Sunteți pe pagina 1din 2

13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice.

Fasciile membrului superior:


Fascia bratului: are forma cilindrica si acopera muschii bratului, aflandu-se sub piele.
Proximal se continua cu mm. pectoral mare, infraspinos, deltoid si cu fascia axilara. Distal,
se insera pe cei doi epicondili humerali si pe olecran, continuandu-se in jos, cu fascia
antebrahiala. Pe fata superficiala se gasesc venele cefalica si basilica. Independent de
aceasta, din fascia brahiala se despind doua septuri conjunctive groase, care merg pana la
humerus si separa muschii regiunii anterioare a bratului de cei ai regiunii posterioare.
Septul intermuscular medial al bratului se prinde pe buza mediala a santului
intertubercular, pe marginea mediala a humerusului si pe epicondilul medial.
Septul intermuscular lateral al bratului se prinde pe buza laterala a santului intertubercular,
pe marginea laterala a humerusului si pe epicondilul lateral.
Fascia brahiala este mai densa posterior. Ea este alcatuita din fibre conjunctive orientate
longitudinal si circular.
Fascia antebratului: continua pe cea brahiala de la nivelul cotului. Ea se insera proximal de
epicondili si pe olecran, dar se pare ca este o intretesere a fibrelor ei cu cele ale fasciei
brahiale. Ea este cilindrica si mai groasa posterior. Distal, se continua cu fascia mainii. Este
formata din fibre circulare si longitudinale, prezentand orificii prin care trec vasele si nervii
superficiali.
La nivelul articulatiei radiocarpiene, fascia antebratului formeaza doua chingi fibroase,
dispuse transversal, numite retinacule.
Fasciile mm. patrat pronator si flexor superficial al degetelor sunt mai bine individualizate.
Lateral si medial, fata profunda a fasciei schiteaza cate un sept intermuscular, care se insera
pe marginea posterioara a radiusului si respectiv a ulnei, separand cele trei grupe de muschi
ai antebratului.
Fasciile mainii:
Fascia dorsala este alcatuita din doua lame:
- lama superficiala este subcutanata si acopera tendoanele mm. extensori. Se insera pe
metacarpienele I-V, terminandu-se printr-un tesut lax la nivelul degetelor. Este o continuare a
fasciei antebrahiale, inserandu-se proximal pe retinaculul extensorilor.
- lama profunda acopera mm. interososi dorsali si fetele dorsale ale metacarpienelor;
Fascia palmara: acopera spatiile interosoase si metacarpienele. Ea se insera pe
metacarpiene cu exceptia celui de-al treilea. Proximala, aceasta fascie se confunda cu
capsula si ligamentele palmare dintre oasele carpiene, iar distal cu ligamentul metacarpian
transvers.

Teci sinoviale: acopera tendoanele mm. flexori si extensori ai degetelor, usurandu-le


alunecarea si captusesc tecile fibroase. Au conformatie asemanatoare seroaselor, fiind
formate dintr-o foita parietala si alta tendinoasa, care se continua intre ele prin funduri de sac
situate la extremitatile lor. Aceste foite, in timpul miscarii tendoanelor, aluneca una peste
alta, prin intermediul unei lame de lichid care are rol lubrefiant.
Tecile sinoviale ale mm. flexori sunt: teaca sinoviala a m.flexor radial al carpului, teaca
tendonului m. lung flexor al policelui, teaca sinoviala comuna a mm. flexori.
Policele si degetul mic au teci digitocarpiene, care ajung pana in partea distala a
antebratului, anterior de m. patrat pronator, pe cand celelalte degete au teci digitale si
carpiene.
Fata posterioara a fiecarei teci sinoviale digitale este legata de tendoanele mm. flexori
corespunzatori, prin frauri tendinoase. Acestea pot fi scurte si lungi.

Tecile sinoviale ale mm. extensori se gasesc pe fata dorsala a mainii si tapeteaza
tendoanele extensorilor la trecerea lor prin canalele osteofibroase determinate de retinaculul
extensorilor si jghiaburile de pe fata dorsala a epifizei distale a radiusului. In numar de sase,
dinspre lateral spre medial sunt:
- pentru mm. lung abductor si extensor scurt al policelui
- pentru mm. extensori radiali ai carpului
- pentru m. extensor lung al policelui
- pentru mm. extensori ai degetelor si ai indexului
- pentru extensorul degetelui mic
- pentru m. extensor ulnar al carpului

Implicatii clinice:
Sindromul de compartiment al membrelor (contractura ischemica Volkmann):
Sindromul de compartiment este determinat de creterea presiunii hidrostatice ntr-un
compartiment osteo-fascial nchis de la nivelul membrelor, cu toate consecinele nefavorabile
asupra microcirculaiei locale, ce duc la disfuncie nervoas i muscular i ulterior necroz
tisular, fenomene direct proporionale cu durata i magnitudinea fenomenelor.
Cu alte cuvinte, presiunea datorat leziunilor provocate de traumatismul initial crete ntrun spaiu nchis pn la punctul n care viabilitatea esuturilor este compromis.
Sindromul de compartiment reprezint compresia nervilor, vaselor de snge i a
musculaturii nuntrul unui spaiu nchis-compartiment.
Regiunile predispuse n mod special la dezvoltarea unui sindrom de compartiment sunt
gamba i antebraul, deoarece, la nivelul lor fascia este mai dens, mai ales posterior.
In condiiile unui tratament inadecvat, acest sindrom evolueaz cu scleroz muscular i
retracie tendinoas - contractura ischemic Volkmann.
Tenosinovita degetelor (panaritiul tendinos) :
Este forma anatomo-clinic foarte grav i destul de rar a infeciilor degetelor panariii
(tendonul i teaca sunt mai rezisteni la infecie dect osul i articulaia), produs de obicei
secundar unei supuraii vecine (mai rar prin inoculare direct).
Datorit particularitilor anatomice diferite ale tecilor sinoviale ale flexorilor degetelor II, III
si IV faa de tecile sinoviale ale policelui si degetului mic, panariiile tendinoase ale acestora
au expresie clinica i tratament diferentiate.