MUSCHII CENTURII PELVINE

Sunt muschi care au originea pe oasele bazinului si insertia pe femur. Acopera articulatia coxofemurala,
realizand un adevarat con muscular al acesteia. In general, sunt muschi mai scurti, dar puternici.
Topografic, ei constituie un grup anterior si unul posterior.
Grupul anterior este reprezentat de urmatorii muschi:
- m. iliopsoas (constituit din m. psoas mare si m. iliac);
- m. psoas mic.
Grupul posterior cuprinde:
- m. fesier mare (gluteul mare);
- m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu);
- m. fesier mic (gluteul mic);
- m. piriform;
- m. obturator intern;
- m. gemen superior;
- m. gemen inferior;
- m. patrat femural;
- m. obturator extern
CARACTERISTICI

Datorita dispozitiei radiare a muschilor permite realizarea unor actiuni multiple, neexistand, de
fapt, muschi care actioneaza numai asupra articulatiei coxofemurale. Din acest considerent,
fiecare muschi are mai multe actiuni, dintre care una este principala.
Muschii centurii pelvine actioneaza asupra articulatiei coxofemurale impreuna cu numerosi
muschi ai coapsei.
Este posibil ca un muschi, datorita asezarii sale, fata de un anumit ax de miscare, sa actioneze in
sensuri opuse.
1.. MUSCHII GRUPULUI ANTERIOR

M. ILIOPSOAS

Este un muschi lung, care are doua portiuni (. 129):

- m. psoas mare,

- m. iliac

ORIGINE;

m. iliac: pe fosa iliaca.

m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se intind peste
corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12(intre acestea si arcadele psoasului trec arterele lombare, insotite de
cele doua vene si ramuri comunicante ale nervilor lombari si nervi spinali).

- cele doua insertii de origine se unesc formand m. iliopsoas.

INSERTIE: este comuna pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar puternic, se insera pe trohanterul mic.

INERVATIE: ramuri din plexul lombar si colaterale din nervul femural.

ACTIUNE:

- flexor al coapsei pe bazin, daca

punctul fix este pe bazin si coloana vertebrala;

- flecteaza bazinul pe coapsa cand ia punct fix pe femur;

- participa in locomotie: luand punct fix pe coloana si bazin, duce

coapsa membrului oscilant dinapoi - inainte.

M. psoas mare actioneaza ca muschi de viteza si amploare, iar muschiul iliac, ca

muschi de forta. Lungimea m. psoas este hotaratoare pentru lungimea pasilor si a
sariturii.

- rol static: pentru pozitia de drepti si sezand, este muschi

stabilizator al rectitudinii trunchiului;

- flecteaza si inclina lateral trunchiul prin contractie unilaterala;

- flecteaza trunchiul pe coapsa in decubit dorsal;

este rotator extern al coapsei;

este un muschi tipic de miscare, fiind important in sporturi (atletism, gimnastica, fotbal, rugby).

M. PSOAS MIC

Origine: fetele laterale ale ultimelor vertebre toracice si prima lombara.

Insertie: creasta pectinee a pubelui, fara a trece la coapsa
Inervatie: ramuri din plexul lombar
Actiune: este un muschi al centurii, care nu actioneaza asupra articulatiei coxo-femurale.
2. MUSCHII GRUPULUI POSTERIOR

M. FESIER MARE

Este cel mai voluminos si mai superficial muschi al regiunii fesiere, acoperind muschii pelvitrohanterieni - in
nomenclatura franceza (. 130).

Origine: fata externa a aripii iliace, ligamentul sacrotuberal, muchia laterala a

sacrului si coccigelui si fascia toracolombara.

Insertie: pe tuberozitatea gluteala a femurului si pe fascia lata.

Inervatie: nerv fesier inferior

Actiune: este unul dintre cei mai puternici muschi ai corpului. Actiunile sale
sunt multiple:
extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al bazinului pe
coapsa (actiune principala - punct fix pe coapsa)- realizand o forta egala cu ceilalti
extensori la un loc. Intervine in lantul triplei extensii, cand intregul membru inferior a
fost flectat in prealabil (tripla flexie), fiind principalul muschi extensor
antigravitational (ridicarea corpului din pozitia ghemuit sau sezand, in alergare,
sarituri).

- rotator extern al coapsei (actiune secundara);

abductor al coapsei - prin portiunea superioara a muschiului, situata deasupra axului miscarii;

- adductia coapsei - prin portiunea sa inferioara situata sub axul miscarii;

- balansarea pelvisului in frontal (intervenind prin cele doua componente antagoniste).

In afara functiilor dinamice, are si o importanta functie statica, muschiul fesier mare fiind inactiv in statiune
verticala comoda. Intervine in statiune doar cand corpul este usor inclinat inainte, impiedicand caderea sa in fata
(a trunchiului pe coapsa), prin contractie statica, cu punct fix pe coapsa.
Datorita insertiei sale pe fascia lata, impiedica inclinarea excesiva a trunchiului spre inainte in situatii precum: ski
alpin, fuga, dans, ridicatul unor greutati.
Este activ si in miscarile in care pelvisul este intens solicitat: calarie, canotaj, gimnastica - sol).

M. FESIER MIJLOCIU

Este un muschi puternic, triunghiular, acoperit partial de fesierul mare si fascia gluteala

Origine: fata externa a aripii iliace (intre liniile gluteala anterioara si posterioara) si portiunea corespunzatoare a
crestei iliace.

Insertie: trohanterul mare al femurului.

Inervatie: nervul fesier mijlociu (ram din plexul sacrat).

Actiune:

- abductor al coapsei (actiune principala): in mers (sau alergare), in faza sprijinului unilateral, ia punct fix
pe femur, imobilizeaza bazinul pe membrul de sprijin, impiedicand bascularea sa de partea opusa. Paralizia
bilaterala a muschiului va determina bascularea pelvisului alternativ in frontal, antrenand si coloana
lombara(mers leganat de rata).

- rotator extern si extensor al coapsei - portiunea posterioara a muschiului

- rotator intern si flexor al coapsei - prin portiunea anterioara a muschiului - fasciculele anterioare sunt
cele mai puternice.

M. FESIER MIC

Este un muschi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu (. 132, 133).

Origine: fata externa a aripii iliace (intre limita gluteala anterioara si inferioara )
Insertie: trohanterul mare femural.
Inervatie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat)
Actiune: identica cu fesierul mijlociu

M. PIRIFORM (PIRAMIDAL)

Delimiteaza spatiul supra si infra piriform (. 133).

Origine: fata anterioara a sacrului.

Insertie: trohanterul mare femural.
Inervatie: ram propriu din plexul sacrat.
Actiune: rotator extern, abductor si extensor al coapsei.

M. TENSOR AL FASCIEI LATA

Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, el prezinta insa o unitate de dezvoltare si
inervatie cu m. fesier mijlociu.
Origine: spina iliaca antero-superioara si extremitatea anterioara
a crestei iliace
Insertie: tractul iliotibial (formatiune fibroasa aflata in partea
laterala a coapsei si terminata pe condilul lateral al tibiei).
Inervatie: ram din nervul fesier superior
Actiune: complexa. Prin contractie pune in tensiune fascia
coapsei si tractul iliotibial, fixand articulatia genunchiului in extensie. De
asemenea poate fi si flexor al gambei cand miscarea a fost initiata de alti
muschi. Cu punct fix pe pelvis, este flexor si abductor al coapsei si
imprima o usoara miscare de rotatie laterala a gambei prin contractia sa,
el apasa pe trohanterul mare al femurului, comprimand capul femural in
acetabul.
Rol in mentinerea echilibrului in statica si mers, pe piciorul de
sprijin, prin inclinarea pelv 454b16e isului de aceeasi parte, incercand sa
aduca centrul de greutate al corpului deasupra punctului de sprijin.

M. OBTURATOR INTERN

Este un muschi cu forma radiara (. 133).

Origine: membrana obturatorie si periferie osoasa a gaurii obturate.
Insertie: trohanter mare femural.
Inervatie: nerv obturator intern.
Actiune: rotator extern al coapsei.

MUSCHII GEMENI SUPERIOR SI INFERIOR

Origine: spina ischiatica (gemenul superior)

- tuberozitatea ischiatica (gemenul inferior).

Insertie: comuna cu obturatorul intern- trohanterul mare femural
Inervatie: ramuri separate din plexul sacrat
Actiune: rotatori externi ai coapsei (impreuna cu m. obturatori intern)

M. PATRAT FEMURAL

Este situat inapoia articulatiei coxofemurale (. 134).

Origine: tuberozitatea ischiatica
Insertie: creasta intertrohanteriana a femurului.
Inervatie: ram din plexul sacrat.
Actiune: rotatie externa a coapsei.

M. OBTURATOR EXTERN

Este un muschi turtit, in evantai.

Origine: membrana obturatorie si fata laterala a cadrului osos al gaurii

obturate.

Insertie: fosa trohanterica a femurului

Inervatie: ram din nervul obturator.

Actiune: rotator extern al coapsei, dar are si rol de ligament activ care sprijina
de jos colul femural, tinand capul femural in articulatie.

MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSEI

M. CROITOR (M. SARTORIUS)
Este cel mai lung muschi al corpului, strabatand in diagonala regiunea anterioara a coapsei, trecand peste doua
articulatii (este biarticular)

Origine: spina iliaca anterosuperioara (coxal).

Insertie: fata mediala a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune aponevrotica (laba de gasca sau pes
anserinus- . 65) care reprezinta insertia comuna a trei muschi: croitor, gracilis, semitendinos.

Inervatie: ram din nervul femural.

Actiune: fiind biarticular, este atat flexor, rotator extern, abductor al coapsei cat si flexor al gambei pe coapsa.

M. CVADRICEPS

Este cel mai voluminos si mai puternic muschi al corpului, fiind principalul extensor al gambei (. 138). Este
compus din:

dreptul femural

vastul medial

vastul lateral

vastul intermediar

Aceste patru portiuni (de origine) se unesc intr-un singur tendon, care inglobeaza patela si se fixeaza prin
intermediul ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.

m. drept femural: pe spina iliaca anteroinferioara (SIAI) si deasupra acetabulului

m. vast lateral: pe trohanterul mare femural si pe buza laterala a liniei aspre
m. vast medial: pe linia aspra (pe toata intinderea ei)
m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fetei laterale si anterioare femurale.

Insertie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m. cvadriceps ce inglobeaza rotula (prin intermediul
ligamentului patelar).
Inervatie: nervul femural
Actiune: m. cvadriceps are un rol de maxima importanta atat in dinamica articulatiei genunchiului (muschiul in
intregime) cat si in statica sa (stabilitatea activa a genunchiului). Muschiul drept femural (biarticular) actioneaza
atat asupra articulatiei genunchiului cat si asupra articulatiei coxofemurale.
Actiunea asupra genunchiului se realizeaza prin:

Origine

extensia gambei pe coapsa- realizata prin actiunea tuturor componentelor, fiind practic de neinlocuit de un
alt muschi. Forta extensiei este de trei ori mai mare decat a tuturor flexorilor la un loc.
prin contractia statica, transforma membrul inferior intr-o coloana rigida necesara sprijinului in mers
(alergare) si a statiunii verticale, de unde si dezvoltarea mare a cvadricespului;
prin contractie dinamica, actioneaza impreuna cu ceilalti muschi ai triplei extensii, intervenind in toate
miscarile in care genunchiul si intregul membru inferior in prealabil flectat, se extinde ridicand trunchiul vertical
impotriva gravitatiei (ridicare din sezand, ghemuit, urcatul scarilor, mers pe teren accidentat);
prin contractie dinamica (la nivelul membrului oscilant), cvadricepsul actioneaza, in mers, luand punct fix
proximal; in faza pasului urmator, contractia sa contribuie la lungirea pasului prin extensia brusca a
genunchiului.
Actiunea asupra articulatiei coxofemurale

In acest caz actioneaza doar m. drept femural (biarticular) realizand:

flexia coapsei pe bazin (in principal- . 66);

abductia si rotatia externa a coapsei (secundar).
cand ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine in mers realizand flexia coapsei pe bazin (coapsa este
dusa dinapoi- inainte din faza pasului posterior in cea a pasului anterior, urmata de extinderea brusca a gambei,
deci la nivelul membrului oscilant, cvadricepsul actioneaza succesiv ca flexor al coapsei si extensor al gambei;
cand ia punct fix pe tibie - m. drept femural, actioneaza asupra bazinului, realizand balansarea sa in sagital.

Paralizia m. cvadriceps este foarte grava, genunchiul nu se poate stabiliza impotriva greutatii corporale, facand
dificila sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin.
Lantul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps si triceps sural.

MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)

Sunt muschi care ocupa spatiul triunghiular dintre partea inferioara a pelvisului, corpul femurului si linia ce
uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului. Sunt mai dezvoltati in partea superioara unde se
suprapun in trei uri, formand o piramida triunghiulara neregulata, cu baza sus si varful in jos, la nivelul
epicondilului medial femural (. 139, 140).
Sunt dispusi in trei planuri:

planul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis

planul mijlociu: m. adductor scurt
planul profund: m. adductor mare.

M. PECTINEU
Origine: creasta pectineala (a ramului superior al pubelui) (. 139).

Insertie: linia pectineala a osului femur.

Inervatie: dubla- ramuri din nervul femural si nervul obturator
Actiune:
flexor al coapsei pe bazin
adductie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului).

M. ADDUCTOR LUNG

Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului (. 139, 140).

Insertie: interstitiul liniei aspre a femurului (in 1/3 mijlocie)
Inervatie: ram din nervul obturator
Actiune:
adductie, flexie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului)
participa la pozitia croitorului (adductie si rotatie externa a coapsei)

M. ADDUCTOR SCURT

Origine: ramul inferior al osului pubis

Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului.
Inervatie: ram din nervul obturator
Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei

M. ADDUCTOR MARE

Este cel mai mare, mai posterior si mai profund dintre muschii regiunii (. 139, 140).
Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana (coxal).
Insertie: interstitiul liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului medial al femurului.Dupa
directia si insertia distala a fasciculelor musculare se disting trei portiuni:

portiunea superioara (bine individualizata);

portiunea mijlocie (mai voluminoasa si posterior de precedenta);

portiunea inferioara (cea mai posterioara si mai

groasa, intinsa de la tuberozitatea ischiatica la tuberculul
adductorilor).

Inervatie: ramuri din nervii obturator si ischiatic.

Actiune:

adductor al coapsei (cel mai puternic);

extensor al coapsei- singurul extensor din grupul

medial, datorita faptului ca actioneaza inapoia axului transversal
al articulatiei coxofemurale, prin originea sa pe tuberozitatea
ischiatica;

rotator extern al coapsei (prin portiunile mijlocie si

superioara);

rotator intern al coapsei (prin portiunea inferioara).

M. GRACILIS
Este cel mai medial si mai lung din grupul adductorilor si
singurul care depaseste articulatia genunchiului (muschi
biarticulari) (. 139, 140).

Origine: ramul inferior al osului pubis.

Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei (pes

anserinus)

Inervatie: ram din nervul obturator

Actiune:
flexor si adductor al coapsei;
flexor si rotator intern al gambei.

MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

(ischiogambierii / ischiocruralii / hamstrings)
Sunt muschi lungi, biarticulari si se intind intre pelvis si oasele gambei, avand origine comuna pe tuberozitatea
ischiatica si insertie pe oasele gambei.
Muschii sunt antagonisti ai cvadricepsului, deci extensori ai articulatiei coxofemurale, dar flexori asupra genunchiului
(rol in statiunea bipeda si deplasarea bipeda).

M. BICEPS FEMURAL

Situat in partea postero-laterala a coapsei.

Origine: dubla- tuberozitatea ischiatica (capul lung) si 1/2 inferioara a interstitiului liniei aspre (capul scurt).
Insertie: capul fibulei.
Inervatie: nervul ischiatic
Actiune:

extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung)

flexor al gambei

flexor al genunchiului (cand actioneaza ambele capete).

rotator externa (cand gamba este flectata)- miscare importanta in ski-ul alpin.

M. SEMITENDINOS

Este situat in partea postero-mediala a coapsei (. 141).

Origine: tuberozitatea ischiatica (prin tendon comun cu bicepsul femural).
Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei (prin pes anserinus), impreuna cu croitorul si gracilisul.
Inervatie: ramuri din nervul ischiatic.
Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.

M. SEMIMEMBRANOS

Este situat mai profund decat m. semitendinos.

Origine: tuberozitatea ischiatica.

Insertie: condil medial tibial.

Inervatie: ram din nervul tibial

Actiune: identica cu semitendinosul, cu precizarea ca m. semimembranos

este mai puternic.

MUSCHII GAMBEI
Muschii gambei sunt situati asimetric in jurul celor doua oase ale gambei, astfel incat fata mediala si marginea
anterioara a tibiei, precum si cele doua maleole (tibiala si peroniera), raman neacoperite de musculatura (. 144).
Acesti muschi se impart in trei grupe:

Grupul anterior
- m. tibial anterior;
- m. extensor lung haluce;
- m. extensor lung degete;
- al III-lea peeronier.
Grupul lateral:
- m. peronier scurt;
- m. peronier lung.
Grupul posterior:
Planul superficial:

m. triceps sural(gastrocnemian si solear );

- Planul profund:

m. tibial posterior;

m. flexor lung al haluce;

m. flexor lung al degete;

m. popliteu.

MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A GAMBEI

M. TIBIAL ANTERIOR (GAMBIERUL ANTERIOR)

Este cel mai medial si mai voluminos al regiunii (. 145).

Origine: fata laterala a tibiei si membrana interosoasa.
Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial.
Inervatie: ram din nervul peronier profund.
Actiune:
- flexia dorsala a piciorului- intervine astfel in locomotie:
- la nivelul membrului de sprijin- trage gamba inainte;
- la nivelul membrului oscilant- actioneaza pe gamba ridicand piciorul, asigurand scurtarea membrului, necesara
pendularii;
- prin actiune statica nu permite rasturnarea inapoi a gambei;
- este si rotator si adductor intern al piciorului;
impreuna cu peronierul lung formeaza o chinga care sustine bolta tara.

M. EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI

(extensorul propriu al halucelui)

Este situat lateral de precedentul (. 147).

Origine: fata mediala a peroneului si membrana interosoasa.
Insertie: falanga distala a halucelui.
Inervatie: ram din nervul peronier profund.
Actiune:
extensor al halucelui;
flexor dorsal si rotator intern al piciorului.

M. EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR

(extensor comun al degetelor)

Este situat lateral de precedentii.

Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoasa.
Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.
Inervatie: ram din nervul peronier profund.
Actiune:
flexor dorsal al piciorului si rotator extern;
abductor al piciorului.

M. PERONIER AL III LEA

( peronierul anterior)

Este cel mai extern muschi al lojei anterioare (. 146).

Origine: pe tibie, peroneu si membrana interosoasa.
Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.

Inervatie: ram din nervul peronier profund.

Actiune: cand ia punct fix pe gamba, peronierul anterior este flexor,
abductor si rotator in afara al piciorului pe gamba, deci este un
sinergist al extensorului comun al degetelor. El mai este considerat un
fascicul extern al acestui muschi.

MUSCHII REGIUNII LATERALE A

GAMBEI
M. PERONIER LUNG
Este situat cel mai superficial (. 149).

Origine: pe fata laterala a osului peroneu si septurile

intermusculare.

Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul medial.

Inervatie: ram din nervul peronier superficial.

Actiune:
- rotatia laterala si abductia piciorului;
- flexie tara a piciorului (ajutand muschii posteriori);
- accentueaza si sustine bolta transversala a piciorului

M. PERONIER SCURT

Este situat sub precedentul

Origine: pe fata laterala a osului peroneu si pe cele doua septuri intermusculare.
Insertie: tuberozitatea metatarsianului V.
Inervatie: ram din nervul peronier superficial.
Actiune:
rotatia laterala si abductor al piciorului;
flexie tara a piciorului.

MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A GAMBEI

Sunt situati in doua planuri

Planul superficial:

o Muschiul triceps sural;

o Muschiul tar.

Planul profund:

o Muschiul popliteu;

o Muschiul flexor lung al degetelor;

o Muschiul tibial posterior;

o Muschiul flexor lung al halucelui.

PLANUL SUPERFICIAL

M. TRICEPS SURAL

Este format din doua parti distincte (. 151):

1. M. gastrocnemian (gemen) are doua capete de insertie proximala:

Origine:

- capul medial are originea pe condilul medial femural, marginea

superioara(care vine in raport cu pielea);

- capul lateral are originea pe condilul lateral femural, marginea

superioara(care vine in raport cu pielea).

Insertie: tuberozitatea calcaneului, prin tendonul lui Achile.

Actiune: este biarticular, cu fibre lungi, avand actiune de scurta durata, dar cu
randament maxim.

2. M.

solear este mai gros si mai profund decat gastrocnemianul.

Origine:
pe osul peroneu (capul si fata posterioara a diafizei);
pe tibie (linia muschiului solear si marginea mediala).
Insertie: tuberozitatea calcaneului prin tendonul lui Achile.
Inervatie: nervul tibial.
Actiune: este un muschi uniarticular, cu fibre scurte. Actiunea sa are o caracteristica: este de lunga durata. Este
un muschi al fortei.

In ansamblu, m. triceps sural este cel mai puternic flexor tar dar si supinator si adductor al piciorului.
El are actiune asupra articulatiei genunchiului si asupra piciorului.

Actiunea tricepsului sural asupra genunchiului

Doar gastrocnemienii actioneaza direct, realizand:

flexia gambei pe coapsa;
rotatia interna a gambei (prin capul lateral);

rotatia externa a gambei.

Actiunea tricepsului sural asupra piciorului (. 72)

- La nivelul membrului de sprijin: actioneaza de pe picior asupra gambei impiedicand

inclinatia ei inainte sub greutatea corpului; prin aceasta contractie statica cu punct fix pe
picior, este stabilizator al articulatiei talocrurale.

- In locomotie : aplicata pe sol, cu forta, dupa care o desprinde, pana la capetele

metatarsienelor si, in continuare, desprinde complet piciorul de pe sol. Este, de fapt, miscarea de
propulsie, necesara in mers, alergare. Prin aceasta, are un rol foarte important in locomotie.

- In lantul triplei extensii a membrului inferior in care mai

intra m. fesier mare - extensia coapsei si m. cvadriceps- extensia
genunchiului, m. triceps sural ridica corpul din statiunea pe vine, in
stand, proiectand inainte corpul, in prima faza a fugii;

- In statica : actiunea de supinatie a tricepsului este esentiala

pentru contrabalansarea greutatii corpului ce tinde sa duca piciorul in
pronatie.

M. PLANTAR (PLANTARUL SUBTIRE)

Este fusiform si subtire, acoperit de m. gastrocnemian (. 152).

Origine: pe condilul lateral femural.
Insertie: calcaneu.

Inervatie: n. tibial
Actiune:
fiind un muschi rudimentar, actiunea sa de muschi auxiliar al tricepsului sural este neinsemnata;
cand ia punct fix mai jos, este tensor al capsulei articulatiei genunchiului.

PLANUL PROFUND
M.

POPLITEU

Este scurt si triunghiular, situat in profunzimea fosei poplitee (. 152).

Origine: pe condilul lateral al femurului.
Insertie: pe fata posterioara a tibiei (deasupra liniei solearului).
Inervatie: ram din nervul tibial.
Actiune: rotatia interna a gambei (cu gamba flectata) si foarte slaba flexie a gambei pe coapsa.

M. FLEXOR LUNG AL DEGETELOR

(flexor comun al degetelor)

Este situat cel mai medial, la nivelul ului profund (. 153 - A).
Origine: fata posterioara a tibiei (sub linia solearului).
Insertie: falanga distala a degetelor II-V
Inervatie: ram din nervul tibial.
Actiune:

In mers are rol dinamic

intervine in desprinderea si propulsia piciorului alaturi de ceilalti flexori tari;

flexia tara a piciorului;
inversia si adductia piciorului;
flexor al degetelor (slab).
rol static
sustinerea boltii tare (arcul longitudinal).

M. TIBIAL POSTERIOR
(gambierul posterior)

Este situat profund, intre cei doi flexori (. 153 -C).

Origine: pe fata posterioara a tibiei si peroneului pe membrana interosoasa.
Insertie:
pe osul navicular si oasele cuneiforme;
pe baza metatarsianului I.
Inervatie: ram din nervul tibial.
Actiune: - este flexor tar slab

puternic rotator intern si adductor al piciorului. Rol static foarte important

slabirea muschiului determina aparitia platfus-ului.

M. FLEXOR LUNG AL HALUCELUI

(flexorul peronier sau comun al halucelui)

Este situat cel mai lateral din ul profund (. 153 -B).

Origine: fata posterioara a peroneului pe cele 2/3 inferioare si membrana interosoasa.
Insertie: falanga distala a halucelui.
Inervatie: ram din nervul tibial.
Actiune:
rol dinamic

desprinde piciorul membrului de sprijin, prin ridicarea pe varfuri impotriva greutatii corpului. Este
ultimul muschi care se contracta in extensia piciorului de sprijin, facand-o completa. Astfel, se da un ultim
impuls in mers/ saritura, ajutand la propulsia corpului in sus si inainte

este flexor al halucelui, flexor tar;

efectueaza rotatia mediala si adductia piciorului;.

- Rol static
cand ia punct fix pe insertiile distale, in pozitia ortostatica, sustine gamba sa nu se flecteze pe picior, fiind prin aceasta
actiune un sinergist al tricepsului sural si al flexorului propriu.