Sprijin

unipodal
LUNCĂ DIANA

IRIMIA SABINA 51O9D

Denumirea poziției : sprijin uniped, sprijin monopodal sau unipodal, poziție
ortostatică unipedă sau plantigradă.

Poziția segmentelor : membrul inferior (de sprijin ) este extins din șold
și genunchi, piciorul flectat la 90o pe gambă; trunchiul se află în rectitudine,
în continuarea membrului inferior de sprijin; membrul inferior liber ca și
membrele superioare pot fi în poziții variate.

Baza de susținere : este suprafața piciorului de sprijin.

Poziția centrului de greutate : se situează la nivelul lui L1-L2.

Grupele musculare principale : sunt aceleași care susțin și poziția

bipedă, numai că întreaga sarcină este preluată de lanțurile musculare ale
membrului inferior de sprijin. Un rol important în menținerea poziției îl are
cuplul muscular psoas-iliac-fesier mijlociu (psoas-iliacul reprezintă un
stabilizator antero-intern, iar fesierul mojlociu un stabilizator lateral al
șoldului).
Mușchii
care
alcătuiesc
sprijinul
unipodal
M.Drept abdominal

- responsabil pentru păstrarea verticalităţii

trunchiului împreună cu m. erectori spinali,
prin contracţie bilaterală
Origine: fata anterioara a cartilajelor costale V-
VII si procesul xifoid sternal.
Insertie: osul pubis (intre tuberculul pubian si
simfiza).
are rol în menţinerea curburii coloanei
lombare.
 M. Iliopsoas
Este un muşchi lung, care are două porţiuni: m. psoas mare şi m. iliac.
ACTIUNE- M. psoas mare are rol static pentru poziţia de „drepţi” şi „şezând”, este muşchi
stabilizator al rectitudinii trunchiului
Origine fosa iliacă și coloana vertebrală

Inserţie: este comună pentru ambele fascicule. prin tendon scurt, dar puternic, se inseră pe
trohanterul mic.

Inervaţie: ramuri din plexul lombar şi colaterale din nervul femural.

Muschiul iliopsoas este un flexor important al coapsei si al soldului. Este implicat si in rotatia
externa a acestuia, datorita zonelor de insertie. Este format din doi muschi: iliac (cu originea in fosa
iliaca) si psoas mare (la unele persoane se poate gasi si muschiul psoas mic) cu originea pe
vertebrele lombare si ultima vertebra toracala, ambii muschi se insera prin tendon comun pe micul
trohanter.

Asigura echilibrul trunchiului

Muschi fixator, se opune caderii posterioare a trunchiului
Menține poziția verticală a trunchiului
Muşchiul piriform – acest muşchi, numit aşa din cauza formei, asemănătoare
unei pere, este situat sub muşchiul fesier mic. intervine în acţiunea de rotaţie
laterală a coapsei, o mişcare ce face ca piciorul să se răsucească spre exterior.

Piriformul este un mușchi mic, plat, cu formă piramidală care este situat în regiunea
fesieră a membrelor inferioare.

Este un mușchi profund care își are originea pe partea anterioara a sacrului, pe
marginea superioară a marii incizii ischiatice, pe creasta articulară sacro-iliacă și pe
ligamentul sacrotuberos. Are inserția pe partea superioară a marelui trohanter al
femurului.

Mușchiul piriform este unul din mușchii pelvitrohanterieni are rol în realizarea
mișcărilor membrelor inferioare, stabilizează articulația șoldului, participă la
mișcările de extensie cu coapsa în flexie, abducție cu coapsa în flexie și rotație
externă a șoldurilor.

Are un rol important în timpul mersului , permițând trecerea greutății de pe un picior

pe altul dar și la menținerea stabilității, echilibrului.
M. Fesier mare
Acţiune: este extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe
bazin) sau al bazinului pe coapsă (acţiune principală -
punct fix pe coapsă, realizând o forţă egală cu ceilalţi
extensori la un loc. Intervine în lanţul triplei extensii, fiind
principalul muşchi extensor antigravitaţional. Este rotator
extern al coapsei (acţiune secundară.
Fesierul mare îşi are originea pe osul iliac (os al bazinului), pe partea posterioară a osului sacru şi pe coccis.
Fibrele lui trec în jos şi în afară, către femur. Majoritatea fibrelor se inserează apoi pe tractul iliotibial (formaţiune
fibroasă).
2. Gluteul mediu (sau fesierul mijlociu) este un muschi abductor, adica acel muschi cu rol de
despartire a feselor si este situat in spatele gluteului mare.
Origine- pe cele trei sferturi anterioare ale buzei laterale ale creastei iliace .
pe aripa iliacă , pe aspectul lateral al iliului între liniile gluteale anterioare și posterioare.,pe fascia
gluteală.
Inserţie: trohanterul mare al femurului.
Inervaţie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat).
Acțiune: abducție și rotație internă a coapsei.

Este muschi fixator pentru centura pelviana in sprijinul unipodal

3. Gluteul mic (sau fesierul mic) este de asemenea un muschi abductor, situat in partea din
fata a fesierului mijlociu.
Aceşti muşchi acţionează pentru a menţine poziţia bazinului atunci când un picior este ridicat de la sol
şi pentru a nu permite acestuia să se aplece în partea respectivă.
Fesierii mici si mijlocii mentin echilibrul bazinului si ofera mobilitate si vitalitate soldurilor.
Muşchii coapsei
Sunt grupaţi în jurul femurului, acoperindu-l în totalitate, mai
puţin marele trohanter şi cei doi condili. Sunt clasificaţi după
aşezare şi acţiune în trei grupe:
• grupul anterior
- m. tensor al fasciei lata
- m. Croitor
- m. cvadriceps
• grupul medial:
- m. pectineu
- m. adductor lung
- m. gracilis
- m. adductor scurt
- m. adductor mare
• grupul posterior:
- m. biceps femural
- m semitendinos
- m. Semimembranos
M. Tensor al fasciei lata

Acţiunea este complexă deoarece prin contracţie pune în tensiune fascia coapsei
şi tractul iliotibial, fixând articulaţia genunchiului în extensie . Are un rol important şi
în menţinerea echilibrului în statică şi mers, pe piciorul de sprijin, prin înclinarea
pelvisului de aceeaşi parte, încercând să aducă centrul de greutate al corpului
deasupra punctului de sprijin.

Mușchiul începe în porțiunea anterioară a pelvisului, în așa-numita creastă iliacă,

care este partea anterioară a aripii pelvisului. Este încorporat într-o bandă groasă
de țesut conjunctiv numită fascia lată sau bandă ilio-tibială
Tensorul este un mușchi flexor, abductor și rotator intern al șoldului; întinzând
porțiunea laterală a fasciei lata, el flexează coapsa peste pelvis , îl răpește și îl
rotește intern.

Este, de asemenea, un stabilizator al genunchiului atunci când este extins, cu

genunchiul îndoit, este capabil să-l flexeze și să-l rotească extern. Când se fixează
pe fascia și condilul tibial , înclină pelvisul în lateral.

De asemenea, stabilizează corpul atunci când, mergând și alergând, se sprijină pe

un singur membru, de aceea este important în poziția asimetrică în picioare,
deoarece este un puternic stabilizator al pelvisului împreună cu mușchii fesieri.
- împinge bazinul pe linie orizontală
M. Cvadriceps este cel mai voluminos şi mai puternic muşchi
al corpului, fiind principalul extensor al gambei . Este compus
din: dreptul femural, vastul medial, vastul lateral şi vastul
intermediar. Aceste patru porţiuni (de origine) se unesc într-un
singur tendon, care înglobează patela şi se fixează prin
intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.
Acţiune: are un rol de maximă importanţă atât în dinamica
articulaţiei genunchiului cât şi în statica sa.

Muschiul cvadriceps este situat pe fata anterioara a coapsei; tendonul

cvadriceps se insera in partea superioara a rotulei si reprezinta
principalul sistem muscular antigravitational, avand ca actiune
miscarea de extensie a genunchiului.

Menține genunchiul să nu se ducă în hiperextensie

M. Biceps femural este situat în partea postero-laterală a
coapsei.
Acţiune: este extensor al coapsei pe pelvis (prin capul
lung), flexor (când acţionează ambele capete) şi rotator
extern al genunchiului (când gamba este flectată.
Muschiul biceps femural este cel mai puternic din
complexul hamstring si este responsabil pentru flexie,
rotatie externa si stabilitatea postero-laterala a
genunchiului.

Bicepsul femural are un capat lung si unul scurt. In unele

cazuri, capul scurt al bicepsului femural poate fi absent.
Capul lung al acestuia are originea pe tuberozitatea
ischiadica si ligamentul sacrotuberos. Capul scurt al
bicepsului femural provine de la buza externa a liniei aspre,
linia supracondilara a femurului si septul intermuscular
lateral. Aceste doua capete ale bicepsului femural formeaza
tendonul muschiului care se insera pe capul fibulei, fascia
crurala si partea proximala a tibiei.
Muschiul croitor
Este cel mai lung muschi din corp, situat in regiunea anterioara a coapsei. Trece peste 2 articulatii, avand origine
pe spina iliaca anterosuperioara si terminandu-se printr-o expansiune aponevrotica pe fata mediala a tibiei,
formand planul superficial al ″labei de gasca″.

Actiune: flexia gambei si a coapsei, avand si o actiune cuplata pe cele 2 articulatii. Considerand iliacul punct fix
realizeaza flexia, rotatia externa si abductia coapsei, flexia si rotatia interna a tibiei.
Considerand membrul inferior punct fix, in contractie bilaterala realizeaza anteversia bazinului, in contractie
unilaterala realizeaza anteversiune, rotatie externa si inclinare laterala externa a iliacului.
M. Semitendinos este situat în partea postero-medială a coapsei.
Acţiune: extensor al coapsei şi flexor al gambei, rotator intern al gambei
flectate.
Semitendinosus este un mușchi fuziform al compartimentului posterior al coapsei . Împreună cu
semimembranos și capul lung al bicepsului femural cuprinde un grup numit mușchii ischio -
jambierii cu care împărtășește aceste trei trăsături comune;

Toate se atașează între tuberozitatea ischială a pelvisului și oasele piciorului

Ei traversează atât articulațiile șoldului , cât și ale genunchilor în cursul lor și acționează asupra lor
Toate sunt inervate de diviziunea tibială a nervului sciatic

Ca motor principal, semitendinosul se extinde și rotește intern coapsa , flexează și rotește intern
piciorul. Are si rol postural, stabilizand centura pelviana.
M. Semimembranos

Originea sa este tuberozitatea ischiatică de pe pelvisul inferior și are o inserție distală complexă
legată de mușchiul popliteu , de meniscul medial, de ligamentul colateral medial și de tibie . În
partea inferioară a coapsei, semitendinosul și semimembranosul formează împreună limita
medială superioară a fosei poplitee

Ischio-jambierea joacă, în general, un rol în extensia șoldului și în flexia genunchiului. În caz

contrar, singurul semimembranos este un extensor al șoldului și un flexor/intrarotator al
genunchiului.

În extensia genunchiului, tendonul semimembranos previne valgus, în timp ce în flexia

genunchiului previne rotația externă.

Ligamentul popliteu oblic joacă un rol semnificativ în prevenirea atât a rotației externe excesive
a genunchiului, cât și a hiperextensiei și în întărirea stabilității genunchiului

Semimembranosul actioneaza sinergic cu muschiul popliteu prin extensia fibroasa catre acest
muschi.
Muşchii regiunii mediale a coapsei (adductorii)
Sunt dispuşi în trei planuri:
• planul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis
• planul mijlociu: m. adductor scurt
• planul profund: m. adductor mare.
M. Adductor lung
Origine: faţa laterală a marginii inferioare a pubisului
Inserţie: interstiţiul liniei aspre a femurului (în 1/3 mijlocie)
Inervaţie: ram din nervul obturator
Acţiune: adducţie, flexie şi rotaţie externă a coapsei
M. Gracilis este cel mai medial şi mai lung din grupul adductorilor şi singurul care depăşeşte articulaţia genunchiului
(muşchi biarticulari)
Origine: ramul inferior al osului pubis.
Inserţie: partea superioară a feţei mediale a tibiei (pes anserinus)
Inervaţie: ram din nervul obturator
Acţiune: este flexor şi adductor al coapsei şi flexor şi rotator intern al gambei.
M. Adductor scurt
Origine: ramul inferior al osului pubis
Inserţie: 1/3 superioară a interstiţiului liniei aspre a femurului.
Inervaţie: ram din nervul obturator
Acţiune: adductor, rotator extern şi flexor al coapsei.
Muşchii regiunii posterioare a coapsei (ischiogambierii / ischiocruralii /
hamstrings)

• Sunt muşchi lungi, biarticulari şi se întind între

pelvis şi oasele gambei,
• origine comună pe tuberozitatea ischiatică
• inserţie pe oasele gambei.
Muschii gambei

Muşchii gambei sunt situaţi asimetric în jurul celor două oase

ale gambei, astfel încât faţa medială şi marginea anterioară a
tibiei, precum şi cele două maleole (tibială şi peronieră), rămân
neacoperite de musculatură. Aceşti muşchi se împart în trei
grupe:
Grupul anterior - m. tibial anterior; - m. extensor lung haluce;
- m. extensor lung degete; - al III-lea peeronier.
Grupul lateral: - m. peronier scurt; - m. peronier lung.
Grupul posterior:
a) planul superficial: - m. triceps sural; - m. plantari
b) planul profund: - m. tibial posterior; - m. flexor lung
haluce; - m. flexor lung degete; - m. popliteu.
Muschii care ajuta la mişcarile de
la nivelul talpii sunt urmatorii:
1. Gastrocnemian-este un muschi lung, care isi are originea in spatele genunchiului si se
insereaza pe calcaneu prin tendonul lui Ahile; este util in flexia genunchiului si a talpii.

Insertii: componenta mediala (caput mediale) isi are originea, prin intermediul unui tendon care se continua cu o
lama aponevrotica, pe fata cutanata a condilului medial al femurului. Componenta laterala (caput laterale) isi are
originea, prin intermediul unui tendon care se continua cu o lama aponevrotica, pe fata cutanata a condilului
lateral al femurului. Tendoanele celor doua capete se continua cu doua lame aponevrotice, una superficiala, alta
profunda, pe care se insera fasciculele musculare. Corpul muscular, astfel constituit, se continua cu tendonul
calcanean a lui Ahile

2. Solear-este situat in spatele muschiului gastrocnemian; acest ajuta la flexia plantara si are
un rol esential in balansul necesar pentru pozitii precum retiré sau attitude

Insertii: isi are originea prin trei fascicule: - pe capul fibulei si pe fata posterioara a difizei fibulei, - pe linia
solearului si pe marginea posterioara de la nivelul difizei tibiei, - pe arcada fibroasa, reprezentata de arcada
tendinoasa a solearului, dispusa de la nivelul capului fibulei pana la nivelul liniei solearului.
 3. Tibialul posterior-isi are originea in spatele tibiei si a fibulei, si se insereaza pe osul navicular;
acesta adauga un plus de stabilitate arcuirii mediale si ajuta la flexia si inversia plantara.

4. Tibialul anterior, extensorul halucis si externsorul degetelor au rol in ridicarea pe degete si in

flexia gleznei.

Insertii: isi are originea in portiunea mijlocie a fetei mediale a tibiei si pe membrana interosoasa

Este cel mai medial şi mai voluminos al regiunii.

Origine: faţa laterală a tibiei şi membrana interosoasă.

Inserţie: baza metatarsianului I şi cuneiformul medial

Actiune: flexia dorsală a piciorului şi intervine astfel în locomoţie: la nivelul membrului de

sprijin trage gamba înainte iar la nivelul membrului oscilant acţionează pe gambă ridicând
piciorul, asigurând scurtarea membrului, necesară pendulării. Prin acţiune statică menţine poziţia
ortostatică. Este rotator şi adductor intern al piciorului iar împreună cu peronierul lung formează o
chingă care susţine bolta plantară.

5. Flexor al degetelor-isi are originea in spatele tibiei si se insereaza pe degetele 2-5; ajuta tot la flexia
si inversia plantara.

6.. Flexor al halucelui-isi are originea in spatele fibulei si este dispus de-a lungul partii inferioare a
piciorului, printr-un „tunel” al gleznei, inserandu-se la baza haluceului (degetului mare al piciorului);
ajuta la flexia degetului mare, imprima forta sariturilor si este suportul arcuirii mediale
M. Triceps sural este format din două părţi distincte :
M. gastrocnemian (gemen) are două capete de inserţie
proximală:
Acţiune: este biarticular, cu fibre lungi, având acţiune de
scurtă durată, dar cu randament maxim.
M. solear este mai gros şi mai profund decât
gastrocnemianul.
Acţiune: este un muşchi uniarticular, cu fibre scurte. Este un
muşchi al forţei.
În ansamblu, m. triceps sural este cel mai puternic flexor
plantar şi adductor al piciorului

Aceștia fac inversia și eversia

Peronierii-sunt muschii dispusi in partea laterala a piciorului, cu originea in partea superioara a fibulei si cu insertia pe al 5-lea metatarsial;
acestia imprima forta mişcarilor talpii.

M. PERONIER LUNG

Origine: pe fata laterala a osului peroneu si septurile intermusculare.

Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial

Acţiune: rotaţia laterală şi abducţia piciorului, flexie plantară a piciorului. Accentuează şi susţine bolta transversală a piciorului

M. PERONIER SCURT

Origine: pe fata laterala a osului peroneu si pe cele doua septuri intermusculare.

Insertie: tuberozitatea metatarsianului V.

Acţiune: rotaţia laterală şi abductor al piciorului şi flexie plantară a piciorului.

Intrisecii-se afla la baza talpii, cu originea in calcaneu si cu insertia pe metatarsiene; sunt responsabili cu
intinderea degetelor.
Mușchii de la nivelul plantei
In functie de pozitia lor pe osul labei piciorului, anumiti muschi intervin in
alte miscari ale acestuia: rotirea interna (adductia) sau externa
(abductia), sprijinirea excesiva pe partea interioara a plantei piciorului
(pronatia), sprijinirea excesiva pe partea exterioara a plantei piciorului
(supinatia).
Principala actiune a muschilor plantari superficiali este aceea de a
mentine planta piciorului in forma de bolta si de a o stabiliza int impul
miscarilor sale.
Muschiul patrat plantar al lui Sylvius (dupa numele lui Jacobus Sylvius,
anatomist francez) este un muschi scurt, accesoriu al muschiului flexor
lungcomun ale degetelor, situat in partea posterioara a plantei. El
participa la flexia ultimelor patru degete, in special la realizarea presiunii
finale a plantei piciorului in timpul mersului.
•Extensie de șold
• Agonisti: Gluteus Maximus , semitendinos, Biceps Femoris (cap lung) si Adductor Magnus (partea
posterioara)
• Antagoniști: Psoas Major și Iliacus
•Flexia genunchiului
• Agonişti: biceps femural (cap lung), biceps femuris (cap scurt) şi semitendinos. Cu toate acestea,
sinergia dinamică a complexului semimembranos și a bicepsului femural asigură și tragerea coarnelor
posterioare ale meniscului medial și lateral. [9]
• Antagoniști: Vastus Lateralis , Vastus Medialis , Vastus Intermedius și Rectus Femoris , Gracilis , 
Sartorius , Popliteus , gastrocnemius și plantaris ajută la flexia genunchiului.
•Rotația internă a genunchiului a genunchiului atunci când este flectat
• Agonişti: popliteu şi semitendinos
• Antagonisti: biceps femural (cap lung) si biceps femural (cap scurt).
•Sartorius și Gracilis ajută la rotația internă a genunchiului atunci când genunchiul este flectat.
BIBLIOGRAFIE
1.. [andersen:1998] N. H. Andersen, J. Soberg, H. Johannsen, O. Sneppen. Frozen.
2. shoulder: Arthrtoscopy and manipulation under general anesthesia and early passivemotion. J. Shoulder Elbow Surg.,
218-222, 1998.
3. [binder:1984-1] A. I. Binder, D. J. Bulgen, B. L. Hazleman, S. Roberts. Frozen shoulder:a long-term prospective study.
Ann. Rheum. Dis., 43, 361-364, 1984.
4. [binder:1984-2] A. I. Binder, D. Y. Bulgen, B. L. Hazleman, J. Tudor. Frozen shoulder:an arthrographic and
radionuclear scan assessment. Ann. Rheum. Dis., 43,365-369,1984.
5. [binder:1986] A. I. Binder, B. L. Hazleman. A controlled study of oral prednisolone inFrozen shoulder. British J.
Rheumatology, 25, 288-292, 1986
6. [boone:1979] D. C. Boone, S. Azen. Normal range of motion of joints in male subjects.J. Bone Joint Surg., 61-A, 756-
759, 1979.
7. [bridgman:1972] J. F. Bridgman. Periarthrtis of the shoulder and diabetes mellitus.Ann. Rheum. Dis., 31, 69-71,
1972.10. [bulgen:1984] D. Y. Bulgen, A. I. Binder, B. Hazlman. Frozen shoulder: prospectiveclinical study with an
evaluation of three treatment regimens. Ann. Rheum. Dis.,43,353-360, 1984.
8. [miller:1996] M. Miller, M. A. Wirth, C. A. Rockwood. Thawing the frozen shoulder:the "patient" patient.
Orthopaedics, Vol. 19 / No. 10, 849-853, 1996.
9. [moțet: 1997] Dumitru Moţet. Îndrumător terminologic pentru studenţii secţiilor deKinetoterapie. Ed. Deşteptarea,
Bacău, 1997.
10. [mungiu: 2000] Ostin Mungiu. Algeziologie specială. Editura Polirom, laşi, 2000.
11. [neer:1992] C. S. Neer, C. Satterlee, R. Dalsey, E. Flatow. The anatomy and potentialeffects of contracture of the
coracohumeral ligament. Clin. Orthop. Rel. Res., 280,182-185, 1992.