Anatomie

Conspect - Atlasul Corpului Uman

Rotaru Sorin
AMG I, grupa IV
 Ligamentele articulatiei umarului
- au importanta majora in pentru stabilitatea articulatiei scapulo-humerale superficiale. In
cazul articulatiei umarului, pe langa ligamente, muschii sunt esentiali in fixare.
Ligamentele de fixare
Capsula fibroasa de articulare are in interior ligamente care ajuta la intarirea articulatiei:
 Ligamentele scapulo-humerale sunt trei fasii fibroase slabe, care intaresc partea
anterioara a capsului
 Ligamentul corocohumeral: fasie puternica, lata care intareste suprafata superioara a
capsului
 Ligamantul humeral transvers se intinde pe tuberozitatile mare si mica ale
humerusului creand un tunel prin care tendonul biceps brahial trece in teaca sa
sinoviala

Mobilitatea articulatiei umarului

Una din caracteristicile articulatiei umarului este libertatea mare de miscare prin
stabilitate. Articulatia umarului este fixata in primul rand de actiunea muschilor scurti,
mentinand capul humerusului in cavitatea glenoida: formarea mansonului rotator.

Dislocarea umarului
Dislocarea articulatiei umarului are loc pe directie de sus in jos deoarece partea
superioara si laturile articulatiei sunt sustinute de grupul rotatorilor si de ligamtnul
coracoacromial, iar partea inferioara este sustinuta de capsula fibroasa laxa.
Dislocarea este rezultatul unei aplicari bruste a unei forte pe lungimea humersului
cand bratul este ridicat in sus intr-o parte. Dupa dislocare, bratul nu poate fi folosit pana cand
oasele sunt asezate in pozitie corecta, lasand articulatia predispusa la viitoare dislocari.

Miscarile articulatei umarului

Articulatia umarului este o articulatie in forma de sfera ce permite miscare de 360
grade. Miscarile au loc in jurul a trei axe: o axa orizontala prin centrul cavitatii genoide, axa
perpendiculara prin capul humeral si o axa verticala prin corpul jumerusului. Acestea
reprezinta axe de flexiune si extensie, de aductie si abductie, mediala si laterala de rotatie.

Muschii care misca umarul

Muschiul deltoid, muschiul marele pectoral, muschiul biceps brahial, muschiul
brahiordial, muschiul subscapular, muschiul coracobrahial, muschiul rotund mare, muschiul
marele dorsal si muschiul rotund pronator.
 Rotirea bratului si miscarile rotatorilor
Muschii rotatori includ muschii subscapular, supraspinos, infraspinos si rotund mare.
Acestia au rolul de a intari de a mari stabilitatea articulatiei umarului, dar actioneaza si
individual pentru a misca bratul.
Muschiul subscapular unul dintr-un grup de patru muschi scurti, numit mansonul
rotatorilor. Au insertie pe capsula de articulatie si o intaresc marind contactul elementelor
osoare contribuind la stabilitatea articulatiei.

Axila
Este un spatiul piramidal unde membrul superior se articuleaza cu toracele. Axila
contine vase dense de sange, elemente limfatice si nervii care trec spre si de la membrul
superior. Structurile sunt infasurate in tesutul conjunctiv adipos.
Teaca axilara are rol in protejarea structurile importante. Teaca este un impoartant loc
pentru administrarea ansteziei generale.

Fascia clavipectorala
Fascia clavipectorala protejeaza continutul axilei, ocupanad spatiul dintre clavicula si
muschiul micul pectoral. Este un strat de tesut conjunctiv puternic.

Marginile axilei
Forma axilei variaza in functie de pozitia bratului. Cand bratul este ridicat, axila este o
piramida cu baza mare, iar cand bratul este coborat, ea este un spatiu ingust, comprimat.
Se spune ca axila are un apex, o baza si patru pereti (anterior, posterial, medial si lateral).

Osul humerus
Osul humerus , este un os lung tipic ce se gaseste la brat. Are corp lung cu capete
largite ce se uneste cu omoplatul la articulatia umarului si cu radius si ulta la cot.
Osul se imparte in diafiza (corp) si cate o epifiza (cap) la fiecare extremitate. Suprafata
humerusului este acoperita de o membrana groasa numite periost.

Ulna si radius
Sunt oase lungi alte antrebratului. Acestea se articuleaza cu humerusul si cu oasele
incheieturii mainii si permit rotirea mainii si a antrebratului. Ulna si radiusul sunt cele 2 oase
lungi, paralele ale antrebraului aflat intre cot si articulatiile manii.
 Ulna se afla pe partea degetului mic, in timp ce radius pe partea degetului mare.
Miscarile aferente ulnei si radiusului sunt pronatie si supinatie. Ulna este mai lung decat
radius si este principalul os stabilizator al antebratului.
Radius este cel mai scurt dintre cele doua oase alte anbratului si se articuleaza cu
incheietura mainii. Ca si ulna, prezinta o diafiza lunga si doua epifize (superioara si
inferioara).

Cotul
Cotul este articulatia sonoviala unde se articuleaza osusl humersu al bratului cu oasele
radius si ulna alte antrebratului. Structura articulatiei permite numai miscarea de timp balama,
dar este extrem de stabila. Miscarile aferente: flexarea si extensia. Trohleea in forma de
scripete a extremitatii se articuleaza cu incizura trohleara profunda a ulnei. Intreaga articulatie
este inconjurata de o capsula fibroasa.
Cotul este sustinut si intarit pe fiecare parte de ligamente colaterale puternice.
Aceastea sunt ingrosari ale capsului articulatiei.

Muschii bratului
Musculatura bratului se divide in doua loji distincte. Muschii lojii anterioare flexeaza
bratul, iar muschii lojii posterioare il indreapta. Toti muschii lojii anterioare sunt muschi
flexori:
 Muschii biceps brahial: are doua capte de origine. Corpul bombat se inghusteaza oe
masura ce coboara si formeaza tendonul puternic inserat.
 Muschiul brahial: are originea pe jumatatea antero-inferioara a humerusului si coboara
infasurand partea frontala a articulatei cotului
 Muschiul coracobrahial: ajuta la flexarea bratului la umar si aducerea acestuia in linie
cu corpui – aductie
Capul lung al bicepsului brahial isi are originea pe omoplat deasupra fosei genoide.

Muschii lojii posterioare

Muschii posteriori ai bratului actioneaza la intinderea cotului, intarind astfel antebratul
cu ajutorul bratului.
Loja posterioara are doar un muschi important, muhschiul triceps brahial – extensor puternic
al bratului. Acesta este un muschi mare voluminos, aflat in partea posterioara a humerusului
avand 3 capete: capul lung, capul lateral si capul medial.
Muschiul anconeu se afla in spatele si dedesubtul articulatiei cotului si are forma
triunghiulara.
 MUSCHII ANTEBRATULUI
Muschii flexori ai lojii anterioare a antebratului actioneaza la flexarea mainii,
incheieturii mainii si a degetelor. Acestia se divid in muschii superficiali si muschii profunzi
ai lojelor flexorilor si extensorilor.
Muschii flexori superficiali si grupa lui contin 5 muschi: muschiul rotund pronator, muschiul
flexor radial al carpului, muschiul palmar lung, muschiul flexor ulnar si muschiul flexor
superficial al degetelor.
Muschii flexori profunzi format din 3 muschi: muschiul profund al degetelor, muschiul
flexor lung al policarului si muschiul patrat pronator. Muschii flexori profunzi se afla in
aproprierea oaselor antebratului si actioneaza pentru flexarea mainii, incheieturii mainii si a
degetelor.

Flexarea mainii
Muschii antebratului se divid in loja anterioara si loja posterioara. Muschii flexori
anteriori indoaie incheietura mainii si degetele, iar muschii flexori posteriori actioneaza la
indreptarea acestora.
Pentru ca incheitura mainii si mana sa se poata fi flexibila in miscare, tonusul
muscular din jurul extermitatii inferioare a membrului este mentinut la minim datorita
tendoanelor antebratului lungi. Muschii vizati sunt muschii antebratului si trebuie sa fie mai
lungi decat oasele antebratului pentru a le permite sa functioneze cu eficienta. Humerusul a
dezvoltat doua proiectii numete epicondilul medail si lateral. Muschii flexori sunt inserati pe
epicondiul medial in timp ce muschii extensori au insertie pe epicondilul lateral.

Vascularizatia membrului superior

Arterele bratului alimnteaza cu sange tesuturile moi si oasele. Arterele principale se
divid si formeaza multe vase mai mici care comunica in retele, anastomozate la cot si
inchietura mainii.
Principala irigatie cu sange a bratului este facuta de artera brahiala coborand de-a
lungul partii interne a membrului superior, ramificandu-se in multe vase mici care iriga si
humerusul. Artera brahiala se divide sub articculatia cotului in artera radiala si artera ulnara.