VASCULARIZAȚIA MEMBRULUI INFERIOR

ARTERELE

A. Iliacă internă (ramura de bifurcaţie internă a A. iliace comune) – prin ramuri

parietale extrapelvine:
1. A. gluteală superioară
2. A. gluteală inferioară
3. A. pudendală internă
4. A. Obturatoare

B. Iliacă externă (ramura de bifurcaţie externă a A. iliace comune) – ce se continuă cu A. femurală

 Artera gluteală superioară

o continuă trunchiul posterior al arterei iliace interne, fiind ramura cea mai voluminoasă a acestuia
o împreună cu nervul gluteal superior, străbate spațiul suprapiriform spre a ajunge de pe peretele posterior
al bazinului în regiunea gluteală.
o Ramuri terminale:
 Ramura superficială străbate interstiţiul dintre muşchii gluteu mare şi mijlociu, pe care îi şi
vascularizează
 Ramura profundă – cuprinsă între muşchii gluteu mijlociu şi mic – se divide în:
 o ramură superioară ce ajunge la muşchiul tensor al fasciei lata
 o ramură inferioară

 Artera gluteală inferioară

o ramură parietală a arterei iliace interne,
o părăseşte bazinul împreună cu nervul ischiadic prin spațiul infrapiriform, ajungând în regiunea gluteală.
o Ramuri:
 Ramuri musculare – pentru mm gluteu mare + gemen superior + obturator intern + gemen
inferior + pătrat femural
 Artera satelită a nervului ischiadic
 Artera pudendală internă
 ramuri musculare pentru mm. gluteu mare + piriform + gemen superior + obturator intern +
gemen inferior

1
 Artera obturatoare
o Ramuri:
 Ramura anterioară
 Ramura posterioară
 Artera iliacă externă
o ramură externă de bifurcaţie a arterei iliace comune
o Se întinde de la nivelul articulaţiei sacro-iliace, până la mijlocul ligamentului inghinal, unde se continuă
cu artera femurală

o Ramuri:
 ramuri musculare pentru m.psoas
 artera epigastrică inferioară
 artera circumflexă iliacă profundă
 Artera femurală
o continuă artera iliacă externă de la nivelul ligamentului inghinal
o Se întinde până la hiatul tendinos al muşchiului adductor mare
o Împreună cu vena femurală se găsesc în teaca vaselor femurale – dependință a fasciei femurale
o Străbate loja anterioară a coapsei, stabilind raporturi diferite:
 la nivelul lacunei vasculare,
 la nivelul trigonului femural (triunghiul lui Scarpa)
 în porţiunea mijlocie a coapsei,
 în canalul adductorului (Hunter)

o Ramuri:
 Artera epigastrică superficială
 Artera circumflexă iliacă superficială
 Arterele ruşinoase externe cu:
 ramuri scrotale la bărbat
 ramuri labiale pentru labiile mari la femeie
 Artera femurală profundă - principală ramură a A. femuralei. Emite următoarele ramuri
destinate coapsei:
 artera circumflexă femurală medială
 artera circumflexă femurală laterală
 trei artere perforante
 Artera descendentă a genunchiului participă la formarea reţelei arteriale a genunchiului.
 Artera poplitee
o continuă artera femurală de la hiatul tendinos al adductorului mare
o se termină la arcul tendinos al solearului, prin două ramuri terminale:
 A. Tibială anterioară
 A. Tibială posterioară
o Traversează planul profund al fosei poplitee – împreună cu vena poplitee şi nervul tibial formează
mănunchiul vasculonervos popliteu – în care artera este elementul cel mai profund (anterior)
o Ramuri:
 Artera superioară și medială a genunchiului
 Artera superioară și laterală a genunchiului
 Artera mijlocie a genunchiului
 AA surale medială și laterală
 Artera inferioară și medială a genunchiului
 Artera inferioară și laterală a genunchiului
 Artera tibială anterioară
o Ramură de bifurcaţie anterioară a popliteei din dreptul arcului tendinos al solearului
o Se termină la nivelul interliniei articulare talocrurale, înapoia retinaculului muşchilor extensori, unde se
continuă cu artera dorsală a piciorului
2
 o Participă la formarea pediculului vasculo-nervos al lojei anterioare a gambei, împreună cu două vene
satelite şi nervul fibular profund
o Ramuri:
 Artera recurentă tibială posterioară
 Artera recurentă tibială anterioară
 Ramura circumflexă a fibulei
 Ramuri musculare
 Arterele maleolare anterioare: laterală şi medială
 Artera dorsală a piciorului
o Continuă artera tibială anterioară de la mijlocul spaţiului intermaleolar.
o Se termină la extremitatea proximală a primului spaţiu intermetatarsian, unde se continuă cu ramura
plantară profundă
o Ramuri:
 Arterele tarsiene mediale
 Artera tarsiană laterală
 Artera arcuată – din convexitatea arcadei se desprind trei artere metatarsiene dorsale (ale
spaţiilor interosoase II, III şi IV)
 Artera metatarsiană dorsală I
 Artera metatarsiană perforantă (Ramura plantară profundă), considerată ramură terminală a
arterei dorsale a piciorului.
 Artera tibială posterioară
o ramură posterioară de bifurcaţie a A. poplitee, din dreptul arcului tendinos al solearului
o se termină la nivelul retinaculului muşchilor flexori, în canalul calcanean, prin două artere plantare
medială şi laterală
o Ramuri:
 Ramuri musculare
 Artera fibulară (peronieră)
 se termină inferior de maleola laterală (fibulară) prin ramuri cancaneene laterale
 emite:
o ramuri musculare
o o arteră perforantă – străbate membrana interosoasă superior de maleola fibulară
 Ramura comunicantă – uneşte artera tibială posterioară cu arterele fibulară, maleolară medială
şi calcaneene mediale, participând la formarea reţelei maleolare mediale
 Ramuri maleolare mediale
 Ramuri calcaneene
 Artera plantară medială
o ramură de bifurcaţie medială a A. tibiale posterioare.
o Ramuri:
 Emite:
 ramuri musculare pentru mm învecinaţi
 ramuri perforante – realizează anatomoze între AA metatarsiene dorsale şi plantare
 Terminal se divide în două ramuri:

 Ramura profundă
 Ramura superficială – se divide în 3 ramuri care se anastomozează cu AA
metatarsiene plantare
 Artera plantară laterală
o ramură de bifurcaţie laterală a A. tibiale posterioare
o traiect terminal sub forma arcadei plantare, care trece pe capetele metatarsienelor şi muşchii interosoşi,
profund de capul oblic al muşchiului adductor al halucelui
o arcada plantară ajunge în dreptul extremităţii proximale a primului spaţiu interosos, unde se
anastomozează cu ramura profundă a piciorului.
3
 o Ramuri:
 Ramuri musculare.
 Din arcul plantar se desprind următoarele ramuri destinate regiunilor mijlocie, profundă a
piciorului şi feţelor plantare ale degetelor:
 4 arterele metatarsiene plantare – formează arterele digitale plantare comune care
se divid terminal în două artere digitale plantare proprii (medială şi laterală) pentru
feţele alăturate a două degete vecine.
 artere perforante proximale şi distale, se anastomoza cu omonimele lor dorsale.

VENELE MEMBRULUI INFERIOR

= se împart în vene superficiale și profunde, anastomozate între ele

VENELE SUPERFICIALE:
 formează o reţea proprie, fără să însoţească arterele
 venele digitale dorsale se varsă în arcul venos dorsal al piciorului
 de la extremitatea medială a arcului venos porneşte vena safenă mare, extremitatea laterală continuându-se cu
vena safenă mică
 există anastomoze între cele două vene safene, pe faţa dorsală a piciorului alcătuind "reţeaua venoasă dorsală
a piciorului"
 venele digitale comune plantare ale piciorului, situate superficial de aponevroza plantară, prin anastomoze între
ele, formează o reţea venoasă plantară
 reţeaua venoasă plantară înconjoară marginea laterală a piciorului şi se varsă în vena safenă mică, iar medial,
venele reţelei pătrund în profunzime, spre a se vărsa în arcul venos plantar.

 Vena safenă mare:

o de pe faţa medială a maleolei tibiale, urcă superficial pe faţa medială a gambei
o trece apoi înapoia condilului medial al tibiei şi al femurului şi urcă până la aproximativ 4 cm sub ligamentul
inghinal
o descrie terminal o curbă (arcul sau crosa safenei mari) prin care vena se îndreaptă profund (posterior),
străbate fascia cribriformă prin hiatusul safen spre a se vărsa în vena femurală
o Afluenţi:
 vena epigastrică superficială
 venele ruşinoase externe
 vena circumflexă iliacă superficială
 vena safenă accesorie

 Vena safenă mică:

o traiect superficial şi ascendent de la nivelul porţiunii retromaleolare laterale (fibulare) în axul feţei
posterioare a gambei, până în dreptul muşchiului gastrocnemian, unde pătrunde într-o dedublare a fasciei
gambei şi se varsă în vena poplitee
o stabileşte anastomoze numeroase cu venele profunde şi vena safenă mare.

VENELE PROFUNDE
= sunt satelite arterelor şi în număr de două pentru fiecare arteră, cu excepția venei poplitee și venei femurale
 Vena poplitee:
o Se formează prin unirea venelor tibiale posterioare și venelor tibiale anterioare
o Străbate fosa poplitee și este elementul intermediar al mănunchiului vasculo-nervos popliteu
o Afluenți:
 Vena safenă mică
 Venele articulației genunchiului (omonime arterelor)

4
  Vena femurală
o Continuă vena poplitee de la nivelul hiatului tendinos
o Străbate ”teaca vaselor femurale”
o Se termină la nivelul lacunei musculare, unde se continuă cu vena iliacă externă
o Afluenţii venei femurale sunt venele omonime ramurilor arteriale, cu excepţia venelor epigastrică
superficială şi ruşinoase externe, care se varsă în vena safenă mare
o Terminal, vena femurală primeşte ca afluent vena safenă mare.

LIMFATICELE MEMBRULUI INFERIOR

VASELE LIMFATICE:
 Drenează spre nodurile limfatice
 se împart în superficiale şi profunde.
o Vasele superficiale: sunt satelite venelor superficiale:
 Venele limfatice superficiale mediale – pe traiectul venei safene mari – drenează spre nodurile
inghinale superficiale – grupurile inferioare
 Venele limfatice superficiale laterale – urcă pe fața anterolaterală a gambei și a coapsei și se
varsă în vasele limfatice superficiale mediale
 Venele limfatice superficiale posterioare – pe traiectul venei safene mici – drenează spre
nodurile poplitee superficiale
o Vasele profunde: însoţesc vasele sanguine mari, alcătuind două căi limfatice:
 calea principală acompaniază:
 arterele tibială anterioară, tibială posterioară și fibulară – la nodurile poplitee
 artera femurală – la nodurile inghinale profunde
 calea accesorie este reprezentată de limfaticele regiunii obturatorii, ce se drenează în nodurile
iliace

NODURILE LIMFATICE – dispuse în:

 Nodul limfatic tibial anterior: 1-2 ganglioni profunzi pe traiectul vaselor tibiale anterioare
 Nodurile limfatice poplitee – dispuse în 2 planuri:

o Nodurile superficile
o Nodurile profunde: sunt situate subfascial, în număr de 4-6, în jurul vaselor poplitee
 Nodurile limfatice inghinale – dispuse în 2 planuri:

o Nodurile inghinale superficiale:

 situate subcutan şi superficial de fascia cribriformă, inferior de plica inghinală, în dreptul
triunghiului femural Scarpa
 în număr de 10-15, de volum variabil
 se împart în 4 grupe (Quenu) prin două linii perpendiculare, întretăiate în dreptul cârjei venei
safene mari:

 grupul supero-medial
 grupul supero-lateral
 grupul infero-medial
 grupul infero-lateral
o Nodurile inghinale profunde:
 sunt 2-3 noduri mai mici, situate subfascial, medial de vena femurală
 unul dintre noduri este mai mare şi situat constant pe ligamentul lacunar Gimbernat – nodul lui
Cloquet-Rosenmuller

5
INERVAȚIA MEMBRULUI INFERIOR
PLEXUL LOMBAR
 CONSTITUŢIE:
o Ramura anterioară a lui L1 primeşte o anastomoză de la T12 şi se uneşte cu ramura anterioară a lui L2
iar trunchiul rezultat se divide formând:
 nervul iliohipogastric
 nervul ilioinghinal
o Tot din ramura anterioară a lui L2 se desprinde o anastomoză pentru L3, iar din trunchiul rezultat ia
naştere:
 nervul genitofemural
 nervul cutanat femural lateral
 rădăcina superioară a nervului femural
 nervul obturator
o Ramura anterioară a lui L3 se anastomozează cu ramura anterioară a lui L4 şi formează:
 rădăcina mijlocie a nervului femural
 nervul obturator
o Ramura anterioară a lui L4:
 se bifurcă, formând:
 rădăcina inferioară a nervului femural
 nervul obturator
 trimite o anastomoză pentru L5 (bifurcaţia inferioară) formând trunchiul lombo-sacral
o Fiecare nerv lombar are legături prin ramuri comunicante cu lanţul simpatic
 RAMURI COLATERALE:
o NERVUL ILIOHIPOGASTRIC
 Se formează între fasciculele muşchiului psoas.
 Nervul traversează apoi muşchiul transvers abdominal şi se dispune între acesta şi muşchiul
oblic intern.
 În dreptul orificiului profund al canalului inghinal ajunge între aponevrozele celor doi muşchi oblici
– se îndreaptă spre medial până la teaca muşchiului drept abdominal.
 Ramuri:
 musculare pentru: mm drept abdominal, transvers, oblic extern şi oblic intern


senzitive:
o ramura cutanată laterală
o ramura cutanata anterioară
o NERVUL ILIOINGHINAL
 Este mai subţire.
 Străbate muşchiul transvers în dreptul crestei iliace şi se dispune între aceasta şi muşchiul oblic
intern.
 Pătrunde prin orificiul profund din canalul inghinal şi se alătură elementelor funiculului spermatic.
 Străbate canalul inghinal devine superficial prin orificiul superficial şi dă ramurile sale terminale.

 Ramuri:
o Musculare: pentru muşchii laţi ai abdomenului

o Senzitive:
o nn. scrotali anteriori / nn. labiali anteriori
o ramuri destinate tegumentului feţei mediale a coapsei şi rădăcinii penisului.
o NERVUL GENITOFEMURAL
 Este un nerv mixt.
 Ia naştere pe faţa anterioară a muşchiului psoas apoi coboară pe această faţă într-o dedublare a
fasciei muşchiului
 Superior de ligamentul inghinal se împarte în ramurile terminale:
6
  Ramura genitală – Părăseşte canalul inghinal prin orificiul superficial şi inervează:
o motor: muşchiul cremaster
o senzitiv: tegumentul scrotului / al labiilor mari.

 Ramura femurală
o Trece prin lacuna vasculară, în teaca vaselor femurale ajunge în fosa iliopectinee.
o Străbate fascia cribrosa, de la nivelul triunghiului femural.
o Inervează tegumentul porţiunii superioare a triunghiului lui Scarpa.
o NERVUL CUTANAT FEMURAL LATERAL.
 Nerv senzitiv.
 Trece prin lacuna vasculară, între spina iliacă anterosuperioară şi spina iliacă anteroinferioară.
 Perforează fascia lata, devine superficial şi dă 2-3 ramuri terminale:
 Ramura fesieră care înconjoară muşchiul tensor al fasciei lata, inervând tegumentul regiunii
superolaterale a fesei.
 Ramuri femurale care inervează tegumentul feţei anterolaterale a coapsei
 RAMURI TERMINALE
o Nervul obturator.
 Nerv mixt.
 Se formează în grosimea muşchiului psoas, apoi trece anterior de articulaţia sacroiliacă.
 Pătrunde în bazin şi se dispune pe peretele lateral al pelvisului şi prin canalul obturator ajunge
la coapsă, undă dă ramurile terminale:
 Ramura anterioară
o Inervează motor muşchii: pectineu, scurt adductor, lung adductor şi gracilis.
o Inervează senzitiv: prin n.cutanat femural medial tegumentul 1/3 inferioare a
feţei mediale a coapsei.
 Ramura posterioară
o Inervează motor muşchii: scurt adductor şi mare adductor.
o Inervează senzitiv: articulaţia coxofemurală şi articulaţia genunchiului.
o Nervul obturator accesor.
 Nerv incosntant.
 Inervează muşchiul pectineu şi articulaţia coxofemurală.
 Se anastomozează cu nervul obturator.
o Nervul femural.
 Nerv mixt.
 Este ramura cea mai voluminoasă a plexului lombar.
 Ia naştere între fasciculele muşchiului psoas.
 Se dispune în şanţul dintre muşchiul iliac şi muşchiul psoas.
 Prin lacuna musculară, împreună cu muşchiul psoas iliac, ajunge la coapsă unde reprezintă
elementul lateral al mănunchiului vasculonervos din fosa iliopectinee – dă ramuri colaterale
pentru:
 muşchii iliopsoas şi pectineu
 artera femurală.
 În fosa iliopectinee dă ramurile terminale – după ce trecere prin lacuna musculară, nervul se
desface în evantai.
 La coapsă inervează:
 motor muşchii croitor şi cvadriceps
 senzitiv dă următoarele ramuri:
o ramuri cutanate anterioare care inervează tegumentul feţei anterioare şi
mediale a coapsei, devenind subtegumentare după ce perforează fascia lata;

7
PLEXUL SACRAL
o ramuri articulare pentru articulaţia coxofemurală;
o ramuri periostale pentru femur;
o nervul safen este ramura terminală a nervului femural, cea mai lungă, ajungând până la marginea medială a
piciorului. Dă ramuri colaterale pentru coapsă (faţa medială), rotulă şi tegumentului regiunii rotuliene.
 Ia naştere din unirea ramurilor anterioare ale nervilor L5-S3 şi parţial L4
 Ramurile anterioare ale acestor nervi, după ce ies din orificiile anterioare ale sacrului şi din orificiile vertebrale
lombare, se unesc în plex îndreptându-se spre spaţiul infrapiriform
 Dă următoarele ramuri:

o RAMURI COLATERALE:
1. Nervul muşchiul piriform.
2. Nervul muşchiului obturator intern
3. Nervul muşchiului pătrat femural şi gemen inferior
4. Nervul gluteu superior
5. Nervul gluteu inferior
6. Nervul cutanat femural posterior, nerv senzitiv. Dă următoarele ramuri:
 nervii cutanaţi gluteali inferiori, care ocolesc marginea inferioară a muşchiului gluteu mare, cu
un traiect recurent, devine superficial, inervând tegumentul regiunii inferioare a fesei
 ramuri perineale care inervează tegumentul regiunii superomediale a coapsei, regiunii
inferomediale a fesei, tegumentul perineului până în porţiunea posterioară a scrotului
 ramuri cutanate femurale posterioare inervează tegumentul regiunii feţei posterioare a
coapsei şi spaţiul popliteu.
Ramurile anterioare ale nervilor S2 si S3 iau parte la formarea nervului pudendal.
o RAMURI TERMINALE:
Nervul ischiadic:
 Este cel mai mare nerv al corpului şi cu teritoriul cel mai întins.
 Situat în continuarea plexului sacral.
 În spaţiul popliteu: se divide în cele două ramuri terminale, fiind elementul posterior şi lateral

 Ramuri colaterale:
 ramuri musculare pentru mm biceps, semitendinos, semimembranos, adductor mare
 ramuri articulare pentru articulaţia genunchiului.

 Ramuri terminale:
 NERVUL FIBULAR COMUN (N.peronier comun).
 Ia naştere la nivelul unghiului superior al fosei poplitee, împreună cu nervul tibial
 Ramuri colaterale:
 Nervul cutanat sural lateral care ia naştere în spaţiul popliteu. Emite:
o o ramură comunicantă care se anastomozează cu nervul cutanat
sural medial
o o ramură anterioară pentru tegumentul regiunii laterale a
genunchiului şi anterolaterală a gambei;
 Ramuri articulare pentru articulaţia tibiofibulară superioară.

 Ramura comunicantă peronieră

 Ramuri terminale:
 Nervul fibular superficial:
o Are teritoriu mare tegumentar şi mic motor.
o Ia naştere la nivelul colului fibulei
o Inervează muşchii fibular lung şi scurt
o dă ramurile sale terminale în 1/3 inferioară a gambei:
 Nervul cutanat dorsal medial al piciorului
 Nervul cutanat intermediar al piciorului
 Nervul fibular profund:
o Are teritoriu mare motor şi mic tegumentar.
8
  Ia naştere ca ramură medială a nervului fibular comun, la gâtul fibulei.
o Ramuri colaterale:
 ramuri musculare: pentu loja anterioară a gambei şi dosul piciorului
 articulare pentru articulaţia talocrurală
 vasculare pentru artera tibială anterioară.
o Ramuri terminale – dă două ramuri tegumentare pentru primul spaţiu interdigital:
 nervul digital dorsal lateral al halucelui
 nervul digital dorsal medial al degetului II
 NERVUL TIBIAL
 Ia naştere în unghiul superior al spaţiului popliteu din bifurcarea nervului sciatic.
 El continuă traiectul acestui nerv.
 Ramuri colaterale:
 ramuri musculare: pentru mm lojei posterioare a gambei
 articulare pentru articulaţia genunchiului şi articulaţia talocrurală;
 senzitive: nervul cutanat sural medial se anastomozează în 1/3 inferioară a
gambei cu ramura comunicantă fibulară şi devine nervul sural. Inervează
tegumentul regiunii maleolare fibulare, marginii laterale a piciorului şi 1/2
laterală a feţei dorsale a degetelui V. Se anastomozează cu nervul fibular
superficial.
 Ramuri terminale:
 Nervul plantar medial:
 Se situează între muşchiul flexor scurt plantar şi muşchiul adductor al
halucelui
 Ramuri:
 RR cutanate – pentru tegumentele marginii mediale a plantei
 RR musculare – pentru mm. adductor al halucelui, flexor scurt al halucelui,
flexor scurt al degetelor
 3 NN digitali plantari comuni – care se divid în 2 NN digitali plantari
proprii destinaţi marginilor feţei plantare a degetelor adiacente primelor trei
spaţii interdigitale.
 N. digital plantar propriu pentru marginea medială a feţei plantare a
halucelui

 Nervul plantar lateral.

 Are un traiect oblic spre lateral şi anterior, situându-se între muşchiul pătrat şi
flexor scurt al degetelor.
o Ramuri :
 RR musculare: mm pătrat plantar, flexor scurt al degetelor, adductor al
degetului V, flexor scurt al degetului V
 RR vasculare – pentru A. plantară laterală
 RR terminale:
 ramura superficială dă naştere la 2 NN digitali plantari comuni
 I – dă naştere la 2 NN digitali plantari proprii pentru marginile feţei
posterioare a degetelor adiacente spaţiului interdigital IV.
 II – constituie N. digital plantar propriu pentru marginea laterală a feţei
plantare a degetului V
 ramura profundă – inervează:
 mm interosoşi + cei 3 mm lombricali laterali
 capul transvers al m. adductor al halucelui

9
1
0