Subiecte examen An I, sem.

I
I. Embriologie 1. Spermatogeneza si bariera hemotesticulara 2. Spermiogeneza. Caracteristicile spermatozoizilor 3. Ovogeneza si profaza suspendata 4. Ciclul folicular Ciclul ovarian cuprinde ciclul folicular i ciclul ovogenetic Ciclul folicular este parte a ciclului ovarian Cilul folicular cuprinde procesele legate de evolutia foliculilor, ovulatie si fornarea corpului galben si se desfasoara simultan in stransa corelatie cu ciclul ovogenetic (evolutia ovocitului I) Foliculii ovarieni prezinta patru stadia de evolutie in cele 28 de zile ale ciclului ovarian: foliculi primordiali; foliculi primari; foliculi de cretere (evolutiv sau secundar); folicul veziculos (matur, teriar sau de Graaf). I. Foliculii primordiali se formeaz n luna a 3-a intrauterin i rmn n faza de ateptare pn la pubertate; O parte din ei se atrofiaz (devin atretici) n perioada intrauterin, n copilrie i la pubertate; Se gsesc n corticala extern a ovarului; Sunt n numr de aproximativ 40.000 i au diametrul de 60-80 microni; Se maturizeaz 5-15 foliculi primordiali n fiecare ciclu ovarian; Un singur folicul primordial ajunge n stadiul de folicul matur. Structural, foliculul primordial este format din: ovocit primar care se afl n stadiul diploten al profazei diviziunii primare a meiozei; la exterior se gsesc pe un singur rnd celule epiteliale turtite. II. Foliculii primari se formeaz n primele zile ale ciclului; Ovicitul I crete n volum; se continua diviziunea primar a meiozei;

 Celulele epiteliale se transform n celule foliculare i produc o substan format din glicoproteine ce se depune la suprafaa ovocitului, formnd zona pellucida. n membrana pellucida ptrund microvilii ovocitului i mici prelungiri ale celulelor foliculare. Acest dispozitiv are rol n transportul substanelor spre ovocit. Membrana pellucida dispare n stadiul de blastocist. ntre membrana pellucida i ovocit apare un spaiu numit spaiu perivitelin. III. Foliculii de crestere (secundari) Un folicul de cretere conine: conine acelai ovocit I aflat n prima diviziune meiotic; el i intensific activitatea metabolic i creterea; prezint la exterior membrana pellicida i un spaiu perivitelin ntre membrana pellucida i ovocit; celulele foliculare se multiplic sub aciunea FSH-ului i produc lichid folicular ce se acumuleaz n caviti; la periferia celulelor foliculare se formeaz o membran subire membrana Kolicker-Slavianski; din stroma ovarului se difereniaz teaca intern i teaca extern; Celulele tecale secret estrogeni (estradiol i estrona) sub aciunea FSH-ului n colaborare cu stratul granular intern. Teaca extern este un esut conjunctiv ce conine vase, nervi i fibre musculare netede care sub aciunea prostaglandinelor E2 alfa, se contract, mrind presiunea intrafolicular n momentul ovulaiei. IV. Foliculul matur (tertiar, de Graaf ) se formeaz n zilele imediat precedente ovulaiei; Ovocitul primar i ncheie diviziunea reducional rezultnd ovocitul II i primul globul polar; Ovocitul II haploid, dup o interfaz foarte scurta, intr n diviziunea secundar a meiozei. Aceast diviziune se blocheaz n metafaz. Lichidul folicular se acumuleaz ntr-o cavitate de form semilunar. n timpul formrii acestei caviti, o parte din celulele foliculare sunt mpinse la periferie formnd stratul granular intern, iar altele vor lega ovocitul de peretele folicular formnd cumulus oophorus. Unele celule din cumulus oophorus vor ajunge la exteriorul membranei pellucida formnd coroana radiat;

 La maturitatea deplin, foliculul are diametrul de 15-24 mm, iar ovocitul II aproximativ 120 microni. Presiunea lichidului folicular ajunge 15 mm Hg. n acest moment are loc ovulatia. In a 14 a zi foliculul se rupe eliberand ovocit II + corona radiata si devine corp luteal => corp albicans/ corp luteum de sarcina in functie de fecundatie. CICLUL FOLICULAR creste secretia de FSH si aceasta crestere declanseaza evolutia a 5-12 foliculi ovarieni primordiali n cadrul foliculogenezei. celulele epiteliale plate ale foliculilor primordiali devin celulecuboidale si astfel apar foliculii ovarieni primari: celulele foliculare secreta un material acelular, glicoproteic, ce se dispune la suprafata ovocitului (acest strat acelular se numeste membrana pellucida si constituie o bariera ntre ovocit si celulele foliculare). urmeaza stadiul de folicul de crestere: celulele foliculare cuboidale se dispun pe mai multe straturi celulele foliculare secreta o cantitate de lichid folicular si se trece n stadiul de folicul secundar sau veziculos lichidul folicular va fi cuprins ntr-o cavitate foliculara (antru folicular) o parte din celulele foliculare se dispun n periferia foliculului si devin strat granular; la exteriorul acestui strat este membrana lui Slavjanski alta parte din celulele foliculare se dispun radiar n jurul ovocitului formnd corona radiate -legatura celulara dintre stratul granular si corona radiata senumeste cumulus oophorus -la exteriorul membranei lui Slavjanski se diferentiaza din stromaovariana teaca foliculara cu 2 parti: interna si externa -urmeaza stadiul de folicul ovarian matur (foliculul tertiar al lui deGraaf): are loc, n plus fata de structurile celulare ale foliculului secundar,diferentierea tecilor foliculare: -teaca interna are rolul unei glande endocrine: contine o reteacapilara bogata si celule care influentate de FSH-ul hipofizar secreta estrogeni preluati apoi n capilarele respective

 -teaca externa cuprinde tesut conjunctiv, miocite si este traversatade arteriole ce se capilarizeaza n teaca intern 5. Ciclul ovogenetic
- parte a ciclului ovarian - indus hormonal
- are loc definitivarea div primare (apara ov II I globul polaR) - urmeaza div ecuationala cu etapele sale care insa NU se incheie decat in cadrul fecundatiei, ov II fiind eliminat in metafaza acestei diviziuni (ovulatiA) si fiind captat de tuba uterina

6. Ovulatia. Corpul galben. Ciclul endometrial(notiuni generale) 7. Factori de selectie a gametilor in tractul genital feminin 8. Insamintarea, capacitatia spermiei, reactia acrozomala 9. Fecundatia, superfecundatia, superfetatia, nidatia, decidualizarea mucoasei uterine 10. Saptamana a doua evolutia discului embrionar 11. Saptamana a doua evolutia trofoblastului 12. Saptamana a treia evolutia discului embrionar 13. Saptamana a treia gastrulatia, formarea mezoblastului, a liniei primitive si a notocordului 14. Formarea canalului alantoidian, formarea si evolutia placii neurale, aparitia somitelor 15. Formarea sangelui, aparatului circulator, si a celomului intra si extraembrionar 16. Foite embrionare derivate principale; notiunile de dermatomer, neuromer, visceromer si miomer 17. Perioada fetala caractere generale 18. Cavitatea (vezicula) amniotica-aparitie, descriere, rol, caracteristicile lichidului amniotic 19. Anexe embrionare: cordonul ombilical, vezicula vitelina, alantoida 20. Placenta formare 21. Placenta- configuratie externa 22. Placenta structura

23. Placenta functii 24. Dezvoltarea membrelor. Anomalii in dezvoltarea membrelor

Articulatii 25. Clasificarea articulatiilor. Articulatii fibroase, articulatii cartilaginoase Clasificarea articulaiilor Factorul cel mai important ce determin caracteristicile i structura unei articulaii este funciunea ei, adic micarea pe care o permite. In funcie de acest factor, la care se adaug formaiunile de legtur i modul de dezvoltare, articulaiile au fost imprite in trei grupe: articulaii fibroase sau sinartroze, fixe; articulaii cartilaginoase sau amfiartroze, semimobile; articulaii sinoviale sau diartroze, mobile. 1. Articulaiile fibroase sunt articulaii in care oasele sunt strins legate intre ele prin esut fibros dens. Aceste articulaii nu permit micri sau dac acestea exist sunt foarte reduse. Dup structura esutului de legtur exist mai multe varieti: Sindesmoza esutul de legtur este conjunctivo-fibros sau elastic : sinfibroza n oasele se leag printr-o membran interosoas, fibroas (intre procesele spinoase, antebra, gamb); sinelastoza, in esutul conjunctiv care leag cele dou oase predomin esutul elastic (ligamentele galbene). Suturile sunt articulaii care se gsesc numai la craniu. Oasele sunt articulate intre ele, dar desprite printr-un strat subire de esut fibros. Acesta se continu, in afar cu periostul de la suprafaa craniului, iar inuntru cu stratul fibros al durei mater. Varieti de suturi: suturi drepte, ex intre oasele nazale; suturi dinate, ex. interparietal; suturi solzoase, ex. temporoparietal. Gomfoza este articulaia dintre o extremitate osoas conic i o cavitate alveolar. Ex. rdcina dintelui i alveol.

 Sinostozele (suturile osoase) rezult prin osificarea unei sinfibroze sau sincondroze. Anchiloza este sinostoza unei articulaii sinoviale. 2. Articulaiile cartilaginoase au un grad redus de mobilitate, dar un grad mare de elasticitate, care permite amortizarea ocurilor. Legtura dintre oase se realizeaz prin cartilaj hialin sau prin fibrocartilaj i prin ligamente puternice. Exist dou varieti de amfiartroze: Sincondrozele sunt articulaii tranzitorii. Suprafeele articulare sunt unite printr-un cartilaj hialin (ex. sincondroza sfenooccipital sau a pieselor osoase care compun osul coxal); Simfizele - intre suprafeele articulare este un fibrocartilaj (ex. articulaiile dintre corpurile vertebrale, intre oasele pubiene). 26. Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Lichidul sinovial Micrile segmentelor corpului - ntre ele i ale corpului ca un ntreg sunt asigurate de aparatul locomotor, aparat complet ce subordoneaz trei sisteme de organe: oasele, muchii i articulaiile. Ca n cazul oricrui organ i articulaiile sunt adaptate prin caracteristici i structur la funcia pe care trebuie s o ndeplineasc : asigurarea mobilitii i stabilitii micrilor. Din punct de vedere al funcionalitii, al formaiunilor de legtur i a modului de dezvoltare distingem: articulaiile fibroase (sinartrozele); articulaiile cartilaginoase; articulaiile sinoviale (diartrozele); Articulaiile sinoviale diartrozele cele mai numeroase din structura corpului uman, sunt articulaii complexe care permit micri multiple i variate. La nivelul lor exist elemente anatomice specifice care permit sau franeaz micarea,amortizeaz ocurile i confer stabilitate. Elementele componente ale articulaiilor sinoviale sunt : A. SUPRAFEELE ARTICULARE capetele osoase articulare (de diverse forme), sunt constituite din esut osos spongios care sub cartilajul articular se condenseaz n aa-numita lamin osoas subcondral. Suprafeele articulare pot fi: sferice,

 eliptice, cilindrice i plane. Cunoaterea formei suprafeelor articulare este foarte important pentru nelegerea biomecanicii articulare. Aceste suprafee, geometric, se pot reduce la dou forme principale: plan i sferoidala In articulaiile cu suprafee plane micrile sunt reduse. In articulaiile cu suprafee sferoidale exist poriuni osoase convexe care corespund unor poriuni concave. Micrile in articulaiile cu suprafee sferoidale sunt mult mai ntinse. Pentru o funcie normala este necesar o adaptare perfect a suprafeelor articulare, o concordan sau cum se mai spune n limbaj clinic o congruen" articular. Lipsa acestei concordane articulare face posibil producerea de leziuni ulcero-necrotice i, n final, instalarea de procese artrozice prin alterarea cartilajului i a esutului osos subiacent. B. CARTILAJUL ARTICULAR (sau cartilajul de acoperire) acoper suprafeele articulare ale oaselor, este un esut particular, nalt difereniat, dotat cu proprieti vscoelastice i adaptat alunecrilor reciproce ale capetelor osoase. Acest tip de cartilaj, compresibil i elastic se numete hialin datorit aspectului su neted i translucid. Cartilajul articular este constituit din elemente celulare (condrocite) dispuse n lacune excavate n abundenta substan fundamental (constituit din proteoglicani) sau matrice hialin intercelular ce conine i fibre colagene (de tipul II ). Prezint dou suprafee: una liber, neted, lucioas , care vine in contact cu suprafaa articular opus; una aderent, ce se fixeaz pe suprafaa articular a osului. Marginea cartilajului se continu cu periostul. La nivelul marginii se termin membrane sinovial. Cartilajul articular i lichidul sinovial permite alunecarea suprafeelor osoase. In cazul in care un proces degenerativ (artroz) afecteaz

cartilajul, elasticitatea sa scade, apar rugoziti care impiedic alunecarea. Se poate intampla ca fragmente din acest cartilaj, rmase in articulaie, s creasc, influenand negativ biomecanica articular. Grosimea cartilajului articular este de 1-12 mm. Este important, de asemenea, s se ia n consideraie i coninutul su n ap (50-60%). Deshidratarea esutului cartilaginos duce la micorarea acestei elasticiti i constituie una din cauzele artrozelor senile. Nutriia cartilajului este asigurat de arterele capsulo-sinoviale,de vasele esutului osos subiacent ca i de lichidul sinovial. El este considerat ca un esut braditrof (cu metabolism redus). Uneori fragmente de cartilaj articular se desprind de pe epifize n urma aciunii unui factor patologic. Acestea rmn n cavitatea articular meninndu-i vitalitatea prin alipirea de un ciucure sinovial. n cursul imobilizrilor prelungite (aparate gipsate) cartilajele articulare sunt invadate de vase sangvine. Acestea aduc elemente celulare care vor edifica esut osos n locul cartilajului articular ce se resoarbe, ajungndu-se n acest fel la anchiloza articular". C. FORMAIUNI care asigur CONCORDANA dintre suprafeele articulare: labrul articular (cadrul articular); fibrocartilajele intraarticulare (discurile i meniscurile). Labrul articular (cadrul articular) sau fibrocartilajul de mrire este o formatiune anatomica ce se ntlnete n cazul unor articulaii sinoviale (de exemplu, articulaia umrului, articulaia oldului). El mrete cavitatea articular i prin aceasta face posibil o mai bun concordan ntre o suprafa articular sferic cap articular - i o cavitate articular mai puin adnc. Uneori labrul constituie n acelai timp i un mijloc de unire. fibrocartilajele intraarticulare (discurile i meniscurile) D. MIJLOACELE de UNIRE ale articulaiilor sinoviale sunt: capsula articular format din dou straturi; extern, fibros membrana fibroas; intern - membrana sinovial. ligamentele articulare (intracapsulare i extracapsulare) sunt formaiuni anatomice fibroase, sub form de benzi, care se inser pe

oasele ce formeaz o articulaie, contribuind la meninerea contactului dintre suprafeele articulare. Dup structur i situaie topografic, ligamentele se clasific in: ligamente capsulare (situate in grosimea capsulei ) , care au rolul de intrire a capsulei articulare. Sunt poriuni intrite ale capsulei;
situate n grosimea capsulei (de ex. ligamentele colaterale ale articulaiilor degetelor minii); ligamente extracapsulare (Ligamenta extracapsularia) situate la exteriorul capsulei (de ex. ligamentul colateral al articulaiei genunchiului) i ligamentele intracapsulare (Ligamenta intracapsularia) situate n interiorul cavitii capsulei (de ex. ligamentele ncruciate ale articulaiei genunchiului). Dup structura lor, ligamentele pot fi: a) diferenieri ale capsulei (ligamente capsulare); b) ligamente tendinoase rezultate prin transformarea unor tendoane musculare (ligamentul patelar); c) ligamente musculare, care provin prin atrofierea unor fascicule musculare (ligamentul acromio-coracoidian); d) ligamente fibrozate (ligamentul stilo-hioidian). Se mai descriu ligamente interosoase, aezate ntre oasele care formeaz o articulaie. Unii autori le consider n mod greit ca fiind intraarticulare, ele sunt n realitate extraarticulare, deoarece se gsesc n afara membranei sinoviale. Ligamentele la distan unesc ntre ele oase separate printr-un interval, fr a intra n contact cu capsula articular (de ex. ligamentul stilo-hioidian).

ligamente tendinoase, rezultate din transformarea unor tendoane (ligamentul popliteu oblic, rotulian); ligamente musculare provenite din atrofierea unor muchi (ligamentul acromiocoracoidian, lig.capului femural); ligamente fibrozate (ligamentul stilo-hioidian); ligamente interosoase, intracapsulare; ligamente la distan, care unesc dou oase fr a intra in contact cu capsula articular. Rolurile ligamentelor in biomecanica articular sunt: intresc capsula articular; previn depirea limitei fiziologice a micrii; sunt suficient de flexibile inc$t s nu impiedice executarea micrilor;

 sunt suficient de rezistente i inextensibile inc$t s menin in contact suprafeele articulare. In cazul unor solicitri prelungite apar dureri la nivelul ligamentelor. Cand micrile depesc amplitudinea normal se pot produce rupturi sau smulgeri ligamentare. ligamentele articulare 27. Miscarile in articulatii. Conducerea miscarii in articulatii. Axul miscarii. Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa numarul axelor) Dup numrul axelor de micare, se clasific in: uniaxiale (trohoide, trohleene); biaxiale (elipsoidale i in a); triaxiale (sferoidale). 28. Articulatia atlantooccipitala anatomie (notiuni generale). Articulatia atlantoaxoidiana mediana anatomie (notiuni generale). Biomecanica articulatiilor craniovertebrale (notiuni generale; comportamentul in accelerarea si decelerarea brusca) 29. Articulatiile intervertebrale. Discul intervertebral. Biomecanica coloanei vertebrale; structurile implicate in hernia de disc. Palpari si repere anatomice la coloana vertebrala. 30. Articulatiile costovertebrale si costosternale, sternul si rebordul costal. Biomecanica articulatiilor costovertebrale si costosternale. Numaratoarea coastelor. Liniile de reper toracale, repere osoase nevertebrale pentru nivelul vertebral. 31. Articulatiile sternoclaviculara si acromioclaviculara structura si biomecanica. Palpari si repere anatomice. 32. Articulatia umarului anatomie si notiuni de biomecanica. Determinismul anatomic pentru periartrita scapulohumerala. Punctia articulararepere anatomice. Palparea elementelor articulare. 33. Articulatia cotului anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice.

Articulatia cotului: este un complex articular ce cuprinde trei oase: humerus, radius, ulna, fiind formata din trei articulatii: articulatia humero-ulnara, care este o trohleo-artroza, articulatia humero-radiala, care e o elipsoida si articulatia radio-ulnara proximala, care e o trocoida. Din punct de vedere functional (biomecanic) se considera ca e formata din doua articulatii: articulatia humero-antebrahiala, la nivelul careia se excuta miscarile de flexie/extensie si articulatia radio-ulnara proximala, cu miscari de pronatie/supinatie. Suprafetele articulare: din partea humerusului: troheleea, capitului, si santul capitulotrohlean; din partea ulnei: marea cavitate sigmoida a ulnei (incizura trohleara) din partea radiusului: foseta capului radial (cupusoara radiala) Toate suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Capsula articulara: se insera la periferia cartilajului hialin si este intarita de patru ligamente: anterior, posterior, colateral-ulnar si colateral-radial. 1. Ligamentul anterior: se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la fata anterioara a epicondilului lateral 2. Ligamentul posterior: dinspre profund spre superficial e format din trei fascicule: fasciculele profunde humero-olecraniene verticale, care se intind de la partea superioara a fosetei olecraniene la olecran; fasciculele humero-humerale care se intind de la marginea mediala la cea laterala a fosetei olecraniene; fasciculele humero-olecraniene oblice care se intind de la marginile mediala si lateral ale fosetei olecraniene la marginile corespunzatoare ale olecranului. 3. Ligamentul colateral-ulnar: este cel mai puternic ligament si e format din patru fascicule: fasciculul anterior: de la fata anterioara a epicondilului medial la partea anterioara a marginii mediale a procesului coronoidian; fasciculul mijlociu (mai putin important);

fasciculul posterior (sau ligamentul lui Bardinet): are forma de evantai, cu varful pe epicondilul medial si cu baza pe marginea anterioara a fetei mediale a olecranului; ligamentul lui Cooper: se intinde de la fata mediala a olecranului la fata mediala a coronoidei, este un ligament foarte puternic 4. Ligamentul colateral-radial: se intinde de la epicondilul lateral la portiunea laterala a incizurii trohleare a ulnei. Miscarile: este o articulatie uni-axiala cu miscari de flexie/extensie.

SAU

Articulaia cotului 1. Elemente descriptive La formarea articulaiei cotului particip trei oase: humerusul, ulna i radiusul. Teoretic se descriu trei articulaii: humeroulnar, humeroradial i radioulnar proximal. Din punct de vedere fiziologic trebuie descrise dou articulaii diferite: una n raport cu micrile de pronaie i supinaie; una n raport cu micrile de flexiune-extensiune. Aceasta este format de articulaia humeroantebrahial compus din: articulaia humeroulnar, o trohleartroz; articulaia humeroradial, o elipsoid. Suprafeele articulare ale articulaiei humeroantebrahiale: De partea humerusului exist suprafeele articulare ale epifizei distale a humerusului: trohleea; capitulul; anul intermediar. De partea ulnei exist incizura trohlear (marea cavitate sigmoida a ulnei); radiusul particip prin foseta capului radial. Trohleea corespunde incizurii trohleare a ulnei, capitulul corespunde fosetei capului radial, iar anului intermediar i corespunde marginea fosetei radiale. Suprafeele articulare sunt acoperite cu cartilaj hialin.

Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articular format dintr-un strat extern fibros i din altul intern, sinovial. Capsula fibroas se inser pe humerus de-a lungul unei linii ce trece nainte, deasupra fosetei coronoide i a celei radiale; napoi, la periferia fosei oleocraniene; cei doi epicondili rman n afara capsulei. Inseria pe antebra se face astfel: pe radius, mprejurul colului la 5-6 mm. sub capul radial, iar pe uln, pe marginile incizurii trohleare, pe incizura radial, pe olecran i pe procesul coronoidian; varfurile olecranului i procesului coronoidian se gsesc n interiorul capsulei; ligamentul colateral ulnar se inser pe epicondilul medial al humerusului, de unde radiaz spre faa medial a epifizei proximale a ulnei; are dou fascicule: humerocoronoidian i humeroolecranian; ligamentul colateral radial se desprinde de pe epicondilul lateral al humerusului i apoi se mparte n dou fascicule care trec anterior i posterior fa de capul radiusului i se inser pe incizura radial a ulnei. Stratul sinovial tapeteaz faa profund a capsulei fibroase. Sinoviala tapeteaz fosa coronoidian i radial formand un fund de sac bilobat anterior; pe faa posterioar tapeteaz fosa olecranian formand un fund de sac posterior. 2. Biomecanica cotului Articulaia cotului este o articulaie cu conducere osoas; are un singur ax de micare, fiind posibile dou micri: flexiunea i extensiunea. Axul micrii este transversal i trece prin mijlocul trohleei i al capitulului humeral. Deoarece acest ax nu este perfect transversal, ci orientat din afarnuntru, dinainte-napoi i de sus n jos, n ambele micri, braul i antebraul nu se comport ca ramurile unui compas; n flexiune, antebraul ajunge puin medial fa de bra, iar n extensiune cele dou segmente formeaz un unghi deschis n afar. Flexiunea este micarea prin care antebraul se apropie de bra. amplitudinea micrii este de 140-1500; este limitat de ntinderea poriunii posterioare a capsulei i de muchiul triceps brahial;

 muchii flexori sunt: brahialul, bicepsul brahial, brahioradialul, muchii epitrohleeni. Extensiunea (ndeprtarea antebraului de bra). amplitudinea micrii este de 1500; este limitat de ptrunderea varfului olecranului n foseta olecranian i ntinderea poriunii anterioare a capsulei; muchii extensori sunt: tricepsul brahial, anconeul, muchii epicondilieni. Prin contracia muchilor, antebraul acioneaz ca o parghie de ordinul I, cu punctul de sprijin situat la mijloc (axul micrii). 34. Articulatia radiocarpiana - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice Articulaia radiocarpian este o articulaie sinovial elipsoidal. Unete radiusul cu randul proximal al carpului. Ulna este separat de oasele carpului prin discul articular. Suprafeele articulare antebraul prezint o cavitate ovalar,cu axul mare orientat transversal, format din faa inferioar a epifizei distale a radiusului i faa inferioar a discului articular; carpul particip la articulaie cu o proeminen elipsoidal format din oasele scafoid, semilunar i piramidal. Suprafeele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Mijloace de unire sunt urmtoarele: Capsula articular. Stratul fibros se inser n sus la periferia suprafeei articulare radiale i a discului articular, iar n jos pe periferia elipsoidului carpian. Ligamentele palmare au forma literei V i sunt formate din dou fascicule: ligamentul radiocarpian, care se inser n sus pe radius i n jos pe oasele semilunar, piramidal i capitat; ligamentul ulnocarpian, care se inser n sus pe discul articular i n jos pe semilunar, piramidal i capitat. Ligamentul radiocarpian dorsal, se inser superior pe radius i inferior pe faa posterioar a osului piramidal. Ligamentul colateral radial al carpului se inser pe v$rful procesului stiloid al

radiusului i pe scafoid. Ligamentul colateral ulnar al carpului se inser pe procesul stiloid al ulnei i pe piramidal i pisiform. Sinoviala tapeteaz stratul fibros al capsulei. 35. Articulatia soldului - anatomie si biomecanica. Palpari si repere anatomice . Luxatia congenitala de sold- notiuni generale. 36. Articulatia genunchiului fete articulare, meniscuri, capsula, ligamente. Biomecanica articulatiei genunchiului. Palpari si repere anatomice. Repere pentru punctia articulara. 37. Articulatiile tibiofibulare, talocrurala, subtalara, talocalcaneonaviculara notiuni generale si elemente de biomecanica. Palpari si repere anatomice. 38. Bolta plantara. Notiuni generale.

II. Membru superior, spate, peretii toracelui 1. Muschii migrati ai spatelui definitie, situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice ( recunoasterea paraliziilor). 2. Regiunea nucala topografie, raporturi 3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia nervului

intercostal . 4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior. 5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandei mamare. Mijloace de sustinere ale glandei. Implicatii clinice 6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiunea de ganglion santinela. Implicatii clinice 7. Muschii umarului situatie, raporturi, inervatie; notiuni de topografie. Santul delto-pectoral. Implicatii clinice 8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a bratului.Palpari. 9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a bratului. Plasarea traseelor vasculonervoase. 10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice. 11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice 12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice 13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice 14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice 15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice 16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice 17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei anterioare a antebratului 18. Regiunea palmara topografie, alcatuire. Implicatii clinice 19. Artera axilara traiect, raporturi, ramuri 20. Artera brahiala traiect, raporturi, ramuri 21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri

22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri 23. Arcul arterial palmar superficial 24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene 25. Venele cefalica si bazilica 26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior definitie si semnificatie biologica 27. Plexul brahial formare, parti si raporturi. Implicatii clinice 28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei 29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei. 30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei 31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului superior 32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelul membrului superior 33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor 34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica a acestui raport III. Peretele abdominal, membrul inferior 1. Muschiul drept abdominal. Teaca muschiului drept abdominal. Implicati clinice. 2. Muschii oblic extern, oblic intern si transvers abdominal situatie, descriere, raporturi, inervatie. Implicatii clinice (trasee vasculonervoase, paralizii, directia fibrelor musculare) 3. Canalul inghinal delimitare, pereti. Implicatii clinice 4. Canalul inghinal orificii, continut. Implicatii clinice

5. Fosete inghinale pe fata profunda a peretelui abdominalclasificarea herniilor 6. Canalul femural. Corona mortis. Implicatii clinice ( diferenta dintre herniile inghinale si cele femurale). 7. Puncte slabe ale peretelui abdominal. Liniile albe interna si externa. Trasee vasculonervoase la nivelul peretelui abdominal. Implicatii clinice. 8. Traseul vaselor epigastrice la nivelul peretelui abdominal. Anastomoza interepigastrica. Implicatii clinice (protectia chirurgicala a vaselor; aspectul in coarctatia de aorta) 9. Pelvisul osos. Pelvimetrie interna si externa 10. Regiunea fesiera topografie, enumerarea si inervatia muschilor. Implicatii clinice ( injectiile in regiunea fesiera, comunicarile regiunii, posibile leziuni asociate cu fracturi) 11. Muschii regiunii anterioare a coapsei situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice. Tipuri de paralizii. 12. Muschii regiunii mediale a coapsei situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice 13. Muschii regiunii posterioare a coapsei situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice 14. Lacunele vasculara si neuromusculara. Implicatii clinice 15. Canalul adductorilor si hiatusul adductorului mare delimitare, continut 16. Trigonul femural. Implicatii clinice. Palpari. 17. Regiunea poplitee. Implicatii clinice 18. Muschii regiunilor anterioara si laterala ale gambei situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice 19. Muschii regiunii posterioare a gambei situatie, raporturi, inervatie.

Implicatii clinice 20. Santurile retromaleolare medial si lateral 21. Artera femurala traiect, raporturi, ramuri 22. Artera poplitee traiect, raporturi, ramuri 23. Artera tibiala anterioara traiect, raporturi, ramuri 24. Artera tibiala posterioara si arterele plantare traiect, raporturi, ramuri 25. Artera dorsala a piciorului traiect, raporturi, ramuri 26. Venele safena mare si mica. Implicatii clinice
VENA SAFENA MARE - este cea mai voluminoasa vena superficiala. Traiect: porneste de la extremitatea mediala a arcului venos dorsal. trece pe marginea anterioara a meleolei tibiale, apoi pe fata mediala a gambei, paralel cu marginea mediala a tibiei. la genunchi trece pe fata mediala a condililor mediali ai tibiei si femurului. la coapsa are traiect oblic, aprox paralel cu al m. croitor, fiind situate ant. de el. se varsa in a. femurala, dup ace a strabatut fascia cribroasa prin hiatusul safen, descriind o curba cu concavitatea post., denumita crosa safenei mari.- importanta prntru ligaturare. Raporturi: la gamba este insotita ant. de n. safen. la coapsa este incrucisata de ram ale n. femural. la varsare are rap cu ggl limfatici superficiali. Afluenti: venele de pe partea mediala a piciorului, venele antero-mediale ale gambei si toate venele superficiale ale coapsei. VENA SAFENA MICA - vena superficiala. Traiect: porneste din extremitatea laterala a arcului venos dorsal. trece posterior de maleola fibulara, traiect ascendant, spre medial, pe fata posterioara a gambei. perforeaza fascia la jumatatea fosei poplitee, descrie o crosa si se indreapta spre anterior- profund. se varsa in v. poplitee la 3-4 cm deasupra interliniei articulatiei genunchiului. Raporturi: in 1/3 inf a gambei se afla medial de n. sural, fiind situate cu acesta lateral de tendonul lui Achile. in 1/3 superioara este asezata medial de n. CSM. Afluenti: venele superficiale din din partea lat a piciorului si postero-lat a gambei. Anastomozele intre cele doua vene safene se fac la picior prin arcul venos dorsal, la gamba prin anastomoze transversale, inconstante, iar la coapsa prin v. safena accesorie.

27. Ganglionii limfatici inghinali. Implicatii clinice (diagnosticul diferential al adenopatiilor) 28. Plexul lombar formare, raporturi, enumerare ramuri 29.Nervul femural- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei. Importanta clinica a raporturilor. 30.Nervul obturator. Importanta clinica a raporturilor. Aspectul paraliziei. 31.Nervii femurocutanat lateral, iliohipogastric, ilioinghinal si genitofemural. Importanta clinica a raporturilor 32.Plexul sacral formare (notiuni generale), raporturi- importanta clinica 33.Nervii fesieri si nervul femurocutanat posterior 34.Nervul ischiadic traiect, raporturi, ramuri. Aspectul clinic al compresiei la L4-L5 si L5- S1. 35.Nervii peronier comun si peronier superficial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie. Aspectul clinic al paraliziei. 36.Nervii peronier profund si sural. Nervul tibial si nervii plantari. Notiuni generale.Aspectul paraliziilor 37.Inervatia senzitiva a membrului inferior.Repere osoase palpabile la nivelul membrului inferior. 38.Palpari si proiectii arteriale la membrul superior si inferior. Repere pentru punctia arteriala si pentru denudari venoase la nivelul membrului inferior

Embriologie Nr. Crt. Subiect Langman 1 Reproducerea 2 Celulele germinale primordiale 11 3 Diviziunile de maturatie 11-14 4 Spermatogeneza 25-28 5 Spermiogeneza 28 6 Ciclul folicular 22-25 7 Ciclul ovogenetic 22-25 8 Ovulatia 31 9 Corpul galben 32 10 Ciclul endometrial 31 11 Insamantarea, capacitatia spermiilor 35 12 Fecundatia - scop, etape 36-37 13 Segmentatia oului 38-40 14 Nidatia (implantatia). Reactia deciduala 41 15 Saptamana a II-a de viata intrauterina 45-49 16 Mezenchimul extraembrionar 45-49 17 Evolutia trofoblastului in saptamana a II-a 45-49 18 Evolutia discului embrionar insaptamana a II-a 45-49 19 Notocordul 55-56 20 Evolutia trofoblastului in saptamana a III-a 63-64 21 Ectoderm - evolutie si derivate 67-72 22 Crestele neurale 68-70 23 Endoderm - evolutie si derivate 79-81 24 Mezodermul intraembrionar - stadiu presomitic 25 Somite - evolutie, derivate 26 Mezodermul intermediar 76 27 Mezodermul lateral 77 28 Perioada fetala - caractere generale 89-90 29 Placenta - formare 95 30 Bariera placentara. Tipuri de placenta 101 31 Placenta umana matura 97 32 Placenta ca membrana de schimb si organ endocrin 98-101 33 Dezvoltarea membrelor 132-134 34 Anomalii in dezvoltarea membrelor 137-139 35 Vezicula amniotica 101-102 36 Cordonul ombilical 101-102 37 Vezicula vitelina 38 Alantoida 56 Articulatii Ranga Nr. Crt. Subiect Volum Pagini 39 Clasificarea articulatiilor 40 Articulatii fibroase 41 Articulatii cartilaginoase 42 Alcatuirea unei articulatii sinoviale 44 Miscarile in articulatii. Axul miscarii

45 Clasificarea functionala a articulatiilor (dupa nr. Axelor)

50 Articulatii intervertebrale 1 31-32 51 Discul intervertebral 1 31 52 Biomecanica coloanei vertebrale 1 104-110 53 Articulatiile costovertebrale 1 34-35 54 Articulatiile costosternale 1 35-36 56 Articulatia sternoclaviculara - structura, biomecanica 2 17 57 Articulatia acromioclaviculara - structura, biomecanica 2 17-18

Articulaia acromioclavicular Este o articulaie plan. Suprafeele articulare sunt: extremitatea acromial a claviculei prezint o feioar articular oval, uor convex. acromionul prezint o feioar oval uor convex. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: capsula articular, tapetat de sinovial; ligamentul acromioclavicular; discul articular dintre suprafeele articulare.
58 Articulatia umarului - anatomie 2 18-19 59 Biomecanica articulatiei umarului 2 54 60 Articulatia cotului - anatomie 2 19-20 61 Articulatia cotului - biomecanica 2 54 62 Articulatiile radioulnare - anatomie, biomecanica 2 20 63 Articulatia radiocarpiana - anatomie 2 20 64 Articulatia radiocarpiana - biomecanica 2 55 65 Articulatia soldului - anatomie 2 96-98 66 Articulatia soldului - biomecanica 2 160-161 67 Articulatia genunchiului (fete articulare, meniscuri) 2 98-99 68 Articulatia genunchiului (capsula, ligamente) 2 99-100 69 Biomecanica articulatiei genunchiului 2 161-162 70 Articulatii tibiofibulare 2 101 71 Articulatia talocrurala 2 101-102 Membru superior Lupu Ranga Nr. Crt. Subiect Pagini Volum Pagini 1 Muschi trapez 63 1 41 2 Muschi latissimus dorsi 64 1 42 3 Muschii romboizi si levator scapulae 65 1 42 4 Muschii dintati posteriori superior si inferior 66 1 43 5 Trigonul lombar 101 1 42 9 Muschi pectoral mare 53 1 46-47 10 Muschi pectoral mic 54 1 47-48 11 Muschi dintat anterior 55 1 48 12 Glanda mamara - topografie, vascularizatie 59-60 1 129-130 13 Regiunea mamara - limfatice 61-62 1 130-132 14 Muschi deltoid 102 2 22-23 15 Muschii supraspinos si infraspinos 103 2 23 16 Muschiul subscapular si muschii rotunzi 104-105 2 23-24 17 Muschi biceps brahial 106 2 24 18 Muschii coracobrahial si brahial 107 2 25 19 Muschi triceps brahial 108 2 25 20 Muschii regiunii anterioare a antebratului 110-115 2 25-28 21 Muschii regiunii laterale a antebratului 116-118 2 28-29 22 Muschii regiunii posterioare a antebratului 118-123 2 29-30

23 Retinaculul muschilor flexori si extensori la nivelul antebratului 2 31 Teci sinoviale ale muschilor flexori si extensori la antebrat si 24 173-174 2 31-32 mana 25 Regiunea axilara 163-164 2 59-61 26 Regiunea anterioara a cotului 167-168 2 64-65 27 Santului pulsului. Tabachera anatomica 170

28 Canalul carpian 171 29 Regiunea palmara - topografie, alcatuire 172-173 30 Ganglionii limfatici axilari 31 Artera axilara - traiect, raporturi 134 2 36 32 Artera axilara - ramuri 135-136 2 36-37 33 Reteaua arteriala a scapulei 144 34 Artera brahiala 137-138 2 38-40 35 Artera radiala 141-142 2 40-41 36 Artera ulnara 139-140 2 41-42 37 Reteaua arteriala a cotului 143 2 42 38 Arcuri arteriale palmare 39 Vena cefalica si vena bazilica 146 2 44 40 Plexul brahial - formare 151-153 2 46-47 41 Plexul brahial - raporturi 154-155 42 Nervul median 158 2 48-49 43 Nervul axilar 156 2 48 44 Nervul radial 157 2 48 45 Nervul ulnar 159 2 49-50 46 Nervul musculocutan 161 2 51 47 Nervii cutanati brahiali si antebrahiali 162 2 51 48 Inervatia senzitiva a membrului superior Membru inferior Lupu Ranga Nr. Crt. Subiect Pagini Volum Pagini 1 Muschi drept abdominal 82 1 63-64 2 Teaca muschiului drept abdominal 82-83 1 62-63 3 Muschi oblic extern abdominal 84-85 1 55-58 4 Muschi oblic intern abdominal 86 1 58-59 5 Muschi transvers abdominal 87 1 59-61 6 Canal inghinal - delimitare, pereti 95-96 7 Canal inghinal - orificii, continut 97-98 8 Puncte slabe ale peretelui abdominal 100-101 9 Vascularizatie si inervatie a peretelui antero-lateral abdominal 1 81-85, 98-100 10 Pelvisul osos. Pelvimetrie interna si externa 1 20-25 11 Muschi iliopsoas 175 2 105-106 12 Muschi fesier mare 176 2 106-107 13 Muschi fesier mijlociu si mic 176-177 2 107 14 Mischii pelvitrohanterieni 177-179 2 107-108 15 Muschi croitor 181 2 109-110 16 Muschi cvadriceps femural 180 2 110-112 17 Muschi tensor al fasciei lata 181 2 109 18 Muschi pectineu si muschi gracilis 2 112-113, 115 19 Muschii adductori mare, lung si scurt 2 113-115 20 Muschi biceps femural 185 2 115-116 21 Muschii semimembranos si semitendinos 185-186 2 116-117 22 Lacunele vasculara si musculara 23 Canalul adductorilor 24 Regiunea poplitee 239 2 173-175 25 Trigonul femural 237

26 Muschii regiunii anterioare a gambei 188-190 2 117-119 27 Muschii peronieri lung si scurt 190-191 2 119-120 28 Muschi triceps sural 192 2 120-121 29 Muschii profunzi ai regiunii posterioare a gambei 193-196 30 Santurile retromaleolar lateral si medial 240-241 31 Artera femurala - traiect, raporturi 204 2 133-134 32 Artera femurala - ramuri 204-205 2 134-135 33 Artera poplitee 207 2 135-137 34 Artera tibiala anterioara 209 2 137-139 35 Artera tibiala posterioara si arterele plantare 211-213 2 140-141, 142 36 Artera dorsala a piciorului 210 2 139-140 37 Venele safene mare si mica 217 2 144-146 38 Ganglioni limfatici inghinali 218-219 2 147-148 39 Plexul lombar - formare, raporturi 221 2 149 40 Nervul femural 223 2 152-153 41 Nervul obturator 224 2 150-151 42 Nervii femural cutanat lateral, iliohipogastric si ilioinghinal 225-226 43 Plexul sacral - formare, raporturi 228 2 153-154 44 Nervii fesieri si nervul femural cutanat posterior 229-230 2 154-155 45 Nervul ischiadic - traiect, raporturi 231 2 155-156 46 Nervii peronier comun si peronier superficial 232-233 2 156-157 47 Nervii peronier profund si sural 232 48 Nervul tibial si nervii plantari 235-236 2 157-160