m/r Spinei

Igor
În raport cu poziția lor fată de fascia superficială se împart:
 Vene superficiale (VSM și VSm)

 Vene profunde

Venele superficiale se unesc cu cele profunde prin multiple

anastomoze:
 Vene perforante (comunicante)

* Venele superficiale au un traiect independent de cel al arterelor și

posedă multiple valve.

* Venele magistrale superficiale se deschid în cele profunde, de

aceea calea principală de drenare o constituie venele profunde.
 Formează în țesutul celular
subcutanat o retea venoasă din care
sîngele se colectează în două vene
mari:
• Vena safena magna (VSM) și
• Vena safena parva (VSm)

Venele safene își au originea în cele

doua rețele venoase ale piciorului:
dorsală și plantară.
 Drenează sîngele din venele subcutanate

 Anastomozează cu venele profunde ale

degetelor și metatarsului precum și cu arcul
venos dorsal.
 Se formează din anastomozele venelor digitale dorsale ale
piciorului care pornesc de la plexurile venoase ale degetelor și se
varsă în arcul venos dorsal al piciorului.
 Portiunile medială și laterală ale arcului dau începutul venelor
marginale medială și laterală.

 Vena marginală medială continuă în VSM.

 Vena marginală laterală în VSm.
 Începe de la nivelul extremității mediale a arcului
venos dorsal al piciorului.

 Trece anterior maleolei mediale, urcă vertical pe

partea medială a gambei alături de nervul
subcutanat.

 Înconjoară posterior partea medială a condilului

medial și ajunge la coapsă.

 Pe coapsă vena urmează un traiect aproximativ

paralel cu cel al mușchiului croitor și continuă
spre hiatul safen.

 La acest nivel VSM descrie o curbă, penetrează

fascia cribroasă și se varsă în vena femurală.
 Vena safena accesorie – colectează sîngele de
pe partea posterioară a coapsei;
 Vena circumflexă iliacă superficială – ia naștere
în țesutul celular subcutanat al peretelui
abdominal lateral;
 Vena epigastrică superficială – ia naștere în
țesutul celular subcutanat al peretelui
abdominal anterior subombilical;
 Venele pudende externe colectează venele
scrotale și dorsale superficiale ale penisului la
bărbați / venele labiale anterioare și ale
clitorisului la femei.
 La nivelul piciorului – cu vasele dorsale ale piciorului și venele
plantare;

 La nivel gambei distale – cu venele tibiale anterioare și

posterioare;

 La nivelul genunchiului – cu venele inferioare mediale ale

genunchiului;

 La nivelul coapsei – cu vena femurală;

 Cu vena safenă mică prin intermediul unui ram venos mare, numit
vena anastomotică.
 Pornește la nivelul extremității laterale a
arcului venos dorsal al piciorului;

 Are un traiect oblic supero-merdial și ajunge

pe linia mediană a feței posterioare a gambei,
urcă într-un canal fibros format prin
dedublarea fasciei superficiale, posterior
nervului sural.
 Realizează multiple anastomoze cu venele
profunde și VSM.

 Se deschide la nivelul venei poplitee între

capetele medial și lateral ale mușchiului
gastrocnemian.
 Se poate deschide în vena femurală sau în
VSM.
 VSM are 5 perforante: trei la nivelul gambei cu
venele tibiale posterioare, una la nivelul fosei
poplitee, la fel cu vena tibială posterioară, și una
la nivelul coapsei cu vena femurală în canalul
Hunter.

 VSm are 2-3 vene perforante: cu vena peronieră,

cu vena plantară laterală și cu vena tibială
posterioară.
SISTEMUL
VENOS
PROFUND
 Cu excepția venelor femurală, femurală profundă
și poplitee, venele profunde ale membrului
inferior sunt duble pentru fiecare arteră.

 Venele iau numele arterei pe care o insoțesc.

 Cele doua vene, satelite ale arterei, comunică

între ele prin numeroase anastomoze
transversale.
 Venele digitale plantare

Venele metatarsiene plantare

Arcul venos plantar

Venele plantare medială și plantară

se unesc retromaleolar medial
Venele tibiale posterioare
 Venele tibiale anterioare își au originea în rețeaua venoasă
dorsală a piciorului, urca pe fața anterioară a membranei
interosoase, trec prin spațiul interosos tibio-fibular și ajung
în regiunea posterioară a gambei, unde se unesc cu venele
tibiale posterioare formînd vena poplitee.

 Vena poplitee este situată posterolateral de arteră, fiind in

contact cu ea pe toată lungimea sa, aderînd la aceasta prin
țesut conjuntiv.

 Artera și vena poplitee se gasesc în aceeași teaca vasculara

care le inconjoară.
 Vena femurală continuă vena poplitee și
se extinde de la hiatul tendinos pînă la
inelul femural, unde continua cu vena
iliacă externă.

 Ea descrie o spirală în jurul arterei

femurale.

 Colateralele venei femurale sunt aceleași

ca și ramurile arterei femurale, cu excepția
venelor epigastrice superficiale,
circumflexă iliacă superficială și pudendă
enternă, care se varsă în vena safenă
mare.

 Vena femurală profundă se formează prin

unirea venelor perforante, venelor
circumflexe femurale laterale și venelor
circumflexe femurale mediale.
Venele membrului superior
 În membrul superior distingem
vene superficiale si profunde.

 Ele se unesc printr-un număr

mare de anastomoze şi
comportă numeroase valve.

 Venele superficiale sunt mai

dezvoltate decît cele profunde.

 Din plexul venos al suprafeţei

dorsale a degetelor încep căile
venoase principale ale pielii şi
ţesutului celuloadipos
subcutanat – venele subcutanate
medială şi laterală ale mîinii.
 Venele superficiale
 Venele metacarpiene dorsale (4 la
număr) şi anastomozele dintre ele
formează pe faţa dorsală a degetelor,
metacarpului şi carpului, reţeaua
venoasă dorsală a mîinii.

 Pe faţa palmară a mîinii venele

superficiale sunt mai fine decît pe cea
dorsală. Ele încep printr-un plex pe
degete, în care distingem vene palmare
digitale, prin anastamoze numeroase,
situate pe marginile laterale ale
degetelor, sîngele se scurge în reţeaua
venoasă dorsală a mîinii.

 Venele superficiale ale antebraţului, în

care continuă venele mîinii formează
un plex, în care net se disting venele
subcutanate medială şi laterală ale
mîinii.
 Vena subcutanată laterală a mîinii
(vena cefalică) începe de la partea
radială a reţelei venoase dorsale a
mîinii, constituind o prelungire a
venei metacarpiene dorsale I, ea trece
pe partea dorsală a mîinii, avansînd
pe partea radială a antebraţului
colectînd pe parcurs sînge din
numeroase vene cutanate ale
antebraţului şi sporind în calibru se
îndreaptă spre fosa cubitală.

 În fosa cubitală anastomozează cu

vena subcutanată medială a mîinii prin
intermediul venei intermediare
cubitale şi continuă pe braţ, unde se
dispune în şanţul lateral al m. biceps
şi în continuare în şanţul dintre
muşchiul deltoid şi marele toracic,
penetrează fascia şi se varsă în vena
subclaviculară.
 În partea ulnară, de la rețeaua
dorsală a mîinii își are originea vena
basilica , care trece pe partea ulnară
a feței anterioare a antebrațui, se
îndreaptă spre fosa cubitală, unde
anastomozează cu vena cefalica prin
intermediul venei mediane cubitale.
 Își continuă traseul prin șanțul
bicipital medial, iar la mijlocul
brațului perforează fascia și se varsă
în una din venele brahială.

 Vena mediană cubitală, lipsită de

valve, este o venă anastomotică
situată oblic sub piele, în regiunea
cubitală anterioară. În aceasta se
varsă vena mediană a antebrațului,
care colectează sîngele de pe partea
palmară a mîinii și cea anterioară a
antebrațului.
 Generalități
 Venele profunde însoțesc arterele.

 Sunt 2 pentru fiecare arteră și au

aceeași denumire. Numai artera
axilară este însoțită de o singură
venă.

 Cele două vene sunt unite între

ele prin scurte anastomoze
transversale.
 Venele profunde ale feței palmare a
mîinii însoțesc arterele omonime,
formînd arcurile venoase superficiale
și profunde.

 Arcul venos palmar superficial

primește venele digitale palmare.
 În arcul venos palmar profund se varsă
venele metacarpiene palmare.

 Arcurile venoase palmare continuă cu

venele profunde ale antebrațului –
venele ulnare și radiale, care însoțesc
artele omonime și la nivelul brațului se
unesc formînd doua vene brahiale.
 Venele brahiale la nivelul marginii
inferioare a muschiului subscapular se
unesc într-un singur trunchi ce constituie
vena axilară.
 Vena axilară are un diametru de cca 1 cm
și rămîne deschisă cînd este secționată.
Afluentele ei corespund ramurilor arterei
axilare plus vena cefafică.
 Trecînd sub claviculă vena axilară
continuă cu vena subclaviculară.

 Afluentele venei axilare – vena toracică

laterală în care se varsă venele
toracoepigastrice, care anastomozează
cu venele paraombilicale; venele
epigastrice superficiale și epigastrice
inferioare.
 Venele toracoepigastrice primesc în
afluență venele care ies din plexul venos
areolar, format de venele subcutanate ale
glandei mamare.
 Intervenții
chirurgicale
 Metodă chirurgicală directă de îndepărtare a
trombilor de la nivelul venelor.

 Este facilitată prin folosirea cateterului venos

cu balon Fogarty.
 Permite introducerea substanțelor
medicamentoase direct în lumenul vascular.
 De cele mai dese ori se folosesc venele
subcutanate ale regiunii cubitale: v. cephalica , v.
basilica, v. intermedia cubiti.
 Metodica: în treimea medie a brațului se aplică
garoul de cauciuc astfel ca să nu comprime
artele, controlînd permanent pulsul. Apoi
bolnavului i se propune să flexeze degetele de
cîteva ori spre a forța starea de replețiune
sanguină a venelor. Puncția se execută numai cu
acul sau cu acul aderat la seringă.
 Denudarea și disecarea venei.
 Tehnica: incizia pielii și a țesutului adipos
subcutanat cu lungimea de 3-4 cm se efectuează
pe linia de proiecție a venei sau în direcție oblică
față de linia respectivă. Vena se mobilizează în
mod bont pe un parcurs de 3-4 cm. Sub venă se
introduc doua ligaturi, la începul se leagă cea
distală. Cu ligatura distală se ridică vena, iar cu
foarfecele sau bisturiul se face o incizie în
peretele ei, prin care se introduce cateterul.
Temporar firul proximal se leagă de cateter.
După terminarea procedurilor se extrage
cateterul iar ligatura proximală se leagă definitiv.
 Procedeul Madelung – excizarea completă a
venelor dilatate ale coapsei și gambei printr-o
incizie longitudinală de-a lungul întregului
membru.
 Procedeul Narat – excizarea venelor pe porțiuni
prin incizii izolate.
 Procedeul Karavanov – extirparea venei printr-o
incizie mică și înfășurarea ei pe o pensă.
 Procedeul Babcock – extirparea subcutanată a
venelor cu ajutorul sondei.
 Procedeul Schede-Kocher – aplicarea ligaturilor
transcutanate.

 Procedeul Clapp-Socolov – aplicarea suturilor

subcutanate cu înfundare.
 Metoda Troianov-Trendelenburg – ligatura și
rezecția v. saphena magna în locul confluenței ei
cu vena femurală.

 Metoda Cocchett-Linton – ligatura supra- și

intraaponevrotică a venelor perforante.
 Metodele Ascar, Zelenin, Ratner – deplasarea
venelor sub fascia proprie.

 Metoda Checc-Katzenștein – deplasarea venelor

în profunzimea mușchilor.
 Metoda Jiano – modelarea valvulelor prin
invaginarea peretelui propriu al venei.
 Metoda Branzeu-Russo – modelarea valvulelor
prin invaginarea ramurilor ligaturate în lumenul
venei.
 Procedeul Vedenski – corecția extravazală a
valvulelor cu ajutorul unei carcase în spirală.

Nici o metoda din cele enumerate nu se folosește de

sinestătător. Intervenția chirurgicală radicală modernă
constă din combinarea cîtorva metode în funcție de
forma, localizarea, răspîndirea și stadiul afecțiunii.
 Înainte de intervenție venele ce trebuie excizate
se marchează. Poziția bolnavului în decubit
dorsal cu membrul flectat puțin în articulațiile
coxofemurală și a genunchiului și rotat lateral.
 Incizia pielii și stratului celuloadipos subcutanat,
4-5 cm, mai jos și paralel arcadei inghinale. Se
mobilizează v. safenă mare, se ligaturează și se
întrerup ramurile acesteia. Sub venă se introduc
și se leagă doua ligaturi, între care vasul se
secționează în locul pătrunderii lui în hiatus
saphenus(Trendelenburg). Prin acest acces, de
asemenea, se ligaturează și se secționează venele
accesorii ce duc sîngele în vena femurală din
partea laterală și medială a coapsei.
 V. saphena magna se separă în locul de
confluență cu vena femurală și în porțiunea
distală a coapsei deasupra condilului medial al
femurului. Pe segmentul distal al venei se
efectuează o incizie, în care se introduce o sondă
cu olivă.
 Se conduce sonda în sus în direcția curentului
sanguin (sau invers).
 Se sectionează vena deasupra olivei și se scoate
în exterior. Trăgînd de capătul distal al sondei se
extrage vena din patul ei.
 Se aplica suturi pe piele. Hemoragia din
colaterale se oprește prin aplicarea
pansamentului compresiv și a bandajului elastic.
Mulțumesc pentru atenție