1

MEDIASTINUL
1. Generalităţi
Etimologic, termenul de mediastin provine din limba latină, de la media = mijloc și stare=
a sta. Cu alte cuvinte stă în mijlocul toracelui.
Mediastinul este o regiune topografică ce formează un sept median asimetric (deviat
spre stânga), ce ocupă 1/5 mediană a cavităţii toracice, între stern, coloana vertebrală toracală
şi cele două regiuni pleuropulmonare (fig. 1).

Fig. 1. Mediastinul la copil (Sobotta1)

Este o regiune de tranzit, fiind străbătut de vase şi nervi, în traiectul lor între regiunea
cervicală şi abdomen şi este ocupat de viscere mediastinale.
Mediastinul reprezintă o unitate din punct de vedere clinic şi fiziopatologic, deşi este
traversat de viscere ce aparţin unor aparate şi sisteme diferite.
Schematic, mediastinul are forma unui trunchi de piramidă patrulateră, cu baza mare
situată inferior, turtit transversal şi cu înălţimea mai mare posterior, corespunzătoare
lungimii coloanei vertebrale toracale (fig. 2).
Pe secţiune transversală, are formă ovalară, cu diametrul mare antero-posterior (fig.
1. a). Pe secţiunile frontale şi sagitale este mai voluminos inferior, la nivelul zonei ocupate de
cord, a cărui poziţie determină şi devierea spre stânga (fig. 2. b și c).

1
Paulsen F., Böckers M.T., Waschke J. - Sobotta Anatomy Textbook - Elsevier Health Sciences, 2018
 2

a.

b.

c.
 3

2. Împărţirea mediastinului
Datorită dispoziţiei topografice complexe a diferitelor viscere mediastinale au fost propuse
mai multe împărţiri, care au la bază criterii:
- anatomice:
o mediastin anterior şi mediastin posterior, separate de un plan convenţional ce
trecea tangent la faţa posterioară a traheei, bronhiilor principale şi faţa
posterioară a ligamentelor triunghiulare
o mediastin anterior, mijlociu şi mediastin posterior, separate de două planuri
convenţionale:
 unul anterior, pretraheal
 unul posterior, retrotraheal, tangent la faţa posterioară a traheei,
bronhiilor principale şi faţa posterioară a ligamentelor triunghiulare
(astfel încât mediastinul mijlociu cuprindea traheea şi elementele
pediculului pulmonar)
- clinico-chirurgicale şi radiologice, conform cărora mediastinul este împărţit în 9
câmpuri prin:
o două planuri convenţionale transversale:
 superior, tangent la marginea superioară a crosei aortei
 inferior, tangent la bifurcaţia traheei
 Astfel, mediastinul prezintă trei etaje:
 superior, cuprins între apertura toracică superioară şi planul
tangent la marginea superioară a crosei aortei
 mijlociu, cuprins între planul tangent la marginea superioară a
crosei aortei şi planul tangent la bifurcaţia traheei
 inferior, cuprins între planul tangent la bifurcaţia traheei şi
diafragmă
o două planuri convenţionale frontale:
 anterior, tangent la faţa anterioară a traheei şi bronhiilor principale
 posterior, tangent la faţa posterioară a traheei şi bronhiilor principale

Împărţirea anatomică modernă a mediastinului (N.A.)

Mediastinul prezintă 2 etaje, superior şi inferior, separate de planul transversal
convenţional ce trece prin unghiul sternal Louis şi faţa inferioară a corpului vertebrei T4.
La rândul său, mediastinul inferior este subîmpărţit de două planuri frontale,
convenţionale, unul tangent la faţa anterioară şi unul tangent la faţa posterioară a
pericardului și a bifurcației traheei, în (fig. 3, 4):
- mediastin anterior
- mediastin mijlociu
- mediastin posterior, care, datorită dispoziţiei m diafragm este mai înalt posterior.
 4

Fig. 3. Împărțirea anatomică modernă a mediastinului

Fig. 4. Corespondența radiologică a împărțirii anatomice a mediastinului

 5

3. Delimitarea mediastinului
Anterior (fig. 4):
- faţa posterioară a sternului, cu articulaţiile condrosternale 1-7
- cartilajele costale 1-7, cu spaţiile intercostale corespunzătoare
- originile mm sternotiroidieni, sternohioidieni
- m transvers toracic
- vasele toracice interne cu ramurile lor (în partea inferioară trec anterior de m transvers
toracic
- fascia endotoracică
- recesurile pleurale costomediastinale, a căror proecţie constituie limitele laterale
ale peretelui anterior al mediastinului (vezi proiecţia recesurilor- trigonul timic,
trigonul pericardic)

Fig. 4. Limita anterioară a mediastinului

Posterior (fig. 5):

- corpurile vertebrelor T1-T12 şi discurile intervertebrale corespunzătoare
- articulaţiile costovertebrale, colul coastelor şi spaţiile intercostale corespunzătoare
- ligamentul longitudinal anterior
- muşchii prevertebrali şi lama prevertebrală a fasciei cervicale.

Fig. 5. Limita posterioară a mediastinului

 6

Lateral (fig. 6): pleurele parietale mediastinale, ce acoperă viscerele mediastinale,

insinuându-se în spaţiile dintre ele (reces interazygo-esofagian, reces intraortico-esofagian).

Fig. 6. Limita laterală a mediastinului

Superior (fig. 7): regiunea mediană a planului aperturii toracice superioare, prin
intermediul căreia mediastinul comunică cu regiunea cervicală.

Fig. 7. Limita superioară a mediastinului

 7

Inferior (fig. 8): regiunea mediană a aperturii toracice inferioare, închisă de diafragm,
dispus orizontal în cele 2/3 anterioare şi oblic spre posterior şi inferior în 1/3 posterioară.
Această dispoziţie explică înălţimea mai mare a mediastinului în partea sa posterioară.
Porţiunea centrală a diafragmei (corespunzătoare peretelui inferior al mediastinului) este
alcătuită din:
- porţiunea musculară sternală
- foliola anterioară a centrului tendinos
- porţiunea musculară lombară (stâlpii diafragmei).
Prin hiatusurile diafragmei, mediastinul comunică inferior cu cavitatea abdominală.

Fig. 8. Limita inferioară a mediastinului

4. Comunicările mediastinului
Superior- prin intermediul regiunii mediane a aperturii toracice superioare, cu
regiunea cervicală, ceea ce explică propagarea infecţiilor din regiunea cervicală la mediastin,
propagarea fiind favorizată de presiunea negativă din torace, respectiv coborârea în mediastin a
lobilor tiroidieni hipertrofiaţi (guşă mediastinală). Prin această comunicare trec:
- spre mediastinul superior:
o venele brahiocefalice şi vena tiroidiană ima
o arterele toracice interne şi ramurile trunchiurilor costocervicale
o traheea
o esofagul
o nervii vagi, frenici, lanţul simpatic paravertebral şi ramurile lor
o muşchii prevertebrali şi lama prevertebrală a fasciei cervicale
- spre regiunea cervicală:
o ramurile crosei aortei
o venele toracice interne
o canalul toracic şi ductul limfatic drept
o nervul laringeu recurent stâng
o muşchii infrahioidieni şi lama pretraheală a fasciei cervicale
 8

Lateral, cu regiunile pleuropulmonare, prin intermediul pediculilor pulmonari, la

nivelul cărora pleura mediastinală se continuă cu pleura viscerală (superior, anterior şi posterior)
şi formează ligamentul triunghiular (inferior). Prin pediculul pulmonar trec:
- spre plămân:
o bronhia pulmonară
o artera pulmonară
o arterele bronşice
o filete nervoase simpatice şi parasimpatice ale plexului pulmonar
- spre mediastin:
o venele pulmonare
o venele bronşice
o vasele limfatice
 9

Inferior, prin hiatusurile diafragmei, mediastinul comunică cu cavitatea abdominală.

 1

5. Delimitarea și conţinutul compartimentelor mediastinului

Mediastinul superior (fig. 3.3.)

Delimitare
- superior, planul aperturii toracice superioare, prin care comunică cu regiunea
anterioară a gâtului
- inferior, planul transversal convenţional ce trece prin unghiul sternal Louis şi faţa
inferioară a corpului vertebrei T4
- anterior, manubriul sternal (corespunzător trigonului pericardic, dintre liniile de
proiecţie a recesurilor costomediastinale)
- posterior, corpurile vertebrelor T1-T4
- lateral, pleura parietală mediastinală

Conţinut, dinspre anterior spre posterior:

- planul muscular, format de mm sternohioidian şi sternotiroidian
- planul timic, reprezentat de timus la copil (la care timusul se prelungeşte până în
mediastinul anterior), respectiv „resturile Waldayer” (ţesut adipos cu resturile
timusului), la adult
- planul venos, format de cele două vene brahiocefalice, dreaptă şi stângă, care se
formează în dreptul articulaţiei sternoclaviculare și se unesc şi formează vena cavă
superioară, în dreptul articulației sternocostale 1 dr.
- planul nervos, format din:
o nervii vagi
o nervii frenici
o ansa stelo-stelară
o nervii cardiaci superiori, mijlocii şi inferiori (simpatici şi vagali)
- planul arterial, format din:
o trunchiul brahiocefalic
o artera carotidă comună stângă
o artera subclaviculară stângă
o artera toracică internă
- planul visceral, format din:
o trahee
o esofag. În unghiul diedru dintre trahee şi esofag urcă nervul laringeu recurent
stâng. Lateral de trahee şi esofagse găsesc crosa venei azygos, în dreapta,
respectiv crosa aortei, în stânga.
o canalul toracic, ce urcăpe partea stângă, lateral de esofag
o nodulii limfatici paratraheali, traheo-bronşici şi mediastinali anteriori
- planul posterior, în care se găsesc:
o lanţurile simpatice paravertebrale
o vasele intercostale
o trunchiurile costo-cervicale
o m lung al gâtului, acoperit de lama prevertebrală a fasciei cervicale
 1

În partea inferioară a mediastinului superior se produce o inversare a elementelor din

planurile venos şi arterial, astfel încât crosa aortei şi ramurile sale sunt situate anterior, în timp ce
vena cavă superioară este situată întrun plan mai posterior.

Mediastinul anterior (fig. 3.2., 3.4., 3.5., 3.6.)

Este foarte îngust, fiind cuprins între faţa posterioară a corpului sternului (vezi linia de
proiecţie a recesurilor costomediastinale!) şi faţa anterioară a pericardului şi conţine:
- ligamentele sternopericardice, superior şi inferior
- ramurile mediastinale ale arterelor toracice interne
- nodulii limfatici mediastinali anteriori, retrosternali şi retroxifoidieni

Mediastinul mijlociu (fig. 3.2., 3.4., 3.5., 3.6.)

Conţinut
- pericardul şi cordul, cu porţiunea intrapericardică a vaselor mari
- porţiunea extrapericardică a venei cave inferioare şi noduli limfatici mediastinali
- aorta ascendentă
- plexul cardiac
- bronhiile principale
- trunchiul arterei pulmonare, cu ramurile ei
- venele pulmonare
- vasele bronşice
- nervii frenici şi vasele pericardofrenice

Mediastinul posterior (fig. 3.2., 3.4., 3.5., 3.6.)

Conţinut
- esofagul
 1

- nervii vagi (cel stâng fiind dispus mai anterior), care se anastomozează în jurul
esofagului, formând un plex din care pleacă trunchiurile vagale, anterior şi posterior
- aorta descendentă
- venele azygos şi hemiazygos
- canalul toracic
- lanţurile simpatice paravertebrale şi eferenţele lor (vezi nervii splanhnici toracali)
- nodulii limfatici mediastinali posteriori

6. Ţesutul conjunctiv mediastinal

Viscerele, vasele şi nervii din mediastin sunt înconjurate de o atmosferă de ţesut
conjunctiv mediastinal, alcătuit din:
- substanţă fundamentală
- matrice conjunctivă, formată din fibre de colagen şi de elastină
- celule:
o adipoase – ţesutul adipos este mai bine reprezentat în mediastinul superior
(corpul adipos retrosternal) şi în jurul pericardului
o fibroblaste
o histiocite, cu rol de apărare
Ţesutul conjunctiv mediastinal este sub influenţa factorilor hormonali şi mecanici. De
aceea, organizarea ţesutului conjunctiv mediastinal prezintă:
- variaţii individuale
- variaţii locale, datorate solicitărilor mecanice permanente, în jurul viscerelor viscerelor
cavitare supuse modificărilor succesive de volum, deoarece tensiunile mecanice
stimulează fibroblastele, determinând creşterea sintezei de colagen. Astfel, ţesutul
conjunctiv mediastinal prezintă:
o zone mai laxe, situate în jurul trunchiurilor venoase şi limfatice
o zone mai dense, cu rol de protecţie mecanică, situate în jurul cordului,
vaselor (teci perivasculare), traheei şi esofagului (teaca peritraheo-
esofagiană). În structura tecilor perivasculare se găsesc şi fibre musculare
netede, cu rol hemostatic
Alte zone condensate ale ţesutul conjunctiv mediastinal sunt reprezentate de:
- ligamentele sternopericardice
- ligamentul interpleural Morosow, ce uneşte recesurile interazygo-esofagian şi
interaortico-esofagian (vestigiu al mezoesofagului dorsal, cu semnificaţie de fascie de
coalescenţă)
- ligamentele sagitale vertebroviscerale Charpy.
Ţesutul conjunctiv mediastinal se continuă cu:
- ţesutul conjunctiv cervical
- ţesutul conjunctiv ce solidarizează elementele pediculului pulmonar şi, prin intermediul
lui, cu ţesutul conjunctiv pulmonar (peribronşic şi interstiţial)
- ţesutul conjunctivo-adipos din spaţiul extraperitoneal (inclusiv cu grăsimea pararenală
Gerota), prin hiatusurile diafragmei

7. Funcţiile mediastinului
- funcţie de echilibrare, amortizare şi atenuare a forţelor de tracţiune şi presiune
extrinseci (datorate respiraţiei) şi intrinseci (datorate ciclului cardiac şi deglutiţiei
 1

esofagiene), permiţând desfăşurarea normală a funcţiei viscerelor mediastinale.

Această funcţie se datorează structurii ţesutului conjunctiv mediastinal, care opune o
rezistenţă plastică, absorbind şi dispersând modificările presionale. Pe de altă parte,
creşterea presiunii mediastinale poate diminua uşor şi tranzitor funcţia ventilatorie
- funcţie hemodinamică, de favorizare a circulaţiei venoase de întoarcere, prin aspiraţia
toracică, în realizarea căreia un rol important revine ţesutului conjunctiv mediastinal
- funcţie de apărare, realizată de histiocitele din structura ţesutului conjunctiv
mediastinal

Implicații clinice
►Datorită baroceptorilor mediastinali (localizați în special la nivelul crosei aortei),
balansarea mediastinului din revărsatele pleurale majore şi pneumotorax poate duce la
”furtună vegetativă vagală”, cu tulburări de ritm cardiac şi chiar stop cardio-respirator.

►Guşa mediastinală – poate determina compresia venelor brahiocefalice, evidențiată

prin turgeşcenţa jugularelor, sau a traheei (dispnee).

►Compresia n laringeu recurent stâng (adenopatii, tumori) determină disfonie.

• Mediastinita este o inflamație a mediastinului.

• Mediastinita acută este de obicei cauzată de perforarea esofagului sau sternotomiei
mediane. Simptomele includ dureri toracice severe, dispnee și febră. Diagnosticul este
confirmat prin radiografie toracică sau CT. Tratamentul se bazează pe antibioterapie și
uneori chirurgie.
• Cele mai frecvente 2 cauze ale mediastinitei acute sunt:
• Perforarea esofagului
• Sternotomia mediană (de ex. în operațiile pe cord)
• În mediastinita cronică fibrozantă sau în tumori, se poate produce compresia VCS cu
apariţia sindromului de venă cavă superioară, cu edem în pelerină, cianoza capului şi gâtului şi
evidenţierea circulaţiei colaterale

Masele mediastinale
 1

LA COPIL

LA ADULT
1