta numele de creasta intertrohanterica
Epifiza inf.are 2 proeminente , condilii femurali , iar intre ei se gaseste groapa intercondiliana
 Condilii - se unesc in partea anterioara si se articuleaza cu rotula
- inferior se articuleaza cu tibia si formeaza articulatia genunchiului
- lateral au cate o proeminenta numita epicondil

3
13.Tibia
 Este un os lung situat in partea mediala a scheletului gambei,fiind principalul os de
sprijin al acesteia

14.Fibula
 Este un os lung si subtire situat in partea laterala a gambei..
epifiza superioara se numeste capul fibulei , care in partea postero-laterala are o proeminenta ,
varful capului , iar medial o fata articulara ptr tibie formazand articulatia tibio-fibulara
proximala.

4
15.Oasele piciorului
Este alcatuit din 3 segmente;tars,metatars si falange.
Tarsul reprezinta segmentul superior al piciorului si este format din 7 oase tarsiene
Metatarsul este segmentul mijlociu al piciorului format din 5 oase metacarpiene numerate de la
1 la 5 , dinauntru in afara.

Falangele formeaza scheletul degetelor si sunt in nr de 14

 Degetul mare sau halucele are doua falange ; toate celelalte degete au cate 3 falange
:proximala, mijlocie si distala

5
16.ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE.
 Articulatiile CV Se face prin intermediul discurilor intervertebrale si prin ligament
 Discul intervertebral este format dintr-o portiune periferica , numita inelul fibros si
alta centrala , numit nucleul pulpos
 Discul si nucleul pulpos se comporta in mecanica vertebrala intocmai ca niste pungi
pline cu lichid , cu rol de rulment , care isi modifica forma dar nu isi modifica volumul si
se deplaseaza in sesn opus miscarii care se executa.
 Articulatiile arcurilor vertebrala sunt reprezentate de diartrozele dintre apofizele
articulare si legaturile realizate prin ligamente.
 Intre lamele arcurilor vertebrale se gasesc ligament galbene , numite astfel din cauza
culorii data de tesutul elastic din care sunt formate
 Intre apofizele spinoase se afla ligamentele interspinoase , iar deasupra lor , ligamentul
supraspinos , care in regiunea cefii se continua cu ligamentul nucal care franeaza
miscarea de flexie a capului
Miscarile principale ale coloanei vertebrale sunt flexia si extensia
 Curbura coloanei vertebrale in flexie maxima formeaza cu verticala un unghi de 70 grade
iar in extensie , unghiul format cu verticala in regiunea toracala este de numai 45 grade
 Cele mai ample miscari de flexie a CV sunt in regiunile lombara si cervicala
 Cele mai ample miscari de lateroflexie sunt in regiunile cervicala si tooracala
 Rotatia CV se face in jurul axului vertical

6
  Elementele active ale miscarilor CV sunt muschii spatelui si cefii , ai gatului si
abdomenului

17.Articulatia umarului
o Se formeaza intre capul humeral si cavitatea glenoida a scapulei completata pe margini
de un fibro-cartilaj;-labrum glenoidale.
o Este o articulatie sferoidala cu conducere musculoasa
o Functional are3 grade de libertate : miscarile posibile sunt
▪ Flexia- extensia
▪ Abductia -adductia
▪ Rotatia mediala si laterala iar din sumatia lor rezulta circumductia
o Flexia si extensia se face in jurul axului transversal care trece prin ca si cavitatea glenoida
o Flexia ajunge pana la 110-120 grade iar extensia la 30-35 grade
Abductia pana la 90 grade se face in articulatia scapula-humerala;pana la 180 grade e mișcarea
de basculare a scapulei pe peretele toracic
 Articulatia scapulo-humerala formeaza cu articulatiile centurii scapulare un system
functional care conditioneaza in mare parte activitatea membrelor superioare.
7
18.Articulatia cotului.
 Este o diartroza complexa care face legatura intre osul bratului, humerus si oasele
antebratului :ulna si radius
 Functional este alcatuita din 3 articulatii:
a. Humero-ulnara
b. Humero-radiala
c. Radio-ulnara proximala
 Cavitatile articulare comunica intre ele printr-o capsula articulara
 Articulatia humero-ulnara este un ginglim iar conducerea muschilor este osoasa
 Articulatia humero-radiala - datorita ligamentului inelar al radiusului care inconjoara
capul radial , ac.articulatie are 2 grade de libertate : flexie-extensie si rotatie. Este un
trohoginglin
Miscarile din articulatia cotului sunt de flexie si extensie in jurul axului transversal
 articulatia cotului are un singur grad de libertate - flexia ajunge la 140 grade fiind
limitata de intalnirea muschilor bratului de cei ai antebratului

19.Articulatia radio-carpiana
 este formata din articulatia radio-carpiana si articulatia intercarpiana
Articulatia radio-carpiana este o diartroza condiliana intre oasele antebratului si primele 3
oase ale randului proximal al carpului , acestea formand condilul
 radiusul si discul articular de pe fata distala a capului ulnar formeaza cavitatea
glenoida
Articulatia intercarpiana este articulatia dintre oasele randului proximal si distal al carpului si
se numeste articulatia medio-carpiana
8
  articulatia mainii are 2 grade de libertate fiind o articulatie ligamentoasa
o capsulă articulară -lig.colateral radial, lig.colateral ulnar
o lig.radio-carpiene de pe radius pe ulna: – lig.palmar, lig.dorsal
 se fac miscari de flexie si extensie ale mainii de cate 85 grade in jurul axului transversal
 miscarea de flexie se face in articulatia radio-carpiana iar cea de extensie mai mult in
articulatia intercarpiana

20.Articulatia soldului
 este o articulatie sferoidala , o anartoza formata de capul femurului articulat cu acetabulul
coxalului care ptr a-si mari suprafata articulata poseda un fibrocartilaj circular numit
labrul acetabular
 capsula articulatiei soldului este intarita de ligamente puternice :
o anterior de ligamentul ilio-femural
o medial de ligamentul pubo-femural
o posterior de ligamentul ischio-femural
o ligamentul .capului femural
Miscarile posibile sunt:
 Miscari de flexie si extensie executate in plan sagittal, cu axul transversal trecand prin
centrul de curbura al capului femural
 Miscari de abductie si adductie executate in plan frontal iar axul miscarii este sagittal
si trece prin centrul capului femural

9
  rotatia mediala si laterala se face in plan transversal iar axul este vertical trecand prin
centrul capului si inferior prin fosa intercondiliana.
 circumductia insumeaza toate celelalte miscari

21.Articulatia genunchiului
 articulatia genunchiului este un troho-ginglim cu conducerea ligamentoasa si se
realizeaza intre condilii femurali , patella si condilii tibiali
 condilul medial al femurului coboara mai jos decat cel lateral , formand cu tibia un unghi
de deschidere laterala de 174 grade
 cand aceste unghiuri sunt:
o < 150 – se vorbeste de deformatia numita genu valgum ( x)
o >174 unghiul extern dispare iar gambele descriu intre ele un oval
genu varum ( o)
 Incongruenta dintre fetele articulare este completata de 2 meniscuri , lateral si medial , de
forma literei C
 Capsula articulara este intarita de:
o ligamente încrucișate anterior și posterior

10
 o lig.colaterale fibular și tibial
o lig.patelar
o ligamente poplitee posterioare: oblic și arcuate
Miscarile principale sunt de flexie-extensie , de rotatie si inclinatie laterala in masura foarte
redusa
o In flexie gamba se apropie de coapsa 50-20 grade
o In extensie se departeaza 160-180 grade
o Miscarile de rotatie interna sunt de 5-10 grade si externa , maxim 40 grade

22.Articulatia talo-crurala ( glezna)

 se realizeaza intre epifizele inferioare ale tibiei si fibulei si traheea osului talus de tip
ginglim
 maleolele, laterala si mediala formeaza o scoaba in care este prin talusul
 capsula articulara este intarita de ligament colaterale
o capsulă articulară - lig.deltoidian (medial mare)
o lig.tibio-calcanean - lig.tibio-navicular
 articulatia fiind un ginglim are un singur grad de libertate
Miscarile posibile sunt:
 flexie dorsala si flexie plantara a piciorului executate in jurul unui ax transversal

11
MUSCHII
 sunt organe active ale miscarii datorita proprietatilor de a se contracta
 dpdv histologic si functional exista 3 categorii de muschi:
o m.striati sau scheletici
o m.netezi
o m.cardiac
muschii striati sau scheletici sunt in nr.de 500 si reprez.in medie 40%din greutatea corpului
 participa la realizarea miscarilor si la mentinerea in contact a oaselor in articulatii , si
i-au parte la alcatuirea formei generale a corpului
muschii netezi intra in alcatuirea viscerelor sau organelor interne, a vaselor sanguine si a pielii

23.Muschii spatelui si ai cefei.

 Sunt situati pe mai multe straturi sau planuri musculare.
 dupa originea embriologica ,inervatie si actiune ei se grupeaza in doua mari categorii;
muschi migrati
muschi autohtoni ai spatelui sau ''erectori ai trunchiului''
Muschi migrati ai spatelui
● m.trapez , -m.marele dorsal
● m.romboid , -m.ricator al scapulei
Muschi erectori ai trunchiului
o m.stratului superficial ( m.trapez si m. marele dorsal)
o m.stratului profund.( m.romboid si m.ridicator al scapulei )
 sunt inervati de ramurile anterioare ale nervilor spinali actionand asupra oaselor centurii
scapulare si articulatiei scapula-humerale

12
  sunt inervati de ramurile posterioare ale nervilor spinali prin actiunea lor realizandu-se
extensia CV si a capului , avand rol in mentinerea pozitiei verticale a corpului , in
mobilitatea trunchiului si mentinerea echilibrului corpului atat static cat si dinamic

24.Muschii mimicii
 Sunt situati imediat sub piele se mai numesc si muschi pielosi sau cutanati.
 Sunt grupati in jurul orificiilor bucal,nazal,orbital si auditiv avand rol de dilatatori sau
constrictori.
Sunt inervati de nervul facial si sunt impartiti dupa regiunile in care se gasesc in :
 m.ai cavaleriei sau epicranieni (m.occipital , m.frontal , m.procerus)
 m.din jurul orbitelor
 m,nazali,
 m.orificiul bucal
 m.urechea externa(auricular si platisima)

13
25.Muschi masticatori.
 Prin actiunea lor ridica mandibula si intervin in actul de masticatie.
 Ei se prind cu un capat pe craniu(originea) si cu altul pe mandibula.(insertia).
Sunt inervati de nervul trigemen si sunt in nr de 4;
 m.temporal,
 m.maseter,
 m.pterigoidian medial
 pterigoidian lateral.

26.Muschii regiunii antero-laterale ai gatului

14
  Cuprind mai multe grupe.
 m.platisma sau pielosul gatului, - superficial;
 m.sternocleido-mastoidian
 m.hioidieni se impart in
-suprahioidieni (digastric,stilo-hioidian,geno-hioidian)
-infrahioidieni
 m.scaleni
 m.prevertebrali
muschiul sternocleido-mastoidian
 strabate regiunea antero-laterala a gatului si se insereaza pe apofiza mastoida
 prin actiunea sa este un muschi cranio – motor
 este inervat de nervul accessor si ramuri din plexul cervical
 imparte regiunea anterolaterala a gatului in 2 triunghiuri
o trigonul anterior care este delimitat de cei 2 sternocleido mastoidieni si mandibula
o trigonul lateral care este delimitat de sternocleido-mastoidian , trapez si clavicula
muschii hioidieni
 situati in trigonul anterior al gatului , se prind pe osul hyoid si se impart in:
o muschii suprahioidieni se impart in : muschiul digastric, m.stilo-hioidian, m.
milo-hioidian si genio-hioidian
o muschii infrahioidieni sunt inervati de ramuri din ansa cervicala
muschii scaleni
 sunt muschi laterali si profunzi ai gatului , in numar de 3
o scalenul anterior
o scalenul mijlociu
o scalenul posterior
 sunt inervati de ramuri din plexul cervical si din plexul brahial
muschii prevertebrali
 sunt muschi anteriori si profunzi ai gatului , situati inaintea CV
 sunt inervati de ramuri din plexul cervical

15
27.Muschii toracelui
 dupa asezarea lor topografica , dupa originea lor embriologica si actiunea lor , se impart
in:
o muschi extrinseci
o muschi intrinseci sau respiratori.
1.Muschi extrinseci sunt reprezentati de ;
o muschiul pectoralul mare
o pectoralul mic -este situate pe fata anterioara a toracelui , fiind acoperit de
muschiul pectoralul mare cu care formeaza peretele anterior al axilei si este
inervat de nervii toracici ventrali ,ramuri din plexul brachial.
o dintatul anterior - este asezat pe peretele lateral al toracelui, intre acesta si
scapula fiind inervat de nervul toracal lung din plexul brahial
 Prin actiunea si inervatia lor apartin membrelor superioare pe care le leaga de torace si
sunt inervati de ramuri ale plexului brahial.
 Ei actioneaza asupra oaselor centurii scapulare si articulatiei scapula-humerale (umarul)
si sunt inervati de ramuri ale plexului.
Muschiul pectoralul mare
 Este situat in partea antero-superioara a toracelui , dedesubtul claviculei si impreuna
cu pectoralul mic formeaza peretele anterior al axilei
2.Muschi intrinseci 

16
  sunt muschi proprii toracelui cu exceptia muschiului diafragm
 Sunt inervati de nervii intercostali ramuri anterioare ale nervilor spinali toracali
 Sunt asezati in trei straturi ;
o Intercostali externi – sunt muschi inspiratori , sunt in nr.de 11 perechi si se
prind pe marginile sup.si inf.a coastelor alaturate
o Intercostali mijlocii
o Intercostali interni – sunt muschi expiratori si sunt situati inauntru fata de cei
externi , intre marginile coastelor alaturate
 Prin actiunea lor , ei realizeaza miscarile respiratorii ale coastelor si sternului , substratul
respiratiei de tip toracic iar muschiul diafragm ,respiratia de tip abdominal

28.Muschii peretelui antero-lateral abdominal

 Muschii abdomenului sunt muschi lati si participa la formarea peretilor antero-laterali si
posterior al abdomenului, intinzandu-se intre baza toracelui si marginea superioara a
bazinului
 Muschii anterolaterali ai abdomenului sunt:

17
 o m.oblic extern continua directia fibrelor intracostalilor externi
o m.oblic intern continua directia fibrelor intercostalilor interni
o m.drept abdominal situate pe de o parte si alta a liniei mediane intr-o teaca
fibroasa
o m.piramidal
o muschiul transvers al abdomenului participa la formarea peretului posterior al
abdomenului
 Sunt inervati de ultimele 6 perechi de nervi intercostali si de primele doua ramuri ale
plexului lombar.
 In regiunea anterioara si inferioara a abdomenului se afla canalul inghinal care prezinta
4 pereti si 2 orificii si este strabatut de funiculul spermatic la barbat si ligamentul
rotund al uterului , la femeie
 Muschii abdominali participa la :
o Mentinerea echilibrului corpului
o Miscarea de flexie a trunchiuluiprin m.drepti si oblici abdominali
o Miscarea de rotatie a trunchiului
o Asigura presiunea abdominala
o Contribuie la mentinerea pozitiei organelor abdominale , favorizeaza functia
tubului digestiv, ajuta la realizarea actului de defecatie si mictiune, precum si la
expulzia fatului la nastere.

29.Muschii umarului
 Sunt muschi lungi , realizand prin contractie miscari rapide si ample , trec de mai multe
ori peste 2 articulatii si contribuie la miscarea mai multor segmente ale membrelor
superioare
 Au originea pe oasele trunchiului si centurii scapulare si insertia pe humerus
 Muschii umarului sunt:
o m.supraspinos-inervat de nervul suprascapular
o m.infraspinos- inervat de nervul suprascapular
o m.subscapular- inervat de nervul subscapular superior si inferior
o m.rotundul mare-inervat de n.toraco-dorsal
o m.rotundul mic-inervat de n.axilar-
o m.deltoid-inervat de nervul axilar(originea pe scapula si clavicula)
 Toti muschii umarului actioneaza asupra articulatiei scapulo-humerale realizand miscarile
bratului.
Dupa actiunea pe care o executa se clasifica in:
 Muschi abductori ai bratului : m.deltoid si m.supraspinos
 Muschi sdductori ai bratului : m.pectoralul mare , m.rotund mare
 Muschi flectori ai bratului : m deltoid ( cel mai important)
 Muschi extensori ai bratului : m.deltoid , m.rotund mare
 Muschi rotatori mediali: m.deltoid, m.rotund mare
 Rotatia laterala este executata de m.deltoid , m.infraspinos si m.rotund mic .

18
30.Muschii bratului.
 Muschii bratului sunt dispusi pe fata anterioara si posterioara a bratului si executa miscari
de flexie si extensie a antebratului pe brat
 sunt impartiti in 2 grupe:
o m.anteriori
o m.posteriori ai bratului.
 Sunt inervati de nervul musculo cutanat,ramura terminala a plexului brahial.
Din muschii anteriori fac parte
 m.biceps brahial,-are originea pe scapula, muschi flexori
 m.coraco-brahial –se insera pe fata mediala a humerusului
 m.brahial.-se insera pe tuberozitatea ulnei , muschi flexor al antebratului pe brat
Din grupul posterior face parte
 m.triceps brahial, inervat de nervul radial ,ramura terminala a plexului brahial.si este un
muschi extensor al antebratului pe brat

19
20