Sunteți pe pagina 1din 24

Anatomia topografica a regiunii membrului superior

Hutu Andreea-Roxana Grupa 4 MG 1

Membrele sau extremittile sunt dou perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscri. Sunt grupate in membre inferioare si membre superioare. Prezint o portiune care le leag de trunchi, numit centura membrului si o portiune care o continu pe cea precedent numit membrul liber. Membrele superioare sau toracice se desprind din prtile supero-laterale ale toracelui, imediat sub gat. Din punct de vedere al criteriului osteologic, membrele superioare sunt formate din: - centura scapular -membrul superior propriu-zis. Din punct de vedere descriptiv membrul superior prezinta: umar, brat, antebrat, mana, degete. Conform criteriului articular distingem:parti articulate ale umaruluicotul; articulatia radiocarpiana (pumnul anatomistilor); articulatia mainii, articulatia degetelor. Din punct de vedere topografic membrul toracic se imparte in 6 segmente care in sens proximo-distal sunt urmatoarele: umarul, bratul, cotul , antebratul, gatul mainii si mana.

Prile constitutive ale membrului superior sunt: - regiunea umrului centura scapular; totalitatea formaiunilor moi care unesc braul de torace; - regiunea braului; - regiunea cotului sau cubital face legtura braului cu antebraul; - regiunea antebraului; - regiunea carpului sau gtul minii leag antebraul de mn; - mna cu cinci degete, care dinspre medial spre lateral sunt: police sau degetul mare, indexul sau arttorul, medius sau degetul mijlociu, inelarul i degetul mic. Fa de trunchi, membrul superior este delimitat astfel: verticala dintre mijlocul claviculei i marginea inferioar a plicii axilare anterioare (anterior), marginea intern a scapulei (posterior), faa superioar a claviculei i articulaiei acromio-claviculare, marginea superioar a scapulei(superior) i orizontala care unete extremitatea toracal a plicilor axilare anterioar i posterioar (inferior).

In mod frecvent prin umr se inelege articulatia care uneste humerusul cu scapula -articulatia glenohumeral. Aceasta reprezint o articulatie adevrat la care se adaug si o articulatie fals, asociat, articulatia subdeltoidian. Dar scapula este un os plat, legat de torace pe de o parte prin clavicul si pe de alt parte atasat pe fata posterioar a acestuia, ceea ce determin aparitia unor articulatii suplimentare. - articulatia acromioclavicular ( adevrat, asociat) - articulatia sternoclavicular - sindesmoza coracoclavicular - planul de alunecare scapulotoracic( fals, principal)

Bratul este segmentul situat intre umr si cot. La copii, femei si subiectii
adiposi are form aproape cilindric. La subiectii musculosi in regiunea anterioar a bratului proemin relieful muschiului biceps brahial, flancat de dou santuri bicipitale. Dintre acestea santul bicipital medial este intins din axil pan la plica cotului, iar santul bicipital lateral, mai putin evident este intins de la tuberozitatea deltoidian tot pan la plica cotului. La indivizii slabi si musculosi, prin piele se poate observa reteaua venoas subcutanat.

Limitele bratului sunt reprezentate dup cum urmeaz: - proximal - linia circular care trece prin marginea inferioar a pectoralului mare - distal - planul transversal ce trece la dou ltimi de deget deasupra epicondililor humerali. Bratul este subamprtit intr-o regiune anterioar si una posterioar. Scheletul bratului este reprezentat de humerus. Muschii bratului sunt repartizati in dou regiuni: - regiunea anterioar: - muschiul biceps brahial - muschiul coracobrahial - muschiul brahial - regiunea posterioar: - muschiul triceps brahial Cele dou regiuni sunt separate intre ele prin septe intermusculare ce provin din fascia bratului. Miscrile bratului se realizeaz in articulatia glenohumeral si au fost descrise anterior. Principalele elemente vasculare si nervoase ale bratului sunt: - artera brahial cu cele dou vene comitante si nervul median pentru regiunea anterioar. Aceste elemente sunt situate imediat subfascial in santul bicipital medial, coborand de-a lungul marginii mediale a bicepsului, satelitul arterei brahiale: nervul median este situat initial lateral de arter, apoi incruciseaz anterior vasele in treimea mijlocie a bratului si coboar medial de arter.

Locurile de inserie muscular sunt: - pe feele anterolateral i anteromedial ale diafizei: muchiul deltoid pe tuberozitatea deltoidian; muchiul coracobrahial pe marginea medial a diafizei; muchiul pectoral mare pe creasta extern a anului intertubercular, muchiul dorsal mare inferior anului, iar muchiul rotund mare pe creasta intern a anului intertubercular. - pe tuberculul mic: muchiul subscapular. - pe tuberculul mare: muchiul supraspinos pe faeta superioar; muchii infraspinos i rotund mic pe faetele mijlocie i inferioar. - pe faa posterioar a diafizei: capul lateral al tricepsului brahial, deasupra anului nervului radial; capul medial al muchiului triceps brahial spre i inferior de anul nervului radial.

Cotul sau regiunea cotului, intermediar intre brat si antebrat, corespunde articulatiei cotului. Ea constituie zona de tranzitie de la forma cilindric a bratului la cea turtit anteroposterior a antebratului. Limitele regiunii sunt: - proximal - planul transversal care trece la 2 limi de deget deasupra condililor humerali - distal - planul transversal dus la dou degete sub cei 2 epicondili humerali. Cotul se imparte in dou regiuni prin planul frontal ce trece prin epicondilii humerali. Regiunea cubital anterioar are o important deosebit deoarece la acest nivel se gsesc venele superficiale cefalic si bazilic, usor vizibile si putand fi mai bine evidentiate cu ajutorul stazei venoase realizat prin aplicarea unui garou pe brat;

aici se fac punctiile venoase in scopul recoltarii sangelui sau injectiile intervenoase. Regiunea cubital posterioar este denumit si regiunea olecranian. Cand antebratul este iextensie olecranul si epicondilii humerali sunt dispuse pe aceeasi linie orizontanl. Intre ele se formeaz 2 santuri verticale, cel medial fiind mai adanc. In flexie olecranul descinde astfel incat cele 3 proeminente delimiteaz un triunghi cu varful jos. La formarea articulatiei cotului particip 3 oase: humerusul, ulna si radiusul. Teoretic la acest nivel se pot descrie 3 articulatii: - humeroulnar - humeroradial - radioulnar proximal Dac lum in considerare faptul c pentru toate aceste articulatii exist o singur capsul putem considera c exist o singur articulatie. Din punct de vedere functional ins se descriu dou articulatii diferite: una in raport cu miscrile de flexie-extensie si una in raport cu miscrile de pronatiesupinatie. Deoarece considerentele functionale au predominat asupra celor anatomice s-a convenit s se recunoasc dou articulatii componente ale cotului:

1) articulatia humerusului cu oasele antebratului (HUMEROANTEBRAHIAL) ce include articulatia humeroulnar (n balama) si articulatia humeroradial (elipsoidal). Dintre acestea cea mai important pentru miscrile de flexie extensie este cea humeroulnar. 2) articulatia radioulnar proximal responsabil de miscarea de pronatiesupinatie A. Articulatia humeroantebrahial (sinoval, n balama, uniaxial) permite miscri de flexie-extensie. Componente: - suprafetele articulare:- trohlea si capitulul humerusului + sant intermediar - incizura trohlear (ulna),foseta capului radial (radius) Mijloace de unire: - capsula articular cu 2 straturi (extern-fibros, intern sinovial). Ligamente: - ligamentul colateral ulnar se intinde de la epicondilul medial la marginea incizurii trohleare a ulnei - ligamentul colateral radial porneste de la epicondilul lateral si se inparte in 2 fascicule care trec anterior si posterior de capul radial si se fixeaz fiecare la extremitatea respectiv a incizurii radiale a ulnei. Ambele ligamente sunt foarte rezistente si pot determina smulgeri ale epicondililor in traumatisme.

B. Articulatia radioulnar proximal (sinovial, trohoid, uniaxial) permite miscri de supinatie-pronatie. Componente: - suprafete articulare: - incizura radial (ulna) - segment cilindric gol - capul radiusului -segment cilindric plin Mijloace de unire :- capsula articular Ligamente : -inelar - inconjoar capul radial, plecand de la extremitatea anterioar a incizurii radiale; -ptrat intre marginea inferioar a incizurii radiale si fata medial a colului radial C. Articulatia distala radioulnara e tot o trohoida, cele 2 oase fiind unite si la nivelul diafizelor printr-o sindesmoza.

Componente: - suprafete articulare: - fetisoare articulare ( capul ulnei) - incizura ulnar a radiusului Mijloace de unire: - capsula articular - ligamente radioulnare: - anterior - posterior - discul articular

Miscrile in articulatia cotului 1. Miscri de flexie--extensie Flexia antebratului pe brat se realizeaz in plan sagital, in jurul unui ax Extensia e limitat de varful olecranului si de ligamentul anterior al cotului. Muschi principali Muschi accesori Muschii flexori sunt: - m. brahial - m flexor comun profund al degetelor - m. biceps brahial - m. flexor ulnar al carpului - m. brahioradial - m. palmar scurt - m. plamar lung Muschii extensori sunt:- m. triceps brahial - m. anconeu - m. extensor comun al degetelor - m. extensor ulnar al carp - m. extensor al degetului mic 2. Miscri de pronatie-supinatie Au loc in plan transversal, in jurul unui ax vertical. Pronatia atinge amplitudini de 125*/135* (la femei), muschii principali fiind reprezentati de: muschiul rotund pronator, muschiul ptrat pronator si muschiul flexor radial al carpului, iar muschii accesori de: muschiul palmar mare, muschiul brahioradial si muschiul anconeu.

Supinatia atinge amplitudini de 180* (190* la femei) muschii principali fiind reprezentati de: muschiul biceps radial si supinator, iar cei accesori de: muschiul brahioradial, muschiul extensor al indexului si muschiul lung extensor al policelui.

Antebraul este divizat n dou compartimente - al flexorilor i al


extensorilor, dispuse anterior i posterior fa de scheletul regiunii format din uln i radius. Majoritatea micrilor antebraului se produc n poziia intermediar dintre pronaie i supinaie sau n pronaie complet, n care policele este dispus medial. Muchii flexori ai antebraului au originea pe epicondilul medial humeral i pe suprafaa anterioar a ulnei i a radiusului. Majoritatea muchilor se continu pe faa palmar a minii. Muchii extensori ai antebraului sunt dispui asemntor, originea lor humeral fiind ns pe epicondilul lateral. Antebratul are forma unui trunchi de con alungit, cu baza mare spre cot, usor turtit anteroposterior avand pe sectiune transversal forma unui oval. Aceast form se datoreste concentrrii maselor musculare in partea proximal a segmentului, de unde corpurile musculare se subtiaz treptat pentru a se continua spre partea distal cu tendoanele.

Limitele sunt: - proximal - planul transversal ce trece la dou ltimi de deget dedesubtul condililor humerali - distal - planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian al ulnei. Din punct de vedere topografic este subdivizat printr-un plan frontal intr-o regiune anterioar si una posterioar. Scheletul antebratului este format din radius si uln. Muschii antebratului sunt grupati in 3 regiuni: anterioar, lateral si posterioar. A. Regiunea anterioar cuprinde 8 muschi dispusi in 4 planuri: a) primul plan prezint dinspre lateral spre medial muschii rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului. b) planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor. c) planul al treilea este format de muschii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui. d) planul al patrulea este format de muschiul ptrat pronator. Muschii regiunii au portiunile lor musculare la nivelul prtii proximale a antebratului si tendoanele spre partea distal. Pentru primele dou planuri toti muschii iau nastere pe epicondilul medial (epitrohleeni). Pentru urmtoarele dou planuri muschii au originea pe diafizele oaselor antebratului. B. Regiunea posterioar este format din 8 muschi dispusi pe 2 planuri: a) planul I (superficial) conine muschii: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului, anconeul.

b) planul al doilea (profund) contine muschii: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui, extensorul indexului. C. Regiunea lateral cuprinde 4 muschi asezati pe dou planuri: a) planul superficial cu muschii brahioradial, lungul extensor al carpului, scurt extensor radial al carpului. b) planul profund ce contine muschiul supinator. Vasele compartimentului flexor La nivelul extremitii inferioare a fosei cubitale artera brahial se divide n arterele radial i ulnar. 1.Artera radial Este ramura de diviziune extern a arterei brahiale, fiind situat ntre muchiul brahioradial, lateral i muchiul rotund pronator, apoi tendonul flexorului radial al carpului, medial. Ramura superficial a nervului radial nsoete treimea mijlocie a arterei, pentru a se ndeprta de ea n treimea inferioar. La nivelul regiunii carpiene anterioare artera trece posterior, pentru a ajunge pe suprafaa dorsal a minii. Ramurile arterei radiale sunt:artera radial recurent,ramura palmar a carpului, ramura dorsal a carpului, ramura superficial palmar, ramuri musculare.

Artera radial recurent pornete aproape de originea arterei radiale, iar traseul su va fi descris mpreun cu reeaua arterial din jurul articulaiei cotului. Ramurile mici, palmar i dorsal ale carpului, se anastomozeaz cu ramurile analoage ale arterei ulnare la nivelul regiunii carpiene, formnd reelele anterioar i posterioar carpiene. Ramura palmar superficial apare nainte ca artera radial s treac dorsal i contribuie la formarea arcadei palmare superficiale, mpreun cu terminaia arterei ulnare. 2.Artera ulnar Este ramura de diviziune intern a arterei brahiale, fiind situat mai profund la nivelul extremitii superioare. Trece pe sub ambele capete de origine ale muchiului pronator rotund, pe sub muchii flexor radial al carpului i palmar lung, pentru a ajunge pe partea medial a antebraului, fiind acoperit de muchiul flexor ulnar al carpului. Cobornd pe antebra, devine superficial, poziionndu-se ntre tendonul flexorului ulnar al carpului, medial i tendoanele flexorului superficial al degetelor, lateral. n regiunea carpian anterioar, artera strbate retinaculul flexorilor pentru a ajunge n regiunea palmar. Situndu-se sub muchiul pronator rotund, este ncruciat superficial de nervul median care trece printre capetele acestuia.Artera ulnar este nsoit medial, n cele 2/3 inferioare ale antebraului, de nervul ulnar.Ramurile arterei ulnare sunt::artera ulnar recurent anterioar,artera ulnar recurent posterioar, artera interosoas comun,artera interosoas anterioar,artera interosoas posterioar,ramura palmar a carpului, ramur dorsal a carpului, ramuri musculare.

Nervii compartimentului flexor Nervii median i ulnar strbat compartimentul flexor al antebraului i furnizeaz ramuri pentru toi muchii situai la acest nivel. Ramura superficial a nervului radial coboar pe o poriune a acestui compartiment,fr a da ns ramuri. Nervul median n fosa cubital se afl medial de artera brahial. Ajunge la antebra printre cele dou capete de origine ale pronatorului rotund, n acelai timp fiind ncruciat de artera ulnar situat profund de muchi De aici, se plaseaz pe suprafaa profund a flexorului superficial al degetelor pn aproape de regiunea carpian, cnd apare n spaiul delimitat de tendoanele flexorului superficial al degetelor i ale flexorul radial al carpului. Nervul interosos anterior nsoete artera interosoas anterioar i coboar pe suprafaa anterioar membranei interosoase, ntre flexorul lung al policelui i flexorul profund al degetelor. El inerveaz flexorul lung al policelui, jumtatea lateral a flexorului profund al degetelor i pronatorul ptrat. Se termin prin ramuri articulare pentru articulaiile radioulnar distal, a pumnului i articulaiile carpului. Nervul ulnar Nervul ulnar ajunge n regiune antebrahial anterioar printre cele dou capete de origine ale muchiului flexor ulnar al carpului , plasndu-se ntre acest muchi i flexorul profund al degetelor situat mai profund.

Este nsoit pe partea lateral de artera ulnar; n jumtatea inferioar a antebraului ambele structuri devin superficiale, situndu-se lateral de tendonul flexorului ulnar al carpului. Nervul radial Ajunge la antebra ntre muchii brahioradial i biceps brahial, imediat dup aceea divizndu-se ntr-o ramur superficial i una profund. Ramura profund trece lateral nconjurnd radiusul printre fibrele supinatorului i ajunge n compartimentul extensorilor. Ramura superficial coboar pe antebra profund de muchiul brahioradial. La nivelul jonciunii dintre treimea superioar i cea mijlocie a antebraului este nsoit medial de artera radial, dar n treimea inferioar se ndeprteaz de arter pentru a trece dorsal, pe sub brahioradial. Gatul mainii este un segment scurt, de legtur intre antebrat si man. Limitele sunt reprezentate de planul transversal dus la 2 cm deasupra procesului stiloidian si distal de planul dus imediat sub pisiform si sub tuberculul scafoidului. Mana reprezint segmentul terminal al membrului superior si este turtit dorsopalmar avand forma unei palete. La om are caracteristici aparte privind mobilitatea si sensibilitatea. Este sediul frecvent al unor traumatisme sau al unor procese supurative. Poate fi imprtit in dou portiuni: proximal - mana propriu-zis ce corespunde scheletului metacarpian si distal reprezent de cele 5 degete corespunztoare scheletului falangian.

Mana propriu-zis se subanparte intr-o regiune palmar si una dorsal. Regiunea palmar are o form concav cu o depresiune central delimitat intre eminenta tenar (lateral) si cea hipotenar (medial) ambele date de masa muscular a policelui, respectiv a degetului mic. Distal prezint trei proeminente rotunjite situate in dreptul degetelor mediu si inelar, in dreptul crora se pot dezvolta clavusuri la sportivi. Regiunea dorsal a mainii este usor convex in sens transversal, prezentand in partea dorsal aspecte variate in functie de pozitia degetelor; cand acestea sunt extinse la baza degetelor apar niste depresiuni in care proemin tendoanele extensorilor; in flexia degetelor proemin puternic capetele oaselor metacarpiene separate intre ele prin depresiuni. Scheletul mainii este format din 27 de oase dispuse in 3 grupe:carpul format din opt oase dispuse pe trei randuri; in primul rand (proximal), dinspre police spre degetul mic se gsesc scafoidul, semilunarul, piramidalul,pisiformul; in randul al doilea se gsesc trapezul, trapezoidul, capitatul si osul cu crlig; metacarpul (scheletul palmei) este format din 5 metacarpiene;oasele degetelor (falangelne) i numnr de 14 se impart in falange proximale, mijlocii si distale. Muschii mainii se gsesc numai pe fata palmar si spatiile interosoase; fata dorsal contine tendoanele muschilor posteriori ai antebratului. Cei 19 muschi ai palmei sunt grupati in 3 regiuni:

A. Muschii eminentei tenare (lateral) includ muschi ce deservesc degetul mare si anume: scurt abductor al policelui, opozant al policelui, scurt flexor, adductor al policelui. Inervaia se realizeaz prin ramuri din nervul median pentru primii 3 muschi si nervul ulnar pentru adductor. B. Muschii eminentei hipotenare (medial) sunt muschi ce deservesc degetul mic si includ muschii palmar scurt, flexorul scurt al degetului mic, abductorul degetului mic, opozantul degetului mic. Toi muschii sunt inervai de ramuri ale nervului ulnar. C. Muschii regiunii palmare mijlocii. Regiunea este format de tendoanele muschilor flexori, de muschii lombricali si de muschii interososi. Inervatia se realizeaz prin ramuri din nervul ulnar; primul interosos este des inervat de nervul median. Articulatiile mainii includ: 1.Articulatia radiocarpian(este o articulatie sinovial, elipsoidal, biaxial.) Componente:suprafete articulare:cavitatea de receptie a radiusului; proeminenta format din scafoid, semilunar, piramidal. :mijloace de unire: capsula articular, ligamente 2. Articulatii intercarpiene: a) Articulatiile primul rand de oase ale carpului sunt articulatii plane, acoperite de cartilaj hialin. b) Articulatiile randului al doilea sunt tot articulatii plane Mijloacele de unire sunt similare celor anterioare. c) Articulatia mediocarpian uneste randul proximal (exceptand pisiformul) cu randul distal al carpului. Linia articular are forma unui S orizontal

3. Articulatiile carpometacarpiene: a)Articulatia carpometacarpian a policelui este o articulatie sinovial, selar. b) Articulatiile carpometacarpiene ale celorlalte degete sunt sinoviale, plane. 4. Articulatiile intermetacarpiene: Cu exceptia primului metacarpian care este independent, toate celelalte metacarpiene sunt unite intre ele la extremittile lor proximale prin articulatii plane,iar la extremitile lor distale printr-un ligament. Mijloacele de unire sunt reprezentate de:3 ligamente palmare, 3 ligamente dorsale, 3 ligamente interosoase. 5.Articulatiile degetelor: a)Articulatiile metacarpofalangiene sunt articulatii sinoviale, elipsoidale b) Articulatiile interfalangiene. Degetele mainii prezint cate 2 articulatii: una proximal si alta distal (cu exceptia policelui). Toate aceste articulatii sunt sinoviale, in balama. Flexia (flexia palmar) este miscarea prin care palma se apropie de fata anterioar a antebratului; extensia( dorsiflexia) este miscarea prin care dosul mainii se apropie de fata posterioar a antebratului. Miscarea se realizeaz in jurul unui ax transversal care trece prin osul semilunar. Limitarea miscrilor e realizat de ligamentele palmare si dorsale si de tendoanele muschilor flexori si extensori ai degetelor.Valorile extreme ale miscrilor sunt de 0-85.

Adductia este miscarea prin care marginea ulnar a manii se inclin ctre marginea ulnar a antebratului; abductia reprezint miscarea invers. Miscrile se realizeaz in jurul unui ax sagital care trece prin osul capitat. Limitarea abductiei se face de ctre ligamentele laterale; amplitudinea este cuprins intre 0-20, fat de adductie pentru care valorile sunt cuprinse intre 0-45. De asemeni, miscrile sunt insotite de miscri reduse de rotaie; astfel, inclinarea radial atrage cu sine o usoar pronatie, iar cea ulnar o usoar supinatie. Circumductia este o miscare complex care rezult in urma executrii succesive a miscrilor de flexie, abductie, extensie, adductie sau invers. Ea nu reproduce un cerc perfect ci o elips, deoarece flexia si extensia sunt mai ample decat inclinarea lateral. MUSCHII MOTORI:muschii flexori (flexor radial al carpului,palmar lung,flexor ulnar al carpului,flexor superficial si flexor profund al degetelor,flexor lung al policelui), muschi extensori (extensor ulnar al carpului,extensori radiali ai carpului-lung, scurt-extensorul degetelor,extensorul policelui), muschii abductori(lung extensor radial al carpului, flexor radial, lung abductor al policelui,extensorul policelui), muschi adductori(extensor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor). Miscrile

policelui sunt de adductie-abductie in jurul unui ax anteroposterior ce trece prin baza metacarpianului si de opozitie-repozitie injurul unui ax radioulnar ce trece prin trapez.

Miscrile celorlalte degete sunt miscri de flexie si extensie, in jurul unui ax radioulnar ce trece prin capul metacarpienilor.