VASCULARIZAŢIA MEMBRULUI INFERIOR

ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR

Membrul inferior are vascularizaţia arterială asigurată de
ramurile extrapelvine ale arterei iliace interne şi de sistemul
arterial femural. La vascularizaţia pereţilor bazinului participă
şi ramurile intrapelvine parietale ale arterei iliace interne.

Ramurile parietale extrapelvine ale arterei iliace interne

(hipogastrice) sunt în număr de patru: obturatorie, gluteală
superioară, gluteală inferioară şi pudendală internă. Prima
arteră iese din bazin prin şanţul obturator, iar celelalte trei
prin incizura ischiadică mare.
Ramurile parietale intrapelvine ale arterei iliace interne,
sunt în număr de două: artera ilio-lombară şi arterele
sacratel laterale.

SISTEMUL ARTERIAL FEMURAL

Artera femurală continuă artera iliacă externă. Începe la
nivelul inelului femural şi se termină la nivelul hiatului
tendinos, nivel la care se continuă cu artera poplitee.
Direcţia sa este oblică infero-medial şi posterior.
Superficială la origine, unde nu este acoperită decât de
fascie, artera devine din ce în ce mai profundă pe măsură ce
se apropie de hiatul tendinos.
În regiunea anterioară a coapsei artera se găseşte în teaca
vaselor femurale formată de dedublarea fasciei lata. (Fascia
lata=fascia coapsei, ce înconjoară ca un manşon coapsa
prezentând îngroşări şi dedublări ce formează teci pentru
vase şi nervi).
Teaca prezintă la cele două extremităţi câte un orificiu:
superior ce corespunde lacunei vasculare şi inferior
reprezentat de hiatul tendinos al adductorului mare prin care
se realizează comunicarea cu fosa poplitee.
Porţiunea superioară - inelul femoral, este delimitat astfel:
anterior ligamentul inghinal, posterior ligamentul pectineal
sau ligamentul lui COOPER, lateral arcul ilio-pectineu, iar
medial ligamentul lacunar al lui GIMBERNAT. La acest nivel
artera femurală este situată lateral, iar vena femurală este
situată medial de arteră.( la acest nivel vena safenă mare se
varsă în vena femurală).
Porţiunea mijlocie este situată posterior croitorului, fiind
formată anterior de foiţa profundă a tecii croitorului.
Porţiunea inferioară este numită canalul lui HUNTER, ce
se întinde până la orificiul inferior al tecii vaselor femurale.
La acest nivel vena femurală este situată posterior arterei.
Ramurile colaterale ale arterei femurale:
1.Artera epigastrică superficială sau artera
subcutanată abdominală, devine superficială şi se ramifică
în peretele abdominal anterior până în vecinătatea
ombilicului
2. Artera circumflexă iliacă superficială, se distribuie
tegumentului peretelui abdominal, lateral de teritoriul art.
epigastrice.
3. Arterele pudendale (ruşinoase) externe, în număr
de două: una superioară şi cealaltă inferioară, în raport cu
situaţia lor faţă de crosa venei safene mari. Dau ramuri
scrotale anterioare sau labiale anterioare şi ramuri inghinale.
4. Artera femurală profundă este un ram voluminos al
femuralei care asigură prin ramurile sale vascularizaţia
aproape în întregime a muşchilor şi tegumentelor coapsei.
Din artera femurală profundă iau naştere următoarele ramuri
colaterale: circumflexa femurală medială, circumflexa
femurală laterală şi arterele perforante. Acestea din urmă
sunt în număr de trei, ultima reprezentând terminarea arterei
femurale profunde. Toate trei ajung pe faţa posterioară a
coapsei.
Anastomoza dintre cele două artere circumflexe
realizează o reţea arterială în jurul colului anatomic al
femurului.
5. Artera descendentă a genunchiului se desprinde
din artera femurală la nivelul canalului lui HUNTER.
perforeaza membrana vasto-adductorie si se imparte intr-un
ram safen ce insoteste nervul safen pana la jumatatea
gambei si ramuri articulare pt reteaua articulara a
genunchiului.

ARTERA POPLITEE
Continuă artera femurală şi îşi datoreşte numele
situaţiei sale profunde din regiunea poplitee, pe faţa
posterioară a articulaţiei genunchiului.
Artera începe la nivelul inelului adductorului mare,
traversează fosa poplitee şi se termină la nivelul arcadei
solearului, unde se continuă cu artera tibială anterioară şi
artera tibială posterioară.
În partea superioară a regiunii poplitee artera este
situată cel mai profund, fiind dispusă medial de linia
mediană. Vena poplitee este situată postero-lateral arterei şi
la acest nivel primeşte vena safenă mică, nervul tibial este
situat postero-lateral venei poplitee (vasele fiind situate intr-o
teaca comuna, in timp ce nervul ramane subfascial).

Ramurile colaterale ale arterei poplitee:

1. Artera supero-laterală a genunchiului
2. Artera supero-medială a genunchiului
3. Artera mijlocie a genunchiului
4. Artera infero-laterală a genunchiului
5. Artera infero-medială a genunchiului
6. Arterele surale , în număr de două: una medială şi
cealaltă laterală,

Artera poplitee participă prin arterele supero-medială şi

supero-laterală ale genunchiului şi arterele infero-medială şi
infero-laterală ale genunchiului, la formarea reţelei articulare
a genunchiului. Artera mijlocie a genunchiului asigură
vascularizaţia articulaţiei genunchiului.

ARTERA TIBIALĂ ANTERIOARĂ

Artera tibială anterioară reprezintă ramul anterior de
bifurcaţie al arterei poplitee.
Originea ei se află la nivelul arcadei solearului, se îndreaptă
anterior şi ajunge în loja anterioară a gambei unde coboară
până la marginea inferioară a retinaculului extensorilor,
continuându-se cu artera dorsală a piciorului.
Artera este situata profund, pe membrana interosoasa, fiind
acoperita pe toata lungimea sa de muschiul tibial anterior si
de muschii extensori.
In traiectul sau este insotita de 2 vene incluse in aceeasi
teaca vasculara.
Nervul peronier profund este situat initial lateral fata de
artera apoi o incruciseaza si se situeaza medial.
Ramuri colaterale
1. Artera recurentă tibială posterioară, participă la
reţeaua arterială a genunchiului
2. Ramul circumflex al fibulei) sau artera recurentă
peronieră posterioară
3. Artera recurentă peronieră anterioară - ram
inconstant
4. Artera recurentă tibială anterioară- participă la
reţeaua arterială a genunchiului
5. Artera maleolară antero-laterală
6. Artera maleolară antero-medială
 ARTERA DORSALĂ A PICIORULUI
Continuă direcţia arterei tibiale anterioare de la nivelul
marginii inferioare a retinaculului extensorilor, fiind situată pe
faţa dorsală a piciorului, mergând până la nivelul primului
spaţiu intermetatarsian pe care-l străbate pentru a se
anastomoza cu terminarea arterei plantare laterale.
Este insotita de 2 vene satelite si de portiunea terminala a
nervului peronier superficial, situat medial de artera.
Ramurile colaterale :
1. Artera tarsiană laterală sau artera dorsală a
tarsului
2. Arterele tarsiene mediale
3. Artera arcuată, artera dorsală a metatarsului
descrie o arcadă cu concavitatea posterior,
anastomozându-se cu artera plantară laterală. Din
convexitate se desprind arterele metatarsiene
dorsale corespunzătoare ultimelor trei spaţii
intermetatarsiene. Fiecare arteră dă naştere la două
artere digitale dorsale ale degetelor adiacente.
4. Artera metatarsiană a primului spaţiu
5. Ramul plantar profound, reprezintă porţiunea
terminală a arterei dorsale a piciorului, ce se
anastomozează cu artera plantară laterală.
ARTERA TIBIALĂ POSTERIOARĂ
Continuă traiectul arterei poplitee, reprezentând ramul
posterior de bifurcaţiei al acesteia. Începe la nivelul arcadei
solearului şi se termină posterior maleolei tibiale, unde se
bifurcă, continuându-se cu cele două artere plantare.
In traiectul sau strabate trei regiuni: gambiera,
retromaleolara mediala si santul calcanean.
În regiunea gambieră artera este situată profund, pe
faţa posterioară a tibiei, fiind însoţită de două vene satelite şi
de nervul tibial, situat lateral de arteră.
Anterior se afla muschiul tibial posterior; iar posterior se afla
muschiul solear.
Ramurile colaterale
1.Artera peronieră sau fibulară se termină la partea
inferioară a gambei, la nivelul marginii inferioare a
membranei interosoase. Se termină prin:
 artera peronieră anterioară şi posterioară,
 ramuri maleolare laterale,
 ramuri calcaneene.
2.Ramuri maleolare mediale
3.Ramuri calcaneene
ARTERELE PLANTARE
Imediat de la originea lor din artera tibială posterioară,
arterele plantare se separă în unghi ascuţit, pentru a se
îndrepta una spre marginea medială a piciorului, cealaltă
spre marginea laterală a acestuia.
Artera plantară medială se îndreaptă anterior spre
haluce şi dă naştere la ramuri musculare, ramuri osoase
şi articulare. Se termină prin două ramuri: superficial şi
profund. Ramul profund continuă traiectul arterei plantare
mediale, ca arteră digitală plantară proprie medială a
halucelui. Ramul superficial se va termina prin trei ramuri
care se anastomozează cu arterele metatarsiene plantare.
Artera plantară laterală se îndreaptă antero-lateral şi
ajunsă la nivelul extremităţii posterioare a celui de al cincilea
metatarsian, îşi schimbă direcţia şi se îndreaptă medial
descriind arcul plantar care la nivelul primului spaţiu
intermetatarsian se anastomozează cu artera dorsală a
piciorului.
Ramurile colaterale se desprind din convexitatea arcului
plantar şi sunt reprezentate de 4 artere metatarsiene
plantare ce se vor continua cu aterele digitale plantare
commune. Aceste artere se bifurcă furnizând arterele
digitale plantare proprii ale degetelor adiacente.
VENELE MEMBRULUI INFERIOR
Venele membrului inferior se pot împărţi în două grupe:
vene tributare venei iliace interne şi vene propriu-zise ale
membrului inferior, tributare venei iliace externe.
Venele tributare iliacei interne sunt reprezentate de
venele: gluteale superioare, gluteale inferioare, pudendală
internă şi obturatorii.
Venele tributare venei iliacei externe se împart în vene
profunde şi vene superficiale, în raport cu situaţia lor:
deasupra sau dedesubtul fasciei superficiale.
VENELE PROFUNDE
Cu excepţia venelor femurală şi poplitee, sunt în număr
de două pentru fiecare arteră. Ele iau numele arterei pe care
o însoţesc.
VENELE SUPERFICIALE
Aceste vene formează în ţesutul celular subcutanat o
reţea venoasă din care sângele se colectează în două vene
mari: vena safenă mare şi vena safenă mică. Ele îşi au
originea în cele două reţele venoase ale piciorului: dorsală şi
plantară.
Reţeaua venoasă plantară este o reţea subcutanată
bogată, formată din numeroase vene mici. Această reţea a
fost numită de LEJARS "sandaua venoasă". Anterior reţelei
plantare, de-a lungul extremităţii distale a metatarsienelor,
se găseşte arcul venos plantar, cu concavitatea orientată
posterior. În arcul venos plantar se deschid venele
metatarsiene plantare, care se formează prin confluarea
venelor digitale plantare. Cele două porţiuni marginale ale
arcului venos plantar se continuă cu venele plantare
medială şi laterală.
Reţeaua venoasă dorsală a piciorului prezintă ochiuri
largi, în partea sa anterioară aflându-se arcul venos dorsal
al piciorului orientat cu concavitatea posterior. În
convexitate primeşte venele metatarsiene dorsale, care se
formează din venele digitale dorsale ale piciorului .
Din extremităţile arcului venos dorsal se formează
venele marginale medială şi laterală care se continuă cu
venele safene.
Vena safenă mare sau vena safenă medială începe de la
nivelul extremităţii mediale a arcului venos dorsal al
piciorului. De la origine trece anterior maleolei tibiale, urcă
vertical pe faţa medială a gambei, înconjoară posterior
condilul medial şi ajunge la coapsă. La 3 - 4 cm sub
ligamentul inghinal traversează fascia printr-un orificiu
 propriu: hiatul safen, descriind o curbă cu concavitatea
inferioară numită "crosa venei safene mari" şi se varsă în
vena femurală.
Afluenţii venei safene mari sunt: vena safenă accesorie;
vena circumflexă iliacă superficială, vena epigastrică
superficială, venele pudendale externe.

Vena safenă mică sau vena safenă laterală ia naştere la

nivelul extremităţii laterale a arcului venos dorsal al
piciorului, înconjoară maleola fibulară trecând retro-maleolar
lateral, şi ajunge pe linia mediană a feţei posterioare a
gambei. Aproximativ în porţiunea mijlocie a gambei,
traversează fascia şi ajunsă în regiunea poplitee, se
inflectează anterior descriind o curbă: crosa venei safene
mici, pentru a se tremina în vena poplitee.
Vena safenă mică primeşte afluenţi care aduc sângele
venos de la nivelul regiunii plantare laterale, din regiunea
calcaneană şi din partea postero-laterală a gambei.

REŢEAUA LIMFATICĂ SUPERFICIALĂ

Colectează limfa din structurile suprafasciale ale membrului
inferior. Reţeaua începe la nivelul piciorului, unde este foarte
bine reprezentată. La acest nivel se formează trei colectoare
limfatice, care însoţesc venele superficiale.
1. vasele limfatice superficiale mediale merg împreună cu
vena safenă mare şi se varsă în nodulilor limfatici inghinali
superficiali;
2. vasele limfatice superficiale laterale se termină în vasele
limfatice superficiale mediale;
3. vasele limfatice superficiale posterioare merg cu vena
safenă mică şi se termină în grupul superficial al nodulilor
limfatici poplitei;
Nodulii limfatici inghinali superficiali sunt în număr foarte
variabil (4 - 20) şi sunt situaţi în ţesutul celular subcutanat în
jurul crosei venei safene mari.
Ei sunt împărţiţi în patru grupuri: două superioare: lateral şi
medial şi două inferioare: lateral şi medial.
Grupul supero-medial primeşte limfa de la organele genitale
externe, anus, reg. perineală, pubiană şi parţial de la uter.
Grupul supero-lateral colectează limfa din regiunea gluteală
şi porţiunea subombilicală a peretelui abdominal anterior.
Nodulii din grupele inferioare colectează limfa de la membrul
inferior.
Vasele limfatice care pleacă de la nodulii superficiali
traversează fascia şi merg la nodulii inghinali profunzi (sau la
cei iliaci externi – o mică parte).
REŢEAUA LIMFATICĂ PROFUNDĂ
Colectează limfa din structurile subfasciale ale
membrului inferior (muşchi, oase, periost, articulaţii).
Vasele limfatice profunde sunt satelite vaselor sanguine
profunde, Se găsesc trei grupuri de vase limfatice profunde:
tibial anterior, tibial posterior şi peronier (fibular), care
drenează limfa de la nivelul piciorului.
Grupul tibial anterior este satelit al arterei tibiale anterioare,
drenează limfa în nodulul limfatic tibial anterior .Llimfa de la
acest nodul, ca şi cea a vaselor limfatice tibial posterior şi
peronier, este drenată în nodulii limfatici profunzi poplitei,
unde soseşte şi limfa de la nodulii poplitei superfriciali.
Nodulii limfatici poplitei în număr de 4 – 8 sunt superficiali
şi profunzi. Cei profunzi se împart în 3 grupe: superficial sau
safen lateral; intermediar sau supracondilian; profund sau
articular.
De la nivelul nodulilor poplitei iau naştere trunchiul limfatic
femural, satelit vaselor femurale, care drenează limfa în
nodulii limfatici inghinali profunzi (2-3).ei sunt situati de-a
lungul venei femurale, nodulul cel mai jos situat este sub
crosa safenei mari, iar nodulul cel mai sus situate este
nodulul lui CLOQUET.
Nodulii limfatici inghinali profunzi colectează limfa din
reţeaua limfatică profundă a membrului inferior şi de la
nodulii inghinali superficiali.
De la nodulii inghinali profunzi limfa este drenată în nodulii
limfatici iliaci externi.