III. 9-11.

VEZICA URINARA

Datorita dimensiunilor mici ale pelvisului fetal, vezica urinara se dezvolta ca organ abdominal peritoneal, legat de peretele anterior
al abdomenului printr-un mezou propriu, mezocistul, dispus sagital. Portiunea craniala a vezicii urinare se continua cu canalul alantoidian,
prin obliterarea caruia se formeaza apexul vezical. Portiunea obliterata a canalului alantoidian se intinde de la apexul vezicii urinare la
ombilic si formeaza ligamentul ombilical median. Vezica urinara este flancata de cele doua artere ombilicale, care se oblitereaza retrograd,
dupa ligaturarea cordonului ombilical, pana la originea ramurilor lor vezicale, arterele vezicale superioare. Portiunea obliterata a arterelor
ombilicale se intinde de la marginile (fetele) laterale ale vezicii urinare la ombilic si formeaza ligamentele ombilicale mediale. In primii
doi ani de viata, paralel cu dezvoltarea bazinului, vezica urinara coboara in pelvis, dobandindu-si pozitia definitiva. Datorita acestui proces,
mezoul sau (mezocistul) se aplica pe peritoneul parietal anterior, cu care fuzioneaza, formand fascia de coalescenta ombilico-prevezicala
Ombredanne. Peritoneul visceral al fetei sale posterioare fuzioneaza:
 la barbat, cu peritoneul rectal anterior, reducand fundul de sac recto-vezical prin formarea fasciei de coalescenta recto-
vezico-prostatice (Denonvilliers)
 la femeie, cu peritoneul uterin anterior, reducand fundul de sac utero-vezical prin formarea fasciei de coalescenta vezico-
vaginale
In fascia ombilico-prevezicala raman ligamentele ombilicale, median si mediale. Peritoneul ce corespunde fetei posterioare a fasciei
ombilico-prevezicale devine peritoneu parietal secundar anterior, iar cel ce corespunde fetei posterioare a vezicii urinare devine peritoneul
parietal secundar pelvin.
Vezica urinara este situata in spatiul pelvisubperitoneal, in loja vezicala, delimitata:
 anterior, de oasele pubiene, simfiza pubiana si partea inferioara a peretelui abdominal anterior, de care este separata prin
continutul spatiului prevezical Retzius
 lateral, de muschii obturator intern si ridicator anal, acoperiti de fascia pelvina parietala
 superior, de peritoneul parietal pelvin
 posterior, la barbat de fascia de coalescenta recto-vezico-prostatica Denonvilliers, iar la femeie, de fascia de coalescenta
vezico-vaginala
 inferior, loja vezicala corespunde hiatusului uro-genital al diafragmei pelvine, strabatut de varful prostatei si uretra la
barbat, respectiv de uretra si vagina la femeie si delimitat intre fata posterioara a simfizei pubiene, marginile mediale ale
muschilor ridicatori anali (m. ridicator al prostatei la barbat sau m. pubovaginal la femeie) si centrul tendinos al perineului.
Hiatusul urogenital este completat inferior de muschii profunzi ai diafragmei uro-genitale.
La barbat, vezica urinara este situata mai sus in loja, fiind separata de muschii profunzi ai diafragmei uro-genitale prin prostata, pe
a carei capsula se insera o parte din fibrele muschiului ridicator al prostatei.
La femeie, vezica urinara este situata mai profund in loja, aplicata pe
 peretele anterior al vaginei, pe a carei fascie se insera o parte din fibrele m. pubo-vaginal. Este separata de vagina prin
fascia vezico-vaginala
 muschiul sfincter extern al uretrei (apartine planului profund al diafragmei uro-genitale), de care este separata prin fasciile
diafragmei pelvine si fascia superioara a diafragmei uro-genitale.
In acest spatiu (loja vezicala), vezica urinara este inconjurata de fascia pelvina viscerala, fascia vezicala sau fascia Delbet, cu doua
componente:
 profunda, fibro-elastica, denumita pericistium
 superficiala, mai laxa si care contine plexurile vasculara, numita paracistium
MIJLOACELE DE FIXARE ALE VEZICII URINARE
Sunt grupate in:
1. Mijloace de sustinere:
a) perineu, principalul mijloc de sustinere al viscerelor pelvine
b) ligamentare:
 la barbat, ligamentele pubo-prostatice, care se intind intre fata posterioara a pubelui si colul vezicii urinare si
baza prostatei
 la femeie, ligamentele pubo-vezicale, care se intind intre fata posterioara a pubelui si colul vezicii urinare
c) musculare, reprezentate de prelungiri ale tunicii musculare a vezicii spre:
 rect (la barbat), la nivelul caruia se continua cu fibrele stratului longitudinal si care alcatuiesc muschiul recto-
vezical
 uter (la femeie), alcatuind muschiul vezico-uterin, ce dubleaza ligamentele utero-vezicale (partea anterioara a
lamelor sacro-recto-genito-pubiene)
 pube, alcatuind muschii pubo-vezicali, ce dubleaza ligamentele omonime
2. Mijloace de suspensie:
a) fascia vezicala
b) peritoneul vezical
c) ligamentele ombilicale median si mediale

CONFIGURATIA EXTERNA A VEZICII URINARE

Vezica urinara are forma unui ovoid cu axul mare vertical (cand este plina) si are patru portiuni:
 apexul vezicii, situat antero-superior (depaseste simfiza pubiana cand vezica este plina) si care se continua cu uraca
 fundul vezicii (baza), de forma triunghiulara, situat postero-inferior
 corpul vezicii, situat intre apex si fundul vezicii si care prezinta patru fete:
 anterioara, intinsa intre apex si colul vezicii urinare
 2 laterale (inlocuite de margini laterale cand vezica este goala)
 postero-superioara, intinsa intre apex si fundul vezicii urinare, care este convexa cand vezica este plina si
concava cand vezica este goala
 colul vezicii, care se continua cu uretra

RAPORTURILE VEZICII URINARE

Raporturile fetei anterioare sunt mediate de fascia vezicala si se realizeaza cu peretele anterior al pelvisului si elementele din
spatiul prevezical Retzius:
 tesutul pelvisubperitoneal, intarit de fascia ombilicoprevezicala
 nodulii limfatici prevezicali
 arcada Farabeuf, anastomoza dintre ramurile pubiene ale arterelor obturatoare si manunchiul vasculo-nervos obturator
 plexul venos vezical Santorini
Cand vezica este plina, partea craniala a fetei anterioare ajunge in raport cu muschii peretelui abdominal, acoperiti de fascia
transversalis. Cu toate ca nu scrie aici, sigur aceasta fata are raport cu simfiza pubiana.
Fata postero-superioara este complet acoperita de peritoneul pelvin, care:
 adera puternic la vezica la nivelul apexului, de unde se reflecta pe peretele abdominal anterior, formand plica ombilicala
mediana, ce acopera uraca si plicile ombilicale mediale, la nivelul ligamentelor ombilicale mediale. Cand vezica este plina,
la nivelul reflexiei peritoneului se formeaza fundul de sac prevezical
 este mai slab legat in restul fetei postero-superioare, facand cute transversale cand vezica este goala. Cea mai inalta cuta se
numeste plica vezicala transversa.
 lateral, se reflecta pe peretii pelvisului, formand de fiecare parte, cate un reces latero-vezical sau paravezical
 posterior, se reflecta:
 la barbat, pe fata anterioara a ampulei rectale, formand fundul de sac recto-vezical Douglas
 la femeie, pe fata vezicala a uterului, formand recesul utero-vezical
Prin intermediul peritoneului, fata postero-superioara are raporturi:
 la barbat, cu ansele intestinale si ansa sigmoidiana, ce coboara in fundul de sac Douglas si cu ampula rectala
 la femeie, cu corpul uterului si cu ansele intestinale
 Fetele laterale au raporturile mediate de fascia vezicala si se realizeaza cu tesutul pelvisubperitoneal, fascia pelvina parietala,
muschii obturator intern (pe care trece manunchiul vasculo-nervos obturator) si ridicator anal, prelungirea anterioara a fosei ischio-rectale
(prin intermediul m. ridicator anal).
Fundul vezicii urinare are raporturi:
 la barbat:
 in zona superioara, acoperita de peritoneu, cu ansele intestinale si sigmoidiana, din fundul de sac Douglas si cu
ampula rectala
 in zona mijlocie, cu fascia recto-vezico-prostatica, in care sunt inglobate veziculele seminale si portiunea
ampulara a canalelor deferente (situate medial de veziculele seminale si care delimiteaza intre ele trigonul
interdeferential). Prin intermediul septului recto-vezico-prostatic, are raporturi cu portiunea subperitoneala a
ampulei rectale
 in zona inferioara, cu lobul median al prostatei
 la femeie, cu fetele anterioare ale colului uterului si vaginei, prin intermediul fasciei vezico-vaginale (sept vezico-vaginal)
Colul vezicii urinare are raporturi la barbat, cu versantul anterior al bazei prostatei, reprezentata de lobul median al prostatei, iar la
femeie, cu m. sfincter extern al uretrei.
VASCULARIZATIA SI INERVATIA VEZICII URINARE

Vascularizatia arteriala provine din arterele:

 vezicale superioare, din portiunea permeabila a arterei ombilicale si care formeaza:
 un grup ascendent, ce vascularizeaza apexul si fata postero-superioara
 un grup descendent, ce vascularizeaza fata anterioara si fata laterala
 vezicala inferioara, din artera iliaca interna, ce vascularizeaza
 portiunea terminala a ureterelor, fundul si colul vezicii urinare
 veziculele seminale si canalele deferente la barbat
 fornixul vaginal la femeie
 vezicala anterioara, din artera rusinoasa interna, care vascularizeaza fata anterioara
La vascularizatia vezicii urinare pot contribui si ramuri vezicale din arterele rectala medie, uterina sau vaginala (mai rar).
Venele peretilor anterior si lateral dreneaza sangele venos in plexul venos prevezical Santorini. Venele apexului si ale fetei postero-
superioare dreneaza sangele venos in plexul venos de pe fetele laterale ale vezicii, ce comunica cu plexul prostatic/vaginal, de unde
dreneaza spre vena iliaca interna.
Drenajul limfatic
Din retelele limfatice parietale, limfa este drenata spre reteaua limfatica perivezicala, de unde pornesc trunchiuri colectoare:
 anterioare (de la apex si fata anterioara), ce dreneaza limfa descendent, la nodulii limfatici prevezicali (statie primara), de
unde ajunge la nodulii limfatici iliaci externi
 mijlocii (de la fetele laterala si postero-superioara), ce dreneaza limfa la nodulii limfatici latero-vezicali (statie primara),
de unde ajunge la nodulii limfatici iliaci interni
 posterioare (de la fundul si colul vezicii urinare), ce dreneaza limfa la nodulii limfatici iliaci interni. O parte a
colectoarelor posterioare se indreapta, pe calea lamelor sacro-recto-genito-pubiene, spre nodulii limfatici retrorectali sau
promontoriali.
Inervatia vezicii urinare este vegetativa:
 aferenta  fibrele senzitive iau preponderent calea fibrelor parasimpatice
 eferenta:
 simpatica  neuronii simpatici preganglionari se gasesc in nucleul intermedio-lateral, la nivel T10-L2. Axonii lor
iau calea nervilor splanhnici lombari si fac sinapsa cu neuronii ganglionari in componenta superioara si inferioara
a plexului hipogastric. Fibrele simpatice postganglionare se distribuie in principal regiunii trigonale, maring
tonusul sfincterului vezical si al muschiului trigonal.
 parasimpatica  neuronii parasimpatici preganglionari se gasesc in centrul parasimpatic sacrat S2-S4. Axonii lor
iau calea ramurilor anterioare ale nervilor sacrati, ce participa la formarea plexului sacrat, apoi iau calea nervilor
splanhnici pelvini (nn. erigenti), trec prin plexul hipogastric inferior si fac sinapsa cu celulele ganglionare
parietale ale vezicii (microganglioni parasimpatici parietali). Stimularea parasimpatica determina contractia
muschiului detrusor si relaxeaza sfincterul vezical.