Anatomia funcţionala a

membrului inferior
 Membrul inferior este vascularizat de artera femurală şi ramurile sale, dar şi
de ramuri din artera iliacă internă destinate şoldului.
 Artera iliacă internă emite ramuri parietale, unele dintre acestea părăsesc
cavitatea pelviană şi vascularizează rădăcina membrului inferior
 Ele anastomozează cu ramuri din artera femurală şi restabilesc circulaţia
membrului inf în cazul ligaturării arterei iliace externe şi celei femurale.
 Artera obturatoare penetrează la coapsă prin canalul obturator şi se divide
într-o ramură ant care emite ramuri pt muşchii adductori şi o ramură post
 Artera fesieră superioară, părăseşte pelvisul prin hiatul suprapiriform
vascularizează muşchii fesieri şi articulaţia şoldului.
 Artera fesieră inferioară numită şi arteră ischiadică ajunge la şold prin
hiatul infrapiriform. Se anastomozează cu artera fesieră sup şi emite o
arteră satelită nervului sciatic.
 Artera femurală
- Continuă artera iliacă externă
- Se întinde de la ligamentul
inghinal până la hiatul tendinos al
muşchiului adductor mare sau
canalul lui Hunter, reprezintă
interstiţiul de comunicare între
reginunea femurală ant şi cea post.
Traiect –aşezată în partea antero-
medială a coapsei, se îndreaptă
oblic inferior, medial şi posterior,
traiect ce corespunde unei linii duse
de la mijlocul ligamentului inghinal
la marginea posterioară a
condilului medial al femurului.
-La coapsă şi se situează în
triunghiul femural al lui Scarpa
delimitat:
- Superior de ligamentul inghinal
- Medial de muşchiul adductor lung
- Lateral de muşchiul croitor
În triunghiul femural artera vine în
raport:
-medial cu vena femurală,
-lateral cu nervul femural
În treimea inf a coapsei artera devine
mai profundă angajându-se în canalul
adductorilor al lui Hunter unde este
acoperită de muşchiul croitor şi
membrana vastoaductoare.
 Ramuri colaterale
1. Artera epigasrtică superficială se distribuie peretelui abdominal
2. Artera circumflexă iliacă superficială
3. Arterele ruşinoase externe se distribuie scrotului sau labiilor mari şi
teritoriului infero-medial al peretelui abdominal
4. Artera descendentă a genuchiului se desprinde din artera femurală în
canalul adductorilor
5. Artera femurală profundă
 Ramură voluminoasă a arterei femurale.
 Are originea de pe faţa post a arterei femurale la 2-5 cm inferior
ligamentului inghinal.
 Trece înapoia adductorului lung şi se divide în ramurile sale terminale:
- artera circumflexă femurală medială, dă o ramură acetabulară pentru
capul femural şi o serie de ramuri care vascularizează muşchii de la
rădăcina coapsei.
- artera circumflexă femurală laterală
- arterele perforante în număr de 3 străbat muşchiul adductor mare şi
trec pe faţa post a coapsei unde prin ramuri ascendente şi descendente
se conecteză cu arterele fesiere şi poplitee.
 Artera poplitee este continuarea arterei femurale situată în spaţiul
popliteu între hiatul tendinos şi arcada muşchiului solear
 Se bifurcă în 2 artere tibiale

Ramuri colaterale
 Emite pentru genuchi ramuri care participă la formarea unei vaste reţele
arteriale
 Artera geniculară supero-medială

 Artera geniculară spero-laterală

 Arera geniculară mijlocie

 Arera geniculară infero-medială

 Artera geniculară infero-laterală

 Reţeaua articulară a genuchiului se formează pe faţa ant a capsulei

articulare:
- anastomozarea arterelor articulare sup şi inf
- din artera descendentă a genuchiului
- din arterele recurente ale gambei
 Artera tibială anterioară este
ramura ant de bifurcaţie a arterei
poplitee
-Se întinde de la arcada muşchiului
solear la marginea inf a retinaculului inf
Al extensorilor unde devine arteră
dorsală a piciorului
 Ramuri colaterale:
- Artera recurentă tibială post,
participă la reţeaua articulară a
genuchiului
- Artera recurentă tibială anterioară
participă la reţeaua articulară a
genuchiului
- Artera maleolară anterioară medială,
se îndreaptă la maleola medială unde
formeză reţeaua maleolară medială
- Artera maleolară ant laterală, se
îndreaptă la maleola laterală unde
formeză reţeaua maleolară laterală
 Artera dorsală a piciorului
- Numită şi arteră pedioasă continuă artera tibială ant pe dosul piciorului, de-
a lungul liniei care uneşte mijlocul liniei intermaleolare cu primul spaţiu
metatarsian
Ramuri colaterale
- Artera tarsiană laterală este destinată feţei laterale a piciorului
- Artera tarsiană mediala este destinată feţei mediale a piciorului
- Artera arcuată are originea în apropierea primului spaţiu intermetatarsian.
Se îndreaptă lateral şi descrie în dreptul bazei meatarsienelor o arcada şi se
anastomozează cu artera tarsiană laterală.
Din convexitatea ei emite:
- arterele metatarsiene dorsale II-III-IV iar la nivelul spaţiilor interosoase se
bifurcă în 2 artere digitale dorsale
- artera metatarsiană dorsală I sau a halucelui continuă artera pedioasă în
primul spaţiu intermetatarsian şi se distribuie halucelui.
- Artera plantară profundă, ramură terminală a arterei pedioase, traversează
primul spaţiu intermetatarsian şi completează arcul plantar.
 Artera tibială posterioară
Este ramură posterioară de
bifurcaţiea arterei poplitee, coboară
de la arcada muşchiului solear la
plantă unde se divide în 2 artere
plantare.
Pe gambă se situează profund
acoperită de muşchiul triceps sural
iar la nivelul gleznei se plaseză pe
marginea medială a tendonului
achilian.
 Ramuri colaterale:
- Artera fibulară
- Ramura circumflexă fibulară
- Ramuri maleolare
- Ramuri calcaneene
- Artera plantară medială, ramură terminală se situează pe marginea
medială a piciorului. Emite o ramură superficială pt haluce şi alta profundă
care se anstomozează cu ramurile arterei plantare laterale.
- Artera plantară laterală se îndreptă spre marginea laterală a piciorului. În
dreptul bazei metatarsianului V se recurbează medial şi formează o arcadă
numită arcul plantar plasat profund şi completat de artera plantară
profundă a arterei dorsale a piciorului şi de artera plantară medială.
- Din convexitatea arcadei pleacă 4 artere metatarsiene plantare care se
continuă ca artere digitale comune şi se distribuie degetelor.
Venele membrului inferior
Membrul inferior dispune de:
- sistem venos profund
- Sistem superficial
- Cele 2 sisteme sunt reunite prin vene anastomotice
Venele profunde
 Numite şi vene satelite, însoţesc arterele şi au aceeaşi denumire ca acestea.
 Sunt câte 2 vene pt fiecare arteră cu excepţia venelor polpitee şi femurală.
 Dispun de numeroase valvule aşezate la 2 cm între ele, în aceste locuri vena
fiind mai dilatată- sinus valvular.
 Arcul venos plantar profund se formează din venele metatarsiene plantare.
Se continuă cu venele plantare care înapoia maleolei mediale dau naştere
venelor tibiale.
 Venele tibiale posterioare, însoţesc artera omonimă colectează cele 2 vene
fibulare
 Venele tibiale ant se formează din venele profunde ale dosului piciorului.
Urcă de-a lungul arterei tibiale ant în spaţiul popliteu.
 Vena poplitee se formează prin
unirea venelor tibiale post cu cele
ant la nivelul arcului tendinos al
solearului.
- Se situează în mijlocul spaţiului
popliteu, postero-lateral de arteră,
iar în canalul adductorilor devine
venă femurală.
- Colectează vena safenă externă,
venele musculare şi venele
corespunzătoare arterelor articulare
ale genuchiului.
 Vena femurală, însoţeşte artera
omonimă, înconjurând-o în spirală.
- Colectează vena safenă int şi
vena femurală profundă formată din
venele circumflexe şi perforante.
Venele superficiale
 Sistemul venos safen format din
venele safenă int şi safenă ext,
respectiv din ramurile tributare ale
acestora.
 Venele safene dispun de pereţi groşi
şi valvule.
 La joncţiunea venelor safene cu
venele profunde se situează câte o
valvulă numită valvulă ostială.
 Sistemul venos safen poate suferi
dilatări datorită faptului că nu este
susţinut de ţesuturile din jur şi este
privat de acţiunea contracţiilor
musculare, iar circulaţia sângelui se
face contra gravitaţiei (boala
varicoasă)
 Vena safenă externă
- Ia naştere înapoia maleolei
laterale, urcă pe mijlocul faţei
post a gembei în subcutisul
acesteia.
- La nivelul interliniei
genuchiului formează o crosă
numită crosa venei safene
externe şi se deschide în vena
poplitee
- Colateralele venei safene
externe provin de pe plantă şi de
pe faţa postero-laterală a
gambei.
- Colateralele anastomotice cu
vana safenă int sunt deasemenea
numeroase pe gambă.
 Vena safenă internă
- Este cea mai lungă venă a corpului. Urcă de la marginea ant a maleolei
mediale pe faţa medială a gambei.
- Urcă spre faţa antero-medială a rădăcinii coapsei iar la 4 cm inferior de
ligamentul inghinal formează o curbură cu convexitatea în jos numită corsa
safenei interne, care trece prin hiatul safen, în profunzime şi se varsă în
vena femurală.
- Colectează un număr mare de ramuri colaterale care dispunde valvule
ostiale împiedicând astfel refluxul sângelui din trunchiul principal.
- Coleteralele crosei sunt venele superficiale care corescund ramurilor
superficiale ale arterelor femurale.
- Cea mai impotrantă colaterală anastomotică este vena femuropoplitee a
lui Giacomini. Ea uneşte crosa venei safene externe cu cea a venei interne
şi stabileşte astfel o legătură indirectă între vena poplitee şi cea femurală.
Nervii membrului inferior
• Inervaţia motorie şi senzitivă a membrului inferior este asigurată de:
• Ramurile plexului lombar şi
• Plexul sacrtat
Plexul lombar, constituie partea sup a plexului lombosacral, se formează prin
anastomozarea ramurilor anterioare ale nervilor lumbali LI, LII, LIII, LIV
care reprezintă rădăcinile plexului, la care se adaugă câte o ramură
anastomotică cu nervii spinali Th12 şi L5
Ramuri :
• - nervul iliohipogastric din Th12 şi L1
- nervul ilioinghinal L1
- nervul cutanat femural lateral L2
- nervul genitofemural din L2
• -nervul femoral este format din 3 rădăcini:
Superioară-L2
Mijlocie-L3
Inferioară L4 care se unesc într-un trunchi comun robust, situat în şanţul
iliopsoic
 Nervul obturator format tot din 3 fascicule ca si
n. Femoral se evidenţiază la marginea medială a
psoasului, trece peste strâmtoarea sup a
bazinului şi se îndereaptă spre canalul obturator.
 Plexul sacrat
 Plexul sacral constituie partea inferioară a plexului lombosacral

 Este format din trunchiul lumbosacral (constituit din nervii spinali L4,5)

care se uneşte cu ramura ant a primului nerv sacral.

 Din convergenţa acestora cu ramurile ant ale nervilor S1-S3 ia naştere
plexul sacral
 Ramurile plexului sacral sunt destinate membrului inf.

 Din porţiunea intrapelvină se desprind ramuri musculare pentru muţchii

pelvitrohanterieni şi o serie de ramuei mari (n fesier sup, n fesier inf, n
cutanat post al coapsei sau micul sciatic, n. sciatic, n ruşicos, n coccigian,
lanţul simpatic pelvin, plexul hipogastric sup, plexul hipogastric inf)
 Ramura terminală este
reprezentată de nervul
sciatic
• Cel mai voluminos nerv al
corpului, continuă plexul
sacrat.
• În partea superioară a
spaţiului popliteu de divide
în 2 ramuri terminale:
- nervul tibial şi
- nervul fibular comun
 Nervul tibial
• Este ramura medială de diviziune a
nervului sciatic, destinată părţii
posterioare a gambei şi plantei
• Ia naştere în unghiul superior al
spaţiului popliteu
• Se divide în 2 ramuri terminale:
nervul plantar medial şi nervul
plantar lateral.
Ramuri colaterale în spaţiul popliteu
• Ramuri musculare pt muşchii post
ai gambei
• Nervul cutanat sural medial.
Formează nervul sural împreună cu
ramura comunicantă a nervului
fibular comun.
• Nervul sural coboară împreună cu
vena safenă externă la la maleola
laterală. Se continuă pa marginea
lat a dosului piciorului, inervând
tegumentul de pe treimea lat a
dosului piciorului
Ramuri terminale
• Nervul plantar medial este
ramura de bifurcaţie mai
groasă a nervului tibial dă
naştere la 3 nervi digitali
plantari care inervează primele
7 margini de degete prin nervi
digitali plantari proprii.
• Nervul plantar lateral
Trece oblic pe plantă anterior şi
lateral
Nervul tibial este un nerv mixt.
 Nervul fibular comun
Are origine în partea superioară a spaţiului popliteu
Numit şi nerv sciatic popliteu extern este ramura laterală mai subţire de
diviziune a nervului sciatic destinat părţii ant a gambei şi dosului piciorului.
Ramuri colaterale:
 Nervul cutanat sural lateral, se desprinde în spaţiul popliteu. Prin ramura
sa comunicantă fuzionează cu nervul cutanat sural medial pe faţa post a
gambei pt a deveni nerv sural.
Ramuri terminale:
 Nervul fibular superficial sau musculocutanat. Este ramura laterală de
bifurcaţie a nervului fibular comun. Se distribuie tegumentului dosului
piciorului
 Nervul fibular profund numit şi nerv tibial anterior.
Este ramura medială de bifurcaţie a nervului fibular comun.
Nervul fibular comun este nerv mixt