ARTICULATIILE COLOANEI VERTEBRALE

Articulatiile coloanei vertebrale se pot clasifica in:

- articulatiile corpilor vertebrali;

- articulatiile apofizelor articulare;
- articulatiile lamelor vertebrale;
- articulatiile apofizelor spinoase;
- articulatiile apofizelor transverse.

ARTICULATIILE CORPILOR VERTEBRALI

Sunt amfiartroze (articulatii semi-mobile). Suprafetele articulare sunt reprezentate de
fata articulara inferioara a unui corp vertebral si de fata articulara superioara a corpului vertebral
subiacent. Suprafata articulara are forma usor concava; datorita incongruentei, intre suprafetele
articulare se interpune discul intervertebral. Acesta are o structura fibro-cartilaginoasa, fiind
alcatuit la periferie din inelul fibros, iar in centru din nucleul pulpos.
Capsula articulara si ligamentele: intre cele doua corpuri vertebrale se afla capsula
articulara care solidarizeaza corpurile intre ele. Capsula este intarita la exterior de ligamentul
vertebral comun anterior si ligamentul vertebral comun posterior.

ARTICULATIILE APOFIZELOR ARTICULARE

Sunt articulatii plane ce permit numai simpla alunecare a suprafetelor articulare una fata
de cealalta. Suprafe]ele articulare sunt reprezentate de apofizele articulare.
Aparatul capsulo-ligamentar este format dintr-o capsula foarte subtire; in regiunile
toracala si lombara, capsula este intarita de un ligament posterior. Sinoviala este foarte laxa.
Articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unui adevarat ghid al miscarilor, limitand
deplasarea excesiva a vertebrelor una fata de alta. Pentru fiecare vertebra exista doua articulatii
apofizare superioare si doua inferioare.

ARTICULATIILE LAMELOR VERTEBRALE

Intre lamele vertebrale nu exista articulatii propriu-zise. Ele sunt unite prin “ligamente
galbene” alcatuite din fibre conjunctive elastice. Structura lor elastica permite apropierea si
indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta in timpul miscarilor coloanei vertebrale.

ARTICULATIILE APOFIZELOR TRANSVERSE

Apofizele transverse sunt unite prin ligamentele intertransversare care se intind de la baza
apofizelor pana la varful lor.

COLOANA VERTEBRALA-caracteristici anatomofunctionale si biomecanice

Coloana vertebrala reprezinta un segment de mare importanta functionala in cadrul aparatului
locomotor. Ea este subdivizata in cinci regiuni, iar vertebrele din fiecare regiune prezinta
anumite caracteristici morfo-functionale ce le adapteaza pentru indeplinirea a doua functii
importante ale coloanei vertebrale: de a suporta anumite greutati si de a asigura mobilitatea:

- suprafe]ele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta (adaptare

datorata solicitarilor dinamice);
 - in regiunile cervicala si lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este mai
mare decat cel sagital (capacitate mai mare de a efectua flexie/extensie);
- apofizele transverse ale vertebrelor cervicale (C2- C7) au rol de stabilizare a coloanei
prin asa-zisul mecanism de “zavorare” (intre ele si apofizele articulare inferioare se realizeaza un
unghi de 50-90º - unghi transverso-articular). In miscarile de extensie, inclinare laterala si
rotatie, varfurile apofizelor articulare superioare ale vertebrelor subiacente se blocheaza in
apofizele transverse ale vertebrelor supraiacente.
- vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase; din profil, corpul lor este mai inalt
anterior comparativ cu partea posterioara.
Articulatiile intervertebrale sunt amfiartroze perfecte. Intre suprafe]ele articulare, usor concave,
ale corpurilor vertebrale, se afla discurile intervertebrale.

Fiecare disc intervertebral prezinta un inel fibros, dispus periferic si un nucleu pulpos,
asezat central. In constitutia inelului fibros se gasesc lame de fibre conjunctive.
Rezistenta inelului fibros creste de la centru catre periferia acestuia.
Nucleul pulpos are capacitatea de a capta si mentine apa. In functie de presiunile
exercitate asupra lui el pierde apa si isi diminua fluiditatea; astfel, cand pierde apa, in interiorul
lui se dezvolta o forta de imbibitie ce va creste proportional cu cantitatea de apa pierduta pana in
momentul in care presiunea exercitata si forta de imbibitie se echilibreaza.

La adult, discul intervertebral nu este vascularizat, nutritia realizandu-se prin imbibitie.

Rolul discurilor intervertebrale:

favorizeaza elasticitatea coloanei vertebrale

contribuie la mentinerea curburilor coloanei vertebrale
directioneaza fortele exercitate asupra coloanei in diferite directii
amortizeaza socurile sau presiunile

Aparatul ligamentar al coloanei vertebrale cuprinde ligamentul vertebral comun anterior si

ligamentul vertebral comun posterior, doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei
vertebrale.

Biomecanica coloanei vertebrale

La nivelul coloanei vertebrale se realizeaza miscari complexe printr-un cumul de usoare

deplasari ale corpurilor vertebrale, ce se desfasoara la nivelul discurilor intervertebrale dar si la
nivelul celorlalte articulatii. Astfel, deplasarile de la nivel intervertebral sunt permise datorita
nucleului pulpos, nucleu ce joaca rol de rulment. Prin elasticitatea sa, nucleul pulpos va permite
efectuarea de miscari la nivelul coloanei vertebrale si va elimina efectele presiunilor excesive,
deplasandu-se spre posterior, in cazul flexiei coloanei si invers in cazul extensiei.

Miscarile posibile la nivelul coloanei vertebrale sunt:

flexie/extensie
inclinare laterala
rotatie
circumductie

Flexia

In miscarea de flexie a coloanei vertebrale, partea anterioara a discurilor intervertebrale

este comprimata, iar ligamentul vertebral longitudinal posterior si muschii spatelui sunt in
tensiune.
Miscarea este initiata de muschii drept abdominal, oblic extern, oblic intern, psoas iliac,
sternocleidomastoidieni si gradata de antagonisti: extensorii coloanei.
In timpul flexiei sacrul este fixat, segmentele coloanei avand un grad diferit de participare
la miscare; astfel, amplitudinea cea mai mare a flexiei este in regiunile cervical si lombara.

Extensia

In miscarea de extensie a coloanei vertebrale, partea posterioara a discurilor intervertebrale este

comprimata, iar ligamentul vertebral longitudinal anterior si muschii abdomenului sunt in
tensiune.
Miscarea este initiata de muschii lanturilor vertebrale si apoi controlata de grupul anterior
muscular.

Extensia este mai ampla in regiunea cervicala (60°), mai putin ampla in cea toracala (55°) si de
amplitudine redusa in regiunea lombara (30°).
Elementul blocant al extensiei este reprezentat de ultima faza de intrare in contact a apofizelor
articulare si a celor spinoase.

Inclinarea laterala

Acest tip de miscare are o amplitudine de aproximativ 17°, cu un maxim in segmentul toracal al
coloanei vertebrale. Exista posibilitatea cresterii gradului amplitudinii miscarii daca se executa si
o oarecare rotatie. Muschii ce executa miscarea sunt: m.patrat lombar, m. psoas iliac, m.
intertransversali, m.drept lateral al capului, muschii din sistemul transversospinos.

Rotatia

Miscarea este diferita de la segment la segment; astfel, in regiunea cervicala ea este de

amplitudinetmaxima, comparativ cu restul regiunilor coloanei vertebrale (aproximativ 75°). In
regiunea toracala, rotatia se executa in combinatie cu inclinarea laterala si are amplitudine mica.
La nivel lombar, rotatia se executa cand coloana este in extensie; ea nu este posibila (lombar)
cand coloana vertebrala se afla in flexie.
Muschii ce executa rotatia sunt: m.oblici abdominali, m.intercostali, muschii din sistemul
spinotransversar.

ARTICULATIILE CRANIULUI CU COLOANA VERTEBRALA

 Craniul se articuleaza cu coloana vertebrala prin intermediul a doua articulatii: una
superioara, numita articulatia atlanto-occipitala si alta inferioara, numita atlanto-axoidiana.

Articulatia atlanto-occipitala
· suprafe]e articulare: condilii occipitali + masele laterale ale atlasului (cavitati glenoide);
· mijloace de unire: capsula articulara + doua membrane (atlanto-occipitale, anterioara si
posterioara)

Articulatia atlanto-axoidiana

Articulatia intre atlas si axis include trei articulatii: doua articula]ii laterale si una mediana (fiind
un tot functional).

A. articulatiile atlanto-axoidiene laterale

· suprafete articulare: fetele inferioare ale maselor laterale ale atlasului + procesele articulare
superioare ale axisului
· mijloace de unire: capsula articulara + doua membrane atlanto-axoidiene (anterioara si
posterioara).

B. articulatia atlanto-axoidiana mediana (numita si atlanto-odontoidiana)

· suprafete articulare: inelul osteofibros al atlasului + dinte axis; inelul osteofibros al atlasului
este format din: arc anterior atlas + ligament transvers atlas + doua fascicule (transverso-occipital
si transverso-axoidian) (ansamblul format de ligamentul transvers cu aceste doua fascicule se
numeste ligament cruciform al atlasului).
· mijloace de unire: ligamentul apical al dintelui + ligamentele alare + membrana tectoria.

Zona occiput – C2 – miscari:

Flexie / extensie
Flexia/extensia se realizeaza la nivelul a 20-30° amplitudine, in articulatia atlanto-occipitala, in
jurul unui ax transversal prin centru condililor occipitali si intr-un plan sagital. Muschi flexori:
m. lungul capului, m.drept anterior al capului, m.sternocleido-mastoidian. Elemente frenatoare:
ligamentele posterioare. Muschi extensori: m. mare drept posterior al capului, m.oblic superior al
capului. Elemente frenatoare: ligamentele anterioare.

Rotatia
Acest tip de miscare se realizeaza la nivelul articulatiei atlanto-axoidiene, in jurul unui ax
vertical ce trece prin dintele axisului, intr-un plan transversal. Amplitudinea miscarii este de
aproximativ 30°. Muschii ce participa la miscare sunt: m.oblic inferior al capului, m.mare drept
posterior al capului, m.splenius, m.sternocleidomastoidian, m.trapez. Limitarea miscarii o fac
ligamentele alare.

Inclinarea laterala
 Este o miscare limitata la aproximativ 15°, executata in jurul unui ax sagital (ce strabate fiecare
condil occipital), intr-un plan frontal. Muschii ce realizeaza miscarea sunt: m.drept lateral al
capului, m.sternocleidomastoidian, m.oblic superior al capului, m.splenius.

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI COXO - FEMURALE (Articulaţia

şoldului)

ANATOMIA ARTICULAŢIEI COXO-FEMURALE

Această articulaţie leagă membrul inferior liber de coxal. Este o articulaţie de tip
sferoidal, triaxială, în care se pot efectua mişcări în toate direcţiile.

Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:

- suprafaţa articulară a capului femural, de formă sferică, acoperită de cartilaj hialin mai
gros în partea centrală. În centrul suprafeţei articulare se află o depresiune numită fosa capului
femural sau „fovea capitis” sau foseta ligamentului rotund, loc de inserţie pentru ligamentul
rotund.

- acetabulum -este o cavitate hemisferică situată pe faţa laterală a coxalului, la unirea

corpurilor celor trei oase componente. Prezintă suprafaţa articulară a coxalului pentru capul
femural, numită „facies lunata”. În fundul acetabulului se găseşte fosa acetabulară, care este o
suprafaţă nearticulară. Marginile acetabulului se prelungesc cu „labrul acetabular”, asemănător
ca formă, structură şi funcţie, cu bureletul glenoidian. Labrul acetabular trece ca o punte peste
incizura acetabulului constituind ligamentul transvers al acetabulului. În acest fel, incizura este
transformată într-un orificiu pe unde trec vasele ligamentului rotund.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

- capsula articulară, ce are formă de trunchi de con, cu baza mare inserată medial pe
circumferinţa acetabulului şi baza mică, situate lateral, inserată anterior pe linia intertrohanterică,
iar posterior pe faţa posterioară a colului femural la 1-1,5 cm medial de creasta intertrohanterică.
Faţă de această linie de inserţie a capsulei, trohanterul mare, trohanterul mic şi fosa trohanterică
rămân extracapsular. Capsula articulară este mai puternică decât capsula articulară a umărului.
Ea este formată din fibre circulare în stratul profund şi longitudinal la suprafaţă. În poziţie
normală a membrului inferior liber, ea este în tensiune. Poziţia în care se relaxează, numită
poziţie antalgică, este când şoldul se află în semiflexie şi membrul inferior în abducţie şi rotaţie
externă.

- ligamentul iliofemural - se află pe faţa anterioară a articulaţiei, dispus în evantai, cu

vârful inserat sub spina iliacă antero-inferioară, iar baza pe linia intertrohanterică. El prezintă
două fascicule: un fascicul cu direcţie oblică care se termină pe marginea anterioară a
trohanterului mare (fasciculul superior) şi un fascicul aproape vertical care coboară şi se prinde
anterior de trohanterul mic (fasciculul inferior).
 - ligamentul pubofemural - este situat tot anterior, cu o inserţie situată medial pe ramura
superioară a pubisului şi una lateral, anterior de trohanterul mic. Împreună cu fasciculele
ligamentului precedent formează ligamentul în „N” sau ligamentul lui Welcker.

- ligamentul ischiofemural - este situat pe faţa posterioară a articulaţiei. El se inseră în

partea postero-inferioară a sprâncenei acetabulare, îngustându-se pe măsură ce merge lateral şi
superior şi se termină anterior de fosa trohanterică.

- zona orbiculară, numită şi ligamentul inelar Weber, este o condensare a fibrelor

circulare profunde ale capsulei. Fibrele acestui ligament sunt de două feluri: cu originea osoasă,
care pleacă inferior de spina iliacă antero-inferioară, înconjură colul femural anterior şi posterior
şi fibre proprii semicirculare paralele cu sprânceana acetabulului, cu rol în întărirea primelor.
Zona orbiculară solidarizează cele trei ligamente de mai sus şi contribuie la menţinerea capului
femural în acetabul.

- ligamentul capului femural, numit şi ligament rotund, este situat între fosa acetabulară şi
fovea capitis. El este intraarticular, fiind foarte rezistent. Pe capul femural se prinde în foseta
capului femural, iar pe coxal, prin trei fascicule pe: ligamentul transvers al acetabulului şi pe
partea anterioară şi posterioară a incizurii acetabulare. Conţine vase ce asigură aproximativ 1/5
din vascularizaţia capului femural. Sinoviala este groasă şi înveleşte capsula în interior, precum
şi ligamentul rotund.

BIOMECANICA ARTICULAŢEI COXO-FEMURALE

La nivelul articulaţei şoldului se pot efectua următoarele mişcări:

- flexie - extensie - abducţie - adducţie - circumducţie - rotaţie internă - rotaţie externă

Flexie - extensie
Flexia este mişcarea prin care faţa anterioară a coapsei se apropie de abdomen. Extensia
este mişcarea inversă flexiei, prin care faţa posterioară a coapsei se apropie de zona fesieră. În
ambele mişcări femurul se mişcă în jurul unui ax transversal care trece prin foseta ligamentului
rotund şi prin vârful marelui trohanter. În timp ce capul femural alunecă în cavitatea acetabulară,
epifiza distală a femurului descrie un arc de cerc, dinainte înapoi, pentru extensie şi dinapoi
înainte, pentru flexie. În timpul flexiei, partea anterioară a capsulei articulare, precum şi
ligamentele extraarticulare anterioare se relaxează, în timp ce partea posterioară a capsulei este
pusă în tensiune. În timpul extensiei, partea posterioară a capsulei articulare se relaxează iar
partea anterioară a capsulei şi ligamentele extraarticulare anterioare sunt puse în tensiune. Flexia
activă este de 90°- 120° şi flexia pasivă de 110°- 140°. Extensia activă este de 30° şi cea pasivă
este de 50°.

Abducţia - adducţia
Adducţia este mişcarea prin care coapsa se apropie de linia mediană sau de coapsa opusă.
Abducţia este mişcarea inversă, prin care coapsa se depărtează de linia mediană sau de coapsa
opusă. Ambele mişcări se efectuează în jurul unui ax antero-posterior care trece prin capul
femural şi într-un plan frontal. Mişcarea de abducţie este limitată de contactul osos dintre colul
femural şi sprânceana cavităţii acetabulare. Mişcarea de adducţie este limitată de contactul dintre
cele două coapse, ea având o amplitudine mult mai mică decât abducţia. Adducţia activă este de
30° şi cea pasivă de 65°. Abducţia activă este de 70° şi cea pasivă de 80°.

Circumducţia
Rezultă din executarea succesivă a celor 4 mişcări amintite mai sus. În timpul acestei
mişcări capul femural se roteşte în cavitatea acetabulară, în timp ce epifiza distală a femurului
descrie un cerc.
Rotaţie externă - rotaţie internă
Rotaţia externă este mişcarea prin care femurul se roteşte în jurul unui ax vertical care
trece prin centrul capului femural, trohanterul mare deplasându-se dinainte înapoi. În acelaşi
timp vârful piciorului se îndreaptă spre înafară. Rotaţia internă este mişcarea inversă, trohanterul
mare deplasându-se spre înainte iar vârful piciorului spre înăuntru. Rotaţia externă activă este de
35° şi cea pasivă de 40°. Rotaţia internă activă este de 15° şi cea pasivă de 20 activă este de 35°
şi cea pasivă de 40°.

Muşchii motori ai articulaţiei şoldului:

Flexorii: psoasul iliac (flexor principal), croitorul şi dreptul anterior (flexori accesori).
Extensorii: fesierul mare, fesierul mijlociu, bicepsul femoral, semitendinosul şi
semimembranosul.
Abductorii: muşchii fesieri, piramidalul şi tensorul fasciei lata. Adductorii: pectineul,
adductorul mare, adductorul mic, şi dreptul intern. Rotatorii interni: fesierul mijlociu şi
fesierul mic.
Rotatorii externi: piramidalul, obturatorul intern, obturatorul extern, gemenul superior,
gemenul inferior şi pătratul femural.

COTUL
caracteristici anatomofunc]ionale [i biomecanica
Articulatia cotului cuprinde articulatia humero-radiala, articulatia humero-cubitala si articulatia
radio-cubitala proximala. Ea este o trohleartroza. Trohleea humerala prezinta in portiunea
mijlocie un jgheab, orientat oblic in sus si inauntru. Catre acest jgheab se inclina versantii intern
si extern ai trohleei. Directia jgheabului trohleei este directia pe care se realizeaza flexia si
extensia antebratului pe brat, ceea ce face din aceasta articulatie o articulatie “cu conducere
osoasa”

Este o articulatie complexa, fiind alcatuita de fapt din 3 articulatii:

articulatia humero-ulnara (intre trohleea humerala si incizura trohleara a cubitusului);
articulatia humero-radiala (intre capitulum si cupusoara radiala);
articulatia radio-cubitala proximala (intre circumferinta articulara a capului radial si incizura
radiala a cubitusului).
Cele trei cavitati articulare comunica intre ele, capsula fiind comuna.

Suprafetele articulare sunt:

humerusul prezinta capitulum (lateral) si trohleea humerala (medial);

cubitusul prezinta incizura trohleara (superior) si incizura radiala (lateral);
 radiusul prezinta cupusoara radiala (superior), pentru capitulum si circumferinta articulara a
capului radiusului, pentru incizura radiala a cubitusului.

Mijloace de unire:
capsula articulara - atat capsula articulara cat si membrana sinoviala sunt comune pentru toate
cele trei articulatii (humero-radialaa, humero-cubitala si radio-ulnara proximala) ale cotului si de
aceea denumirea corecta a acestei articulatii este articulatia cotului, chiar daca din punct de
vedere anatomic ea este formata din trei articulatii. Capsula articulara este relativ laxa. Ea este
intarita de mai multe ligamente.
Pe humerus, capsula articulara margineste superior fosele olecraniana, coronoida si
radiala, trecand distal de epicondili, care raman astfel extraarticular.
Pe ulna, capsula articulara se insera pe marginile incizurii trohleare, pana la nivelul
incizurii radiale, unde trece pe radius, inserandu-se in continuare pe colul acesteia pana la 5 – 7
mm distal de cap.
Capsula articulara prezinta la exterior fascicule longitudinale. Intre acestea sunt recesuri
ale sinovialei.

Ligamentele articula]iei cotului sunt:

ligamentul colateral radial (extern). Se intinde intre epicondilul humeral extern (proximal) si fata
externa a olecranului si zona externa a ligamentului inelar (distal);

ligamentul colateral ulnar (intern). Se intinde intre epicondilul humeral intern (proximal) si
fetele interne ale apofizei coronoide si olecranului (distal);

ligamentul inelar al radiusului. Se intinde de la partea anterioara a incizurii radiale, inconjura

gatul radiusului si se insera pe partea posterioara a incizurii radiale a cubitusului;

ligamentul patrat (Dénuce). Este situat intre incizura radiala a cubitusului si marginea interna a
gatului radiusului.

Ligamentul inelar si ligamentul patrat leaga, deci, epifiza proximala a radiusului de epifiza
proximala a cubitusului.

Sinoviala este bine reprezentata. Intre sinoviala si capsula articulara exista o cantitate variabila
de tesut adipos. Sinoviala porneste de pe marginile trohleei si capitulului, patrunde in cele trei
fose, apoi se reflecta pe capsula.

Articulatia cotului are un singur grad de libertate si permite miscari de flexie/ extensie ale
antebratului pe brat.

Flexia: axul miscsrii este transversal (linia biepicondiliana), planul miscarii este sagital. In cursul
flexiei, antebratul se apropie de brat. Amplitudinea (activa) este de 150°. Mana nu se va orienta
catre umar ci spre torace, deoarece axul antebratului nu se suprapune peste cel al bratului (cauza:
trohleea humerala). Limitarea miscarii de flexie este data de patrunderea apofizei coronoide in
fosa cu acelasi nume, de punerea in tensiune a ligamentului posterior si de contactul cu tesuturile
moi. Muschii: biceps brahial, brahial, iar accesori - muschii epicondilieni. Miscarea de flexie a
antebratului pe brat este gradata de muschii extensori ai antebratului pe brat.

Extensia: are acelasi ax si plan al miscarii. In cursul ei antebratul se departeaza de brat. Ea se

realizeaza prin contractia izometrica a flexorilor, ce gradeaza extensia antebratului si prin
actiunea gravitatiei. Muschii extensori efectueaza miscarea cand, in ortostatism, bratul este abdus
la 90° si rotat medial, iar antebratul atarna in jos. Muschii extensori sunt: triceps brahial,
anconeu, accesori- extensorii degetelor. Amplitudinea extensiei (activ) este de 150°.

Fiziologic, cand cotul este in extensie, varful olecranului, epitrohleea si epicondilul se afla pe
aceeasi linie transversala (varful olecranului fiind la mijlocul distantei dintre epicondil si
epitrohlee).
Cand cotul este flectat la 90°, varful olecranului coboara si cele trei repere formeaza un triunghi
cu varful inferior.

CLINIC:
semnul Malgaigne: in caz de luxatie – varful olecranului urca deasupra liniei epitrohleo-
epicondiliene.

Articulatia radio-cubitala proximala are un singur grad de libertate, iar miscarile posibile sunt
pronatia si supinatia. Articulatia este o trohleartroza; astfel, forma oaselor antebratului joaca un
rol important in realizarea miscarilor de pronatie si supinatie. Astfel, deoarece extremitatea
distal` a radiusului este situata inferior unui plan ce trece transversal prin cubitus, radiusul va
putea sa efectueze o miscare de “invaluire” in jurul cubitusului.
O alta particularitate a radiusului este aceea ca el nu este rectiliniu ci bicudat: pana la
tuberozitatea bicipitala el este oblic in jos si inauntru (deoarece aici se insera supinatorii – “cotul
supinator”), iar sub tuberozitatea bicipitala este oblic in jos si in afara (deoarece aici se insera
pronatorii – “cotul pronator”).

Pe parcursul miscarilor de pronatie/ supinatie, cele doua articulatii radio-cubitale vor actiona, din
punct de vedere functional, ca o singura articulatie.
Spatiul interradiocubital va prezenta, in cursul acestor miscari, o serie de modificari; de
altfel, membrana interosoasa este considerata un adevarat ligament extraarticular ce dispune de o
mecanostructura proprie. Aceasta membrana are fibrele orientate oblic de sus in jos (in 3/4
superioare), directie ce se inverseaza in 1/3 inferioara.
Datorita acestei orientari a fibrelor, fortele de tractiune (pozitia atarnat) si compresiune (pozitia
stand pe maini) directa asupra membranei vor fi repartizate in mod uniform catre cele doua oase
pe parcursul miscarilor.
Starea de tensiune maxima in membrana interosoasa apare in pozitia intermediara de
semipronatie-supinatie. Starea de tensiune minima in membrana interosoasa apare in pozitia de
pronatie.
Axul miscarii (pronatie/ supinatie) este longitudinal si trece prin mijlocul cupusoarei
radiale, oblic in jos, spre marginea mediala a stiloidei cubitale, pana la baza degetului V. Capul
radial realizeaza o rotatie iar extremitatea distala a radiusului realizeaza o translatie in jurul
cubitusului; in tot acest timp, cubitusul are rol de pivot fix.
Exista autori care demonstreaza ca, in timpul miscarilor, cubitusul nu ramane fix precum si
faptul ca axul biomecanic de miscare nu este stabil. Astfel, daca se pleaca din pozitia de pronatie
maxima pentru a se atinge pozitia de supinatie maxima, cubitusul se deplaseaza initial in extensie
si apoi inauntru, iar la sfarsit in flexie si spre in afara. Miscarea de lateralitate a cubitusului nu va
avea o amplitudine mai mare de 10°.
Sunt descrise si miscari complementare ale humerusului, pe parcursul pronatiei/ supinatiei. Cand
miscarile sunt efectuate cu cotul la unghi drept, in timpul supinatiei are loc si o rotatie interna a
humerusului (ce provoaca o deplasare in adductie a cubitusului), iar in timpul pronatiei – o
rotatie externa a humerusului (ce provoaca o deplasare in abductie a cubitusului).

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI

ANATOMIA ARTICULAŢIEI GENUNCHIULUI

Articulaţia genunchiului este formată din articulaţiile femuro-tibială şi femuro-patelară.
Articulaţia femuro-tibială şi articulaţia femuro-patelară au o singură capsulă articulară şi
funcţional se comportă ca o singură articulaţie. Articulaţia genunchiului este cea mai mare
articulaţie din corpul uman. Este o articulaţie mobilă, cu două grade de libertate.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:

- suprafeţele articulare ale condililor femurali şi trohleea femurală. Condilul medial este
mai proeminent inferior decât cel lateral, încât femurul este aşezat pe feţele articulare ale tibiei
relativ orizontale, descrie cu aceasta un unghi obtuz, deschis lateral de 170°-177°, numit genu
valgum fiziologic. Suprafaţa articulară a condililor femurali se continuă anterior cu faţa patelară,
prin care femurul se articulează cu rotula. Această faţă poate fi limitată de faţa articulară a
condililor printr-o creastă transversală, numită linia condilotrohleară.
- epifiza superioară a tibiei - participă la această articulaţie prin feţele superioare ale
condililor tibiali, numite cavităţi glenoide. Cele două feţe articulare ale condilior tibiali sunt uşor
concave şi ovalare, cu axul mare sagital. Între cele două suprafeţe articulare se află o
proeminenţă osoasă, numită eminenţa intercondiliană, formată la rândul ei din tuberculul
intercondilar medial şi tuberculul intercondilar lateral. Toată această suprafaţă poartă denumirea
de platou tibial.
-faţa posterioară a patelei - este împărţită de o creastă în două suprafeţe articulare, una
lateral şi alta medială, acoperite de cartilaj hialin.

Meniscurile genunchiului.
Deoarece suprafeţele articulare ale femurului şi tibiei sunt incongruente, apar două
meniscuri intraarticulare. Un menisc extern, de forma literei O şi un menisc intern, de forma
literei C . Meniscurile sunt alcătuite din fibrocartilaj şi se găsesc la periferia suprafeţelor
articulare ale condililor tibiali. În secţiune verticală, meniscurile au formă triunghiulară,
prezentând o faţă superioară concavă, în raport cu condilul femural respectiv, o faţă inferioară
plană, în raport cu faţa articulară a condilului tibial, o bază care aderă la capsula articulară şi un
vârf, îndreptat spre ligamentele încrucişate ale genunchiului. Fiecare menisc se inseră prin câte
două extremităţi, una anterioară şi alta posterioară, numite coarnele meniscului, în aria
intercondiliană corespunzătoare. Între cornul anterior şi cel posterior se găseşte corpul
meniscului.
 Extremităţile anterioare ale celor două meniscuri sunt unite prin ligamentul transvers al
genunchiului. Meniscurile pot fi mobile în articulaţie, deplasându-se odată cu condilii femurali
pe suprafeţele articulare ale condililor tibiali. Aderenţa lor la capsulă împarte cavitatea articulară
într-un etaj suprameniscal şi unul inframeniscal. Zona externă a meniscului prezintă vase de
sânge, de aceea se numeşte „zona vasculară” a meniscului, în timp ce zona internă nu prezintă
vase de sânge, ea numindu-se „zona avasculară”.

Mijloacele de unire în articulaţia genunchiului sunt:

- capsula articulară, ce are formă de manşon şi se inseră pe marginea suprafeţelor
articulare şi pe marginea externă a meniscurilor. Traiectul inserţiei pe femur este sinuos, plecând
superior de pe faţa trohleară, coborând pe condilii femurali şi apoi inferior de epicondili, pe care
îi lasă extracapsular şi ajunge astfel posterior în fosa intercondiliană. La nivelul acestei fose,
capsula se întrerupe şi fibrele ei fuzionează cu ligamentele încrucişate. Inserţia tibială se face la
2-4 mm de cartilajul articular, începând de la aria intercondiliană anterioară şi terminându-se la
cea posterioară, fără să cuprindă articulaţia tibio-fibulară superioară.
Capsula articulară este formată din fibre longitudinale, situate la exterior şi din fibre
transversale şi oblice, situate profund. Anterior este mai subţire, aici fiind întărită de tendonul
rotulian. Posterior este mai groasă, în special în dreptul condililor.

- tendonul rotulian, este trapezoidal, situat anterior, întinzându-se între vârful rotulei
(baza mare)şi tuberozitatea tibială anterioară (baza mică). Este turtit în plan frontal şi vine în
raport, anterior, cu fascia femurală, iar posterior, cu corpul adipos infrapatelar. Este separat de
tibie prin bursa pretibială.
- ligamentul popliteu arcuat - este format din fibre oblice, fiind situat sub ligamentul
popliteu oblic. Întăreşte capsula din dreptul condilului femural lateral până în dreptul fosei
intercondiliene posterioare a tibiei.

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI STERNO-

CLAVICULARE

ANATOMIA ARTICULAŢIEI STERNO-CLAVICULARE

Denumirea corectă este de articulaţie sterno-costo-claviculară, deoarece la alcătuirea ei participă

suprafeţele articulare ce aparţin sternului, claviculei şi cartilajului primei coaste.

Suprafeţele articulare sunt:

-suprafaţa articulară a sternului (la nivelul unghiului supero-lateral)

-suprafaţa articulară a cartilajului costal al primei coaste
-suprafaţa articulară a extremităţii interne a claviculei

Între suprafeţele articulare ale sternului şi claviculei, care sunt incongruente, se interpune un
menisc, aşezat vertical.
Suprafeţele articulare sunt unite de o capsulă articulară întărită de 4 ligamente: anterior,
posterior, superior şi inferior. Mai există şi un ligament extrinsec la acest nivel şi anume
ligamentul costo-clavicular.

BIOMECANICA ARTICULAŢIEI STERNO-CLAVICULARE

La nivelul articulaţiei sterno-claviculare, se pot executa următoarele mişcări:

-ridicare -coborâre -proiecţie înainte – proiecţie înapoi -circumducţie

Toate aceste mişcări se realizează în jurul unor axe ce trec prin inserţia costală a ligamentului
costoclavicular. În timpul acestor mişcări, cele două capete ale claviculei, sternal şi acromial, se
deplasează concomitent, dar în sens opus. În mişcarea de ridicare, extremitatea sternală a
claviculei se deplasează cranial, în timp ce extremitatea acromială se deplasează caudal. În
mişcarea de coborâre, deplasarea celor două extremităţi claviculare se produce în sens invers. În
mişcarea de proiecţie înainte, extremitatea sternală a claviculei se deplasează anterior, în timp ce
extremitatea acromială se deplasează posterior. În mişcarea de proiecţie înapoi, deplasarea
extremităţilor claviculei se produce în sens invers. În articulaţia sterno-claviculară poate avea loc
şi o mişcare complexă, care rezultă prin trecerea extremităţii sternale a claviculei, prin toate cele
patru poziţii menţionate mai sus. În timp ce extremitatea sternală descrie o mişcare de
circumducţie, extremitatea acromială descrie acelaşi tip de mişcare, dar cu amplitudine mai mare
şi în sens invers. Prin această mişcare, extremitatea acromială a claviculei, se poate deplasa în
sens cranial şi caudal, pe o distanţă de aproximativ 10 cm.

Muşchii motori ai articulaţiei sterno-claviculare:

1.Muşchii ridicători ai claviculei: capătul clavicular al sternocleidomastoidianului şi trapezul.
2.Muşchii coborâtori ai claviculei: deltoidul, subclavicularul şi pectoralul mare.
3.Muşchii proiectori înainte ai claviculei: deltoidul, subclavicularul şi muşchiul pectoral mare.
4.Muşchii proiectori înapoi ai claviculei: capătul clavicular al sternocleidomastoidianului şi
trapezul.

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI ACROMIO –

CLAVICULARE
ANATOMIA ARTICULAŢIEI ACROMIO-CLAVICULARE

Articulaţia acromio-claviculară se realizează între acromion şi extremitatea acromială a

claviculei.

Suprafeţele articulare sunt reprezentate de suprafaţa articulară a acromionului şi suprafaţa

articulară a extremităţii externe a claviculei. Ele sunt ţinute în contact de o capsulă articulară ce
este întărită de douăligamente coraco-claviculare, ce se întind între apofiza coracoidăşi claviculă,
aflate la distanţă de capsula articulară, numite ligamentul trapezoid (extern) şi ligamentul conoid
(intern). Între cele două capete articulare se află un menisc aşezat vertical, care împarte cavitatea
articulară într-o porţiune externă (acromială) şi una internă(claviculară).
BIOMECANICA ARTICULAŢIEI ACROMIO - CLAVICULARE
La nivelul articulaţiei acromio-claviculare se pot efectua mişcări de alunecare. Deşi aceste
mişcări sunt limitate, ele permit totuşi scapulei să efectueze mişcări foarte ample. Mişcările de
alunecare se efectuează în jurul unui ax biomecanic orientat în sensul celor două ligamente
extraarticulare extrinseci, ale articulaţiei acromio-claviculare, ligamentul trapezoid şi ligamentul
conoid. Aceste două ligamente au un rol deosebit în limitarea mişcărilor ce se pot realiza în
articulaţia acromio-claviculară. Ligamentul conoid limitează mişcarea extremităţii acromiale a
claviculei, în sens cranial şi posterior, iar ligamentul trapezoid, limitează mişcarea aceleiaşi
extremităţi, în sens cranial şi anterior. Rolul biomecanic al articulaţiei acromio-claviculare, în
cadrul articulaţiilor centurii scapulare, este acela de “modelator”. Ea atenuează transmiterea
mişcărilor claviculei către scapulă, creând astfel posibilitatea unei deplasări optime a omoplatului
pe torace.

ANATOMIA ŞI BIOMECANICA ARTICULAŢIEI SCAPULO -TORACICE

ANATOMIA ARTICULAŢIEI SCAPULO-TORACICE
Nu este o articulaţie propriu-zisă dar este denumită aşa de unii autori, datorită importanţei
funcţionale deosebite a spaţiului dintre scapulăşi torace, care joacă rolul unei adevărate
articulaţii. Este reprezentată de spaţiul anatomic care se găseşte între faţa anterioară a scapulei şi
faţa postero-laterală a peretelui costal, între coasta II – VII. În acest spaţiu, între planurile
musculare ce acoperă faţa anterioară a scapulei şi faţa postero-laterală a peretelui costal, se
găseşte un ţesut conjunctiv lax, care are rolul de a facilita alunecarea scapulei faţă de peretele
toracic, în timpul mişcării de “basculă” a omoplatului.

BIOMECANICA ARTICULAŢIEI SCAPULO – TORACICE Deşi este o pseudoarticulaţie,

mişcările ce se pot efectua în articulaţia scapulo-toracică au o importanţă deosebită din punct de
vedere biomecanic. Cum din punct de vedere anatomic, scapula se articulează cu clavicula şi prin
intermediul ei cu sternul, dar în acelaşi timp se articuleazăşi cu humerusul, rezultă că în cazul
limitării amplitudinii mişcărilor în articulaţia scapulo-humerală, datorită unor modificări
patologice la nivelul ei, mişcările în aceastăarticulaţie pot fi compensate în anumite limite,
datorită existenţei articulaţiei scapulo-toracice. Mişcările scapulei pe peretele postero-superior al
hemitoracelui, de aceeaşi parte nu pot fi studiate separat, ele efectuându-se împreună cu
clavicula. Aceste mişcări au ca pivot central ligamentul costo-clavicular şi sunt mişcări
complexe. Scapula poate efectua o mişcare complexă de rotaţie, numită “bascularea scapulei”.
Ea se poate realiza asociind mai multe mişcări: -rotaţie externă - ridicare – deplasare laterală-
rotaţie internă - coborâre – deplasare medialăÎn primul caz, vârful inferior al scapulei se
deplasează către lateral, vârful supero-extern către cranial şi marginea medială a scapulei se
îndepărtează de coloana vertebrală. În al doilea caz, mişcările celor trei repere anatomice
amintite mai sus, se produc în sens invers. Aceste mişcări se efectuează în jurul unui ax
biomecanic antero-posterior, situat în apropierea unghiului supero-intern al scapulei. Primul tip
de mişcare complexă este realizat mai ales de fasciculele superioare ale muşchiului trapez, de
muşchiul romboid şi de muşchiul unghiular. Al doilea tip de mişcare complexă este realizat de
fasciculele inferioare ale muşchiului trapez, de muşchiul dinţat mare şi de muşchiul dorsal mare.
Amplitudinea mişcării de basculă a scapulei, mai precis a unghiului inferior este de aproximativ
45 grade
ANATOMIA ARTICULAŢIEI SCAPULO -HUMERALE

Articulaţia scapulo-humerală leagă centura scapulară de membrul superior. Este o

articulaţie de tip sferoidal, cu trei grade de libertate, în care se pot efectua mişcări cu amplitudine
mare şi în toate sensurile.

Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:

- cavitatea glenoidă a scapulei - este uşor concavă, acoperită de cartilaj hialin. Este mai
mică decât capul humeral şi prezintă la periferie bureletul glenoidian (labrul glenoidal) care este
o formaţiune fibro-cartilaginoasă, pe secţiune de formă triunghiulară. Latura externă este în
raport cu capsula articulară, iar faţa internă este orietată către cavitatea articulară. Baza se inseră
pe circumferinţa cavităţii glenoide, iar vârful este orientat către capul humeral. Labrul glenoidal
este mai lat în partea inferioară a cavităţii glenoide.
- capul humeral - are o formă aproximativ sferică. Cartilajul articular al capului este mai
gros în partea superioară.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de:

-capsula articulară - se inseră pe circumferinţa cavitătii glenoide, pe faţa externă a

labrului glenoidal şi pe colul anatomic. Este o capsulă laxă care permite mişcări ample. La
exterior se găsesc fibre longitudinale, la interior circulare, iar printre ele, fibre oblice. Muşchii
supraspinos şi subscapular se prind pe capsulă şi nu permit prinderea ei între feţele articulare, în
timpul mişcărilor. În partea inferioară prezintă nişte plici care îi dau un aspect exterior de
armonică. Aceste plici dispar în mişcarea de abducţie a braţului. Tot în partea inferioară, capsula
articulară are un orificiu prin care trece tendonul capului lung al muşchiului biceps brahial.
- ligamentele glenohumerale - sunt ligamente extraarticulare, situate anterior de capsula
articulară. Ele sunt în număr de 3: superior, mijlociu şi inferior. Proximal, toate se inseră pe
marginea anterioară a cavităţii glenoide a scapulei. Distal, cel superior se inseră pe tuberculul
mic, cel mijlociu se inseră inferior de cel superior, iar ligamentul glenohumeral inferior se inseră
pe colul chirurgical.
- ligamentul coracohumeral – este un ligament extraarticular care se află între apofiza
coracoidă şi tuberculul mare al humerusului. Ligamentul coracohumeral este situat superior de
ligamentele glenohumerale. Este puternic şi bine individualizat.
Sinoviala întăreşte capsula pe faţa internă, fiind bine reprezentată. Ea are multe recesuri,
cele mai importante formând burse pentru muşchi. Prezintă în partea inferioară a capsulei plici
sinoviale, în dreptul plicilor capsulare, care se destind împreună cu acestea, în mişcarea de
abducţie a braţului.

BIOMECANICA ARTICULAŢIEI SCAPULO - HUMERALE

Articulaţia umărului este cea mai mobilă articulaţie a corpului uman. Mişcările care se
execută în această articulaţie sunt variate şi foarte ample. Schematic aceste mişcări pot fi
clasificate în mişcări de:
 - proiecţie înainte - proiecţie înapoi
- abducţie - adducţie
- rotaţie internă - rotaţie externă
- circumducţie

Proiecţia înainte - proiecţia înapoi

Aceste două mişcări se execută în jurul unui ax transversal care trece prin centrul
trohiterului şi prin centrul cavităţii glenoide a scapulei. Capul humeral alunecă în jurul unui ax
transversal, în timp ce epifiza distală a humerusului descrie un arc de cerc paralel cu planul
sagital.
În mişcarea de proiecţie înainte, porţiunea superioară a capului humeral se deplasează
posterior şi inferior, în timp ce paetea inferioară a acestuia, se deplasează anterior şi superior. În
acelaşi timp, extremitatea distală a humerusului se deplasează anterior.
Mişcarea de proiecţie înapoi a braţului este mişcarea care se face în sens invers. De
remarcat că proiecţia este mult mai limitată (30°-35°) faţă de proiecţia înainte care este mai
amplă (110° - 120°). Peste 120°, proiecţia înainte a braţului nu se mai realizează în articulaţia
umărului, ci în articulaţia scapulo-toracică, prin deplasarea anterioară a scapulei faţă de torace.

Abducţia - adducţia

Abducţia este mişcarea prin care braţul se depărtează de torace. Adducţia este mişcarea
prin care braţul se apropie de torace. Cele două mişcări se execută în plan frontal. În timpul
ambelor mişcări epifiza proximală a humerusului execută o mişcare de mică amplitudine, în timp
ce epifiza distală a acestuia execută o mişcare amplă. Cele două epifize se deplasează simultan,
dar în sens invers. În mişcarea de abducţie, capul humeral alunecă de sus în jos în cavitatea
glenoidă a scapulei, în timp ce paleta humerală se ridică spre orizontală. Mişcările de abducţie -
adducţie se execută în jurul unui ax biomecanic antero-posterior care trece prin partea infero-
externă a capului humeral. Braţul poate fi dus în abducţie până la 90°, în urma mişcării efectuate
în articulaţia umărului. Când braţul se afla în această poziţie, trohiterul intră în contact direct cu
partea superioară a bureletului glenoidian, blocându-se. Abducţia peste 90° a braţului, nu se mai
poate realiza în articulaţia scapulo-humerală, ci se datoreză „mişcării de basculă” a scapulei, care
se efectuează în articulaţia scapulo-toracică. În această fază numită faza a-II-a a abducţiei
braţului, unghiul inferior al scapulei se deplasează lateral şi înainte. Această fază continuă până
când braţul ajunge în poziţie verticală. La rândul ei, mişcarea de adducţie se opreşte atunci când
braţul ajunge în contact cu toracele.

Rotaţia internă - rotaţia externă

Sunt mişcări care se efectuează în jurul unui ax vertical care trece prin centrul capului
humeral şi prin epitrohlee. În mişcarea de rotaţie internă, capul humeral alunecă dinainte înapoi
în cavitatea glenoidă, trohiterul deplasându-se din lateral spre medial. Partea anterioară a
capsulei articulare se relaxează, în timp ce partea posterioară este pusă în tensiune. De asemenea,
epicondilul extern al paletei humerale se orienteză din lateral spre medial. În mişcarea de rotaţie
externă lucrurile se petrec în sens invers. Ambele mişcări sunt reduse ca amplitudine, mai ales
rotaţia externă. Amplitudinea mişcării de rotaţie internă este de 95° şi a celei de rotaţie externă
de 80°.

Circumducţia
Este o mişcare complexă care se realizează prin trecerea succesivă a humerusului prin
adducţie - proiecţia înainte - adducţie - proiecţia înapoi sau invers. Capul humeral alunecă în
cavitatea glenoidă păstrând mereu contactul cu aceasta, în timp ce extremitatea distală a
humerusului descrie un cerc complet.

Muşchii motori ai articulaţiei umărului:

- flexorii: pectoralul mare şi fasciculul anterior al deltoidului
- extensorii: dorsalul mare, rotundul mare, fasciculul posterior al deltoidului.
- abductorii: deltoidul şi supraspinosul
- adductorii: pectoralul mare, dorsalul mare, rotundul mare, rotundul mic, subspinosul,
subscapularul, coraco-brahialul şi bicepsul brahial.
- rotatorii externi: infraspinos, deltoid si rotundul mic
- rotatorii interni: supraspinos, rotund mare, subscapular si deltoid

Glezna si piciorul

- particularitati anatomofunctionale si biomecanice

Piciorul - functional, piciorul este o formatiune anatomica complexa alcatuita din formatiuni
interdependente ce realizeaza 32 de articulatii.

Tarsienele:

- tarsul posterior este alcatuit din talus (astragal) si calcaneu;

- tarsul anterior este alcatuit din trei oase cuneiforme, navicular si cuboid;
- astragalul este cuprins in scoaba tibioperoniera;
- calcaneul este cel mai voluminos os la tarsului; fata sa interna prezinta o apofiza:
sustentaculum tali, iar pe fata posterioara se insera tendonul lui Ahile;

Metatarsienele sunt cinci, oase lungi, alcatuite din baza, corp si cap.

Falangele alcatuiesc scheletul degetelor; fiecare deget are trei falange, policele are doar doua;
sunt oase lungi, prezentand baza, corp, cap.
 Piciorul este adaptat statiunii bipede atat in ceea ce priveste functia de sustinere a
corpului, cat si in ceea ce priveste functia de locomotie. In acest sens el prezinta o bolta
plantara ce are trei stalpi de sprijin, reprezentati de:

- tuberozitatea calcaneului
- capul metatarsienelor I, II, III antero-medial
- capul metatarsienelor IV, V antero-lateral

Acesti stalpi sunt uniti prin doua arcuri longitudinale:

- arcul lateral (format de calcaneu, cuboid, metatarsiene IV, V)

- arcul medial (format de calcaneu, talus, cuneiforme, metatarsiene I, II, III).
Punctul comun pentru cele doua arcuri este reprezentat de calcaneu; anterior, cele doua
arcuri diverg.
Arcul longitudinal medial este mai inalt si nu intra in contact cu suprafata de sprijin; el
este “arcul de miscare”.
Arcul longitudinal lateral atinge suprafata de sprijin fiind “arcul de sprijin”.
Arcurile longitudinale sunt unite prin arcuri transversale.

Trabeculele osoase din componenta tarsului sunt paralele cu arcurile boltii plantare.
Trohleea talusului are trabecule verticale care vor transmite liniile de forta de la gamba spre
restul piciorului. Sunt doua grupe principale trabeculare care se sprijina pe doi din cei trei stalpi
ai boltii plantare (pe stalpii antero-medial si posterior). Un grup are directie postero-inferioara
ajungand la calcaneu, iar al doilea grup are directie antero-inferioara spre metatarsul I. Exista, de
asemenea, un grup trabecular secundar cu punct de plecare calcaneul si ajunge in al treilea stalp
al bol]ii (stalpul antero-lateral).

Articulatia gleznei
(Articulaţia talo-crurală)

Suprafeţele sale articulare sunt reprezentate de faţa articulară a „scoabei tibio-peroniere” şi de

faţa articulară superioară, lateral şi medială a corpului astragalului.

Mijloacele de unire sunt:

- capsula articulară care este mai laxă şi mai subţire în partea anterioară şi posterioară. În părţile
lateral şi medială ea este întărită de ligamente puternice.
- ligamentul medial sau „deltoidian” îşi are originea superior pe maleola
tibială, de unde se împrăştie în evantai pe oasele tarsului. Are patru părţi: partea tibionaviculară
care se prinde pe faţa dorsală şi medială a navicularului, partea tibiocalcaneană ale cărei fibre se
inseră pe sustentaculum tali, partea tibiotalară anterioară ale cărui fibre se inseră pe marginea
medială a colului astragalului şi partea tibiotalară posterioară ale cărui fibre se inseră pe procesul
posterior al talusului.
Lateral articulaţia este întărită de trei ligamente:
- ligamentul talofibular anterior care merge de la maleola peronieră la partea laterală a colului
astragalului.
 -ligamentul talofibular posterior care se inseră în fosa maleolei peroniere şi pe tuberculul lateral
al procesului posterior al talusului.
-ligamentul calcaneofibular care se prinde pe vârful maleolei peroniere şi pe faţa laterală a
calcaneului.

Sinoviala căptuşeşte la interior capsula şi are două funduri de sac, anterior şi posterior.

BIOMECANICA ARTICULAŢIEI GLEZNEI

Articulaţia gleznei este o articulaţie de tip trohlear, la nivelul căreia se pot executa cele două
mişcari caracteristice articulaţiilor de acest gen şi anume flexia şi extensia, precum şi mişcari de
lateralitate şi de deplasare înainte şi înapoi ale astragalului, în "scoaba tibio-peronieră".
Ţinând seama de sensul mişcării raportat la picior, flexia este denumită flexie dorsală a
piciorului. iar extensia este denumită flexie plantară a piciorului.
Flexia dorsală (flexie) este mişarea prin care faţa dorsală a piciorului se aproprie de faţa
anterioară a gambei.
Flexia plantară (extensie) este mişcarea prin care faţa plantară a piciorului se apropie de
faţa posterioară a gambei.

Axul biomecanic în jurul căruia se produce mişcarea de flexie-extensie, este transversal,

formând un unghi de 8°, deschis spre intern, cu linia bimaleolară. Datorită orientării axului de
flexie - extensie, când se execută flexia dorsală, vârful piciorului se aşează în adducţie, iar în
flexia plantară el se aşează în abducţie. Amplitudinea mişcărilor este de 20° pentru flexia dorsală
(activ) şi de 35° pentru flexia plantară (activ). În articulaţia gleznei mai există şi mişcări de
lateralitate şi de deplasare înainte (anterior) şi înapoi (posterior) ale astragalului faţă de scoaba
tibio-peronieră , mişcări care au o amplitudine redusă.
Mişcările de deplasare înainte şi înapoi se efectueaza în plan sagital şi sunt limitate de
contactul osos dintre astragal şi marginea anterioară şi posterioară a epifizei distale a tibiei,
precum şi de capsula articulară a gleznei şi de ligamentele extraarticulare ale acesteia.

Muşchii motori ai articulatiei gleznei:

1.Flexorii: tibialul anterior, extensorul comun al degetelor şi extensorul lung a1 halucelui.
2.Extensorii: tricepsul sural, tibialul posterior, flexorul lung al degetelor, flexorul lung al
halucelui, plantarul lung şi peronierii.

TRUNCHIUL – regiunea dorsala

1. planul superficial: muschiul trapez
muschiul latissimus dorsi

2. planul mijlociu: muschiul levator scapulae

Muschii romboizi (mare ; mic)

3. planul profund: muschii dintati posteriori (superior, inferior)

muschii jgheaburilor vertebrale
Planul Superficial
Muschiul Trapez
Origine: protuberanta occipitala externa
procese spinoase C7 – T12
Insertie: clavicula, acromion, spina scapulei
Actiune:
-ridica umarul (fibrele descendente)
-coboara umarul (fibrele ascendente)
-trage umarul inapoi (fibrele orizontale)
-intervine in catarare (fibrele ascendente)
-bascularea scapulei (fibre ascendente+descendente)

Muschiul Latissimus Dorsi

Origine: procese spinoase T7 – L5, creasta sacrala mediana, creasta iliaca (fascia toraco-
lombara)
Insertie: humerus (culisa bicipitala)
Actiune: extensia, adductia, rotatia mediala brat; ridicator coaste; intervine in catarare

Planul Mijlociu
Muschiul Levator Scapulae
Origine: procese transverse C1 – C4
Insertie: scapula (unghi supero-medial)
Actiune: ridica umarul; flexia laterala a gatului

Muschiul Romboid Mic

Origine: procese spinoase T1 – C6
Insertie: scapula (marginea mediala)
Actiune: apropie umarul de coloana

Muschiul Romboid Mare

Origine: procese spinoase T2 – T5
Insertie: scapula (marginea mediala)
Actiune: apropie umarul de coloana

Planul Profund

Muschiul Dintat Postero-Superior

Originea : pe procesele spinoase C6 - T2.
Insertia : pe coastele II - IV (la nivelul unghiului coastei.)
Actiune: ridica coastele; este deci muschi inspirator.

Muschiul Dintat Postero-Inferior

Originea : pe procesele spinoase T10 - L2.
Insertia : pe ultimele coaste (IX-XII).
Actiune: coboara coastele; este deci muschi expirator.

Muschii erectori spinali (ai jgheaburilor vertebrale)

-sunt situati profund;
-au actiune asupra coloanei vertebrale; produc extensia coloanei si a capului si de aici deriva
numele de erectori;
Clasificarea Lui Braus
1. Sistemul interspinos
Muschii din acest sistem se intind intre procesele spinoase.
Ex: muschii interspinosi
2. Sistemul intertransversar
Muschii din acest sistem se intind intre procesele transverse.
Ex: muschii intertransversari
3. Sistemul transversospinos
Muschii din acest sistem au originea pe procesele transverse si insertia pe procesele spinoase.
4. Sistemul spinotransversar
Muschii din acest sistem au originea pe procesele spinoase si insertia pe procesele transverse.

MUSCHII TORACELUI
1. planul superficial:
-muschiul pectoral mare
-muschiul pectoral mic
-muschiul dintat mare
-muschiul subclavicular

2. planul profund:
-muschii intercostali externi
-muschii intercostali interni
-muschii ridicatori ai coastelor
-muschii subcostali
-muschii intercostali intimi
-muschiul transvers toracic

Planul Superficial
Muschiul Pectoral Mare
Originea se realizeaza prin trei parti:
-claviculara, in jumatatea mediala a marginii anterioare a claviculei;
-sternocostala, pe fata anterioara a sternului;
-abdominala, pe teaca dreptului abdominal.
Insertia se realizeaza printr-un tendon comun pe creasta tuberculului mare al humerusului.
Actiune:
-coboara si proiecteaza anterior umarul; aceasta actiune are loc cand punctul fix este pe
torace;
-adductie, rotatie mediala, flexie a bratului; aceasta actiune are loc cand punctul fix este
pe torace;
-intervine in catarare; actiunea are loc cand punctul fix este pe humerus;
-este inspirator auxiliar.

Muschiul Pectoral Mic

Originea este pe fetele anterolaterale ale costelor 3 - 5.
Insertia este pe procesul coracoid.
Actiune:
-proiecteaza anterior umarul si coboara unghiul lateral al scapulei; actiunea se realizeaza
cand ia punct fix pe coaste.
-ridica coastele, fiind muschi inspirator auxiliar; actiunea are loc cand ia punct fix pe
procesul coracoid

Muschiul Dintat Mare

Originea este pe fetele laterale si marginile superioare ale primelor 10 coaste.
Insertia este pe marginea mediala a scapulei.
Actiune :
-coboara coastele; actiunea are loc cand actioneaza fibrele sale superioare ce iau punct
fix pe scapula;
-ridica coastele; actiunea are loc cand actioneaza fibrele sale inferioare ce iau punct fix pe
scapula;
-ajuta muschiul deltoid in ridicarea bratului;
-participa la proiectia anterioara a scapulei (aceasta actiune este realizata impreuna cu
muschiul pectoral mic);
-intervine in bascula scapulei, actiune realizata de fibrele sale inferioare impreuna cu
fibrele ascendente ale muschiului trapez.

Muschiul Subclavicular
Originea este pe fata superioara a primei coaste (medial).
Insertia este pe fata inferioara a claviculei.
Actiune:
-coboara clavicula, in cazul in care ia punct fix pe coaste.
-ridica prima coasta, fiind muschi inspirator; actiunea se realizeaza cand ia punct fix pe
clavicula.

Muschii profunzi ai toracelui

Muschii profunzi intervin in mecanica respiratiei, fiind muschi proprii ai toracelui (intrinseci).
Ei ocupa spatiile intercostale, fiind dispusi in trei straturi:
 extern: muschii intercostali externi
  mijlociu: muschii intercostali interni
 intern:
- muschii ridicatori ai coastelor
- muschii subcostali
- muschii intercostali intimi
- muschiul transvers toracic

Muschii Intercostali Externi

Au originea pe marginea inferioara a coastei superioare, insertia pe marginea superioara a
coastei inferioare, iar ca actiune sunt muschi inspiratori, deci ridica coastele.

Muschii Intercostali Interni

Au originea si insertia invers ca precedentii, iar ca actiune sunt muschi expiratori, deci coboara
coastele

Muschii Ridicatori Ai Coastelor

Au originea pe procesele transverse C7 - T11, insertia pe fata laterala a coastei inferioare, iar
actiunea este de a ridica coastele.

Muschii Subcostali
Au originea pe fata mediala a unei coaste, insertia pe a doua, a treia coasta supraiacenta, iar ca
actiune sunt muschi expiratori.

Muschii Intercostali Intimi

Sunt situati in treimea laterala a spatiilor intercostale inferioare.

Muschiul Transvers Toracic

Originea este pe fata posterioara a procesului xifoid si pe cartilajele costale 3 - 7.
Insertia este pe cartilajele costale 2- 6, pe marginea lor inferioara.
Actiune: este muschi expirator.

MUSCHII UMARULUI
Muschiul Deltoid
cel mai superficial si cel mai voluminos muschi din aceasta grupa.
Originea : CAS (clavicula, acromion, scapula)
Insertia : “V-ul” deltoidian (humerus)
ACTIUNE:
flexia si rotatia mediala a bratului;
extensia si rotatia laterala a bratului
abductie pana la orizontala a bratului; actiunea este realizata prin contractie in totalitate.
Muschiul Supraspinos
este considerat “ starter “ al abductiei bratului.
are rol de ligament activ al articulatiei umarului si tensor al capsulei articulare.
Origine: fosa supraspinoasa
Insertie: tubercul MARE

Muschiul Infraspinos
este rotator lateral si adductor al bratului.
este tensor al capsulei articulare.
Origine: fosa infraspinoasa
Insertie: tubercul MARE

Muschiul Rotund Mic

este rotator lateral si adductor al bratului.
Origine: rotund mic
Insertie: tubercul MARE

Muschiul Subscapular
Origine: fosa subscapulara
Insertie: tubercul mic humerus
-adductor si rotator medial al bratului.
-tensor al capsulei articulare

Muschiul Rotund Mare

Origine: rotund MARE
Insertie: tubercul mic humerus
-adductor, rotator medial al bratului, extensor.
-basculeaza lateral unghiul inferior al scapulei; aceasta actiune se realizeaza cand ia punct fix
pe humerus.

MUSCHII BRATULUI
Regiunea Anterioara:
-muschiul Biceps Brahial
-muschiul Brahial
-muschiul Coracobrahial

Regiunea Posterioara:
-muschiul Triceps Brahial
-muschiul Anconeu
Regiunea Anterioara:

Muschiul Biceps Brahial

Origine: tubercul supraglenoidian (cap lung)
proces coracoid (scapula) (cap scurt)
Insertie: radius- tuberozitate anterioara
Actiune: flexor antebrat pe brat
supinator (la inceputul contractiei)

Muschiul Brahial
Origine: humerus
Insertie: ulna (tuberozitatea anterioara
Actiune: flexia antebratului pe brat
tensor al capsulei articulare

Muschiul Coracobrahial
Origine: proces coracoid
Insertie: humerus (medial)
Actiune: flexie si adductie brat
coboara umarul (cand ia punct fix pe brat)

Regiunea Posterioara:

Muschiul Triceps Brahial

Origine: tuberculul infraglenoidian (cap lung)
superior de santul n.radial (cap lateral)
inferior de santul n.radial (cap medial)
Insertie: olecran
Actiune: extensor al bratului si antebratului
adductor al bratului (cap lung)

Muschiul Anconeu
Origine: epicondil lateral humerus
Insertie: olecran (ulna)
Actiune: extensor al antebratului pe brat

MUSCHII ANTEBRATULUI

1. Regiunea anterioara:
-muschiul flexor radial al carpului
-muschiul rotund pronator
-muschiul flexor ulnar al carpului
-muschiul palmar lung
-muschiul flexor superficial al degetelor
-muschiul flexor profund al degetelor
-muschiul flexor lung al policelui
-muschiul patrat pronator

2. Regiunea laterala:
-muschiul brahioradial
-muschiul lung extensor radial al carpului
-muschiul scurt extensor radial al car
-muschiul supinator

3. Regiunea posterioara:
planul superficial:
-muschiul extensor al degetelor
-muschiul extensor al degetului mic
-muschiul extensor ulnar al carpului
-muschiul anconeu

planul profund:
-muschiul lung abductor al policelui
- muschiul lung extensor al policelui
- muschiul scurt extensor al policelui
- muschiul extensor al indexului
Regiunea Anterioara

Muschiul Flexor Radial Al Carpului

Originea - pe epicondilul medial al humerusului.
Insertia - pe fata anterioara a bazei metacarpului II.
Actiune: flexor al mainii si pronator al antebratului.

Muschiul Rotund Pronator

Originea este pe epicondilul medial al humerusului (capul sau humeral) si pe procesul coronoid
(capul sau ulnar).
Insertia este pe fata laterala a radiusului in treimea sa mijlocie.
Actiunea consta in flexia antebratului si pronatie.

Muschiul Flexor Ulnar Al Carpului

Originea : pe epicondilul medial al humerusului (prin capul humeral) si pe olecran si marginea
posterioara a ulnei (prin capul ulnar).
Insertia : pe osul pisiform.
Actiune: flexor si adductor al mainii.
Muschiul Palmar Lung
Originea : pe epicondilul medial al humerusului.
Insertia : pe aponevroza palmara.
Actiune: flexor al mainii si tensor al capsulei palmare.
aponevroza palmara - triunghiul din palma

Muschiul Flexor Superficial Al Degetelor

Originea pe epicondilul medial al humerusului, pe procesul coronoid (capul humero-ulnar) si pe
fata anterioara a radiusului, in treimea mijlocie (capul radial).
Insertia se realizeaza prin cate un tendon pentru degetele II - V ce se prinde de baza falangei
mijlocii prin doua fasii: lateral si medial.
Actiune:
- flexor al falangelor mijlocii ale degetelor II - V.
- flexor al degetelor pe mana, al mainii pe antebrat si a antebratului pe brat (aceasta este actiune
secundara).

Muschiul Flexor Profund Al Degetelor

Originea : pe fata anterioara a ulnei, in 3/4 superioare, pe membrana interosoasa si pe radius, la
nivelul fetei sale anterioare.
Insertia se face prin 4 tendoane pe fata palmara a bazei falangei distale a degetelor II - V.
Actiune:
- flexia falangei distale
- actiune secundara identica cu flexorul superficial (exceptie : flexia antebratului pe
brat)

Muschiul Flexor Lung Al Policelui

Originea: pe radius, treimea proximala a fetei sale anterioare si pe membrana interosoasa.
Insertia : pe fata anterioara a bazei falangei distale a policelui.
Actiune:
· flexor al ultimei falange a policelui.
· actiune secundara: flexia primei falange a metacarpianului I.

Muschiul PaTrat Pronator

Originea pe marginea anterioara si mediala a ulnei, in 1/4 inferioara.
Insertia pe radius, pe fata sa anterioara in 1/4 distala.
Actiune: pronator al antebratului.

Regiunea Laterala

Muschiul Brahioradial
Originea : pe humerus, pe marginea sa laterala, distal de santul nervului radial.
Insertia: pe apofiza stiloida a radiusului.
Actiune: -supinator al antebratului (este supinator numai atunci cand antebratul este in pronatie).
- flexor al antebratului pe brat.
Muschiul Lung Extensor Radial Al Carpului
Originea : humerus, sub cea a brahioradialului.
Insertia: fata posterioara a bazei metacarpianului II.
Actiune:
- extensor al mainii pe antebrat; abductor al mainii pe antebrat;
- flexor accesor al antebratului.

Muschiul Scurt Extensor Radial Al Car

Originea : pe epicondilul lateral si ligamentul lat al cotului.
Insertia: pe baza metacarpianului III (fata dorsala).
Actiunea este identica cu lungul extensor radial al carpului, dar abductia este mai redusa.

Muschiul Supinator
Originea in 1/4 proximala a marginii laterale a cubitusului, pe ligamentul inelar si pe ligamentul
lateral al cotului.
Insertia : pe radius, in 1/3 proximala a fetei sale laterale si anterioare.
Actiune: supinator al antebratului.

Regiunea Posterioara

Muschiul Extensor Al Degetelor

Originea: pe epicondilul lateral al humerusului si pe fascia antebrahiala.
Insertia: prin 3 lame tendinoase pentru fiecare deget: una mijlocie, pentru fata posterioara a
bazei falangei mijlocii si 2 colaterale, pentru falanga distala.
Actiune:
- extensia falangei mijlocii pe cea proximala;
- actiune secundara: extensia falangei distale.
- extensia degetelor pe metacarp, a mainii si a antebratului.

Muschiul Extensor Al Degetului Mic

Originea: pe epicondilul lateral al humerusului si pe fascia antebrahiala.
Insertia: pe fetele dorsale ale bazelor falangelor II si III ale degetului mic, dupa ce s-a unit cu
tendonul muschiului extensor al degetelor.
Actiune: extensor al degetului mic.

Muschiul Extensor Ulnar Al Carpului

Originea: pe epicondilul lateral al humerusului (capul humeral) si pe fata posterioara a ulnei
(capul ulnar).
Insertia: pe partea mediala a bazei metacarpului V.
Actiune: extensor si adductor al mainii.
Muschiul Anconeu
Originea : pe epicondilul lateral al humerusului.
Insertia: pe marginea laterala a olecranului.
Actiune: extensor al antebratului.

Muschiul Lung Abductor Al Policelui

Originea: pe fata posterioara a ulnei si a radiusului si pe membrana interosoasa.
Insertia: pe partea laterala a bazei metacarpului I.
Actiune: abductor al policelui; abductor al mainii (produce si anteductia policelui)

Muschiul Lung Extensor Al Policelui

Originea: pe fata posterioara a ulnei si pe membrana interosoasa.
Insertia : pe fata dorsala a falangei distale a policelui.
Actiune: extensor si abductor al policelui.

Muschiul Scurt Extensor Al Policelui

Originea : pe fata posterioara a ulnei si radiusului si pe membrana interosoasa.
Insertia : pe fata dorsala a bazei proximale a policelui.
Actiune: extensor al falangei proximale; abductor al policelui

Muschiul Extensor Al Indexului

Originea: pe fata posterioara a ulnei si pe membrana interosoasa.
Insertia: pe articulatia metacarpofalangiana a indexului, unde fuzioneaza cu tendonul
muschiului extensor al degetelor.
Actiune: extensia indexului.

MUSCHII MAINII
Muschii mainii se grupeaza in 3 zone:
• muschii eminentei tenare (lateral);
• muschii eminentei hipotenare (medial);
• muschii intermediari (intre cele doua zone precedente).

EMINENTA TENARA
-muschiul scurt abductor al policelui
-muschiul scurt flexor al policelui
-muschiul opozant al policelui
-muschiul adductor al policelui

EMINENTA HIPOTENARA
muschiul palmar scurt
muschiul scurt flexor al degetului mic
muschiul opozant al degetului mic
muschiul abductor al degetului mic
MUSCHII INTERMEDIARI
MUSCHII LOMBRICALI (sunt in numar de 4)
MUSCHII INTEROSOSI (sunt in numar de 7 dintre care 3 sunt palmari si 4 sunt dorsali)

Eminenta Tenara

MusChiul Scurt Abductor Al Policelui

Originea : pe fata palmara a navicularului carpian si a trapezului, pe retinaculul flexorilor si pe
tendonul muschiului lung abductor al policelui.
Insertia : pe fata laterala a bazei falangei proximale a policelui.
Actiune: abductia policelui.

MusChiul Scurt Flexor Al Policelui

Originea : pe retinaculul flexorilor (prin capul superficial) si pe trapez, trapezoid si osul mare
(prin capul profund).
Insertia : pe baza falangei proximale a policelui.
Actiune: roteaza metacarpianul I in jurul axului sau longitudinal si il deplaseaza anterior si
medial; ajuta muschiul scurt abductor al policelui si opozantul.

MusChiul Opozant Al Policelui

Originea : pe retinaculul flexorilor si pe trapez.
Insertia : pe partea laterala a fetei palmare a metacarpului I.
Actiune:
- aduce metacarpul I anterior si medial, rotindu-l medial in jurul axului sau longitudinal.
- participa la realizarea “miscarii de opozitie” a policelui (pla-sarea sa anterior fata de fetele
palmare ale degetelor II - V).

MusChiul Adductor Al Policelui

Originea: pe fata palmara a oaselor carpiene din randul I (capul oblic) precum si pe baza si
marginea palmara a bazei metacarpului II (capul transvers).
Insertia: pe osul sesamoid medial si fata mediala a bazei falangei proximale a policelui.
Actiune: realizeaza adductia policelui.

Eminenta Hipotenara

MusChiul Palmar Scurt

Originea: pe fata profunda a dermului din regiunea hipotenara.
Insertia : pe aponevroza palmara. Este un muschi pielos, rudimentar; el produce cutele
transversale ale pielii regiunii hipotenare;

MusChiul Scurt Flexor Al Degetului Mic

Originea: pe carligul osului cu carlig si pe retinaculul flexorilor.
Insertia : pe partea mediala a falangei proximale a degetului V.
Actiune: realizeaza flexia degetului mic.

MusChiul Opozant Al Degetului Mic

Originea: pe carligul osului hamat si pe retinaculul flexorilor.
Insertia: pe fata mediala a metacarpului V.
Actiune: apropie metacarpul V de axul mainii si-l duce usor palmar.

MusChiul Abductor Al Degetului Mic

Originea: pe pisiform si tendonul muschiului flexor ulnar al carpului.
Insertia: pe partea mediala a bazei falangei proximale a degetului mic.
Actiune: abductia degetului mic.

Muschii Intermediari

MusChii Lombricali
Originea : pe tendoanele muschiului flexor profund al degetelor.
Insertia: pe fata laterala a articulatiilor metacarpofalangiene a ultimelor 4 degete si pe tendonul
extensor comun al degetului respectiv.
Actiune: flexori ai primelor falange/extensori ai falangelor II - III.

MusChii InterososI dorsali

Se prind de ambele metacarpiene care delimiteaza spatiul interosos respectiv.
Originea : pe jumatatea dorsala a fetelor metacarpienelor.
Insertia : pe baza falangei proximale printr-o fasie si pe extensorul comun al degetelor, prin a
doua fasie.
Actiune: flexori ai falangei proximale/extensori ai falangelor II-III.
abductori ai degetelor (rasfira degetele)

MusChii InterososI palmari

Originea :pe fata metacarpienelor care priveste spre axul mainii, cu exceptia metacarpianului III
care trece peste ax.
Insertia: pe tendonul muschiului extensor al degetului respectiv, distal de articulatia
metacarpofalangiana.
Actiune: flexori ai falangei proximale/ extensori ai falangelor II-III. Adductori ai degetelor
(apropie degetele).

MUSCHII COAPSEI
Regiunea anterioara:
-muschiul cvadriceps femural
-muschiul croitor
-muschiul tensor al fasciei lata
-muschiul articular al genunchiului
Regiunea mediala:
-muschiul Pectineu
-muschiul Adductor lung
-muschiul adductor scurt
-muschiul adductor mare
-muschiul gracilis
Regiunea posterioara
-muschiul Biceps femural
-muschiul Semitendinos
-muschiul Semimembranos

Regiunea Anterioara

Muschiul Cvadriceps Femural

Este cel mai mare si cel mai puternic muschi din organism. El este alcatuit din 4 fascicule
musculare care au superior origini distincte, iar inferior se unesc la baza rotulei intr-un tendon
unic. Cele 4 fascicule sunt:
muschiul drept femural
muschiul vast medial
muschiul vast lateral
muschiul vast intermediar
Muschiul drept femural are originea, prin tendonul direct, pe spina iliaca antero-inferioara, iar
prin tendonul reflectat, superior de acetabul.
Muschiul vast lateral are originea pe linia de trifurcatie laterala a liniei aspre, pe trohanterul
mare, fata anterioara si pe femur, fata sa laterala.
Muschiul vast medial are originea pe linia mediala de trifurcatie a liniei aspre si pe fata
inferioara a colului femural.
Muschiul vast intermediar are originea pe femur, fata anterioara si pe linia aspra, lateral.
Tendonul unic al muschiului cvadriceps femural se prinde pe baza si pe marginile rotulei si se
continua inferior cu tendonul rotulian, care se insera pe tuberozitatea tibiala anterioara.
Inervatia este data de ramuri din nervul femural.
Actiune:
- extensia gambei pe coapsa;
- flexor al coapsei pe trunchi si usor abductor, actiuni
- realizate de muschiul drept femural.
- stabilizeaza genunchiul in extensie.

Muschiul Croitor
Este cel mai lung muschi din organism.
Originea este pe spina iliaca antero-superioara.
Insertia este pe tibie, fata sa mediala, proximal, la nivelul “labei de gasca”, loc ce serveste drept
insertie si muschilor gracilis si semitendinos.
Inervatia este realizata de ramuri din nervul femural.
Actiune:
- flexor al coapsei;
- flexor al gambei pe coapsa;
 - slaba actiune de abductie, rotatie laterala a coapsei si rotatie mediala a gambei;
- inclina si roteaza pelvisul, actiune ce are loc cand ia punct fix pe tibie.

Muschiul Tensor Al Fasciei Lata

Originea este pe creasta iliaca, la extremitatea anterioara si pe spina iliaca antero-superioara.
Insertia se face prin intermediul fibrelor musculare cu directie descendenta ce converg intr-un
corp continuat cu tractul iliotibial, ce se insera pe condilul lateral al tibiei.
Actiune:
- fixeaza articulatia genunchiului in extensie;
- este flexor al gambei, cand miscarea a fost initiata de alti muschi;
- este abductor si flexor al coapsei, cu punct fix pe pelvis;
- comprima capul femural in acetabul;
- are rol in mentinerea echilibrului, in statica si mers.

Muschiul Articular Al Genunchiului

Originea este pe fata anterioara a femurului, sub vastul intermediar.
Insertia se face in fundul prelungirii subcvadricipitale a sinovialei genunchiului.
Actiune: impiedica prinderea fundului de sac sinovial intre fetele articulare ale genunchiului

Regiunea Mediala

Muschiul Pectineu
Originea se realizeaza, superficial, pe creasta pectineala, ligamentul pubian superior si fascia
pectinee, iar profund, pe ligamentul pubo-femural.
Insertia este pe linia pectinee.
Actiune:
- flexia coapsei;
- adductie si rotatie laterala a coapsei;
- flexie anterioara a pelvisului, actiune ce are loc cand muschiul ia punct fix pe femur.

Muschiul Adductor Lung

Originea este pe ramul inferior al pubisului.
Insertia se realizeaza in 1/3 mijlocie a femurului, pe linia aspra.
Actiune:
- adductia si flexia coapsei;
- rotatia laterala a coapsei.

Muschiul Adductor Scurt

Originea este pe ramul inferior al pubisului, inferior de muschiul adductor lung.
Insertia se face pe femur, in treimea superioara.
Actiune:
- adductor, flexor si rotator lateral al coapsei.
Muschiul Adductor Mare
Originea este pe tuberozitatea ischiatica si pe ramurile inferioare ale pubisului si ischionului.
Insertia se realizeaza prin trei fascicule si anume prin fasciculul superior pe sfertul superior al
liniei de trifurcatie laterala a liniei aspre, prin fasciculul mijlociu pe interstitiul liniei aspre, iar
prin fasciculul inferior pe tuberculul adductorului.
Actiune:
- adductor si extensor al coapsei;
- rotator medial al coapsei (fasciculul inferior)
- rotator lateral al coapsei (fasciculele sup., mij.)

Muschiul Gracilis
Originea este pe ramul inferior al pubisului.
Insertia se face in treimea proximala a fetei mediale a tibiei prin “laba de gasca”.
Actiune:
- adductor al coapsei;
- continua flexia gambei, cand actiunea a fost initiata de muschii posteriori ai coapsei;
- pe gamba flectata, este rotator medial.

Regiunea Posterioara

Muschiul Biceps Femural

Originea este pe tuberozitatea ischiatica, prin capul lung si pe jumatatea inferioara a
interstitiului liniei aspre, prin capul scurt.
Insertia este pe capul fibulei.
Actiune:
- flexor al gambei pe coapsa;
- rotator lateral al gambei, cand gamba este flectata;
- extensor al coapsei, actiune realizata de capul lung.

Muschiul Semitendinos
Originea este pe tuberozitatea ischiatica.
Insertia se realizeaza in treimea proximala a fetei mediale a tibiei, in “laba de gasca”.
Actiune:
- extensor al coapsei;
- flexor al gambei;
- rotator medial al gambei flectate.

Muschiul Semimembranos
Originea este pe tuberozitatea ischiatica.
Insertia se realizeaza prin trei fascicule divergente pe condilul medial al tibiei.
Actiunea este identica cu cea a muschiului semitendinos.

MUSCHII GAMBEI
Regiunea anterioara:
-muschiul Tibial anterior
-muschiul Extensor lung al degetelor
-muschiul Extensor lung al halucelui
-muschiul Peronier al III- lea
Regiunea laterala :
-muschiul Peronier lung
-muschiul Peronier scurt
Regiunea posterioara :
1. Plan superficial:
-muschiul Tricesp sural
-muschiul Plantar
2. Plan profund:
-muschiul Popliteu
-muschiul Tibial posterior
-muschiul Flexor lung al degetelor
-muschiul Flexor lung al halucelui

Regiunea Anterioara

Muschiul Tibial Anterior

Originea pe condilul lateral al tibiei, pe membrana interosoasa si pe fascia gambei.
Insertia pe cuneiformul medial si pe baza primului metatarsian.
Actiune:
- flexie dorsala a piciorului;
- adductia si rotatia mediala a piciorului;
- rol in mentinerea boltii plantare, impreuna cu muschiul peronier lung.

Muschiul Extensor Lung Al Degetelor

Originea este pe condilul lateral al tibiei, pe marginea anterioara a fibulei, pe membrana
interosoasa si pe fascia gambei.
Insertia se realizeaza prin patru tendoane pe falangele degetelor II-V.
Actiune:
- extensor al degetelor II - V;
- abductor, rotator lateral si flexor dorsal al piciorului

Muschiul Extensor Lung Al Halucelui

Originea este in treimea mijlocie a fetei mediale a fibulei si pe membrana interosoasa.
Insertia se realizeaza pe falangele halucelui.
Actiune:
- extensor al halucelui;
- flexor dorsal si rotator medial al piciorului

Muschiul Peronier Al III- Lea

Originea este pe fata mediala a peroneului, in jumatatea sa inferioara si pe membrana
interosoasa.
Insertia se realizeaza la nivelul metatarsului V.
Actiune:
-flexor dorsal, abductor, rotator lateral al piciorului.

Regiunea Laterala

Muschiul Peronier Lung

Originea este pe capul fibulei, pe marginea anterioara a tibiei, in treimea sa proximala, precum si
pe fascia gambei.
Insertia este pe metatarsul I.
Actiune:
- flexor plantar al piciorului;
- adductor si rotator lateral al piciorului;
- fixeaza gamba pe picior (cu punct fix inferior);
- rol in mentinerea boltilor plantare.

Muschiul Peronier Scurt

Originea este pe fata laterala a peroneului, in jumatatea distala.
Insertia se face pe baza metatarsianului V.
Actiunea este identica cu cea a precedentului.

Regiunea Posterioara

Plan Superficial

Muschiul Tricesp Sural

Este format din muschiul gastrocnemian, cu cele doua capete (superficial) si din muschiul solear
(profund).

Muschiul Gastrocnemian
Originea este pe fata posterioara a condilului medial al femurului, prin capul medial si pe fata
laterala a condilului lateral al femurului, prin capul lateral.
Cele doua capete se unesc si se vor insera, impreuna cu tendonul muschiului solear, pe
tuberozitatea calcaneana. Ele formeaza “tendonul lui Ahile”.
Muschiul Solear
Originea este pe tibie si pe fibula, in sfertul proximal.
Insertia se face prin tendonul lui Ahile pe tuberozitatea calcaneana.

Inervatia muschiului triceps sural este data de nervul tibial posterior.

Actiunea muschiului triceps sural:
- este cel mai puternic flexor plantar;
- este stabilizator al articulatiei talocrurale; are rol important in mers;
 - este adductor si rotator medial al piciorului, cand se contracta in totalitate.

Muschiul Plantar
Originea este pe fata superioara a condilului lateral al femurului.
Insertia este pe tuberozitatea calcaneana.
Actiunea este de tensor al articulatiei genunchiului.

Plan Profund

Muschiul Popliteu
Originea este pe fata laterala a condilului lateral al femurului.
Insertia este pe fata posterioara a tibiei.
Actiunea consta in flexia gambei.

Muschiul Tibial Posterior

Originea este pe tibie si pe 2/3 din fata posterioara a fibulei (superior).
Insertia se face pe tuberculul navicularului.
Actiune:
- rol major in mentinerea boltii plantare;
- executa flexia plantara, rotatia mediala si adductia piciorului.

Muschiul Flexor Lung Al Degetelor

Originea este pe buza inferioara a liniei soleare si fata posterioara a tibiei, in treimea mijlocie.
Insertia este pe baza falangelor distale, pentru degetele II - V.
Actiune:
- flexor al degetelor;
- flexie plantara, adductie si inversiunea piciorului;
- rol in mentinerea boltii plantare.

Muschiul Flexor Lung Al Halucelui

Originea este pe fata posterioara a fibulei, in 2/3 distale ale ei.
Insertia se face la baza falangei halucelui.
Actiune:
- flexor al halucelui;
- flexia plantara, adductia si rotatia mediala a piciorului;
- rol in mentinerea boltii plantare.

MUSCHII PICIORULUI
Muschiul Scurt Extensor Al Halucelui
Originea este pe fata superioara a calcaneului si pe retinaculul extensorilor.
Insertia se face pe falanga proximala a halucelui.
Actiunea este de extensie a falangei proximale a halucelui.
Muschiul Scurt Extensor Al Degetelor
Originea este pe fata dorsala si laterala a calcaneului si pe retinaculul extensorilor.
Insertia se face pe articulatiile metatarsofalangiene II -IV si pe tendonul muschiului lung
extensor al degetelor.
Actiunea consta in extensia degetelor II - IV.

MUSCHII PLANTEI
Medial
-muschiul Abductor al halucelui
-muschiul Adductor al halucelui
-muschiul Scurt flexor al halucelui
Lateral
-muschiul Abductor al degetului mic
-muschiul Scurt flexor al degetului mic
Loja mijlocie:
-muschiul Scurt flexor al degetelor
-muschiul Patrat al plantei
-muschii Lombricali = 4
-muschii Interososi = 7

Medial

Muschiul Abductor Al Halucelui

Originea este pe tuberculul medial al calcaneului, pe retinaculul flexorilor si pe aponevroza
plantara.
Insertia se face pe falanga proximala a halucelui si pe sesamoidul medial.
Actiune:
- abductor al halucelui (il indeparteaza de axul piciorului);
- rol in mentinerea boltii plantare.

Muschiul Adductor Al Halucelui

Originea se realizeaza prin capul oblic pe cuboid, cuneiformul lateral, bazele metatarsienelor II -
IV si prin capul transvers, pe ultimele 3 - 4 articulatii metatarsofalangiene.
Insertia se face pe falanga proximala a halucelui.
Actiune:
- flexor la falangei proximale si adduc-tor al halucelui;
- rol in mentinerea boltii transversale a piciorului;
- apropie degetele de axul piciorului.

Muschiul Scurt Flexor Al Halucelui

Originea este pe fata inferioara a cuboidului, pe cuneiformul lateral si pe tendonul muschiului
tibial posterior.
Insertia se realizeaza prin doua fascicule, medial si lateral, pe falanga proximala a halucelui.
Actiune:
- flexia halucelui;
- rol in mentinerea boltii plantare.

Lateral

Muschiul Abductor Al Degetului Mic

Originea este pe tuberculii lateral si medial ai calcaneului si pe aponevroza plantara.
Insertia se face pe falanga proximala a degetului mic.
Actiune:
- abductor al degetului mic si flexor al falangei sale proximale.

Muschiul Scurt Flexor Al Degetului Mic

Originea este la baza metatarsului V.
Insertia se face pe falanga proximala a degetului mic.
Actiunea este de flexie a degetului mic.

Loja Mijlocie:

Muschiul Scurt Flexor Al Degetelor

Originea este pe tuberculul medial al calcaneului si pe aponevroza plantara.
Insertia se face prin 4 tendoane pe falangele mijlocii ale ultimelor 4 degete.
Actiunea este de flexie a primelor doua falange ale degetelor.

Muschiul PaTrat Al Plantei

Originea se realizeaza prin doua fascicule pe calcaneu.
Insertia este pe marginea laterala a tendoanelor muschiului lung flexor al degetelor.
Actiunea consta in a ajuta muschiul lung flexor al degetelor.

Muschii Lombricali
Sunt in numar de 4.
Originea se realizeaza prin doua capete pe tendonul muschiului lung flexor al degetelor.
Insertia se face pe ultimele articulatii metatarsofalangiene (4).
Actiunea consta in flexia falangei proximale si extensia ultimelor doua.

Muschii InterososI
MusChii InterososI Dorsali
Sunt in numar de 4.
Originea este pe fetele care se privesc ale ambelor metatarsiene invecinate.
Insertia este pe marginea opusa a axului piciorului a falangelor proximale.
Actiune:
- flexori ai falangei proximale;
- slabi extensori ai celorlalte doua falange;
- departeaza ultimele patru degete de axul piciorului.
MusChii InterososI Plantari
Sunt in numar de 3.
Originea este pe fata dinspre axul piciorului a metatarsienelor III - V.
Insertia se face pe marginea care priveste spre axul piciorului a falangei proximale a degetelor
corespunzatoare.
Actiunea este de flexie si extensie asemanatoare celor dorsali, dar apropie degetele de axul
piciorului.