Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 2

Anatomie

Nervul facial VII bis sau nervul intermediary a lui Wriesberg

Acest nerv reprezinta component senzitivo-senzoriala si vegetative-parasimpatica a


nervului facial.
Originea reala pentru fibrele senzitivo-senzoriale se gaseste intr-un ganglion
situate pe traiectul nervului care poarta denumirea de ganglion geniculat.
Ganglionul geniculate sete situate in apeductul lui Fallopius
Acest ganglion este format din neuroni pseudounipolari a caror dendrita culege
informatii sensorial-gustative de la nivelul fetei dorsale a corpului limbii, iar axonul patrunde
in trunchiul cerebral pe la nivelul originii aparente a nervului participand la formarea acsteia
si face sinapsa cu al doilea neuron in nucleul solitar din bulb.
Deoarece portiunea superioara a nucleului solitary primeste aferente sensorial-
gustative pe calea nervilor VII bis, IX, si X, aceasta portiune mai poarta denumirea de nucleul
gustative a lui Mageotte.
Originea reala a fibrelor vegetative parasimpatice se gaseste in nucleul lacrimo-
muco-nazal a lui Yagita si nucleul salivator superior ambii sunt situati in punte.
Originea aparenta a nervului intermediary este in santul bulbo-pontin si lateral de
originea aparenta a nervului VII.
Ramuri colaterale
1. Nervul pietros mare superficial- pe calea acestui nerv vin fibrele vegetative
parasimpatice care pleaca din nucleul lacimo-muco-nazal si ajung la glandele
lacrimale si cele secretorii ale mucoasei nazale pe care le inerveaza motor-
secretor.
2. Nervul coarda timpanului pe calea acestui nerv vin fibrele vegetative
parasimpatice care pleaca din nucleul salivator superior si ajung la glandele
salivare submandibulare si sublinguale.
Articulatiile capului cu coloana vertebrala

Sunt in numar de patru:


1. Articulatia atloido-axoidiana propriu-zisa
2. Articulatia atloido-odontoidiana
3. Articulatia occipito-atloidiana
4. Articulatia occipito-axoidiana

1. Articulatia atlodio-axoidiana propriu-zisa


Atlasul si axisul se articuleaza de fiecare parte a liniei mediane printr-o articulatie de
tip artrodie planiforma
Suprafete articulare
 Fetisoarele axoidiene situate e fata inferioara a maselor laterale ale atlasului
 Procesele articulare superioare ale axisului
Acestea sunt acoperite de cartilagiu hialin care accentueaza convexitatea suprafetelor.
Articulatia este prevazuta cu capsula articulara care este foarte laxa ceea ce permite
miscari de amplitudine mare.
Capsula prezinta la interior membrane sinoviala.
Ligamente:
 Membrana atloido-axoidiana anterioara
 Membrana atloido-axoidiana posterioara
Cea anterioara pleaca de pe marginea inferioara a arcului anterior al atlasului si
ajunge pe corpul axisului, iar cea posterioara pleaca de pe marginea inferioara a arcului
posterior al atlasului si ajunge pe lamele vertebrale ale axisului in vecinatatea procesului
spinos
Miscari- de flexie, de extensie, de lateralitate, de rotatie, caracteristica fiind
amplitudinea mare.
2. Articulatia atloido-odontoidiana

Este o trohoida in cadrul careia arcul atlasului se invarte in jurul dintelui fix al
axisului.
Suprafete articulare
 Din partea atlasului: reprezentate de inelul osteofibros al atlasului format din
FOVEA DENTIS care este o suprafata articulara situata pe fata posterioara a
arcului anterior si ligamentul transvers al atlasului
Ligamentul transvers
 se insera pe fetele mediale ale maselor laterale ale atlasului impartind
gaura vertebrala a atlasului in doua compartimente: unul anterior in
care patrunde dintele axisului si unul posterior care este gaura
vertebrala propriu-zisa a atlasuluiin care se gaseste maduva spinarii si
din maduva spinarii primul mielom cervical.
 de la nivelul lui pleaca ligamentul transverso-occipital care ajunge pan
ape portiunea bazilara a occipitalului si ligamentul transverso-axoidian
cu traiect descendent si ajunge pe fata posterioara a axisului. In felul
acesta ligamentul transvers impreuna cu cele doua ligament formeaza
ligamentul cruciform
 Din partea axisului: fetisoara articulara anterioara si una posterioara situate pe
corpul dintelui axisului
Suprafata anterioara se articuleaza cu fovea dentis si formeaza articulatia atloido-
odontoidiana propriu-zisa
Suprafata posterioara se articuleaza cu ligamentul transvers si formeaza sindesmoza
atloido-odontoidiana.
Prezinta capsula articulara si membrane sinoviala.
Ligamente
1. Ligamentul articulatiei occipito-axoidiene
Miscari: flexie, extensie cu amplitudine redusa
3. Articulatia occipito-atloidiana

Este o artrodie de tip dublu condilian


Suprafete articulare
 Din partea occipitalului condilii occipitalului
 Din partea atlasului cavitatile glenoide situate pe fata superioara a maselor
laterale ale atlasului.
Sunt acoperite de cartilaj hialin.
Prevazuta cu capsula articulara captusita de sinoviala.
Ligamene
1. Membrana occipito-atloidiana anterioara- pleaca de pe marginea anterioara a
gaurii occipital si ajunge pe arcul anterior al atlasului
2. Membrana occipito-atloidiana posterioara- pleaca de pe marginea posterioara
a gaurii occipital si ajunge pe arcul posterior al atlasului
3. Ligamente occipito-atloidiene laterale
Miscari: flexie, extensie, inclinare laterala foarte reduse.

4. Articulatia occipito-axoidiana

Nu este o articulatie veritabila


Nu prezinta suprafete articulare
Se realizeaza prin intermediul ligamentelor care se impart in doua grupe mari:
1. Ligamente occipito-axoidiene propriu-zise- se intend de la occipital la corpul
axisului
2. Ligamente occipito-odontoidiene- care se intend de la occipital la dintele
axisului.

1. Ligamente occipito-axoidiene propriu-zise


Sunt reprezentate de:
 Un ligament care pleaca de la nivelul santului bazular al occipitalului,
patrunde in canalul rahidian si ajunge pe fata posterioara a corpului
axisului
 Doua ligament laterale care pleaca de pe marginile laterale ale gaurii
occipital si ajung pe fata posterioara a axisului de o parte si de alta a
ligamentului median
 Toate formeaza MEMBRANA TECTORIA

2. Ligamente occipito-odontoidiene
Sunt reprezentate de:
 Un ligament median denumit ligament susensor al dintelui care vine de pe
marginea anterioara a gaurii occipital si se termina pe varful dintelui
 Doua ligament laterale numite ligament alare care pleaca de pe fata mediana a
condililor occipitalului si ajunge pe partile laterale ale odontoidei cu rolul de a
limita miscarile de rotatie ale capului si atlasului in jurul odontoidei.

Articulatia temporo mandibulara


Este o diartroza bicondiliana
Suprafete articulare
 Din partea mandibulei
o Condilul mandibulei- situate pe marginea superioara a ramurii
mandibulei si este o proeminenta osoasa convexa atat in sens
transversal cat si antero-posterior.
- Este format dintr-un versant anterior si un
versant posterior separate prinr-o creasta
transversala. Versantul anterior si creasta
transversal sunt acoperite de fibro-cartilaj si
sunt articulare; versantul posterior nu este
articular
 Din partea temporalului
o Cavitata glenoida- cavitatea temporala care se formeaza intre cele doua
radacini ale procesului zigomatic
- aceasta este impartita de scizura lui Glasser intr-un
segment anterior care este articular si este acoperit de periost foarte
adherent si un segment posterior care apartine de osul timpanal care nu
este articular.

Pentru realizarea congruentei suprafetelor articulare este necesar un menisc inter-


articular care are forma unei lentil biconcave si care este atasat osului cel mai mobil-
mandibula.
Este prevazuta cu capsula articulara.
Capsula articulara este formata din fibre conjunctive dispuse longitudinal, cele
posterioare devin mai importante pentru ca sunt mai dense si formeaza fraul meniscal
posterior.
Fraul limiteaza miscarile inainte ale condilului mandibulei si il aduc inapoi.
Ligamente: sunt ligament adevarate si ligament accesorii(la distanta)
Ligamentele adevarate:
1. Ligamentul lateral extern- cel mai puternic, limiteaza miscarile inapoi ale
condilului mandibulei
2. Ligamentul lateral intern- subtire si foarte slab
Ligamente accesorii:
1. Ligamentul sfeno-mandibular- formeaza impreuna cu marginea posterioara a
ramurii mandibulei butoniera retro-condiliana a lui JUVARA prin care trec
artera maxilara si nervul auriculo-temporal
2. Ligamentul stilo-mandibular
3. Ligamentul pterigo-mandibular

Miscari
 De coborare si ridicare a mandibulei
 Sunt miscari de propulsive si retropulsie
 De lateralitate sau diductie
 Se ot realiza cu ajutorul muschilor masticatori
Muschii masticatori
1. Muschii masticatori propriu- zisi
a) Temporali
b) Maseteri
c) Pterigoidian lateral
d) Pterigoidian medial
Ultimii trei fiind inervati de nervul mandibular al trigemenului

2. Muschii coboratori ai mandibulei


a) Pantecele anterior al muschiului digastric – actiune principal
b) Milohioidian
c) Geniohioidian
d) Pielos al gatului
3. Muschii ridicatori
a) Teporal
b) Mster
c) Pterigoidian medial
4. Muschi propulsori
a) Pterigoidian lateral- cand se coboara simultan
Accesor: pterigoidian medial
5. Retropulsori
a) Pantecel posterior al digastricului
b) Fascicululele posterioare ale muschiului temporal
6. Diductori
a) Pterigoidian lateral
b) Pterigoidian medial- cand se contracta unilateral si alternativ