Bilete Anatomie

An II, Sem. II

1. NC. LENTICULAR

Pe sectiune frontala si orizontala, are forma triunghiulara, cu vf. orientat medial si baza privind lateral. Este
subdivizat de lama medulara externa in:
partea externa (baza) Putamen
partea interna (palida) Palidus
putamen + nucleul caudat = striatum dorsalis
nucleul acumbens + tuberculul olfactiv = striatum ventralis
Prezinta:
o fata externa sau baza nucleului, privind spre fundul fisurii laterale de care este separata prin capsula externa, claustrum
si capsula interna;
o fata antero-superioara separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei interne;
o fata postero-superioara desparita de talamus prin bratul posterior al capsulei interne;
o fata inferioara corespunde regiunii sublenticulare si cozii nucleului caudat.
Regiuni:
o sublenticulara anterioara aici se aseaza: comisura lui Meynert, substanta nenumita, pedunculul infero-intern al talamusului;
o sublenticulara posterioara trec: fascicolul temporo-talmic, fascicolul temporo-pontin, portiunea finala a caii acustice;
o varful nucleului lenticular corespunde genunchiului capsulei interne;
o extremitatea rostrala ajunge pana in spatiul perforat anterior (tuberculul olfactiv);
o extremitatea caudala corespunde segmetului retrolenticular al capsulei interne.

2. CRISTALINUL & CORPUL VITROS

am dat cu banu si ghici pe ce fata a cazut moneda?

3. N. COHLEAR (VIII) orig. reala, aparenta, traiect, ramuri, teritoriul de distributie

Se compune din doi nervi distincti si separati, dar mentinuti impreuna in cadrul unei teci de tesut conjunctiv si
anume n. vestibular & n. cohlear. Ambii nervi contin aferente somatice speciale, care preiau informatii de la mecanoreceptorii
ciliati specializati ce apartin sistemului nervos periferic.
o Originea reala:
pt. n. cohlear ganglionul spinal situat in canalul cohlear Rosenthal;
pt. n. vestibular ganglionul (vestibular) Scarpa situat in partea de jos a meatusului intern.
o Originea aparenta:
in santul retro-olivar al medulei oblongata.
o Traiect, ramuri, teritoriul de distributie:
N. cohlear sau al auzului, provine din celulele bipolare ale ganglionului spinal Corti al cohleei; apoi trece de-a
lungul meatusului auditiv intern impreuna cu n. vestibular si peste spatiul arahnoid, imediat deasupra flocusului,
medial spre pedunculul inferior terminandu-se in nucleul corespunzator cohlear & vestibular.
N. cohlear se gaseste lateral de radacina vestibulara, fibrele sale se termina in doi nuclei:
unul nucleul accesor se afla imediat anterior de pedunculul inferior;
celalalt tuberculum acusticum oarecum lateral de acesta.
Striae medullaris (striae acusticae) sunt axonii celulelor tuberculului acustic. Acestea trec deasupra pedunculului inferior
si traverseaza fosa romboida catre santul median, aici se adancesc in substanta puntii (pons) ca sa se termine in jurul
celulelor nucleilor olivari superiori pe ambele parti. Celulele nucleului accesor dau origine fibrelor care trec transversal in
punte si alcatuiesc trapeziumul. Dintre fibrele trapezoide, cateva se termina in jurul celulelor nucleului olivar superior de
ambele parti sau pe partea opusa, iar cateva trec direct (incrucisate sau nu) in lemniscusul lateral.
N. vestibular fibrele periferice se divid in trei ramuri: superioare, inferioare si posterioare.

VIII
Nv. acustico-vestibular /
Nv. auditiv


Origine:
Puntea lui Varolio
Nuclei:
Nc. vestibular
Nc. cohlear
N. auditiv este format din doi nn. care merg alaturat
unul de altul, n. cohlear & n. vestibular.
N. cohlear (auditiv acustic) transmite creierului
sunetele percepute de ureche, iar n. vestibular
situat in canalul acustic intern conduce
informatiile destinate mentinerii echilibrului.


4. CALEA OLFACTIVA

I neuron este reprezentat de celulele bipolare olfactive din mucoasa olfactiva (galbena) a cavitatii nazale. Acesti neuroni
sunt si receptori. Dendritele culeg excitatiile determinte de substantele odorifiante (mirositoare). Axonii patrund in
cavitatea craniana prin lama ciuruita (orizontala) a etmoidului si ajung in bulbii olfactivi.
II neuron este in celulele mitrale din bulbii olfactivi situati pe lama ciuruita si in santurile olfactive de pe fata inferioara a
emisferelor cerebrale. Axonii acestor neuroni formeaza tracturile olfactive care se impart in cate trei strii olfactive (mediala, mijlocie
& laterala), care ajung pe cortexul cerebral.
III neuron se afla in cortexul cerebral in uncusul parahipocampului.

5. N. FACIAL (VII) ramuri, teritoriul de distributie

Este un n. mixt, format din doua radacini:
motorie numita si n. facial propriu-zis n. VII
senzitiva numita si n. intermediar al lui Wriesberg n. VII

o Ramuri colaterale:

Intrapietroase comunicante pentru:
n. pietros mare (superficial) contine fibre: secretorii lacrimale, muconazale & mucopalatine; incepe la ganglionul
geniculat, pimeste un ram de la plexul timpanic, trece printr-un hiat de pe fata antero-superioara a partii pietroase
temporale, ajunge la gaura rupta unde se uneste cu n. pietros profund (din plexul carotic intern), formand n. canalului
pterigoid.
n. pietros mic din plexul timpanic;
n. pietros extern de la ganglionul geniculat ajunge la plexul meningeal mijlociu;
n. auricular din n. vag;
n. muschiului stapedius (scaritei);
n. coarda timpanului strabate partea pietroasa, trece prin canaliculul posterior al corzii timpanului, apoi prin urechea
medie fata mediala a timpanului si a gatului maleusului, apoi prin canaliculul anterior al corzii timpanului. Iese din
craniu prin fisura pietrotimpanica, coboara inainte pe fata mediala a spinei sfenoidale, apoi intre mm. pterigoidieni si
se anastomozeaza cu n. lingual (ram din n. V
3
). Contine fibre secretorii pentru glandele sublinguala & submandibulara,
dar si fibre gustative din partea presulcata (2/3 anterioare) a limbii.
ramura senzitiva la meatul auditiv extern & pavilionul urechii.

Extrapietroase:
n. auricular posterior
n. stilohioidian
n. digastric

o Teritoriu de distributie:
Motor asigura inervatia musculaturii ce deriva din arcul hioidian:
m digastric portiunea mastoidiana,
m. palatoglos partial,
m. palato-faringian,
m. stilohioidian,
m. stilofaringian,
mm. mimicii,
m. stiloglos,
m. scaritei,
m. uletei.

Senzitiv asigura inervatia:
tegumentului conductului auditiv extern ce constituie zona Ramsey-Hunt,
mucoasei fornixului faringian,
mucoasei cavitatii nazale,
mucoasa valului palatin,

Senzorial gustativ:
de la nivelul receptorilor gustativi situati in 2/3 anterioare a limbii

Vegetativ parasimpatic:
reprezentat de fibre parasimpatice preganglionare asigura inervatia glandelor salivare sublianguala &
submandibulara, a glandei lacrimale, glandelor labiale, mucoasei vestibulului bucal.

6. A. BAZILARA trunchiul bazilar origine & rr. colaterale

o Origine prin unirea celor doua aa. vertebrale la marginea inferioara a puntii, apoi urca in santul bazilar pe fata
anterioara a puntii in spatiul subarahnoidian. La nivelul marginii superioare a puntii se imparte in 2 rr. terminale:
aa. cerebrale posterioare.

o Ramuri colaterale:
rr. pontine,
a. auditiva interna/a. labirintica trece prin meatul auditiv intern si vascularizeaza urechea interna,
a. cerebrala antero-inferioara merge postero-lateral, ocoleste floculusul si ajunge in partea laterala a fetei
inferioare a cerebelului, unde se anastomozeaza cu a. cerebelara postero-inferioara,
a. cerebelara superioara inconjoara pedunculii cerebrali si ajunge pe fata superioara a cerebelului, unde se
anastomozeaza cu aa. cerebelare inferioare,
rr. mezencefalice.

7. A. CEREBRALA POSTERIOARA origine, limite, segmente, traiect & raporturi, ramuri

o Origine r. terminala a a. bazilare;
o Limite de la fata anterioara a puntii (partea superioara), pana in lobul occipital:
o Segmente:
P.1 precomunicant de la a. baziara pana la a. comunicanta posterioara, acest segment formeaza lanturile postero-
laterale ale cercului arterial;
P.2 postcomunicant de la a. comnicanta posterioara pana la inceputul a. temporale anterioare;
P.3 sau a. occopitala laterala de la inceputul a. temporale anterioare pana la inceputl a. temporale posterioare;
P.4 sau a. occipital mediala de la inceputul a. temporale posterioare pana la bifurcarea in rr. parieto-occipital &
calcarin.
o Traiect & Raporturi merge lateral, primeste a. comunicanta posterioara apoi merge posterior pe fata laterala a
pedunculului cerebral. Ajunge in partea mediala a lobului temporo-occipital pe fata inferioara a emisferelor cerebrale
si continua posterior pana la lobul occipital.
o Ramuri sunt de doua feluri:
centrale:
rr. postero-mediale vasc. partea anterioara a talamusului;
rr. postero-laterale vasc. mezencefalul, partea posterioara a talamusului, epifiza, corpii geniculati mediali;
rr. coroidiene posterioare vasc. corpul geniculat lateral, plexurile coroide ale ventr. III & ventr. lateral, fornixul;
corticale vasc. lobul temporo-occipital (pe fata inferioara a emisferelor cerebrale), cuneus & partea posterioara
a pre-cuneus (pe partea mediala), lobul occipital (pe fata laterala).

8. CONFORMATIA EXTERNA A LOBULUI TEMPORAL

Fiecare emisfer prezinta:
o 3 fete laterala, mediala, inferioara;
o 3 margini superioara, laterala, mediala;
o 3 poli anterior frontal, mijlociu temporal, posterior occipital;

Pe suprafata emisferelor cerebrale gasim santuri, numite si fisuri:
Ordinul I. scizuri sau santuri inter-lobare, delimiteaza lobi,
Ordinul II. santuri inter-girare, delimiteaza girusuri (circumvolutii),
Ordinul III. santuri intra-girare, care se gasesc in cadrul unui girus.

Fata laterala prezinta 3 scizuri: laterala Sylvius, centrala Rolando, parieto-occipitala perpendiculara externa. Aceste trei
scizuri delimiteaza 5 lobi: lob. frontal, lob. parietal, lob. occipital, lob. temporal, lob. insulei.

Lobul temporal este sub scizura laterala si prezinta doua santuri de Ordinul II, numite santul temporal superior & santul
temporal inferior. Aceste doua santuri delimiteaza 3 girusuri temporal superior, temporal mijlociu & temporal inferior. In partea
superiora a girusului temporal superior pe operculul temporal al fisurii lui Sylvius sunt doua grupe temporale transverse girusuri
Heschl anterior & posterior.

9. EMISFERE CEREBRALE

Se gasesc in spatiul cerebral supratentorial, deasupra trunchiului cerebral & tentorium cerebeli. Cele doua emisfere sunt
separate de fisura inter-emisferica (cerebrala longitudinala), in partea inferioara sunt unite de formatiunile inter-emisferice (corpul calos,
fornix, comisura alba anterioara). Fiecare emisfer este impartit in 6 lobi: lob. frontal, lob. parietal, lob. occipital, lob. temporal, lob. central
(insula Reil), lob. limbic. Emisferele sunt formate de substanta alba & substanta cenusie.

10. N. HIPOGLOS (XII) orig. reala, aparenta, traiect & raporturi, ramuri, teritoriul de distributie

o Originea reala: este in nucleul motor al hipoglosului din bulb.
o Originea aparenta: este in santul colateral anterior bulbar, unde n. XII apare prin 10-15 fascicule, care apoi se unesc.
o Traiect & Raporturi: iese din craniu prin gaura hipoglosala, ajunge in spatiul carotic superior, merge in jos, incrucisand
posterior n. XI, n. X si a. carotida interna. Coboara vertical inaintea n. X, intre a. carotida interna & v. jugulara interna
pana la nivelul unghiului mandibulei. Trece inferior de burta posterioara a m. digastric, incruciseaza lateral a. carotida
exterana, merge pe fata laterala a m. hioglos si deasupra cornului mare a osului hioid. Ajunge in loja submandibulara, trece
printre m. hioglos, m. milohioidian (sub n. lingual) si intra in loja sublianguala, lateral de m. genioglos, unde se termina.
o Ramuri colaterale:
r. meningiala inerveaza dura mater din fosa craniana posterioara;
radacina posterioara a ansei cervicale r. descendenta se anastomozeaza cu r. descendenta din plexul cervical
formand ansa cervicala (ansa hipoglosului), care da ramuri ce inerveaza: m. omohioidian, m. sternohioidian & m.
sternotiroidian;
rr. pt. m. tirohioidian & m. geniohioidian;
rr. terminale inerveaza majoritatea muschilor limbii: m. stiloglos, m. hioglos, m. genioglos, toti muschii intrinseci ai
limbii.

11. SINUSURILE VENOASE ALE DUREI MATER

Toate sinusurile (s.) sunt canale deschise; cel cavernos este strabatut de numeroase trabecule. Sinusurile venoase
sunt impartite in doua grupuri:
Grupul Postero-Superior:
o s. sagital superior in marginea superioara a falx cerebri;
o s. sagital infeiror in marginea inferioara a falx cerebri;
o s. drept la jonctiunea bazei falx cerebri cu tentorium cerebelli;
o s. transvers marginea aderenta a tentorium cerebelli;
o s. sigmoid continua s. transvers, sta intr-un sant pe mastoida si occipital;
o s. occipital in marginea posterioara a falx cerebri;
Grupul Antero-Inferior:
o s. cavernos lateral de corpul sfenoidului & de loja hipofizara;
o s. inte-cavernoase (anterior & posterior) leaga ce le doua s. cavernoase, se gasesc in marginile anterioara si posterioara ale
diafragmei sellae;
o s. pietros inferior in santul dintre partea pietroasa temporala & bazilara a occipitalului;
o s. pietros superior in marginea aderenta a tentorium cerebelli;
o plexul bazilar se gasete intre-o dedublare a durei mater, pe clivus. Face conexiune intre s. pietroase inferioare &
superioare, cavernoase si pelxurile vertebrale interne;
o s. sfeno-parietal se gaseste langa margninea posterioara a aripii mici a sfenoidului;
o s. meningeal mijlociu sta in santurile osului parietal cu a. meningee mijlocie.

12. CALEA GUSTATIVA

I neuron in ganglionii senzitivi ai n. cranieni:
n. VII ganglionul geniculat dendridele culeg informatii dinainte V-ului lingual (pe n. coarda timpanului din n.
VII si n. lingual, ram din n. mandibular); axonii merg la neuronul II;
n. IX ganglionii superior & inferior ai glosofaringianului dendritele culeg informatii de la nivelul V-ului lingual
si inapoia lui pe n. IX; axonii merg la neuronul II;
n. X ganglionul inferior al vagului dendridele culeg informatii de la nivelul jonctiunii gloso-epiglotice (pe n.
laringeal superior); axonii merg la neuronul II;
II neuron in partea superioara a nucleului fasciculului solitar din bulb numit nucleul gustativ al lui Nageotte. Axonii lui
incruciseaza linia mediana in bulb;
III neuron in nucleul ventral postero-medial al talamusului.
IV neuron cortical in partea inferioara a girusului postcentral, lob parietal (aria 43).

13. LICHIDUL CEFALORAHIDIAN (L.C.R.) formare, circulatie

Lichid transparent, incolor, situat in spatiul subarahnoidian si in ventriculele cerebrale. L.C.R. este secretat de
plexurile coroide din ventriculele cerebrale. Circula prin orificiile Monro si prin apeductul lui Sylvius, iar din ventriculul IV trece
prin orificiile: lateral Luska si median Magendie, in spatiul subarahnoidian. Prin spatiul subarahnoidian L.C.R. urca prin
incizura tentorie, apoi pe fata laterala a emisferului cerebral si ajunge la granulatiile arahnoidiene formate dintr-o retea de canale
ce permit trecerea L.C.R. intr-un singur sens de langa sinusul venos sagital superior, astfel L.C.R. ajunge in sange. Volumul de
L.C.R. este de 135 ml, zilnic se produc peste 300 ml. Este format din H2O, putine proteine, putine globule albe, glucoza,
Na, K, Ca, Mg. Circulatia L.C.R. se datoreaza gradientului de presiune din: artere presiune mare, ventriculi si spatiul
subarahnoidian presiune mica, sinusuri venoase presiune si mai mica. Rolul L.C.R. este de a suporta greutatea creierului
si maduvei spinarii (acestea plutesc in spatiul subarahnoidian), mentin constanta presiunea intracraniana, asigura
schimburile dintre sange si parenchimul cerebral.

14. MADUVA SPINARII configuratia externa, raporturi

MS se gaseste in canalul vertebral; coloana vertebrala creste mai rapid decat MS de aci si lipsa existentei unei corespondente
vertebro-medulare exacte.
LIMITE:
o superior planul orizontal dus prin marginea sup. a arcului post. al atlasului si mijlocul celui ant., aici continuandu-se cu
bulbul (maduva prelungita).
o inferior marginea superioara a vert. L2.

SEGMENTE:
o cervical C1-C3
o umflatura brahiala sau intumescenta cervicala C4-T1
o segmental toracal T2-T10
o umflatura lombara sau intumescenta lombara T11-L1
o conul medular L2
Din varful conului medular pleaca filum terminale - merge prin canalul vertebr. si se prinde de coccis. Ultimii nervi spinali
(sacro-coccigieni) formeaza cauda equina.

M.S. prezinta 4 fete:
o f. anterioara este cuprinsa intre cele doua santuri colaterale medulare ant. (ventrale), ce sunt ireale, fiind marcate de iesirea
radacinilor ant. (motorii) ale nerv. spinali. Pe mijlocul acestei fete si de dimensiuni considerabile se afla santul median medular
ant. (ventral). Intre santul median medular ant. si cele colaterale ant. se delimiteaza cordoanele ant.
o f. posteriorara este cuprinsa intre cele 2 santuri colaterale medulare post. (dorsale), ce sunt ireale si marcate de intrarea
radacinilor post. (sensitive) ale nervilor spinali. Pe moijlocul acestei fete este santul medular post. (dorsal); intre acest sant si
cele colaterale se delimiteaza cordoanele medulare post. In reg. cervicala cordoanele post. sunt impartite de santul intermediar
post. in: fasciculul gracilis ( tractul Goll - medial) si fasciculul cuneatus (tractul Burdach - lateral).
o f. laterale x2 cuprinse intre santurile colaterale medulare ant. & post. si corespund cordoanelor medulare laterale.

RAPORTURI:
o post. corpi vertbr., discuri intervertbr., lig.vertbr. longitudinal post.
o ant. lamele vertbr. (unite prin lig. galbene), baza proceselor spinoase.
o lat. pediculii vertbrl. & gaurile intervertebrali.