Mediastinul

Mediastinul imbraca in ansamblu forma unei piramide cvadrangulare delimitate astfel :

anterior de peretele sternocondral posterior de coloana vertebrala toracica lateral de foitele pleurale mediastinale inferior spatial mediastinal este separat de cel abdominal prin diafragma superior comunica larg cu spatiile si viscerele gatului prin defileul cervico-toracic.

Peretele anterior

este reprezentat de : Stern (manubriu + corp) Articulatiile condrosternale

Corpul sternului. Pe marginile sale laterale se constata 6 incizuri costale pentru articularea cu extremitile anterioare ale coastelor II-VII. Corpul sternului ofer anterior inserie pentru marele pectoral si posterior pentru m. triunghiularul sternului - inseria mediala pe partile laterale ale apendicelui xifoidian si pe cele ale sternului, pe articulatiile condrosternale (fara a depasi coasta a treia) - inseria terminala prin 4-5 digitatii pe marginea inferioara a cartilajelor 3-6 costala)

Peretele posterior

corespunde peretelui posterior al toracelui in zona mediana este reprezentat de fata anterioara a corpurilor vertebrale si a discurilor intervertebrale lateral de articulaiile costovertebrale si costo-transversare

bilateral, peretele posterior al mediastinului este marginit de reflexiunea posterioara a pleurei mediastinale, care formeaz la acest nivel, recesurile costomediastinale posterioare, drept si stng

Limita superioara a mediastinului

corespunde unui plan oblic, care unete marginea superioara a manubriului sternal cu discul intervertebral dintre a VII-a vertebra cervicala si prima vertebra toracica Regiunea cervico-toracica este imprtita, din punct de vedere topographic, in trei zone : una mediana interapexiana doua laterale, care corespund cupolelor cervico-toracice dreapta si stnga

Limita inferioara a mediastinului Se nscrie in poriunea mijlocie a diafragmei, la nivelul deschiderii inferioare a toracelui

Ea este delimitata :
anterior, de apendicele xifoid si de ultimele articulatii sterno-costale, posterior, de corpul celei de a XIIa vertebra toracice, lateral de recesul freno-pericardic sau freno-mediastinal stang si drept

Pereii laterali ai mediastinului

Peretele lateral drept al mediastinului delimiteaz fata laterala a mediastinului de cavitatea pleurala dreapta si de plmnul drept.
Suprafaa pleurei mediastinale este foarte neregulata La liniile de contact cu peretele anterior si cu cel posterior al cutiei toracice, pleura mediastinala dreapta se reflecta si se continua cu pleura costala, realiznd la nivelul fiecreia dintre aceste reflexiuni cate un fund de sac: costo-mediastinal posterior si costo-mediastinal anterior . In partea inferioar, pleura mediastinala se continua cu cea diafragmatic si formeaz, la linia de reflexiune, fundul de sac frenomediastinal

Peretele lateral stng al mediastinului

este reprezentat de pleura mediastinal stng

se muleaz peste formaiunile care corespund fetei stngi a mediastinului La linia de ntlnire cu peretele toracic, pleura mediastinal stng se reflect si se continu cu pleura costala formnd: anterior fundul de sac costomediastinal anterior stang, posterior in santul costovertebral, fundul de sac costomediastinal posterior, caudal in contact cu diafragma, fundul de sac freno-mediastinal stang, cranial se continua cu pleura apicala si participa la formarea domului pleural stang

Impartirea mediastinului (Nomina Anatomica Internationale) Un plan transversal, care unete marginea inferioara a manubriului sternal cu marginea inferioara a vertebrei a IV-a toracice, mparte mediastinul in : portiunea supraazygo-aortica (in partea superioara)

portiunea infraazygo-aortica (in partea inferioara) impartita prin 2 planuri

frontale (prepericardic si retropericardic) in 3 compartimente ce se succed anteroposterior: compartimentul mediastinal anterior intre fata posterioar a sternului si fata

anterioara a pericardului;
compartimentul mediastinal mijlociu intre fata anterioara si fata posterioara a pericardului aparatul cardio-vascular compartimentul mediastinal posterior intre fata posterioar a pericardului si coloana vertebrala: tractul traheo-bronsic esofagul, aorta descendenta, venele azygos si canalul toracic

SISTEMATIZAREA CONINUTULUI PE COMPARTIMENTE I. Compartimentul mediastinal anterior Compartimentul anterior al mediastinului este mprit ntr-un plan anterior i un plan posterior .
1. Planul anterior al compartimentului mediastinal anterior

La acest nivel se pot identifica urmatoarele formaiuni: -timusul, n partea superioara, -recesul costo-mediastinal drept i stng la mijloc i -franjurile grsoase Poirier n partea inferioar. Timusul este aezat n partea superioar fiind alctuit din doi lobi, drept i stng, unii sub forma literei V sau H. Este nconjurat de o teac fibroas care ocup spatiul lojei timice. ntre teaca fibroas i gland se gsete esut conjunctiv lax. La nivel retrosternal pleura mediastinal acoper faa anterioar a pericardului numai pe lateral, lsnd n mijloc o poriune neacoperit, spaiul interpleural. Acest spatiu este reprezentat de recesurile costo-mediastinale drept i stng care formeaz trigonul interpleural inferio i

2. Planul posterior al compartimentului mediastinal anterior Acest plan este reprezentat de elementele cardio-vasculare i este mprit la rndul su ntr-o poriune extrapericardic, superior, i infrapericardic, inferior
a. Poriunea extrapericardic: Aceast poriune este reprezentat de elementele vasculare. Ea se mparte ntr-un plan venos aezat anterior i un plan arterial aezat posterior. PLANUL VENOS Este alctuit din vena jugular intern care se unete cu vena subclavicular formnd trunchiul venos brahiocefalic. Trunchiul brahiocefalic stng traverseaz n partea dreapt, unindu-se cu trunchiul brahiocefalic drept ntr-un punct situat posterior faa de prima articulaie sternocostal, dup care se vars n vena cav superioar. Vena cav superioar nainte de a ptrunde n atriul drept primete ca afluent ntrun punct pe vena azygos, ce are ca repet anterior al II-lea spaiu intercostal i posterior a IV-a vertebr toracal. PLANUL ARTERIAL Situat posterior planului venos el este alctuit din primul segment al arcului aortic reprezentat de aorta ascendent i prima colateral a arcului aortic reprezentat de trunchiul arterial

b. Poriunea infrapericardi c: Aceast compartiment este reprezentat de pericard i inim. Pericardul se aeaz n dou foie acoperind miocardul. O foi extern, fibroas, formnd pericardul fibros i o foi intern, alctuind pericardul seros. Pericardul seros prezint o fa parietal n raport cu peretele intern a pericardului fibros i o fa visceral n raport cu peretele exterior al miocardului. Pericardul fibros ia forma inimii

II. Compartimentul mediastinal mijlociu

Traheea se prezint ca un canal de la nivelul cartilajului cricoid pn la nivelul bifurcaiei traheobonsice, avnd un traect paralel cu coloana vertebral. Este alctuit din inele cartilaginoase n form de potcoav cu convexitatea anterior unite ntre ele prin ligamente inelare. Bifurcaia traheo-bronic este deviat spre dreapta de la linia median, influenat fiind de arcul aortic. Este n strns legtur cu bifurcaia arterei pulmonare care are deviaia spre stnga i care se afl pe un etaj inferor fa de aceasta. Pediculii pulmonari sunt alctuii din bronhiile principale la care se adaug vasele pulmonare. Pediculii difer ntre ei, n funcie de organizarea elementelor componente. Pediculul drept prezint n ordine decendent elementele: bronhie principal, arter pulmonar i ven pulmonar iar pediculul stng prezint elementele componente n alt ordine decendent: arter pulmonar, bronhie principal i ven pulmonar.

III. Compartimentul mediastinal posterior Acest compartiment este strbtut de Esofag ductul toracic

nervul vag drept i stng n ntreaga lui lungime

de la nivelul celei de a IV-a vertebr toracic de vena azygos la dreapta i aorta decendent la stnga. Se ntinde de la nivelul cartilajului cricoid pn la nivelul orificiului cardia

Esofagul se prezint ca un organ tubular uor turtit antero-posterior, cruia i se descriu trei ngustri i trei dilataii. Pn la nivelu vertebrei a VI-a toracal esofagul este lipit de coloana vertebral iar ulterior se detaeaz de aceasta. De la nivelul vertebrei a VI-a toracal n jos, ntre esofag i coloan se interpue aorta decendent n stnga i vena azygos n dreapta. Ductul toracic este un canal colector. El colecteaz limfa aproape din tot organismul cu excepia membrului superior drept, a jumtii drepte a capului i jumtii drepte a peretelui toracic. Traseul lui se mparte n trei poriuni: poriunea abdominal, toracic i cervical. n poriunea cervical urc lateral fa de artera carotid comun stng i i termin traectul vrsnduse n peretele superior al confluentului venos jugulo-subclavicular sau n vena subclavicular stng