Biomecanica coloanei vertebrale Miscrile coloanei vertebrale sunt miscri complexe.

Ele se realizeaz prin cumularea usoarelor deplasri ale corpurilor vertebrale (la nivelul discurilor intervertebrale si la nivelul articulaiilor). Aceste miscri sunt limitate de rezistena ligamentelor si a articulaiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate a esutului fibrocartilaginos din care este compus discul. Miscarea de flexie n miscarea de flexie, poriunea anterioar a discurilor intervertebrale este comprimat, n timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune. Muschii care iniiaz miscarea sunt cei ai peretelui abdominal in special dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac si muschii subhioidieni si sternocleidomastoidienii. Odat iniiat miscarea, grupul antagonist al flexorilor (extensorii coloanei) intr n aciune si gradeaz flectarea trunchiului, nvingnd forele gravitaionale. Miscarea de extensie n miscarea de extensie, poriunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, n timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocat n ultima faz de intrarea n contact a apofizelor articulare si apoi a apofizelor spinoase. Muschii sanurilor vertebrale, deci muschii extensori, sunt cei care iniiaz miscarea, care apoi este controlat de grupul anterior. Mai intervin n extensie si: spleniusul capului, muschii posteriori ai gtului, interspinosii si muschii sacrospinali.

Miscarea de nclinare lateral (ndoire). Aceast miscare are maximum de amplitudine n segmentul dorsal. Muschii n nclinare sunt: ptratul lombelor, psoasul, intertransversalii si dreptul lateral al capului. Mai pot interveni si muschii sanurilor vertebrale si n special sistemul transverso-spinos, sternocleidomastoidianul (SCM), scalenii, muschii cefei, trapezul, marele si micul oblic abdominal. Miscarea de rotaie (rsucire). Este maxim n regiunea cervical. Coloana dorsal se roteaz puin si nuumai dac se nclin si lateral. Coloana lombar se rsuceste cnd este n extensie. Muschii care execut miscarea sunt: oblicii abdominali, intercostalii, sistemul spino-transvers al muschilor sanurilor vertebrale. Rsucirea de aceeasi parte se face prin: marele dorsal, spleniusul, lungul gtului si micul oblic abdominal. Rsucirea de partea opus se face prin: spinotransvers si marele oblic abdominal. 4. Biomecanica articulaiei occipito-atlantoidiene Articulaia acioneaz ca o prghie de gradul I, cu punctul de sprijin n articulaie, plasat ntre fora dat de muschii cefei si rezistena dat de greutatea capului care tinde s cad nainte. Ea permite miscri de flexie cu amplitudinea de 20o, de extensie de 30o si de nclinare lateral de 15o. Muschii flexori sunt: marele si micul drept anterior ai capului si dreptul lateral al capului. Muschii extensori sunt: trapezul, splenius, marele complex, marele si micul drept posterior ai capului. Muschii pentru nclinare sunt: trapezul, spleniusul, micul complex, STM, dreptul lateral al gtului.

Articulaiile gtului minii si ale minii 1. Structura funcional Prin gtul minii nelegem regiunea care face legtura ntre antebra si mn, care mpreun formeaz un tot funcional. Cele 27 de oase care alctuiesc scheletul gtului minii si al minii sunt reprezentate de trei grupe: Oasele carpiene: (8 la numr), dispuse pe dou rnduri: - rndul superior: scafoid, semilunar, piramidal, pisiform - rndul inferior: trapez, trapeziod, osul mare, osul cu crlig Oasele metacarpiene (5 la numr) sunt lungi, asezate cu extremitatea lor proximal (baza) spre rndul metacarpian, iar cu extremitatea lor distal (cap) se continu cu oasele degetelor. Se numeroteaz din afar nuntru. Oasele degetelor (falange) continu direcia metacarpienelor. Degetul mare (policele) are doar dou falange, celelalte patru (indexul, mijlociul, inelarul si degeteul mic) au cte trei falange. Segmentele osoase se articuleaz ntre ele prin 30 de articulaii. Acestea sunt: articulaiile intercarpiene, radio-carpian, medio-carpian, carpo-metacarpiene, intermetacarpiene, metacarpo-falangiene, interfalangiene. Toate articulaiile minii sunt ntrite de ctre un manson capsular si de ligamente dispuse lateral, de o parte si de

alta a capsulei.Degetele sunt segmente de membru formate din piele si os cu articulaii si curele de transmisie 23 (tendoane) acionate de la distan, pe de o parte, de muschii antebraului si, pe de alt parte, de muschii intrinseci ai minii. 2. Muschii implicai n biomecanica acestor articulaii a. muschii antebraului descrisi anterior) reprezint grupul muschilor de for ai minii. Ei acioneaz asupra degetelor dar si asupra articulaiei gtului minii, contribuie la miscrile minii dar si la miscarea si fixarea articulaiei gtului minii n poziiile cele mai convenabile executrii miscrilor degetelor. b. muschii intrinseci ai minii (19 muschi proprii) reprezint grupul muschilor de finee si precizie ai minii. Ei sunt: -muschii tenarieni se gsesc n regiunea tenar, la partea supero-extern a palmei: -scurtul abductor al policelui -scurtul flexor al policelui -opozantul -adductorul policelui -muschii hipotenarieni se gsesc n regiunea hipotenar aflat n partea intern a palme palmarul cutanat -adductorul degetului mic

-scurtul flexor al degetului mic -opozantul degetului mic - muschii lojei mijlocii se gsesc ntre eminena tenar si eminena hipotenar, ei sunt: muschii lombricali (flexori ai primei falange si extensori ai ultimelor dou falange ale degetelor 2-5). -muschii interososi.(flexori ai primei falange si extensori ai ultmelor dou falange ca si lombricalii dar, n acelasi timp sunt si adductori si abductori ai degetelor 2-5). 3. Biomecanica articulaiei gtului minii si a minii Complexul osteo-articular al gtului minii este astfel structurat nct permite efectuarea mai multor miscri. Rolul cel mai important revine articulaiei radio-carpiene si medio-carpiene care sunt articulaii condiliene cu dou grade de libertate. Miscrile sunt de flexie-extensie, de abducie-adducie si de circumducie de mic amplitudine, la nivelul gtului minii si de flexie-extensie, de nclinare lateral si de circumducie la nivelul degetelor II, III, IV, V. La nivelul policelui, miscrile sunt de: flexie, extensie, abducie, adducie, opoziie (policele priveste cu faa lui palmar, faa palmar a degetelor 2-5) si de circumducie. Policele se suprapune peste celelalte 4 degete putnd transforma mna ntr-o adevrat pens care permite prehensiunea. Flexia si extensia se execut n

plan sagital, n jurul unei axe transversale care trece prin capul osului mare. nsumate, miscrile de flexie si extensie active au o amplitudine medie de 1650, iar cele pasive de 175o. Miscrile de abducie si adducie active au o amplitudine de 550, iar cele pasive au amplitudinea de 650. Membrul superior ca lan cinematic Centura scapular umrul, braul, cotul, antebraul,gtul miniisi mna pot acion a n cursul diferitelor miscri fie ca un lan cinematic deschis , fie ca unul nchis. Ca lan cinematic deschis membrul superior acioneaz n poziia ortostatic n: - ridicarea si coborrea braelor prin lateral, prin nainte sau prin napoi. - rsucirea nuntru si n afar, - rotaia dinainte napoi si dinapoi nainte - apucarea, mpingerea, aruncarea, lovirea Ca lan cinematic nchis membrul superior acioneaz n: - susinerea corpului n poziiile atrnat, atrnat sprijinit si stnd pe mini

Biomecanica coloanei vertebrale Micrile coloanei vertebrale sunt micri complexe. Ele se realizeaz prin cumularea uoarelor deplasri ale corpurilor vertebrale (la nivelul discurilor intervertebrale i la nivelul articulaiilor). Aceste micri sunt limitate de rezistena ligamentelor i a articulaiilor

intervertebrale i de gradul de compresibilitate a esutului fibrocartilaginos din care este compus discul. 50 Micarea de flexie n micarea de flexie, poriunea anterioar a discurilor intervertebrale este comprimat, n timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos i muchii spatelui sunt pui sub tensiune. Muchii care iniiaz micarea sunt cei ai peretelui abdominal in special dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac i muchii subhioidieni i sternocleidomastoidienii. Odat iniiat micarea, grupul antagonist al flexorilor (extensorii coloanei) intr n aciune i gradeaz flectarea trunchiului, nvingnd forele gravitaionale. Micarea de extensie n micarea de extensie, poriunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, n timp ce ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocat n ultima faz de intrarea n contact a apofizelor articulare i apoi a apofizelor spinoase. Muchii anurilor vertebrale, deci muchii extensori, sunt cei care iniiaz micarea, care apoi este controlat de grupul anterior. Mai intervin n extensie i: spleniusul capului, muchii posteriori ai

gtului, interspinoii i muchii sacrospinali. Micarea de nclinare lateral (ndoire). Aceast micare are maximum de amplitudine n segmentul dorsal. Muchii n nclinare sunt: ptratul lombelor, psoasul, intertransversalii i dreptul lateral al capului. Mai pot interveni i muchii anurilor vertebrale i n special sistemul transverso-spinos, sternocleidomastoidianul (STM), scalenii, muchii cefei, trapezul, marele i micul oblic abdominal. Micarea de rotaie (rsucire). Este maxim n regiunea cervical. Coloana dorsal se roteaz puin i nuumai dac se nclin i lateral. Coloana lombar se rsucete cnd este n extensie. Muchii care execut micarea sunt: oblicii abdominali, intercostalii, sistemul spino-transvers al muchilor anurilor vertebrale. Rsucirea de aceeai parte se face prin: marele dorsal, spleniusul, lungul gtului i micul oblic abdominal. Rsucirea de partea opus se face prin: spino-transvers i marele oblic abdominal. Biomecanica articulaiei occipito-atlantoidiene Articulaia acioneaz ca o prghie de gradul I, cu punctul de sprijin n articulaie, plasat ntre fora dat de muchii cefei i rezistena dat de greutatea capului care tinde s cad nainte. Ea

permite micri de flexie cu amplitudinea de 20o, de extensie de 30o i de nclinare lateral de 15o. Muchii flexori sunt: marele i micul drept anterior ai capului i dreptul lateral al capului. Muchii extensori sunt: trapezul, splenius, marele complex, marele i micul drept posterior ai capului. Muchii pentru nclinare sunt: trapezul, spleniusul, micul complex, STM, dreptul lateral al gtului.