2

Subiecte:
1. Cerebelul conformaie exterioara, fee, lobulaie,
vascularizatie
2. Coliculii qvadrigemeni
3. Talamus
4. Ventriculul IV
5. Ventriculul III
6. Hipotalamus
7. Glanda pineala (epifiza)
8. Metatalamus
9. Hipofiza
10. Emisferele cerebrale fete, santuri & girusuri
11. Insula
12. Lobul frontal
13. Lombul occipital
14. Lobul orbitar
15. Lobul parietal
16. Lobul temporal
17. Lobul temporo-occipital
18. Substanta alba a emisferului cerebral capsulele
19. Formatiuni comisurale
20. Sectiuni prin emisferele cerebrale
21. Spatiile perforate
22. Ventriculii laterali
23. Poligonul arterial al lui Willis
24. Artera bazilara & artera cerebrala posterioara
25. Artera carotida interna segment intracranian
26. Artera cerebrala anterioara
27. Artera cerebrara mijlocie
28. Duramater craniana septuri & sinusuri venoase
29. Glanda lacrimala
30. Globul ocular tunica fibroasa & muschi extrinseci
31. Irisul
32. Orbita perti
33. Pleoapele & conjunctiva
34. Meatul acustic intern
35. Tuba auditiva
36. Urechea medie continut, pereti & Urechea externa
conformatie
37. Originea aparenta a nervilor cranieni
38. Plex cervical
39. Nervii oculomotori
40. Chiasma si tracturile optice
41. Nervul accesor
42. Nervul alveolo-dentar inferior
43. Nervul facial
44. Nervul frontal
45. Nervul glosofaringian
46. Nervul hipoglos
47. Nervul infraorbitar
48. Nervul lacrimal
49. Nervul laringeu inferior
50. Nervul nazal
51. Nervul oftalmic
52. Nervul vag
53. Nucleul caudat
54. Nucleul claustrum
55. Nucleul lenticular
3
1.
Cerebelul Conformatie externa
1
, Fete
2
, Lobulatie
3
, Vascularizatie
4
.

1. Conformatia Trunchiului Cerebral.

Este alcatuit din bulbul rahidian, punte si mezencefal, este situate in fosa cerebrala posterioara, intre maduva spinarii si
structurile diencefalo-telencefalice supraiacente. Are forma unui trunchi de con a carui baza mica se continua in jos cu maduva spinarii.
Limita inferioara plan orizontal prin marginea inferioara a decusatiei piramidale si prin mijlocul arcului anterior al atlasului.
Limita superioara corespunde anterolateral tracturilor optice si posterior unui plan ce trece deasupra coliculilor quadrigemeni
superiori.
In ansamblu, trunchiul cerebral are o directive oblica in sus si inainte, lungime medie de 8.5-9cm si prezinta o fata ventral, una dorsala si
doua laterale.

2. Fetele Trunchiului Cerebral (Ventrala, Laterala & Dorsala).

Fata Ventrala a Trunchiului Cerebral prezinta trei segmente: bulbar, pontin si mezencefalic.

Fata ventrala a bulbului: are forma trapezoidala cu baza mica la jonctiunea bulbo-medulara, baza mare se continua cu puntea la
nivelul santului bulbo-pontin. Aceasta fata ventrala bulbara a trunchiului cerebral este impartita in doua segmente, segmentul inferior situat
in foramen magnum unde se gasesc arterele vertebrale si radacinile medulare ale nervilor accesori si segmentul superior care are raport cu
apofiza bazilara a occipitalului. Pe linia mediana se gaseste santul median ventral al bulbului, inferior acest sant este intrerupt de incrucisarea
fibrelor cortico-spinale laterale care formeaza decusatia piramidala, superior santul se evazeaza si delimiteaza foramen caecum. Santurile colaterale
ventrale originea aparenta, radiculara a nervului hipoglos. Intre aceste doua santuri se formeaza piramidele bulbare ventrale ce contin tracturile
piramidale care la extreamitatea lor superioara prezinta originea aparenta a nervului abducens. Extremitatea inferioara este ingusta si se
continua cu cordonul medular ventral.

Fata ventrala a puntii: este alungita transversal cu aspect striat dat de pozitia superficiala a fibrelor ponto-cerebeloase. Inferior
este limitata de santul bulbo-pontin, superior de santul ponto-peduncular, iar lateral doua planuri prin originile aparente ale nervilor trigemeni.
Median se gaseste santul bazilar unde repauzeaza artera bazilara. Lateral sunt piramidele pontine care contin tracturile cortico-spinale & nucleii
pontini, piramidele sunt limitate lateral de originea aparenta a nervului trigemen: o radacina interna motorie si externa senzitiva.

Fata ventrala a mezencefalului: prezinta pedunculii cerebrali (cu directie divergenta) incrucisati caudo-cranial de: arterele cerebrale
posterioare si tracturile optice. Pe fetele mediale ale pedunculilor cerebrali se gaseste originea aparenta a nervului oculomotor. Impreuna cu
tracturile si chiasma optica, ele delimiteaza fosa intrapedunculara (spatiul optopeduncular). Inferior acestei fose se gaseste substanta perfrata posterioara
unde patrund rmurile cetrale ale arterei cerebrale posterioare.

Fata Laterala a Trunchiului Cerebral prezinta trei segmente: bulbar, pontin si mezencefalic, dar sunt vizibile numai
segmentele bulbar si mezencefalic.

Fata laterala a bulbului: limitat anterior de santul colateral ventral, iar posterior de santul colateral dorsal unde se gasesc originile
aparente, radiculare ale nervilor glosofaringian, vag si accesor bulbar aflate pe aceeasi linie cu radacinile dorsale ale primilor nervi cervicali.
Posterior de sant este oliva bulbara contine in profunzime complexul nuclear olivar inferior. Dorsal olivei se afla tuberculul cenusiu
(corespunde segmentului bulbal al coloanei senzitive trigeminale nucleul spinal al trigemenului). Inferior, fata laterala a trunchiului cerebral
se continua cu cordonul alteral medular. Superior & dorsal olivei se gasesc foseta supra-olivara originea aparenta a nervului facial & foseta retro-
olivara originea aparenta a nervului vesitibulocohlear.
Nervul facial:
radacina mediala, voluminoasa motorie,
radacina laterala senzitiva (nervul ntermediar Wrisberg).
Nervul vestibulocohlear:
radacina acustica,
vestibulara.

Fata laterala a puntii: se continua fara limita de demarcatie cu pedunculul cerebelos mijlociu. Limita conventionala dintre
pedunculul cerebelos mijlociu si fata laterala a puntii este data de un plan parasagital lateral fata de originea aparenta a nervului trigemen.

Fata laterala a mezencefalului: anterior prezinta santul lateral al istmului care pe suprafata pedunculului cerebral limita intre crus
cerebri si tegmentum, iar posterior santul interpedunculopeduncular ce separa pedunculul cerebral de pedunculul cerebelos superior. Intre aceste
doua santuri proemina fibrele lemniscusului lateral orientate catre coliculul inferior sub forma unei zone triunghiulare triunghiul lui Reil o
zona triunghiulara pe suprafata laterala a jumataii caudale a mezencefalului, marginita caudal de o lejera proeminenta a lemniscusului lateral,
dorsal de catre baza coliculului inferior si brachiumul coliculului superior, iar ventral de catre crus cerebri. Fata laterala a pedunculului
cerebral este incrucisata de sus in jos de: tractul optic, nervul trohlear so artera cerebrala posterioara.

Fata Dorsala a Trunchiului Cerebral reprezentata succesiv de: fata dorsala a bulbului, structurile din alcatuirea plafonulii
ventriculului IV si tenctumul mezencefalic.

Fata dorsala a bulbului: formata dintr-o parte inferioara extraventriculara si o parte superioara ventriculara care impreauna cu
fata dorsala a puntii formeaza fosa romboida reprezinta planseul ventriculului al IV.
4

o Segmentul extraventricular:
pe linia mediana santul median posterior bulbar
partile laterale santurile colaterale posterioare bulbare (postero-laterale) originea aparenta a nervului glosofaringian,nervului vag si
nervului accesor.
intre santul median posterior si santurile colaterale posterioare bulbare se delimiteaza cordoanele posterioare bulbare impartite de santul
intermediar posterior bulbar in:
fascicul gracilis (tractul Goll) situat medial. In partea sa superioara proemina tuberculul gracilis clava contine in
profunzime nucleul gracilis. Faciculul gracilis se continua in sus cu corpul juxtarestiform.
fascicul cuneat (Burdach) situat lateral. In partea sa superioara proemina tuberculul cuneat contine in profunzime nucleul
cuneatus. Fasciculul cuneatus se continua in sus cu corpul restiform.
in unghiul lateral al ventriculului IV cerebral, cei doi corpi formeaza pedunculul cerebelos inferior, care leaga bulbul de
cerebel.
o Segmentul intraventricular: reprezentat de triunghiul bulbar al peretelui anterior (planseul) ventriculului IV cerebral, care prezinta:
pe linia mediana santul medina
bilateral de sant trei formatiuni:
trigonul hipoglosului medial in profunzime nucelul nervului XII,
trigonul vagului in profunzime nucleul dorsal al vagului & tracul solitar; superior de trigonul vagului se afla foseta inferioara.
aria vestibulara lateral - in profunzime nucleii vestibulari.

Fata dorsala a puntii: este reprezentat de triunghiul pontin al peretelui anterior (planseul) al ventriculului IV cerebral si este cuprins intre
cei doi pedunculi cerebelosi superiori. Prezinta:
o doua proeminente coliculi faciali sau eminenta teres (in profunzime nucleul nervului VI), de la care pleaca in sus eminenta mediala sau
funiculul teres. Intre eminenta si funicul se afla foseta mijlocie.
o in unghiul lateral al planseului ventriculului IV cerebral este baza ariei vestibulare numita tubercul acustic in profunzime sunt nucleii
cohleari.
o superior tuberculului acustic este foseta superioara in profunzime este nucleul masticator, se continua in sus cu locus coeruleus in
profunzime este nucleul coeruleus.

Fata dorsala a mezencefalului: este reprezentat de coliculii cvadrigemeni superiori & inferiori, care sunt legati de corpii geniculati (laterali si
mediali), prin bratele coliculului superior si inferior. Intre coliculii cvadrigemeni este santul cruciform care inferior prezinta frenul valului medular superior,
iar mai sus se gaseste corpul pineal (glanda epifiza). Bilateral de frenul valului medular superior este originea aparenta a nervului trohlear.

3. Lobulatia cerebelului.

Suprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se continua de pe vermis pe emisfere. Se realizeaza astfel o
corespondeta intre lobulatia vermisului si cea a emisferelor cerebeloase. Limitele anatomice ale lobulilor nu corespund intrutotul organizarii
functionale a cerebelului.
Santurile, numite si fisuri sunt mai adanci care impart cerebelul in lobi si altele mai superficiale care delimiteaza lobulii.
Fisura primara pe suprafata superioara, separa lobul anterior de cel posterior,
Fisura postnodulara pe suprafata inferioara si separa lobul posterior de cel floculonodular,
Fisura orizontala separa fata superioara a cerebelului de cea inferioara,
Fisurile precentrala, postcentrala, posterosuperioara se afla pe fata superioara a cerebelului,
Fisura secundara pe fata inferioara.

Exista trei lobi cerebelosi: anterior, posterior (medial) si floculonodular.
o Lobul anterior situat pe fata superioara, anterior de fisura primara. Prezinta:
pe vermis trei lobuli:
lingula
lobulul central
culmen
pe emisferele cerebeloase cate doi lobuli:
aripa lobului central
lobul patrulater

o Lobulul posterior situat pe fata superioara (intre fisura primara & fisura orizontala) si pe fata inferioara (intre fisura orizontala & fisura
postnodulara). Prezinta:
pe vermis cinci lobuli:
declive (fata sup.),
folium (fata sup.),
tuber (fata inf.),
uvula (fata inf.),
piramida (fata inf.)
pe emisferele cerebeloase cate sase lobuli:
simplex (fata sup.),
semilunar superior (fata sup.),
semilunar inferior (fata inf.),
gracilis (fata inf.),
digastric (fata inf.),
tonsilar (fata inf.),
5
o Lobulu floculonodular situat pe fata inferioara, anterior de fisura postnodulara. Prezinta:
pe vermis:
nodulul
pe emisferele cerebeloase
floculus (x2)
Filogenetic & functional, lobulatia cerebelului cuprinde trei lobi:
o Arhicerebelul corespunde lobulului floculonodular,
o Paleocerebelul corespunde lobului anterior & lobulilor piramida & uvula,
o neocerebelului partea cea mai noua filogenetic.

4. Vscularizatia cerebelului.

Este realizata de cele trei perechi de artere cerebelare:
o artera cerebelara postero-inferioara ramura din artera vertebrala, vascularizeaza 2/3 posterioare ale fetei inferioare a cerebelului.
o artera cerebelara antero-inferioara ramura din artera bazilara, vascularizeaza 1/3 anterioara a fetei inferioare a cerebelului.
o artera cerebelara superioara ramura din artera bazilara, vascularizeaza fata superioara a cerebelului.

6
2.
Coliculii (tuberculii) cvadrigemeni (lama tectala).

Sunt in numar de patru: doi inferiori & doi superiori, sunt legati de corpii geniculate (laterali & mediali) prin bratele coliculului
superior & inferior. Intre coliculii cvadrigemeni este santul cruciform, care inferior prezinta frenul valului medular superior, iar superior de acesta
gasim corpul pineal (glanda epifiza). Lateral sunt acoperiti partial de pulvinar.

o Coliculii cvadrigemeni inferiori:
Structura:
la exterior e un strat subtire de substanta alba strat zonal,
sub acesta se gaseste substanta cenusie nucleul cenusiu al coliculului inferior cu trei grupe:
grup central (dorsomedial & ventrolateral),
grup pericentral,
grup lateral.

Aferentele de la:
corpul geniculat medial aici vin de la leminiscul
lateral,
scoarta cerebrala aria auditiva,
tractul spinotectal,
lemniscul lateral.


Eferentele catre:
motoneuronii medulari,
corpul geniculat medial,
motoneuronii bulbari,
scoarta cerebeloasa,
scoarta cerebrala,

o Coliculi cvadrigemeni superiori:
Structura: de la suprafata spre profunzime:
strat zonal (subtire de substanta alba),
stratul cenusiu superficial (cenereum),
stratul alb superficial (opticum),
stratul griseum mediale,
stratul album mediale,
stratum griseum profundum,
stratum album profundum.


Aferentele de la:
scoarta cerebrala aria vizuala.
corpul geniculat lateral,
tract spinotectal,





Eferentele catre:
formatiunea reticulata a trunchiului cerebral,
motoneuronii medulari,
motoneuronii bulbari
nucleul pupilar,
cerebel.
7
3.
Talamus - Conformatie externa & raporturi.

Este situat pe peretele lateral al ventricului III cerebral si inglobat partial in emisferul cerebral. Are 4 cm lungime. Este implicat
in activitatea cerebrala: sezitivo-senzoriala, motorie, psihica. Are forma de ovoid cu axul lung orientat inainte, medial si in sus.

Prezinta 4 fete (superior, inferior, medial si lateral) si 2 poli (anterior si posterior)

Fata Superioara (dorsala) acoperita de un strat de substanta alba strat zonal. Santul coroidian (in care stau plexurile coroide ale
ventriculului lateral) imparte fata superioara in doua parti:
o posteromediala are raport cu fornixul
o anterolaterala ia parte la formarea planseului cornului frontal al ventricului lateral

Lateral separata de nucleul caudat prin santul talamocaudat stria terminala.
Medial delimiteaza impreuna cu habena pedunculul anterior al epifizei si cu pedunculul mijlociu al epifizei o suprafata triunghiulara
numita trigon habenular.

Fata Inferioara (ventrala) are raport cu regiunea subtalamica (face trecerea intre mezencefal & diencefal) si hipotalamusul. In
structura regiunii subtalamice gasim:
nuclei zona incerta, nucleul subtalamic, nucleii campului lui Forel
fibre nervoase

Fata Mediala limitata inferior de santul hipotalamic lui Monro, care o separa de hipotalamus. Acest sant se intinde de la
deschiderea apeductului lui Sylvius in ventriculul III, pana la orificiul interventricular sau orificiul lui Monro (face comunicarea
ventricului III cu cornul frontal al ventricului lateral). Fata mediala formeaza cea mai mare parte din peretele lateral al
ventricului III si este unita de cea opusa prin adeziunea intertalamica (conexiunea intertalamica).

Fata Laterala separata de nucleul lentiform prin limbul (bratul) posterior al capsulei interne.

Polul Anterior este foarte aproape de linia mediana si delimiteaza cu coloanele anterioare ale fornixului (pilierul anterior), orificiul
interventricular lui Monroe.

Polul Posterior reprezentat de pulvinar si de corpul geniculat lateral & corpul geniculat medial cei doi corpi alcatuind metatalamusul.
Polul posterior este deasupra bratului coliculului superior si a coliculului cvadrigemen superior.


8
4.
Ventriculul IV cerebral

Are forma de romb si prezinta: 2 pereti (anterior & posterior), 4 margini (2 supero-laterale & 2 infero-laterale), 4 unghiuri (
superior, inferior & 2 laterale).

Peretele Anterior (planseul) format din 2 triunghiuri:
inferior (bulbar) pe mijloc santul median (tija calamusului), lateral sunt 3 proeminente triunghiulare:
trigonul hipoglosului in profunzime e nucleul nervului XII
trigonul vagului in profunzime nucleul fasciculului solitar, dorsal al nervului X, nucleul salivator inferior
aria vestibulara in profunzime nucleii vestibulari & acustici
superior (pontin) are pe fiecare parte a liniei mediene:
coliculul facial in profunzime nucleul nervului VI
eminenta mediala
tuberculul acustic
foseta superioara in profunzime nucleul masticator
locus coeruleus

Peretele Posterior (plafon) corespunde cerebelului si are 3 parti:
superioara formata de valul medular superior (o lama de substanta alba asezata intre cei doi pedunculi cerebelosi superiori),
posterior de care e vermisul superior. Pe partile laterale este formata de fata anterioara a celor doi pedunculi cerebelosi superiori.
mijlocie se afla fastigium (fund de sac posterior) delimitat superior de valul medular superior, lateral de pedunculii cerebelosi si
inferior de valul medular inferior
inferioara formata de membrana ependimara posterior de care se afla valul coroidian (tela choroidea) al ventriculului IV, cu 2
foite:
anterioara adera de membrana ependimara formand membrana tectoria
posterioara adera de cerebel (vermis inferior) si de valul medular inferior
- Intre aceste doua foite (ce apartin de pia mater) gasim: cisterna cerebelo-medulara ce contine LCR si plexurile coroide ale
ventriculului IV.
- Partea verticala a plexurilor coroide se termina inferior in unghiul inferior al ventriculului IV, langa orificiul median al
ventriculului IV Magendie.
- Partea orizontala a plexurilor coroide se termina in unghiul lateral al ventriculului IV langa orificiul lateral al ventriculului IV
Luschka.
- Aceste orificii fac comunicarea cu spatiul subarahnoidian.

Marginile Supero-laterale(x2) corespund unirii dintre pedunculii cerebelosi inferiori si punte.

Marginile Infero-laterale (x2) corespund corpilor juxtarestiformi

Unghiul Superior se continua cu apeductul cerebral (apeductul mezencefalic sau al lui Sylvius) face legatura cu ventriculul
III.

Unghiul Inferior se continua cu canalul ependimar canalul central al maduvei

Unghiurile Laterale (x2) se continua lateral cu orificiile lui Luschka. Peretii ventriculului IV sunt acoperiti de membrana
ependimara. Ventriculul IV cerebral contine LCR.

9
5.
Ventriculul III cerebral

Este situate pe linia mediana intre cei doi thalami, sub fornix si deasupra hipotalamusului. Comunica cu ventriculii laterali prin orificiile
interventriculare Monro si cu ventriculul IV prin apeductul cerebral Sylvius. Prezinta 2 pereti laterali, un plafon si un planseu.
Peretii laterali (x2) impartiti de santul hipotalamic Monro in 2 segmente:
superior format de fata medial a talamusului
inferior format de hipotalamus.
Cei doi pereti laterali sunt uniti prin adeziuanea intertalamica. Antero-superior este orificiul Monro.

Plafonul format din membrana ependimara, mai sus este valul coroidian tela choroidea al ventriculului III parte din pia mater. Valul
coroidian are 2 foite:
inferioara adera de membrana ependimara formand membrana tectoria
superioara adera de fata inferioara a fornixului.
Intre foitile valului coroidian sunt plexurile coroide ale ventriculului III

Planseul prezinta 2 versanti separati prin recesul infundibular:
versantul anterior oblic in jos si inapoi, format din:
coloanele anterioare ale fornixului,
comisura alba anterioara,
lamina terminala de la rostrumul corpului calos la chiasma optica,
chiasma optica deasupra este recesul optic,
versantul anterior al tuber cinereumului.
versantul posterior oblic in sus si inapoi, format din:
versantul posterior al tuber cinereumului,
corpii mamilari,
spatiul interpeduncular,
pedunculii cerebrali,
orificiul posterior al apeductului Sylvius,
comisura alba posterioara,
baza epifizei prezinta: recesul pineal, iar deasupra epifizei este recesul suprapineal
Peretii ventriculului III sunt formati de membrana ependimara. In interiorul ventriculului III este LCR si plexurile coroide ale
ventriculului III.

10
6.
Hipotalamus regiuni & nuclei

Limite:
o anterior lamina terminala si comisura alba anterioara
o posterior planul frontal dus prin partea posterioara a corpilor mamilari
o superior santul lui Monro care-l separa de talamus
o inferior corespunde planseului ventriculului III cerebral
o lateral se continua cu regiunea subtalamica si capsula interna

Hipotalamusul se intinde transversal intre cele santuri hipotalamice. Prezinta:

Fata Ventrala este incadrata in rombul optopeduncular, delimitat astfel:
anterior tracturile optice si chiasma optica
posterolateral fetele mediale ale pedunculilor cerebrali
Fata ventrala prezinta 3 parti:
chiasmatica
tuberala cuprinde tuber cinereum si infundibulum tija hipofizei
mamilara cuprinde corpii mamilari

Fata Dorsala formata din cei doi versanti ai tuber cinereumului, care se unesc la nivelul infundibulum tulpina hipofizei. Infundibulum
leaga hipotalamusul de glanda hipofiza. Din anterior spre posterior hipotalamusul prezinta urmatoarele regiuni:
anterioara (supraoptica) hipotalamus anterior,
mijlocie (infundibulotubelara) numita si hipotalamus mijlociu, corespunde la:
tuber cinereum
recesul infundibular intre cei doi versanti ai tuber cinereum
infundibulum
posterioara (mamilara) numita si hipotalamus posterior, reprezentata de:
corpii mamilari
doua regiuni laterale.

Grupele nucleare ale hipotalamusului:
o in hipotalamusul anterior:
aria supraoptica cuprinde nucleii:
supraoptic
paraventricular
hipotalamic anterior
suprachiasmatic
aria preoptica cuprinde nucleii:
periventricular
mediali
o in hipotalamusul mijlociu:
dorsomedial
ventromedial centrul satietatii
arcuat (infundibular) centrul sexual al
hipotalamusului
hipotalamic posterior sensibilitatea somatica
din zonele erogene
o in hipotalamusul posterior:
mamilar medial
mamilar lateral
premamilar
supramamilar
o in partile laterale ale hipotalamusului:
hipotalamic lateral
aria preoptica laterala

Conexiunile hipotalamusului:

1. cu hipofiza fasciculul hipotalamohipofizar & sistemul hipotalamohipofizar portal,
2. cu epifiza pedunculul anterior al epifizei & fasciculul retro-reflex al lui Meynert,
3. cu talamusul fasciculul mamilotalamic & pedunculul inferior al talamusului,
4. cu corpul striat ansa lenticulara & stria terminal,
5. cu neocortexul cerebral,
6. cu caile optice.